Contractul - conditii de validitate

Contractul reprezinta acordul de vointa dintre doua sau mai multe parti, cu intentia de a
constitui, modifica sau stinge un raport juridic. Rolul esential pe care contractul il are este plastic
exprimat in literatura franceza cunoasterea dreptului obligatiilor trece prin cunoasterea
contractelor. Astfel, contractul este izvor de obligatii, astfel ca studiul sau se realizeaza prin
prisma a doua componente: formarea contractului (conditii de fond si de forma si sanctiuni ale
nerespectarii acestora) si efectele raportului contratual (efecte intre parti si fata de terti). In
acelasi sens, in doctrina recenta, actul juridic civil norma privata a fost definit si ca o
declaratie de vointa facuta cu intentia de a modifica circuitul civil, caracterizata prin: o vointa
declarata, efecte juridice si recunoasterea sociala a utilitatii actului. Incheierea contractului
presupune indeplinirea conditiilor esentiale necesare pentru validitatea contractului, enumerate
de alin.(1) al art.1179 C.civ. Acestora li se adauga si forma contractului pentru situatiile cand ea
este prevazuta de catre lege [alin.(2) al art.1179 C.civ.].

Conditiile esentiale pentru validitatea contractului

In art. 1.179 sunt enumerate conditiile esentiale necesare pentru validitatea unui contract :
1. capacitatea de a contracta;
2. consimtamantul partilor;
3. un obiect determinat si licit;
4. o cauza licita si morala.
In masura in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie respectata, sub
sanctiunea prevazuta de dispozitiile legale aplicabile.

1. Capacitatea de a contracta
Definitia legala a capacitatii civile de exercitiu este data in art. 5 alin. (3) din Decretul nr.
31/1954. Conform acestui articol, capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a
indeplini acte juridice prin care isi exercita drepturile si isi asuma obligatii.
De asemenea, conform unei definitii elaborate de doctrina, capacitatea civila de exercitiu a
persoanei fizice este acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea persoanei fizice de a
dobandi st exercita drepturi subiective civiie, precum si de a-si asuma si executa obligatii civile,
prin incheierea de acte juridice civile.
Premisele capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice sunt existenta capacitatii civile de
folosinta si a discernamantului, adica existenta puterii individului de a realiza care sunt

consecintele juridice ale manifestarii sale de vointa. Aceasta premisa se apreciaza in raport cu
varsta, dar si cu starea sanatatii mentale.
Regulile referitoare la capacitatea civila de exercitiu se refera numai la incheierea actelor juridice
civile. Totusi, in materie delictuala, prezinta relevanta numai existenta discernamantului. De
exemplu, lipsa discernamantului la savarsirea unei fapte va antrena lipsa vinovatiei.
Referitor la capacitatea civila de exercitiu a persoanei fizice, pot exista urmatoarele situatii:

lipsa capacitatii civile de exercitiu;

capacitatea civila de exercitiu restransa;

capacitatea civila de exercitiu deplina.

Caracterele juridice ale capacitatii civile de exercitiu depline si restranse a persoanei fizice
sunt: legalitatea (1), generalitatea (2), inalienabilitatea (3), intangibilitatea (4), egalitatea (5).
(1) Legea reglementeaza toate aspectele ce privesc instituirea, stabilirea continutului si incetarea
capacitatii civile de exercitiu. Deci, aceasta capacitate tine exclusiv de domeniul legii, nu de cel
al vointei individuale. De aceea, unul din caracterele juridice ale capacitatii civile este legalitatea.
(2) Generalitatea este acel caracter care consta in faptul ca prin capacitatea civila de exercitiu a
persoanei fizice se exprima aptitudinea de a dobandi si exercita drepturile subiective civile si de
a executa obligatiile civile prin incheierea oricaror acte juridice civile, cu exceptia celor pe care
legea le interzice. Gradui de generalitate al capacitatii de exercitiu difera dupa cum este vorba de
capacitate de exercitiu deplina sau restransa.
(3) Prin inalienabilitatea capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice se desemneaza
caracterul, instituit expres prin art. 6 din Decretul nr. 31/1954. Conform acestui articol, nimeni
nu poate renunta la capacitatea de exercitiu, nici macar partial.
(4) Prin intangibilitatea capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice se intelege acel caracter,
consacrat expres de art. 6 alin. (1)din Decretul nr. 31/1954. Potivit articolului precitat, lipsirea
totala sau partiala de capacitate de exercitiu poate interveni numai in cazurile si in conditiile
expres stabilite de lege.
(5) Egalitatea capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice este consacrata, impreuna cu
egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice, de art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954,
de art. 3 si art. 26 din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului, precum
si de art. 14 din CEDO.
Lipsa capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice este reglementata de art. 11 din Decretul
nr. 31/1954, conform caruia sunt lipsiti de aceasta capacitate:

minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;

persoanele puse sub interdictie judecatoreasca.

De asemenea, codul civil reglementeaza faptul ca cele doua categorii de persoane fizice (minorii
sub 14 ani si interzisii) nu pot contracta.
Lipsirea de capacitatea civila de exercitiu a minorilor ce nu au implinit 14 ani si a persoanelor
puse sub interdictie judecatoreasca are ca scop ocrotirea acestor persoane de consecintele ce ar
putea rezulta din nepriceperea lor in ceea ce priveste incheierea actelor juridice.

2. Consimtamantul
Incheierea contractului se face prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei
oferte de a contracta (acordul de vointa fiind alcatuit din doua elemente: oferta si acceptarea).

Vointa juridica inseamna:

motivul determinant al actiunii persoanei scopul concret, cauza format si selectat sub
influenta trebuintelor economico-materiale si spirituale;
hotararea exteriorizata de a incheia contractul = consimtamantul.
Vointa juridica este guvernata de:
principiul libertatii incheierii contractului sau al libertatii de vointa;
principiul vointei interne (reale).

CONDITII DE VALIDITATE:
sa emane de la o persoana cu discernamant;
sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice (angajare juridica);
sa fie serios, si nu facut in gluma (jocandi causa) sau cu rezerva mentala (reservatio mentalis)
cunoscuta de cealalta parte ori sub conditie potestativa pura (eveniment viitor a carui
realizare depinde de vointa exclusiva a uneia dintre parti;
sa fie precis;
sa fie exteriorizat in scris, oral, prin gesturi, prin simboluri, prin orice fapt concludent;
sa nu fie alterat de viciile de consimtamant (eroarea, dolul, violenta sau leziunea).

VICIILE DE CONSIMTAMANT
Viciile de consimtamant sunt imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de
a face un act juridic. Specific viciilor de consimtamant : consimtamantul exista, dar este viciat.
Eroarea: este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil
Clasificarea erorii:

dupa gravitatea si consecintele pe care le produce

o

eroare-obstacol:datorita gravitatii sale deosebite, impiedica formarea actului juridic

civil

eroare asupra obiectului actului juridic (error in substantiam): constituie viciu

de consimtamant numai cand se refera la calitatile esentiale ale obiectului, pe
care in mod eronat le-a crezut adevarate

eroare asupra persoanei (error in personam) :constituie viciu de consimtamant

in acele acte juridice in care consideratia persoanei sau calitatile sale esentiale
sunt determinante la incheierea actului juridic
ambele forme atrag nulitatea relativa a actului

eroare indiferenta:este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului

juridic

atrage nulitatea absoluta a actului juridic

eroare-viciu de consimtamant : are 2 forme

falsa reprezentare cade asupra naturii actului ce se incheie sau asupra

identitatii obiectului

nu afecteaza valabilitatea a j, ci poate atrage doar o diminuare valorica a

prestatiei

dupa natura realitatii fals reprezentata

o

eroare de fapt : falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic

eroare de drept: consta in falsa reprezentare a existentei ori a continutului unui act
normativ

PROBA IN INSTANTA: CONDITII PT ADMISIBILITATEA ERORII ca viciu de consimtamant

elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator la incheierea actului
juridic, ai daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi incheiat

cealalta parte sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa
reprezentare este hotarator pt incheierea actului juridic de catre partea aflata in eroare
o

conditia nu se cere actelor unilaterale cu titlu oneros

in cazul actelor bilaterale nu se cere ca fiecare parte sa fie in eroare

DOLUL: consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pt a o determina sa
incheie un act juridic. Dolul NU se presupune, el trebuie probat.
CLASIFICAREA DOLULUI

dupa consecintele pe care le produce asupra actului juridic

o

dol principal (dolus dans causam contractus): este acela care cade asupra unor
elemente determinate la incheierea actului juridic; atrage anulabilitatea actului juridic

dol incident (dolus incidens): cade asupra elementelor nedeterminate la incheierea

actului juridic; NU atrage anulabilitatea actului juridic, ci da nastere unei actiuni in
despagubire

Elemente dol:

un element obiectiv, material ce consta in utilizarea de mijloace viclene pt a induce in eroare

un element subiectiv, intentional,ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana pt a o

determina sa incheie un act juridic

VIOLENTA: consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere ce o
determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat
CLASIFICAREA VIOLENTEI

dupa natura raului cu care se ameninta

o

violenta fizica : consta in reducerea victimei la un rol de simplu instrument la

incheierea actului juridic; amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica a
persoanei sau bunurile acesteia

violenta morala: consta in amenintarea cu un rau moral de natura sa provoace o teama

care duce la incheierea unui act juridic care altfel nu s-ar fi incheiat; amenintarea cu
un rau se refera la onoarea, cinstea sau sentimentele persoanei

dupa caracterul amenintarii

o

violenta justa (legitima): este facuta in exercitarea unui drept si nu determina

anulabilitatea actului juridic astfel incheiat

violenta injusta: este facuta fara drept si determina anulabilitatea actului juridic astfel
incheiat

STRUCTURA VIOLENTEI

un element obiectiv, exterior: amenintarea cu un rau

un element subiectiv, de natura psihologica : consta in insuflarea unei temeri persoanei

amenintate, ceea ce altereaza consimtamantul

LEZIUNEA: este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre
2 prestatii

leziunea are un domeniu restrans de aplicare, atat din punct de vedere al persoanelor care o
pot invoca drept cauza de anulare, cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru
leziune:
1.persoanele: minorii intre 14 si 18 ani, cu capacitate de exercitiu restransa, pot provoca
leziunea
2.acte: numai actele juridice civile care in acelasi timp sunt acte de administrare, care au fost
incheiate de minorul intre 14 si 18 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal, sunt lezionare,
pagubitor pentru minor, actul sa fie cu titlu oneros .

3. Obiectul contractului
Obiectul actului juridic civil reprezinta conduita partilor stabilita prin acel act, respectiv
actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute.
In doctrina problematica obiectului actului juridic a fost una controversata. Aceasta deoarece nu
toti autorii au fost de aceeasi parere cu privire la sensul notiunii de obiect al actului juridic
civil. Totusi, opinia majoritara considera ca obiectul actului juridic este insusi obiectul
raportului juridic civil nascut din acel act juridic. Obiectul actului juridic civil se delimiteaza de
continutul sau efectele actului juridic civil, de drepturile si obligatiile civile nascute prin acel
act. De exemplu, nu se poate pune semn de egalitate intre obligatia vanzatorului de a preda
cumparatorului lucrul si predarea insasi.

Altfel spus, desi se afla intr-o stransa legatura, nu trebuie confundate actiunile ori inactiunile la
care sunt indreptatite sau de care sunt tinute partile actului juridic civil care constituie obiectul
actului juridic civil cu drepturile subiective civile si obligatiile la care da nastere actul juridic
care formeaza continutul ori efectele actului juridic civil.
Conditiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil:
Obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale de
valabilitate:

sa existe (1)
sa fie in circuitul civil (2)

sa fie determinat sau determinabil (3)

sa fie posibil (4)

sa fie licit si moral (5)

Exista si conditii speciale, cerute numai pentru anumite acte juridice civile:

in actele translative sau constitutive de drepturi, se cere ca transmitatorul sa fie titularul

acelui drept (6)
in actele intuitu persone obiectul trebuie sa constea intr-un fapt personal al debitorului (7)

unele actele juridice necesita obtinerea unei autorizatii administrative (8).

De asemenea, natura unor acte juridice impune ca obiectul lor sa priveasca numai anumite
bunuri. Ex: imprumutul de folosinta - numai bunuri neconsumptibile, imprumutul de consumatie
- doar bunuri fungibile si consumptibile potrivit naturii lor, gajul se refera la un bun mobil,
ipoteca se poate constitui numai cu privire la un bun imobil etc.

4.Cauza
Cauza este elementul esential de validitate si de fond pt actul juridic, care consta in motivul pt
care acesta s-a incheiat.
STRUCTURA CAUZEI

scopul imediat (causa proxima) , scopul obligatiei: element abstract si invariabil in cadrul
unei anumite categorii de acte juridice
o

in contractele sinalagmatice, cauza obligatiei fiecarei parti consta in reprezentarea

contraprestatiei

in actele cu titlu gratuit , scopul imediat consta in intentia de a gratifica

in actele reale , scopul imediat consta in prefigurarea remiterii bunului

in actele aleatorii, scopul imediat consta in elementul risc

scopul mediat (causa remata) , scopul actului juridic,consta in motivul principal ce a

determinat incheierea acestuia; priveste insusirile unei prestatii sau calitatile unei persoane.

CONDITIILE CAUZEI

cauza trebuie sa existe: cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, scopul imediat
si cel mediat lipsesc, ceea ce atrage nulitatea relativa a actului juridic; cand lipsa cauzei se
datoreaza lipsei contraprestatiei , lipsei predarii bunului in actele reale, lipsei riscului in
actele aleatorii, lipsei intentiei de a gratifica in actele cu titlu gratuit, se va atrage nulitatea
absoluta

cauza sa fie reala:cauza nu este reala cand exista eroare asupra scopului mediat (motivului
determinant); falsitatea cauzei duce la nulitatea relativa a actului juridic

cauza sa fie licita si morala : sa nu fie contrara legii, bunelor moravuri si ordinii publice.

Matei Anamaria
Finante Banci ID
Grupa 1564.