1.Vetile proaste nu se mbuntesc cu vrsta.

harul alinrii i vindecrii celui suferind, Dumnezeu nu-l druiete

Cat de importanta este comunicarea cu pacientul?

Intrebarea este evident retorica, pentru ca toti stim cat de importanta este comunicarea
cu pacientul. Am ales acest titlu tocmai pentru a ne intreba daca intr-adevar reusim sa
facem acest lucru zi de zi si pentru ca sunt inca foarte entuziasmata dupa participarea
recenta la un curs cu aceasta tema, pe care il recomand cu caldura nu doar colegilor mei
medici, ci tuturor celor care doresc o mai buna comunicare cu cei din jur.
Trebuie sa recunosc ca acest subiect se muleaza foarte bine pe o pasiune mai veche de a mea
legata de tot ce inseamna dezvoltare personala si ca trainingurile de acest fel sunt mai
eficiente si placute decat lectura individuala a cartilor pe aceeasi tema. In plus, am avut
ocazia sa ne impartasim experienta cu ceilalti participanti la curs, inclusiv sa ne plangem
de dificultatile legate de activitatea de medic in Romania de azi si de barierele care stau in
calea unei comunicari eficiente.
De ce este important sa comunicam eficient cu pacientii? Pentru ca pacientul se asteapta sa
fie ascultat, inteles, sa isi povesteasca toate suferintele, nu neaparat cele strict legate de
specialitatea unde se prezinta, sa gaseasca un raspuns la intrebarile si ingrijorarile sale, sa
plece de la doctor cu un confort psihic sporit. Starea de bine la sfarsitul consultatiei nu
depinde doar de tratamentul primit, ci si de increderea pe care medicul si-a castigat-o in fata
pacientului. Evident, toate acestea necesita un consum de energie din partea medicului
pentru o ascultare activa, pentru a manifesta empatie, pentru a identifica asteptarile
pacientului si a raspunde acestora.

Empatia are si o componenta innascuta, care ne ajuta pe multi sa ne fie mai usor si natural sa
cream o relatie buna cu pacientii nostrii si din fericire feedback-ul personal pe care l-am
primit de la multi dintre acestia este incurajator pentru mine, iar conflictele cu pacientii
foarte putine. De aceea, as vrea sa extind intrebarea din titlu la cat de important si in ce fel
comunicam cu cei din jur in conditiile in care comunicarea de la semafoare inseamna
claxoane si injuraturi pe care le auzim zi de zi.
Revenind la comunicarea cu pacientii, daca toti stim ca este foarte important sa comunicam,
mai ales in meseria de medic, ce ne impiedica uneori sa o facem? De multe ori poate fi lipsa
de timp, stresul, oboseala (dupa o garda de exemplu), asteptari nerealiste din partea
pacientilor, agresivitatea si lipsa de rabdare a unor pacienti, probleme personale sau frustrari
de care nu ne putem detasa, alti factori externi telefoane care suna, usa care se dechide in
mod repetat.
Chiar daca diagnosticul si tratamentul dat de medic sunt foarte corecte, daca pacientul nu
intelege boala sa, ce trebuie sa faca, daca nu se simte inteles si nu este incurajat, beneficiul
consultatiei nu este maxim si pacientul nu va fi multumit. Eu ma bucur foarte mult cand unii
pacienti imi spun la sfarsitul consultatiei ca dj se simt mai bine dupa ce am discutat,
pentru ca uneori ingrijorarea si suferinta psihica sunt mai greu de suportat decat suferinta
fizica si poate vom discuta intr-un articol ulterior si despre legatura dintre inima si creier.
Beneficiile unei bune comunicari cu pacientul sunt de ambele parti, asigurand o complianta
mai buna la tratament, un confort psihic sporit din partea pacientului, loializarea pacientilor
si controlul mai bun al bolilor cronice. Asadar, trebuie sa facem cu totii un efort pentru a
comunica mai bine, pentru a creste calitatea si eficienta actului medical.
Autor: Lacramioara Petrescu, medic specialist cardiolog

De ce este importanta comunicarea dintre doctor si pacient?

O comunicare buna intre medic si pacient nu creste doar nivelul de satisfactie al pacientului
in ceea ce priveste actul medical, dar influenteaza si o serie de indicatori ai starii de
sanatate printre care durerile cronice de cap si nivelul de zahar din sange in cazul
persoanelor cu diabet. Exista insa momente cand pacientul se simte intimidat in discutiile cu
medicul si se jeneaza sa ofere informatii despre simptomele si problemele de sanatate pe
care le are sau cand medicul este presat de timp si nu ofera pacientului informatii complete.
In continuare va propunem un ghid de comunicare pentru pacienti si medici, realizat pe baza
unor studii referitoare la importanta comunicarii dintre medic si pacient si efectele acesteia
asupra actului medical.
Pentru pacienti. Cum sa comunici cu medicul?
Pentru a folosi timpul de consultatie eficient, trebuie sa te pregatesti pentru vizita la
medic, sa-ti stabilesti cu claritate scopul si asteptarile.

Trece in revista simptomele pe care le ai si gandeste-te la cauza care le-ar fi putut

declansa ( o schimbare in alimentatie, un accident de munca, un eveniment stresant).
Pregateste-ti istoricul medical (de ce boli ai suferit in trecut, ce medicamente ai luat,
ce vaccinuri ai facut, daca ai fost supus unei interventii chirurgicale, daca ai alergii la
medicamente sau anumite alimente).
Trebuie sa ai o atitudine pro-activa, sa te implici in discutiile despre diagnostic,
schema de tratament, perioada de recuperare, efectele medicamentelor.
Informeaza-te inainte de pe site-urile medicale specializate.
Vizita la medic are o durata de 8-10 de minute sau 16-20 de minute, in functie de
specializare, daca te consulta un medic primar sau specialist. Din acest motiv, concentreazate pe informatii esentiale pentru a te incadra in timpul alocat vizitei, dar si pentru a-i da
medicului posibilitatea de a raspunde la cat mai multe intrebari.
Daca nu intelegi un termen medical, este bine sa intrebi medicul pentru a fi informat
corect despre diagnostic.
Dupa vizita la medic, daca medicamentul prescris duce la efecte adverse, trebuie sa
vorbesti cu medicul despre acestea, chiar daca nu te simiti confortabil.
Daca tratamentul pe care il faci nu are efecte, adreseaza-te din nou medicului pentru
a-ti prescrie un tratament alternativ.
Pentru medici. Cum sa comunici cu un pacient?
Trateaza-ti pacientii cu respect. E mult mai probabil ca pacientii tratati cu respect sa
urmeze intocmai indicatiile medicului curant. Intr-un sondaj nationalrealizat in SUA, pacientii
care au fost tratati cu respect au raportat un grad ridicat de satisfactie in ceea ce priveste
actul medical si au urmat indicatiile terapeutice.
Exprima-te pe intelesul pacientului. Chiar daca folosesti termeni medical, acestia
trebuie insotiti si de o explicatie pentru ca pacientul sa inteleaga mai bine cu ce se
confrunta.
Ofera informatii complete si clare. Nu toti pacientii cu acelasi diagnostic vor aceleasi
informatii cu privire la starea lor de sanatate sau tratament. Studiile au aratat ca exista
diferite tipuri de pacienti, pornind de la cei care doresc putine informatii de la medic, pana
la cei cei care vor informatii extrem de detaliate. Explica-i pacientului diagnosticul si
tratamentul in functie de asteptarile acestuia si de capacitatea sa de intelegere.
Nu intrerupe pacientii. Un studiu a aratat ca doctorii asteapta 23 de secunde, apoi isi
intrerup pacientii. O intrerupere prematura a conversatiei duce la imposibilitatea de a
strange date relevante despre pacienti.
La final, explica-i pacientului care vor fi urmatorii pasi si la ce rezultate sa se astepte.
In ceea ce priveste asteptarile pacientilor cu privire la cum ar trebui sa fie medicul
curant, Clinica Mayo a realizat un studiu care arata ca recuperarea unui pacient este afectata
de competentele medicului care il trateaza. Autorii cercetarii au ajuns la concluzia ca
medicul ideal ar trebui sa fie printre altele: increzator, empatic, sincer, respectuos si riguros.

TEHNICI DE COMUNICARE TERAPEUTICA SI

ROLUL ASISTENTULUI
1. Ascultarea activa:
Asistenta isi mobilizeaza intreaga atentie pt. a intelege mesajul
pacientului respectand urmatoarele reguli:
-sta in fata pacientului cand vorbeste,il priveste in ochi pt. a-i demonstra
dorinta de a-l asculta;
-adopta o atitudine deconectata:
-nu face miscari care ar putea distrage interlocutorul
-il aproba cand spune lucruri importante
2. Acceptarea este vointa de a asculta mesajul unei persoane fara a
manifesta indoiala sau dezgust chiar daca sunt divergente de idei:
-asistenta va manifesta toleranta fata de pacient
-il va asculta fara sa-l intrerupa
-ii va da o retroactiune verbala pt. a arata ca intelege ce-i spune
-se va asigura ca mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale
3. Intrebarile sunt un mijloc direct de comunicare si dau tonul unei
interactiuni verbale:
-vor fi legate de subiectul discutata
_vor fi puse in ordine logica
-asistenta va fi atenta sa epuizeze un subiect inainte de a trece la altul
-asistenta va alege intrebarile in functie de raspunsurile pacientului.
4. Parafraza este redarea mesajului pacientului in cuvintele ei pt. a se
asigura intelegerea lui corecta.
5.Clarificarea cand intervine o neintelegere,asistenta poate intrerupe
discutia pt. a calrifica sensul mesajului.
6. Focalizarea = centrarea mesajului pe o anumita problema de
sanatate.Asistenta va ajuta pacientul sa nu descrie in termeni vagi
problemele sale.
7. informarea pacientului:
-informatiile vor fi date cu regularitate si la momentul oportun
-vor fi transmise intr-o maniera favorabila de comunicare cu pacientul.
-nu se vor divulga informatii pe care medicul doreste sa nu le cunoasca
pacientul.

8.Linistea va permite asistentei si pacientului sa-si organizeze gandurile.

Asistenta care sigura linistea in comunicarea cu pacientul dovedeste ca
este gata sa-l asculte cu rabdare.
9. Recapitularea este o revizuire a principalelor idei discutate.Asistenta
incepe o discutie rezumand-o pe precedenta pt. a ajuta pacientul sa-si
aminteasca subiectele abordate.

MODULUL:COMUNICAREA PROFESIONALA
Filed under: Nursing Lsai un comentariu
iunie 20, 2012
1. NEVOIA DE A COMUNICA
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu
semenii sai.Eapune in miscare un proces dinamic,verbal si non-verbal permitand
persoanelor sa se faca accesibile una-alteia,sa reuseasca sa puna in comun
sentimentele,opiniile,experientele si informatiile.
I.INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
Omul este capabil sa comunice cu semenii sai din punct de vedere fizic dar este
capabil sa primeasca si stimuli intelectuali,afectivi si senzoriali care ii sunt transmisi
din anturajul sau.
Pt. a se realiza din punct de vedere al nevoii de comunicare,individul trebuie sa aiva o
imagine pozitiva despre sine,o cunoastere a eului sau material,adaptiv si social.
Independenta in satisfacerea nevoii presupune integritatea individului,a organelor de
simt si o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia mesajelor
schimbate.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII:
Factori biologici:

-Starea optima de functionare a vazului.auzului,mirosului,gustului,pipaitului

-Integritatea organelor fonatiei permite comunicarea verbala
-Integritatea aparatului locomotor face posibila comunicarea non-verbala
-Raspunsul erogen este reactia susceptibila de a provoca o excitatie sexuala.
Factori psihologici:
-Inteligenta:comunicarea este influentata de gradul de inteligenta ,de puterea de
intelegere a stimulilor primiti,de gandire,imaginatie,memorie.
-Perceptia:este reflectarea personala a unui fenomen,obiect care se face cu ajutorul
simturilor
-Emotiile:sunt exprimate prin expresia fetei.prin debitul verbal
Factori sociologici:
-Anturajul: climatul armonios in anturaj,in familie permite individului sa stabileasca
legaturi afective; schimbul este trecerea unui mesaj de la o persoana la alta.
-Medicatia,cultura si statutul social joaca un rol important in comunicare
-Personalitatea; comunicarea este influentata de stadiul de dezvoltare al personalitatii
umane care determina individul sa fie increzator in capacitatiile sale de a se
exprima,afirma,sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
De ordin biologic:
-acuitate vizuala
-acuitate auditiva
-finete gustativa si a mirosului
-debit verbal usor,cu ritm moderat,cu limbaj clar si precis
-expresie non-verbala cu miscari,posturi si gesturi ale mainii,facies expresiv,privire
semnificativa,mecanisme senzo-perceptuale adecvate.
De ordin psihologic:
-exprimare usoara a nevoilor,dorintelor,ideilor,emotiilor si o exprimare clara a
gandurilor
-imagine pozitiva de sine

-perceptia obiectiva a mesajului primit,exprimarea sentimentelor prin pipait,utilizarea

adecvata a mecanismelor de aparare,atitudine receptiva si de incredere in altii
-capacitate de a angaja si mentine o relatie stabila cu semenii.
De ordin sociologic:
-apartenenta la grupuri de diverse interese
-stabilirea de relatii armonioase in familie,la locul de munca,in grupuri de prieteni
INTERVENTIILE ASISTENTEI
-Exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele de comunicare
-Invata pacientul:-sa mentina integritatea simturilor
-sa utilizeze mijloace specifice de exprimare a
sentimentelor;
-sa aiva o atitudine de receptivitate si de incredere in alte
persoane;
-sa mentina legaturi cu persoanele apropiate.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
Probleme de dependenta:
1. Comunicarea ineficienta la nivel senzorial si motor
2. Comunicarea ineficienta la nivel intelectual
3. Comunicarea ineficienta la nivel afectiv
4. Confuzie
5. Singuratate
6. Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
7. Izolare sociala
8. Perturbarea comunicarii familiale
SURSE DE DIFICULTATE
De ordin fizic:
-atingerea cerebrala sau nervoasa,tulburari circulatorii cerebrale,accident vascular
cerebral,degenerescenta,traumatisme,oboseala,deficit senzorial,surmenaj,obstacole

in functionarea simturilor si a limbajului(pansamente,aparate),durere,dezechilibru

hidroelectrolitic,droguri,medicamente,alcoolism.
De ordin psihic:
-tulburari de gandire,pierdere,separare,situatie de criza,anxietate,stres
De ordin sociologic:
-poluare,mediul inadecvat,conflicte ,esec,statut social si economic defavorabil
Lipsa cunoasterii:
1.Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor.Este dificultatea individului de a
capta prin intermediul simturilor sale mesaje care vin din anturaj,mediul exterior sau
din ambele
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.Tulburari senzoriale
-Cecitate=pierderea vederii
-Scaderea acuitatii vizuale
-Surditate
-Hipoacuzie=diminuarea auzului
-Agnezie=pierderea gustului
-Hipoagnezie-diminuarea gustului cu pierderea compatibilitatiilor celor 4 senzatii
gustatiev de baza
-Anosmie=pierderea mirosului
-Hipoestezie-scaderea sensibilitatii cutanate
-Hiperestezie=cresterea sensibilitatii cutanate
2. Tulburari motorii
-Paralizia=disparitia totala a functiei motorii musculare
-Pareza=scaderea functiei motorii musculare
-Paralizii periferice=scade tonusul muscular,miscarile pasive se pot efectua cu o
amplitudine mult mai mare ( paralizii flasce)

-Paralizii centrale=tonusul muscular este pastrat sau chiar exagerat,miscarile pasive

se pot executa cu o amplitudine redusa(paralizii spastice).
Se disting:
-monoplegia=paralizia unui singur membru;
-hemiplegia=paralizia unei jumatati de corp lateral;
-paraplegia=paralizia membrelor inferioare;
-tetraplegia=paralizia celor 4 membre.
3. Tulburari de limbaj
-Afazia=incapacitatea de a pronunta sau de a folosi anumite cuvinte
-Dizartria=dificultatea de a articula cuvintele,pronuntie neinteligibila
-Balbaiala=greutate in pronuntarea unor cuvinte,repetarea sau omisiunea unor silabe
prin prelungirea unor sunete
-Mutismul=bolnavul nu raspunde,nu comunica cu anturajul
-Dislalia=imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care compun
cuvintele,vorbirea devine neinteligibila.
4. Reactii afective in insuficiente sau exces senzorial
-Neliniste
-Inactivitate
-Anxietate
-Incetinirea dezvoltarii gandirii
-Halucinatii auditive,gustative,vizuale,olfactive,cutanate
-Izolare,singuratate
INTERVENTIILE ASISTENTEI:
1. Pacientul sa fie echilibrat psihic:
-Linisteste bolnavul cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor
-Familiarizeaza bolnavul cu mediul spitalicesc
-Asigura un mediu de securitate linistit
-Administreaza medicatia prescrisa de medic

2. Pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale:

-Cerceteaza posibilitatiile de comunicare ale bolnavului
-Furnizeaza mijloacele de comunicare si invata pacientul sa le foloseasca conform
posibilitatiilor sale
3. Pacientul sa fie compensat senzorial:
-Asigura ingrijiri la perturbarea senzoriala sau motorie a bolnavului.In caz de
cecitate,surditate,paralizie asistenta are rolul de suplinire pt. satisfacerea nevoilor pe
care pacientul nu si le poate satisface autonom.
-Administreaza medicatia recomandata
-Efectueaza exercitii active si pasive pt. prevenirea complicatiilor
musculare,articulare.
-Pregateste bolnavul pt. diferite examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa
examinare
2. COMUNICAREA INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL
Este dificultatea individului de a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza
judecata,imaginatia,memoria pt. ca sa comunice cu semenii.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. Dificultatea de a-si aminti evenimentele trecute(amnezie)=tulburare de memorie.
Dificultatea de a intelege,de a fa ce o judecata.
2. Vorbire incoerenta=comunicare verbala fara legatura cu situatia data.
3. Comportament neadecvat situatiei data.
-Confuzie,obnubilare=dezorientare in timp,spatiu si referitoare la propria persoana.
OBIECTIVE SI INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Pacientul sa fie orientat in timp,spatiu si la propria persoana:
-Asistenta ajuta pacientul sa se orienteze;
-Sugereaza si ajuta pacientul sa completeze un jurnal;
-Il ajuta sa-si recunoasca capacitatiile si preferintele;
-Lasa bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace
3. COMUNICAREA LA NIVEL AFECTIV

Reprezinta dificultatea individului de a se afirma,de a fi deschis catre ceilalti si catre

nevoile lor,de a stabili legaturi semnificative cu anturajul.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
-Agresivitate
_Alienare mentala=incapacitatea individului de a mentine controlul asupra propriilor
acte
-Devalorizare=perceptie negativa pe care individul o are fata de valoarea personala si
competenta sa;
-Apatie;
-Egocentrism=preocupare exagerata a individului fata de sine insusi,de
sanatate,imbracaminte,ocupatie,motiv pentru care se simte persecutat
-Fobie=frica obsedanta directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa:AGORAFOBIE=teama de spatiu deschis
-CLAUSTROFOBIE=teama de spatiul inchis
-NOZOFOBIE=teama de boala
-Delir=tulburare de gandire prin prezenta nemotivata,neconforma cu
realitatea,dublata de convingerea pacientului in verosimilitatea ei.
-Idei de sinucidere,halucinatii.
-Percepere inadecvata de sine=perceptie negativa a individului fata de aparenta sa
fizica.
-Dificultatea de a se afirma,de a-si exprima sentimentele,ideile.opiniile.
-Dificultatea de a stabili legaturi semnificative cu semenii.
OBIECTIVE SI INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Pacientul sa se poata afirma, sa aiva perceptie pozitiva de sine:
-Asistenta pune in valoare capacitatiile,talentele si realizarile anterioare ale
bolnavului.
-Da posibilitatea pacientului sa-si exprime nevoile,sentimentele,ideile,opiniile.
-Invata pacientul tehnici de comunicare ,de afirmare de sine,de relaxare.
-Ajuta pacientul sa identifice posibilitatiile sale de a asculta,de a schimba idei cu
altii,de a creea legaturi semnificative.
-Antreneaza pacientul in diferite activitati ca sa-i dea sentimentul de utilitate
2. Pacientul sa fie ferit de pericole interne sau externe:

-Supravegheaza in permanenta pacientul

-Administreaza medicatia prescrisa:antidepresive,anxioritice,tranchilizante
-Utilizeaza unele mijloace fizice de imobilizare:chingi,camasa de protectie.
Comunicare si limbaj
Comunicarea ca modalitate de integrare intr-un sistem relational nu este proprie
fiintei umane ci se regaseste si la celalalte vietuitoare numai ca particular pt. specia
umana este limbajul articulat.
Limbajul este un mecanism psihic de comunicare intre oameni cu
ajutorul limbii.Este fenomenul ce presupune intrarea in functiune a
mecanismelorpsihice,mai ales a constiintei.Este un fenomen individual si are suport
neurofiziologic in scoarta cerebrala de aceea in leziunile post-traumatice sau
informatiuni tumorale de la nivelul scoartei cerebrale pot aparea tulburari de
limbaj,cum ar fi:disfazie,afazie,agrafie,acalculie.
Limbajul este strans legat de gandire.Limba reprezinta totalitatea mijloacelor
lingvistice ce dispun o organizare ierarhica potrivit unor reguli de ordonare.Este un
instrument supraindividual,obiectiv,determinat de societate.
Limba si limbajul nu se confunda,Limbajul este substanta,limba este forma.Limbajul
este innascut,limba este dobandita.Limbajul este partea determinanta fara de care nu
se poate,limba este constructia.
Comunicarea si limbajul nu coincid,sferele celor doua notiuni intersectandu-se fara
insa sa se suprapuna.Exista o parte comuna dar fiecare notiune are si o arie exclusiva.
Exista o comunicare in afara limbajului prin semnale luminoase,auditive,etc. dar si
limbaj in afara comunicarii(limbajul interior sau limbajul fara interlocutor).
In concluzie, comunicarea este o forma particulara a relatiei de scimb intre doua sau
mai multe persoane,doua sau mai multe grupuri.
Modelul traditional al comunicarii este: E->M->R(emitator-mesaj-receptor).
CRITERII DE CLASIFICARE A COMUNICARII
1.Dupa nivelul interactiunii:
-Comunicare interpersonala;

-Comunicare grupala:intragrupala si intergrupala;

-Comunicare publica.
2. Dupa finalitati:
-Comunicare accidentala;
-Comunicare subiectiva
-Comunicare instrumentala
-C. defensiva;
-C. informativa;
-C. de intretinere
3. Dupa mijloacele comunicarii:
-Comunicare verbala:vorbita si scrisa
-comunicare nonverbala:prin corp(mimica,pantomimica,vestimentatie)
-Prin teritoriu si spatiu(delimitarea si amenajarea teritoriului)
La acest ultim punct subliniat este distanta personala care este o caracteristica a
comunicarii:
-distanta intima: intre 0-40 cm
-distanta personala: de la 1,25 m
-Distanta sociala: intre 1,25-3,20 m
-distanta publica:peste 3,20 m
Acest spatiu poate varia in anumite limite in functie de modelul cultural.
Mijloacele sau codurile de comunicare sunt realizate simultan,deci in mod curent vom
vorbi despre comunicarea :
-verbala-vocala=cuvant rostit
-verbala-nonvocala=cuvant scris
-vocal-nonverbal=intonatie,calitatea vocii
-nonverbal-nonvoca;=gesturi,atitudini
Continutul comunicarii este si el diferit:
-Informational(vehiculeaza informatii)
-Afectiv,emotional(produce emotii)

-Motivational(transmite trebuinte)
-Volitiv(declanseaza sau stopeaza actiuni).
Aceste referinte teoretice ne fac sa intelegem mai bine rolul comunicarii eficiente in
relatia asistent,pacient,familia acestuia,cu ceilalti profesionisti.
Intr-o relatie comunicationala,cineva are ceva de spus altcuiva care trebuie sa
inteleaga ceea ce i se comunica adica emitatorul transmite mesajul receptorului care
trebuie sa-l recepteze cat mai fidel posibil.
O comunicare devine eficienta atunci cand mesajul receptionat este acelasi cu
mesajul transmis.Inrealitate ,nu intotdeauna se realizeaza la parametrii doriti
acuratetea mesajului.
PERTURBAREA COMUNICARII
Exista mai multe forme de perturbare a comunicarii:blocajul ,bruiajul,filtrarea si
distorsiunea.
BLocajul comunicarii:
Consta in intreruperea comunicarii cu posibilitatea reluarii ei.Aceasta intrerupere are
mai multe cauze,atat de natura obiectiva cum ar fi aparitia unor zgomote ,interventii
unei alte persoane in discutie dar mai ales de natura subiectiva cum ar fi timiditatea
sau teama interlocutorului sau considerarea altuia ca fiind inabordabil( in relatia sefsubaltern sau pacient-medic).
Exemple de cauze ale blocajului:
-Schimbarea subiectului dezbatut;
-Impunerea propriei pareri;
-Argumentarea nefondata sau inproprie
-Tacerea rapida la concluzii si solutii;
-Folosirea necorespunzatoare a cunostintelor si metodelor
Comunicarea in timpul procesului de nursing este un proces sensibil dar greselile se
pot repara.Sepoate intrerupe usor fara voie.Nivelul ei se dezvolta in timp prin practica
si evaluare.
BRUIAJUL COMUNICARII

Presupune o intrerupere sau perturbare tranzitorie si temporara a comunicarii cauzat

deasemenea de factori obiectivi cum ar fi efectele parazitare in convorbirea telefonica
dar si subiectivi,unii mai grosieri si altii mai nuantati.Bruiajul poate fi involuntar dar si
voluntar.
FILTRAREA COMUNICARII
Inseamna transmiterea si desigur receptarea numai a unei parti a informatiei.
Filtrarea este intotdeauna voluntara si tine de o serie intreaga de caracteristici
psihoindividuale sisociale.Ea are ca efecte degradarea comunicarii.
In cazul comunicarii dintre asistent si pacient,filtarea comunicarii are efecte extrem de
negative in ambele sensuri.Din pacate este foarte uzitata si trebuie prevenita sau
evitata prin castigarea increderii,prin schimbarea mentalitatiilor,prin constientizarea
pacientului.
DISTORSIUNEA COMUNICARII
Consta in degradarea involuntara a mesajului pe traseul transmiterii lui mai ales cand
sunt mai multe verigi ale lantului informational.Cauzele distorsiunii sunt involuntare si
tin de perceptia si intelegerea eronata.
Perturbarea comunicarii tine de o serie de factori aparuti la nivelul elementelor
componente ale lantului comunicarii:
1.La nivelul emitatorului:
-Cauze extrene ce tin de conditiile exterioare ale celui ce emite mesajul,conditii
concrete,articulare de timp,spatiu,loc;
-Normele constrangatoare permisive sau respective ale grupului.Se nasc cu intrebari
de genul:cum,cat,cand sa comunice care exercita presiune asupra emitatorului,de
multe ori este chiar presiunea timpului;
-Cauze interne sunt caracteristicile psihoindividuale ale
emitatorului(caracter,patitudini,motivatii) dar si cele de natura
psihosociala,relationala.Intr-un fel transmite mesajul un om influent,pozitie sociala
solida;altfel un somer cu grija zilei de maine.Asta nu inseamna insa ca cel puternic nu
este si el vulnerabil in fata bolii,fapt care creeaza o alta pozitie,aceea de bolnav.

2.La nivelul receptorului:

-Conditiile perturbatoare urmeza cam aceleasi trasee ca si la emitator pt. ca este
vorba tot de factorul uman.Cel mai important fenomen care se produce la nivelul
receptorului este cel de filtrare.Deobicei retine numai informatia pe care o considera
utila,care se potriveste cu starea lui afectiva,motivationala,cu interesele sale.Celalalte
informatii raman deoparte.
Starea afectiva de moment este de importanta majora pentru ca are rezonanta in
atitudinile sale.O emotie puternica influenteaza mult comunicarea(nu numai ca nu
intelegi,dar nici macar nu auzi ce ti se spune).mesajul transmis de emitator este
interpretat strict subiectiv de catre receptor ducand la imbogatirea,saracirea sau
modificarea continutului transmis.
3. Nivelul relatiei dintre emitator si receptor:
-Influenteaza in cel mai inalt grad comunicarea:prejudecatiile,normele,statutele celor
doua persoane implicate in actul comunicarii.
-Transmiterea informatiei este mult ingreunata daca sunt persoane mult diferentiate
in toate acelste planuri.De ex.: diferenta intre generatii sau diferenta de pregatire
intelectuala.
Intr-o conversatie fiecare partener devine pe rand emitator si receptor de aceea
continuturile dar mai ales forma mesajului trebuie adaptata continuu la nevoile
actuale ale comunicarii.
La continut trebuie sa se tina seama de incarcatura informationala,de gradul de
dificultate a informatiei in raport cu puterea de intelegere a interlocutorului si de
terminologia folosita.
De multe ori in lumea medicala se folosesc termeni de stricta specialitate care ridica
probleme de accesibilitate catre semnificatia lor de aceea este necesara simplificarea
terminologica a mesajului transmis.
Se poate face si o clasificare simplificata a factorilor perturbatori ai comunicarii:
1. Factori personali care tin de structura celor doua persoane implicate:
-emotionali:suparare,anxietate,teama,resentimente
-intelectuali: limbaj,nivel intelectual,nivel de cunostinte
-fiziologici: boala,oboseala,infirmitati
-sociali: diferente de cultura,clasa socio-economica,dialect,etnie,rasa,religie
2. Factori pe mediu care pot creste tensiunea sau disconfortul:

-fizici:zgomot,lipsa intimitatii,de acomodare

-sociali:prezenta sau absenta unor anumite persoane
COMUNICAREA TERAPEUTICA
Este componenta a relatiilor interpersonale asistenta-pacient;un act
planificat,deliberat si profesionist.

Scop:
-Stabilirea unei relatii umane pozitive care va permite atingerea obiectivelor
de ingrijire.Serealizeaza prin tehnici de comunicare terapeutica ce au la baza
comunicarea verbala si nonverbala.

Conditii pt. o comunicare eficace:

-Sa se tina cont de factorii fiziologici si socio-culturali care pot influenta comunicarea.
-Asigurarea unui confort psihic si fizic al pacientului.
-Castigarea respectului pacientului.
-Castigarea increderii.
-Mesajul transmis sa fie scurt si clar,vocabularul utilizat sa fie pe intelesul
pacientului,debitul verbal sa fie potrivit,tonul adecvat,intonatia sa nu fie influentata
de emotiile sau oboseala asistentei,sa fie ales momentul potrivit;mimica,gesturile sa
accentueze cuvantul sau sa ilustreze ideea.
-Sa se manifeste solicitudine fata de pacient.
-Atingerea pacientului(de ex. prinderea mainii unui pacient trist sau cu dureri) sa fie
utilizata in masura in care acesta intelege bine semnificatia si o accepta ca pe un
mesaj de incurajare,tandrete si sustinere afectiva.
TEHNICI DE COMUNICARE TERAPEUTICA SI ROLUL ASIST.
1. Ascultarea activa:
Asistenta isi mobilizeaza intreaga atentie pt. a intelege mesajul pacientului
respectand urmatoarele reguli:
-sta in fata pacientului cand vorbeste,il priveste in ochi pt. a-i demonstra dorinta de al asculta;
-adopta o atitudine deconectata:

-nu face miscari care ar putea distrage interlocutorul

-il aproba cand spune lucruri importante
2. Acceptarea este vointa de a asculta mesajul unei persoane fara a manifesta indoiala
sau dezgust chiar daca sunt divergente de idei:
-asistenta va manifesta toleranta fata de pacient
-il va asculta fara sa-l intrerupa
-ii va da o retroactiune verbala pt. a arata ca intelege ce-i spune
-se va asigura ca mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale
3. Intrebarile sunt un mijloc direct de comunicare si dau tonul unei interactiuni
verbale:
-vor fi legate de subiectul discutata
_vor fi puse in ordine logica
-asistenta va fi atenta sa epuizeze un subiect inainte de a trece la altul
-asistenta va alege intrebarile in functie de raspunsurile pacientului.
4. Parafraza este redarea mesajului pacientului in cuvintele ei pt. a se asigura
intelegerea lui corecta.
5.Clarificarea cand intervine o neintelegere,asistenta poate intrerupe discutia pt. a
calrifica sensul mesajului.
6. Focalizarea = centrarea mesajului pe o anumita problema de sanatate.Asistenta va
ajuta pacientul sa nu descrie in termeni vagi problemele sale.
7. informarea pacientului:
-informatiile vor fi date cu regularitate si la momentul oportun
-vor fi transmise intr-o maniera favorabila de comunicare cu pacientul.
-nu se vor divulga informatii pe care medicul doreste sa nu le cunoasca pacientul.
8.Linistea va permite asistentei si pacientului sa-si organizeze gandurile.
Asistenta care sigura linistea in comunicarea cu pacientul dovedeste ca este gata sa-l
asculte cu rabdare.

9. Recapitularea este o revizuire a principalelor idei discutate.Asistenta incepe o

discutie rezumand-o pe precedenta pt. a ajuta pacientul sa-si aminteasca subiectele
abordate.
STILURI DE COMUNICARE INEFICACE
1. A-ti spune parerea are urmatoarele consecinte:
-inhiba personalitatea pacientului
_intarzie rezolvarea problemei
-nu-i da posibilitatea de a lua decizii
2. A da asigurari false:
-impiedica avansarea comunicarii
3. A adopta o atitudine de aparare:
-a raspunde criticilor printr-o atitudine defensiva inseaman a-i nega dreptul
pacientului la propriile pareri
4.A manifesta aprobarea sau dezaprobarea excesiva:
-o aprobare excesiva presupune ca acesta este singurul lucru acceptabil,o
dezaprobare excesiva poate face pacientul sa se simta respins,sa evite interactiunea.
5. A generaliza pe stereotipii:
-orice persoana este unica si o generalizare ar nega aceasta unicitate
6. A scimba subiectul:
-este o impolitete
-impiedica comunicarea terapeutica sa inainteze
-pacientul isi pierde firul ideilor si spontaneitatea,mesajul poate deveni confuz.
COMUNICAREA IN CONDITII DEOSEBITE
1.NERVOZITATEA=in general este semn de teama,anxietate sau neputinta.Poate fi cu
succes prevenita prin explicatii si asigurari,precum si prin atingeri delicate ale
mainii bolnavului.Ce este de facut cand pacientul este nervos?
Sunt indicate urmatoarele atitudini:
-verifica observatia!(este sau pare numai,persoana suparata?)
-intelege si accepta!

-Ajuta sa inteleaga cauza!

_Incurajeaza activitatea fizica!Acest lucru o va indeparta de cauza supararii.
-Nu raspunde la nervi cu nervi! Aici e nevoie de mult calm si mult tact.
2. AGRESIVITATEA
Trebuie sa evitam si sa minimalizam iesirile violente ale pacientilor.Se impune
cunoasterea unor strategii de abordare a persoanelor potential sau actual violente:
A)Identificarea celor potential violenti:
-leziuni cerebrale
-sindrom psihic-somatice
-senilitate
-consum de substante psiho-active/alcool ,droguri
-personalitate disociala
B)Recunoasterea potentialului crescut de violenta:
-istoric violent
_confuzie si dezorientare
_agitatie psiho-motorie
-iritabilitate,impulsivitate
-non-cooperale,suspiciune
C)Evitarea manifestarilor de violenta ale pacientilor:
-se informeaza ceilalti membri ai echipei
-se investigheaza antecedentele
-se identifica cauzele in care pacientul devine agresiv,in scopul evitarii lor
-se intrerupe interviul
-nu se atinge pacientul,nu se fac miscari bruste
-se asigura securitatea propriei persoane(nu sta singur cu pacientul,acopera-ti
retragerea)
se va folosi o incapere ce poate fi observata continuu
-nu se lasa la indemana obiecte taioase sau contondente
-persoana nu va fi deranjata mai mult decat este necesar
-se orienteaza pacientul catre activitatiinteresante
-la nevoie se administreaza medicamentatie sedativa.
D)Daca persoana devine violenta:
-se intreba calm pacientul cu ce anume poate fi ajutat
-se evita confruntarile
-nu se pronunta cuvinte care ar putea fi interpretate

-se foloseste diversiunea(deturnarea)

-se pastreaza distanta
-nu se sta cu spatele la pacient
-nu se intinde mana dupa obiecte
-daca situatia devine critica,se stiga dupa ajutor si se paraseste repede incaperea
Prezenta unor persoane mai puternice poate calma pacientul,daca nu, se trece la
administrarea de medicamente.
MANIFESTARI DEOSEBITE IN COMUNICARE
1.PLANSUL
Poate fi de ajutor si trebuie inteles si ingaduit.NU-i cere pacientului sa se opreasca din
plans.Asigurandu-i intimitatea,tinandu-i companie,privindu-l in fata,sunt tot atatea
conduitefolositoare.Se atinge bolnavul si va fi incurajat sa vorbeasca,ascultandu-l cu
atentie,fara intreruperi.
Este contraindicat sa plangi alaturi de bolnav pt. a-ti arata compasiunea.
2.DEPRESIA
Are multe cauze si se manifesta diferit de la o persoana la alta,dar de obicei vorbirea
este inceata cu raspunsuri scurte.
ESte dificil de abordat din cauza lipsei de concentrare,sentimentului de
inutilitate,pesimismului sau chiar gandului la suicid.
De aceea ,acesti bolnavi trebuie supravegheati,dar nu sacaiti.Se vor pune intrebari
scurte si vom incerca sa-i facem sa se simta ocrotiti.Nu se insista asupra problemelor
care-i macina.
3.BARIERE DE LIMBAJ= apar in starile foarte grave,in care comunicarea devine un efort
mult preamare.Vor fi evitate discutiile inutile si vor fi puse numai intrebari scurte,de
maximainsemnatate.Daca pacientul este inconstient continuati sa vorbiti normal ca si
cum v-ar auzi.Intotdeauna vorbiti inainte de a atinge pacientul care nu va poate
vedea.
4. DIFICULTATI AUDITIVE

Pacientul care nu aude bine,vorbiti-i numai cand va vede fata si va poate urmari
miscarea buzelor.
-cand intrati in incapere ,atentionati-l printr-o atingere usoara,iar daca are proteza
auditiva asigurati-va ca este deschisa.
-nu va acoperiti fata si nu mestecati in timp ce vorbiti
-construiti propozitii scurte,cu cuvinte simple,intr-o exprimare calara,concisa,iar daca
vi se cere sa repetati,spuneti aceleasi cuvinte.
-folositi mimica fetei si gestica
-ridicati usor tonul dar nu strigati,cu surzi se vorbeste incet.
-daca un cuvant nu este inteles,scrieti-l citet pe o bucata de hartie
-fiti calm.nu va enervati.
5.DIFICULTATI VIZUALE
Numai verbala si lipsa mijloacelor nonverbale pe care le receptam cu ajutorul
vazului ,este deosebit de saraca.
-De aceea,comunicarea cu persoanele nevazatoare necesita niste priceperi speciale si
conduite corespunzatoare
-La intrarea si iesirea din incapere trebuie sa vorbiti pt. a va face cunoscuta prezenta
-Explicati tot ceea ce se petrece in jur,in mod firesc,cu multa naturalete si seriozitate.
6. DISFAZIA=este tulburarea de vorbire cauzata de unele leziuni cerebrale care se
manifesta prin diminuarea coordonarii in vorbire,dificultatea aranjarii cuvintelor in
fraze,neputinta de a-si gasi cuvintele si chiar imposibilitatea de a
pronunta cuvinte.Ceea ce este insa de retinut:disfazicii aud si inteleg,de aceea
comunicarea are loc precum si cu persoanele sanatoase.
7.EVALUAREA COMUNICARII:este un pas important in relatia ce se dezvolta intre
asistenta medicala si pacient.Acest pas consta in aprecierea nivelului de comunicare
la care s-a ajuns intre cele doua persoane.
Fiecare persoana poate sa cunoasca nivelul de empatie si de intelegere la care a ajuns
cu interlocutorul sau,de aceea evaluarea comunicarii este o autoevaluare.
Comunicarea nonverbala a fost cerectata indelung de specialisti,iar cercetariile au dus
la concluziiinteresante.Unul din cercetatorii interesati de acest aspect a fost Szidney
Jourard,de la Universitatea din florida,ale carui cercetari s-au axat mai mult pe

tingere,pe contactul epidermic,care in viziunea sa constituie limbajul primitiv al iubirii

si are un efect natural calmant si linistitor.
8. CONTAVTUL VIZUAL
Doi cercetatori de la OXFORD din Marea Britanie,au plecat de la presupunerea ca
oamenii relationeaza intre ei prin anumite semnale,care dezvolta fie tendinte de
apropiere,fie de respingere.
Intimitatea se manifesta printr-o varietate de actiuni nonverbale,contactulochi in
ochi,zambetul,ridicarea capului.
Cei doi cercetatori au ajuns la concluzia ca diminuarea contactului vizual reprezinta
una din metodele cele mai eficiente de a face fata situatiei neplacute,cand o persoana
straina se apropie prea mult.Mai mult,persoanele au tendinta de a-si trage torsul
inapoi,de a cobora privirea ,de a-si duce mainile la ochi ,de a-so micsora fanta
palpebrala,de a se scarpina in cap,de a-si aprinde o tigar sau de a-si sufla nasul mai
des decat daca interlocutorul este la o distanta mai mare.
Interactiunea semnalelor verbale si nonverbale duc la transmiterea de mesaje
complexe,particulare;polisemia limbajului nonverbal asociat cu calritatea si nuantarea
celui verbal,fac din fiinta umana cel mai specializat furnizor si beneficiar de
comunicare.
Asistenta medicala are ca functie importanta invatarea comunicarii in general si al
celei nonverbale in special,pt a reusi o relatie benefica cu pacientul.
O comunicare adecvata inlatura temerile pacientului si il ajuta la structurarea
problematiunii care trebuie solutionata.
Faciliteaza apropierea de bolnav,de familia acestuia,despovarand-o de greutatea
izolarii si aanxietatii.Daca asistenta medicala stie sa comunice,de cele mai multe ori
,se transforma si in cel mai bun prieten.
Comportamentul prosocial,conditia esentiala a profesiunii noastre inseamna ,in primul
rand ,comunicare.Stiinta si arta comunicarii salveaza neputinta si esecul in fata bolii.

A exercita corect medicina inseamna a raspunde prompt, onest si intelegere la

diferite nevoi si cereri fata de actul medical, care va trebui insotit intotdeauna de
constiinta etica; viata apare ca valoarea cea mai ridicata a lumii materiale, iar
sanatatea reprezinta bunul suprem al omului, ea nu are pret. Stimularea rolului

valorilor deontologiei, a datoriilor si responsabilitatii, tradusa printr-o militare activa

pentru principiile eticii medicale, un comportament plin de devotament, grija si
caldura fata de bolnav, o atentie discreta acordata psihologiei pacientului, care sa
protejeze creierul acestuia de alarma senzoriala si afectiva produsa de boala,
inseamna adevarata chemare in medicina. Asistentul medical trebuie sa se aproprie
si sa-i cunoasca mai bine pe beneficiarii ingrijirilor, sa ofere ingrijiri mai bune,
individualizate, complete si continue. Boala este ruperea echilibrului armoniei, care
se traduce prin suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie
noua, provizorie sau definitiva. O persoana intra in boala cu un anumit tip de
sistem nervos si de temperament cu un anumit caracter si inteligenta, cu o anumita
ereditate, cu complexe si pareri preconcepute, cu un anumit orizont cultural si de
aceea bolnavul ia diverse atitudini fata de boala, dar in acelasi timp si fata de echipa
medicala: incredere, stima, simpatie, insa- posibil- si indoiala, teama, dispret, ura.
Noi suntem nevoiti sa-i tratam neconditionat pe toti.
Relatia asistent medical pacient va fi de acceptare reciproca, o atitudine de
respect, caldura si intelegere empatica fata de pacient,cu toate ca de multe ori,
asistenta medicala este considerata o simpla masina de indeplinit ordinele
medicului, uitandu-se ceea ce este esential in practica medicala, si anume:
intelegerea si disponibilitatea fata de pacient, medicul vine si pleaca, pe cand
asistenta e cea care supravegheaza, ajuta si ingrijeste pacientul. Din aceasta cauza,
relatia dintre asistenta medicala si pacient nu trebuie sa se limiteze numai la
aplicarea tratamentului, ci si la stabilirea unei comunicari psihice cu el, pentru a-l
putea ajuta in a-si exprima trairile interioare.
Comunicarea asistentei medicale cu pacientul trebuie sa fie concordanta cu starea
lui actuala, cu posibilitatile lui de intelegere si asociata cu elemente de sprijin pentru
a influenta pozitiv evolutia bolii sale. Adesea, atitudinea noastra insuficient controlata
(orice semn cu capul, susoteli cu membrii familiei, orice denumire stiintifica
neinteleasa de catre pacient, chiar tacerea) influeteaza bolnavul, generand
suspiciuni si disconfort.
La baza eticii medicale stau o serie de trasaturi morale si profesionale ale asistentei
medicale (personalului de ingrijire) cum ar fi: cinstea, onestitatea, spiritul de daruire,
solicitudinea, altruismul, ascultarea empatica, respectul. Din acest motiv, profesia
medicala trebuie exercitata cu rabdare, generozitate, pasiune, sinceritate, locul
central in activitatea de ingrijire ocupandu-l pacientul, care trebuie inteles si acceptat
asa cum este. O atitudine apropiata fata de bolnav nu inseamna umilinta, mai ales
ca pacientul iti incredinteaza secretele sale, trairile, pe care in alte conditii nu le-ar
face. In plus, un comportament corect fata de bolnav implica pastrarea
confidentialitatii acestor destainuiri. Sigur ca exista cazuri cnd esti obligat sa divulgi
unele secrete, dar trebuie sa stii cnd si cui sa o faci. Cele mai importante atribuii
ale unei asistente medicale sunt : asistarea medicului la efectuarea investigaiilor
clinice, realizarea investigaiilor paraclinice uzuale, programarea pacienilor pentru

investigaii de specialitate, administrarea tratamentelor, intervenii n situaii de

urgen, monitorizarea strii pacientului, completarea documentelor de eviden a
medicamentelor, de eviden a pacienilor i de observaie clinic medical,
sterilizarea instrumentelor i a materialelor, administrarea medicamentelor,
asigurarea condiiilor igienico- sanitare generale la locul de munc, precum i
asigurarea condiiilor necesare desfurrii tratamentelor i recoltrilor. Inca de la
internare comunicarea cu pacientul se dovedeste a fi cea mai importanta, pacientul
trebuie sa fie echilibrat psihic asistenta medicala explicandu-i scopul si natura
interventiillor, familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant, asigura un mediu de
securitate linistitor si administreaza medicatia recomandata de medic, local si
general. De asemenea, suplinineste nevoile pe care pacientul nu si le poate
satisface autonom: a manca si a bea, a se misca si a avea o buna postura, a-si
mentine tegumentele curate si integre, a evita pericolele,a se odihni, a comunica.
Interventia asistentei medicale va fi orientata asupra lipsei si consta in a spori
independenta pacientului. In final se obtine ameliorarea dependentei sau
castigarea independentei. Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre
independenta, spre castigarea autonomiei pacientului. In momentul externarii din
spital, pacientul va fi pregatit si instruit asupra noului sau mod de viata, evitarea
eforturilor fizice , administrarea corecta a medicatiei, controale medicale periodice ,
iar apartinatorii vor fi informati si ei la randul lor de modul de viata al pacientului. De
asemenea, asistenta medicala din ambulator va fi informata asupra pacientului
externat pentru a-l avea in evidenta, unii dintre acesti pacienti avand nevoie
permanenta de o persoana care sa-i ingrijeasca la domiciliu (pacienti cu cecitate din
diverse cauze).
In concluzie, competenta profesionala se demonstreaza prin cunostinte teoretice
aprofundate si capacitatea de a le aplica intr-o activitate creatoare, de ingrijire
individualizata, personalizata, competenta si umana.
Deci, in final doresc sa reamintesc ca a fi asistenta medicala inseamna:

sa nu fi niciodata plictisita;
sa fi deseori frustrata;
sa fi inconjurata de probleme;
sa ai multe de facut si atat de putin timp;
sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai foarte putina autoritate;
sa intri in vietile oamenilor, ale copiilor si sa marchezi o diferenta;
unii te vor binecuvanta, altii te vor blestema;
vei vedea oameni (copii) in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea
mai buna;

nu vei inceta niciodata sa fi uluita de capacitatea oamenilor (copiilor) de a

iubi, de a indura si de curajul acestora;

vei vedea viata incepand si sfarsindu-se;

vei repurta victorii triumfatoare si esecuri devastatoare;

vei plange mult;
vei rade mult;
vei sti ce inseamna sa fi om si sa fi uman.

www.coltuc.ro

Tehnici pentru mbuntirea comunicrii medic-pacient (I)

Autor: Dr. Claudiu Tronciu

Publicat in 15 februarie 2011

Comunicarea conteaz. Comunicarea faciliteaz realizarea unei relaii de ncredere medicpacient, a unei adevrate aliane cu scopul mbuntirii calitii vieii i a strii de sntate a
pacientului, i, de ce nu, a creterii prestigiului medicului.

Medicina evolueaz i, totodat, i tipul de comunicare cu pacienii. Se renun treptat la

modelul istoric paternalist, bazat pe dependena pacientului de autoritatea profesional a
medicului, n care preferinele pacientului erau n general ignorate, pentru un nou model, bazat
pe luarea n comun a deciziei. Pacientul este respectat ca un Agent Autonom, cu dreptul de a
avea puncte de vedere, de a face alegeri i de a ntreprinde aciuni bazate pe valorile i pe
convingerile personale. Pacientul este din ce n ce mai informat i mai implicat (Pacient expert
sau Pacient competent), este mputernicit treptat s cntreasc beneficiile i riscurile
tratamentelor alternative n conformitate cu propriile valori, lund n calcul inclusiv alternativa
non-tratamentului.
Eficientizarea comunicrii cu pacientul o necesitate
Necesitatea eficientizrii comunicrii cu pacientul vine n primul rnd din lipsa cunoaterii
tehnicilor de comunicare specifice, deoarece facultatea i specializrile medicale nu ofer acest
tip de cursuri. Exist situaii cnd, dei cunoscute, tehnicile de comunicare nu sunt aplicate n
practica zilnic. n plus, atunci cnd sunt cunoscute i antrenate, trebuie aplicate ntr-un timp
limitat, n cadrul consultaiilor de 15-20 de minute cerute ntr-un centru medical privat sau
impuse de casele de asigurri. Exist i situatii speciale pacieni dificili, comunicarea unor
diagnostice sau a unor tratamente invazive dificile sau costisitoare care pun medicul n
dificultate.
Comunicarea ineficient reduce adesea acurateea diagnosticului. ntr-adevr, studiile arat c
medicii permit pacientului numai 18 secunde pentru a prezenta istoricul bolii nainte de a-l
ntrerupe. n plus, arat c doar 2% dintre pacieni au oportunitatea de a-i finaliza istoricul. Prin
ntreruperea fluxului de informaii de la pacient, clinicianul este adesea privat de fapte
susceptibile de a-l ajuta n stabilirea unui diagnostic corect.
Cel mai eficient predictor al complianei pacientului la un plan de tratament este comunicarea
ntre medic i pacient, arat studiile. Dac medicul utilizeaz o comunicare eficient, crete i
compliana.
Important este ca medicul, dei presat de timp, s contientizeze care sunt principalele bariere
de comunicare generate de pacieni.
Pacienii
simt c irosesc timpul valoros al medicului;
omit detalii ale istoricului pe care le consider neimportante;
sunt jenai s menioneze lucruri care i-ar pune ntr-o lumin nefavorabil;
nu neleg terminologia medi-cal;
cred c medicul nu i-a ascultat i, de aceea, nu are informaiile necesare pentru a lua o decizie
bun de tratament.
Ce ar trebui s urmreasc medicul, din punct de vedere al comunicrii, n timpul consultaiei:
s stea aezat
pacientul s stea confortabil

 s stabileasc un contact vizual

s asculte pacientul fr a-l ntrerupe
s exprime atenie prin semne non-verbale
s permit pauzele atunci cnd pacientul i caut cuvintele
s sesizeze i s legitimeze sentimente
s explice i s se reasigure n timpul examinrilor
s ntrebe n mod explicit dac exist alte motive de ngrijorare.
Abordarea comunicrii medic-pacient are multe puncte comune pentru medicii din toate
specialitile, dar exist i diferenieri. Abordarea pacientului de ctre medicul de familie merit
o abordare separat datorit relaiei de lung durat ce se dorete a se realiza. Nu consider c
aplicarea tehnicilor comunicaionale prelungete durata vizitei. Dimpotriv, pot fi vzui mai muli
pacieni ntr-un timp mai scurt, odat cu utilizarea mai neleapt a timpului disponibil pentru
consultaie.
Paii ctre o comunicare mai bun cu pacienii sunt:
1. Rafinai-v abilitile de comunicare de baz deja avute
a. nu omitei amabilitile
b. nu artai pacientului c suntei grbit
c. meninei conversaia pe linia dorit
d. comunicai cu dublu sens
e. ascultai fr a ntrerupe
f. comunicai cu privirea
g. organizai-v discuiile cu pacientul (tehnica BATHE)
2. Facei ajustrile necesare n stilul propriu pentru a v adapta stilului modern, participativ, de
comunicare
a. facei un efort suplimentar pentru a ctiga ncrederea
b. fii ateni la dinamica schimbrilor
c. cretei implicarea pacienilor
d. creai ateptri ct mai realiste pacienilor
e. furnizai mai multe informaii n ct mai puin timp
3. Luai msuri pentru a va perfeciona, n scopul depirii ateptrilor pacienilor dvs.
a. mbuntii sistemele informaionale i de organizare din cabinet
b. trimitei tuturor pacienilor o scrisoare de bun-venit (un model n format word poate fi
descrcat de pe site-ul www.medicaacademica.ro)
c. folosii computerul n mod creativ
d. educai personalul
e. facei ceva neateptat pentru pacieni
f. urmrii periodic pacienii
g. mbuntii conceptul de medicin de familie.

1. Rafinarea abilitilor de comunicare

Pentru a menine calitatea comunicrii n secolul extra-vitezei, asigurai-v c implementai
toate acele lucruri pe care deja le cunoatei dar pe care cteodat, din varii motive, doar
presupunei c le facei:
a. Nu omitei amabilitile. Pe lng alte beneficii pe care pacientul le urmrete, este bine
cunoscut c pacienii sunt mai dornici s urmeze sfatul medical dac sunt ntr-o relaie bun cu
medicul lor. Primirea pacientului cu un zmbet larg, strngerea minii acestuia, faptul c i
spunei pe numele de familie sau pe numele mic, n funcie de vrst i de natura relaiei, fac
parte din modul de primire a acestuia. Odat pacientul aezat trebuie ca i medicul s se aeze
lng pacient sau de aceeai parte a biroului. Aceasta relaxeaz pacientul astfel nct s
comunice mult mai deschis.
b. Nu artai pacientului c suntei grbit. Pacienii devin iritai atunci cnd medicii par grbii,
chiar dac nu o spun direct. Trebuie s fii ateni i la semnalele nonverbale, s privii la ceas
sau s stai cu mna pe mnerul uii. Acest tip de comportament sugereaz pacientului c nu
este important sau la fel de important ca pacientul care urmeaz. Este important s-l facei pe
pacient s se simt n centrul ateniei. Odat ajuni n sala de examinare, fii siguri c suntei
ntradevr acolo: concentrai-v atenia pe pacient i oprii-v din a fi preocupai de ceea ce se
ntmpl n afara acesteia.
c. Meninei conversaia pe direcia dorit. Astfel va crete eficiena i va fi maximizat valoarea
timpului petrecut cu pacienii. n timp ce anumii pacieni i prezint problemele n mod direct,
alii obinuiesc s devieze de la discuie. Dei se pot obine informaii folositoare, este util s v
folosii intuiia pentru a sesiza cnd conversaia i pierde din relevan i s readucei, cu tact,
discuia la subiect.
d. Comunicai cu dublu sens. Un medic poate nva multe de la un pacient chiar n timpul
discuiilor informale. Cnd discutai cu pacienii dvs putei afla mai multe despre vaccinarea
copiilor lor sau despre eventuale consulturi de care ar avea nevoie. Aceste informaii valoroase
trebuie introduse n programrile viitoare, n orarul de tip chart pe care fiecare medic ar trebui s
l foloseasc.
e. Ascultai fr a ntrerupe. Tendina dvs ar putea fi de a pune pacientului o mulime de
ntrebri, n timp ce ai putea obine mai multe informaii i economie de timp ascultnd activ
pacientul fr s-l ntrerupei. Studiile arat c pacientul vorbete n medie numai 18 secunde
pn cnd este ntrerupt de medic. Dac medicii i-ar lsa s vorbeasc 3 4 minute, pacienii
ar spune 90% din ceea ce nu este n regul cu ei.
Dr. Claudiu Tronciu
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, luna Februarie 2011

Opt reguli pentru personalul medical

1. Tratati pe fiecare dintre pacientii vostri ca pe o persoana, nu ca pe un caz.
2. Ajutati-va pacientii sa-si dezvolte competenta lor medicala pentru a
elimina riscurile medicale.
3. Integrati 'statutul de valori' al pacientului vostru in 'statutul sau clinic'
din diagnosticul vostru diferential si pentru a stabili prognosticul vostru.
4. Trebuie sa aveti cunostinta de avantajele, limitele si riscurile medicinei de
varf si sa le discutati cu pacientii vostri.
5. Fiti un partener competent in relatiile cu pacientul si respectati-i punctele
de vedere si valorile sale.
6. Preocupati-va permanent de perfectionarea pregatirii voastre
si oferiti cele mai bune servicii clinice si personale pacientilor vostri.
7. Ajutati-va pacientul sa-si pregateasca
cu cei apropiati lui, in interesul sau.

un

testament

biologic

profesionale
si

colaborati

8. Folositi in mod responsabil resursele medicale comune.

Importana studiilor transversale rmne, ns, aceea de a furniza prevalene,

informaii foarte importante pentru managerii sistemelor de sntate atunci cnd
planific alocarea ristian Bicu. Metodologia cercetrii www.baicus.ro www.baicus.com resurselor, ca i pentru clinician cnd estimeaz probabilitatea ca
un pacient s aib o boal, n urma unui test diagnostic (prevalena = probabilitatea
pretest, vezi Studiile diagnostice).

Avantajele studiilor transversale: - rapide i relativ ieftine - nu exist pierdui din

vedere, nefiind necesar nici o urmrire - pot deveni primul pas al unui studiu de
cohort (de altfel, orice tip studiu ncepe printr-un studiu transversal, n care se
descrie distribuia variabilelor care vor fi testate ca factori de risc sau protecie n
cadrul grupurilor expus i martor). - implic ntreaga populaie, i numai pe cei care
caut ngrijire medical - sunt indicate pentru identificarea prevalenelor bolilor sau
frecvente (HTA, artroz, alergii etc.) - exist un grup de comparaie, deci permit
studiul asociaiei dintre un efect i un factor de risc presupus - permit studiul
simultan al asociaiilor dintre mai multe efecte i factori de risc presupui, fiind
folosite pentru generarea de ipoteze care vor fi verificate prin studii de nivel
superior n piramida studiilor Slbiciuni ale studiilor transversale: - expunerea i
efectul fiind msurate concomitent, nu permit stabilirea secvenei temporale a
evenimentelor (dac expunerea a precedat efectul), necesar pentru stabilirea unei
relaii de cauzalitate; de asemenea, pentru a stabili o relaie de cauzalitate este
nevoie de inciden, ori studiile transversale furnizeaz prevalena. - nu pot
evidenia asociaii atunci cnd efectul (boala) sau factorul de risc sunt foarte rare,
deoarece ar necesita eantioane uriae (de exemplu, dac vrem s vedem dac
exist asociaii ntre diveri factori de risc i sclerodermie, este foarte probabil ca n
eantionul nostru s se nimereasc foarte puini pacieni cu sclerodermie, aceasta
fiind o boal rar; la fel, cutnd s vedem dac expunerea la radiaii ionizante
produce o anumit boal, este posibil ca n eantionul nostru s nu gsim destui
indivizi expui la radiaii ionizante). - sunt supuse erorii sistematice de supravieuire
selectiv - sunt supuse erorilor sistematice de memorie (atunci cnd indivizii
chestionai sunt pui s-i aminteasc expuneri din antecedente) - prevalena nu
permite dect foarte vag estimarea incidenei, i nici raportul prevalenelor nu
permite estimarea riscului relativ