CUPRINS

Abrevieri ................................................................................................3
I.Tratatul Definitie...............................................................................4
II. Scurt istoric........................................................................................5
III. Caracteristici ale tratatului...............................................................10
IV. Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona..............................................11
V. Concluzii..........................................................................................15

Bibliografie............................................................................................17

ABREVIERI

CDF

Carta Drepturilor Fundamentale

CEJ

Curtea Europeana de Justitie

TCE

Tratatul Comunitatii Europene

UE

Uniunea Europeana

I.Tratatul - Definitie
2

Tratatul reprezinta actul juridic care exprima acordul de vointa intre doua
sau mai multe state, sau alte subiecte de drept international in scopul de a creea,
modifica sau stinge drepturi si obligatii in raporturile dintre ele . Ansamblul
normelor care reglementeaza incheierea , aplicarea, respectarea , interpretarea,
modificarea, cazurile de nulitate si de incetare a tratatelor constituie dreptul
tratatelor.
Regimul juridic al tratatelor este reglementat in doua documente
internationale de referinta Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre
state (Viena, 1969) si Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state si
organizatii international (Viena, 1986). Conform primei Conventii, tratatul
reprezinta un acord international incheiat intre state in forma scrisa si guvernat de
dreptul international, fie ca este consemnat intr-un singur instrument sau in doua ,
ori mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara.
Elementele esentiale ale tratatului sunt :
a. subiectele sau partile tratatului , respectiv statele sau alte subiecte de drept
international ;
b. vointa partilor , liber exprimata ;
c. obiectul tratatului.
Tratatul este guvernat de normele dreptului international. Statele pot sa
incheie intre ele acte guvernate de dreptul lor intern , insa asemenea acte nu intra in
categoria tratatelor ( de exemplu , contractele ).
Denumirea generala care se refera la orice tip de acord incheiat intre state
este cea de tratat . Acordurile pot fi incheiate si sub alte denumiri , fara ca acest
lucru sa influienteze natura juridica a actului : conventie , acord , pact , protocol ,
act final , statut etc.
Pe cale cutumiara s-a conturat un ansamblu de reguli procedurale , care sunt
aplicabile etapelor procesului de incheiere a unui tratat international.Codificate
prin Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor , acestea au o valoare
supletiva , Conventia propunand mai multe reguli alternative intre care statele pot
sa opteze .Multe din dispozitiile conventionale referitoare la o etapa sau alta a
procesului de incheiere a tratatelor cuprind mentiunea in afara cazurilor in care
partile nu convin altfel.Prin urmare , procedura de incheiere a tratatelor este
guvernata de regula autonomiei depline de vointa a partilor. In general , la
incheierea unui tratat international se parcurg trei etape :
a. negocierea textului ;
3

b. semnarea tratatului ;
c. exprimarea consimtamantului partilor de a se obliga prin tratat.
Aceste etape sunt urmate de intrarea in vigoare a tratatului.

II. Scurt istoric

Dupa decenii de razboi cu costul a milioane de vieti, infiintarea Uniunii

Europene a marcat inceputul unei noi ere n care rile europene isi rezolva
problemele la masa discutiilor si nu pe campul de lupta.
In prezent, membrii UE se bucura de un mare numar de beneficii: o piata
libera cu o moneda care faciliteaza si eficientizeaza comertul, crearea a milioane de
locuri de munca, o ameliorare a drepturilor lucratorilor, libera circulatie a
persoanelor si un mediu inconjurator mai curat.
Normele existente au fost insa concepute pentru o Uniune mult mai mica, o
Uniune care nu se vedea nevoita sa se confrunte cu provocari globale cum ar fi
schimbarile climatice,o recesiune mondiala sau criminalitatea transfrontaliera
internationala. UE are potentialul si angajamentul de a se lupta cu aceste probleme,
dar poate face acest lucru doar mbunatatindu-si modul in care functioneaza.
Acesta este scopul Tratatului de la Lisabona. Prin acesta, UE devine mai
democrata, eficienta si transparenta. Tratatul ofera cetatenilor si parlamentelor
posibilitatea de a aduce o contributie mai insemnata la ceea ce se intampla la nivel
european si confera Europei o voce mai puternica si mai limpede in lume,
protejand totodata interesele nationale..Procesul prin care s-a ajuns la adoptarea
Tratatului de la Lisabona a durat sase ani si a fost marcat de multe momente de
blocaj, fiind probabil ca in viitor liderii europeni sa obteze pentru semnarea de
tratate in domenii specifice si sa evite procesul de obtinere a unui compromis
pentru texte ce cuprind toate aspectele ce tin de UE. Tratatul de la Lisabona,
cunoscut in faza de proiect sub numele de Tratatul de Reforma, este un tratat
destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european.Numele oficial, complet,
este Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana
si a Tratatului de instruire a Comunitatii Europene.
Textul tratatului s-a finalizat in urma unui summit neoficial la Lisabona la 19
octombrie 2007, iar la 13 decembrie tratatul a fost semnat de catre reprezentantii
celor 27 de state member ale UE.
Cel mai important lucru este ca, in ciuda criticilor si a opiniilor pesimiste, a
reusit sa pastreze cele mai importante prevederi din Tratatul privind o Constitutie
Europeana. Chiar daca nu pastreaza elementele formale ale unei Constitutii,
Tratatul de reform reafirm valorile Uniunii Europene si pastreaza cele mai
4

importante prevederi ale Constitutiei din punctul de vedere al legitimitatii

democratice, al eficientei si al afirmarii drepturilor cetatenilor.
Tratatul de la Lisabona pastreaza principalele inovatii aduse de proiectul
Constitutiei Europene, cum ar fi personalitatea juridica a Uniunii Europene,
presedintele Uniunii Europene, ministrul de externe (cu alta denumire), reducerea
numarului de comisari, reducerea numarului de parlamentari europeni, clauzele de
retragere din Uniunea Europeana. Vor aparea urmatoarele modificari : Tratatul
privind Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma) va deveni Tratatul cu privire
la functionarea Uniunii Europene, Consiliul European i Banca Centrala
Europeana vor deveni institutii oficiale ale Uniunii. Inca de la inceputul Tratatului
se definesc clar valorile Uniunii Europene, cat si obiectivele Uniunii.
Uniunea Europeana obtine personalitate juridica unica si se desfiinteaza sistemul
pilierilor. Personalitatea juridica va permite Uniunii s aiba capacitatea de
reprezentare, capacitatea de a negocia si de a incheia acorduri internationale,
capacitatea de a deveni membru al unei organizatii internationale, cat si capacitatea
in a angaja responsabilitatea internationala. Statele membre vor putea semna doar
acele acorduri internationale care nu intra n contradictie cu legislatia UE.
Parlamentul European va trebui sa aprobe toate acordurile si intelegerile acoperite
de procedura legislativa ordinara, acordurile de asociere si cele cu implicare
institutionala si bugetara. Personalitatea juridica unica si desfiintarea sistemului de
pilieri inseamna ca si cel deal treilea pilier, cel al justitiei si afacerilor interne va
disparea dupa o tranzitie de cinci ani, iar n domeniul libertatilor, securitatii si
justitiei, incluzand Schengen, principiul va fi acela al politicilor comune. Totusi,
dreptul de initiativa al Comisiei n domeniul justitiei si afacerilor interne va fi
impartit cu o patrime din statele membre. Doar n domeniul politicilor comune
externe, de securitate si de aparare procedurile interguvernamentale se pastreaza.
Marea Britanie si Irlanda au negociat protocoale specifice denumite opt in, opt
out in aria politicilor comune din domeniile libertatilor, securitatii si justitiei si
Schengen, dar pot exercita acest privilegiu numai in concordanta cu termenele,
conditiile si calendarul stabilite de Comisie si Consiliu. Marea Britanie a avut de
asemenea o pozitie separata in ceea ce priveste libera miscare a lucratorilor. Astfel,
orice stat membru poate avea drept de veto in domeniul mobilitatii lucratorilor pe
motiv ca ar putea afecta aspecte importante ale securitatii sociale nationale.
Carta Drepturilor Fundamentale(CDF) devine act fundamental al Uniunii si se
face referire la ea n tratat, chiar daca textul nu va fi parte integranta a acestuia. De
altfel, Carta a fost proclamata n mod solemn intro sedinta plenara a Parlamentului
European in 12 decembrie 2007 si a fost publicata n Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Un protocol a introdus masuri specifice pentru Marea Britanie si
Polonia stabilind exceptii cu privire la jurisdictia Curtii Europene de Justitie fata de
curtile nationale pentru protectia drepturilor prevazute n Carta. Tratatul va oferi de
asemenea o noua baza legala pentru accederea Uniunii la Convenia European a
5

Drepturilor Omului. Consiliul va decide n unanimitate, cu consimtamantul

Parlamentului European si aprobarea statelor membre.
Cetatenia europeana apare n mod expres in art. 8 precizind ca orice persoana
care are cetatenia unui stat membru va fi cetatean al Uniunii. Cetatenia Uniunii va
fi una adiionala la cetatenia nationala si nu o va inlocui. Tot aici se statuteaza
dreptul de iniiativa al cetatenilor in prevederea prin care se va permite unui milion
de cetateni, dintrun numar semnificativ de state membre, sa ceara Comisiei sa ia
initiativa pe un anume domeniu de interes.
Tratatul introduce o baza legala pentru politicile din domeniul energiei,
patentelor, turismului, sportului, spatiului si a cooperarii administrative, iar
politicile de mediu se vor referi si la schimbarile climatice. Politica energetica
comuna va avea ca principiu fundamental securitatea si interconectivitatea surselor
si solidaritatea.
Uniunea va tine cont in definirea si implementarea politicilor sale de
promovarea unui nivel ridicat de forta de munca, protectie sociala adecvata,
lupta impotriva excluderii sociale, unui nivel ridicat de educatie, instruire si
protectie a sanatatii umane.
Procesul de globalizare, creand relatii de interdependenta tot mai stranse intre
economiile tarilor de peste tot din lume, precum si revolutia tehnologica din anii
90, incluzand internetul si noile tehnologii informationale si de comunicare, a dus
la revolutionarea inclusiv a economiei europene si a vietii cotidiene a cetatenilor
europeni. Cu toate acestea, la inceputul anului 2000, din punct de vedere al
competivitatii, economia europeana prezenta decalaje importante in special fata de
economia Statelor Unite ale Americii. Ca urmare, sefii de stat si de guvern reuniti
in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona
(sau Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea
European n cea mai dinamic i competitiv economie din lume bazat pe
cunoatere, capabil de o cretere economic durabil, generatoare de noi locuri de
munc, mai bune, i caracterizat printr-o mai mare coeziune social .
Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obine o cretere
economic de 3% pe an i de a crea 20 de milioane de noi locuri de munc pn n
2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice n
domenii precum inovarea, ntreprinderile, liberalizarea diverselor piee i protecia
mediului.
Obiectivele stabilite n 2000 erau ambitioase si acopereau o ntreaga serie de
domenii. In ceea ce priveste ocuparea forei de munca se urmarea atingerea unei
rate a ocuprii de 70% si creterea numrului de femei si de persoane in varsta care
sa activeze pe piata muncii. Pentru a ncuraja inovarea, obiectivul era de a creste
numrul gospodariilor care sa aiba acces la internet, precum si creterea
cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. In domeniul ntreprinderilor, statele
membre trebuiau sa ia mai multe masuri pentru a sprijini intreprinderile mici,
inclusiv reducerea birocratiei cu care se confruntau in desfasurarea activitatii. Mai
6

mult, se urmarea creterea concurentei pe piaa telecomunicatiilor si liberalizarea

pietelor de gaz si de electricitate. Pentru protectia mediului, obiectivele includeau
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
La jumatatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona, n unele tari
europene situatia economica si sociala parea sa se inrautateasca, in loc sa se
imbunatateasca. Spre exemplu in Germania si in Franta somajul ajunsese la
aproximativ 10%, iar cresterea economica europeana se situa sub 2% comparativ
cu SUA ce cunostea o crestere de peste 3%. Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul
ca in anumite domenii, in aceeasi perioada, s-au inregistrat anumite progrese, asa
cum s-a intamplat cu liberalizarea pietelor de electricitate, de telecomunicatii si de
servicii financiare.
Pentru a evalua rezultatele implementarii Strategiei de la Lisabona, in
primavara anului 2004, Consiliul European l-a nsarcinat pe fostul prim-ministru al
Olandei, sa conduca un grup de experti si sa redacteze un raport, cu scopul de a da
un nou impuls Strategiei de la Lisabona. Una dintre principalele concluzii ale
Raportul OK, prezentat la Consiliul European din toamna anului 2004, a fost ca
rezultatele obtinute au fost dezamagitoare din cauza agendei prea ncarcate, lipsei
de coordonare si a prioritarilor conflictuale. Mai mult, Raportul sugereaza ca vina
principala este a statelor membre care nu au avut suficienta vointa politica de a
pune in aplicare reformele necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona.
Ca urmare a acestui raport, Comisia Europeana a hotarat relansarea
Strategiei Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de
munca) in anul 2005, urmand ca accentul sa fie pus mai degraba pe actiunile ce
trebuie puse in aplicare decat pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010
si obiectivele privind atingerea unei anumite rate a ocuparii nu mai sunt
considerate a fi prioritatea, considerandu-se ca prioritare trebuie sa fie actiunile ce
trebuie luate pentru a inregistra crestere economica durabila si crearea de noi locuri
de munca.
Comisia Europeana si statele membre au hotarat ca noua strategie,
structurata in cicluri de trei ani, sa aiba ca fundament un parteneriat strans intre ele,
iar implementarea ei sa se bazeze pe Programul Comunitar de la Lisabona (lansat
in iulie 2005) si pe programe naionale de reforma, actualizate in fiecare an.
In primul raport anual privind progresele inregistrate (prezentat in ianuarie
2006), Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa
aciune: pe langa investitii mai mari in educatie si cercetare, mai mult sprijin
pentru IMM si pentru crearea de noi locuri de munca, Comisia a considerat ca
definirea unei politici comune in domeniul energiei trebuie sa fie parte a Strategiei
de la Lisabona.
Al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat Un an de rezultate
concluzioneaza ca Comisia Europeana a asigurat 75% din masurile pe care le
7

considera ca fiind parte din Strategie Lisabona, precum adoptarea Directivei

privind serviciile, agrearea Programului Cadru 7, precum si progresele inregistrate
in ceea ce priveste serviciile financiare. Pe lista de lucruri neterminate se inscriu
portabilitatea intracomunitara a pensiilor, liberalizarea incompleta a energiei si a
transporturilor, precum si reforma sistemului european privind proprietatea
intelectuala. Din nou, Comisia numeste patru domenii prioritare de aciune:
investitii in cunoatere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM,
modernizarea pietei muncii si energia si schimbarile climatice.
Consiliul European reunit la Bruxelles in iunie 2007 a hotrt redactarea
unui nou tratat care sa inlocuiasca textul Constitutiei respinse. Acest tratat, numit
initial Tratatul de Reforma, urma, nu sa inlocuiasca (asa cum s-ar fi intamplat in
cazul adoptarii Constitutiei), ci sa amendeze atat Tratatul instituind Comunitatea
Europeana cat si Tratatul privind Uniunea Europeana. Mai mult, s-a hotarat ca in
Tratatul de Reforma sa fie inclusa numai o prevedere in legatura cu Carta
Drepturilor Fundamentale care sa transforme acest document intr-un instrument cu
aceeasi valoare legala ca si Tratatele, spre deosebire de Constitutie care urma sa
inglobeze in textul sau Carta.
In decembrie 2007, la trei ani de la relansarea Strategiei Lisabona, raportul
strategic al Comisiei concluzioneaza ca politicile definite de Strategia Lisabona
dau, in sfarsit, rezultate. Cu toate acestea raportul subliniaza ca nu toate statele au
intreprins reforme cu aceeasi determinare si) au fost implementate mai lent.
Raportul, prezentat la Consiliul de primavara din 13-14 martie 2008, considera ca,
pentru urmtorul ciclu de trei ani, reformele trebuie sa continue a fi implementate
atat la nivel national cat si comunitar. De asemenea stabileste si o serie de noi
initiative politice in cele patru domenii prioritare identificate in primavara anului
2006: investitii in oameni si modernizarea pietei muncii, mediul de afaceri,
cunoastere si energie si mediu.

III. Caracteristici ale Tratatului de la Lisabona

- Tratatul a fost redactat special pentru a putea fi ratificat fara referendum.

- El contine numeroase inovatii care figurau in proiectul de Constitutie

respins in 2005 de francezi si de olandezi, dar evita cuvantul Constitutie si suprima
tot ceea ce ar fi putut da Uniunii Europene aspectul unui superstat.
- Doar Irlanda a tinut sa organizeze o consultare a poporului asupra acestui
text.
- In Marea Britanie, euroscepticii au reclamat una, dar premierul Gordon
Brown a respins cererea declarand, la Lisabona: Este timpul ca Europa sa treaca
la altceva si sa depunem toate eforturile pentru problemele importante pentru
europeni: cresterea economica, locuri de munca, schimbarea climatica si
securitate.1

- Un element controversat al noului tratat, care a primit o serie de obiectii

din partea Poloniei , este schimbarea sistemului de vot.In acest moment, sistemul
de vot este ingreunat de faptul ca in multe domenii este nevoie de o larga
majoritate.
- Tratatul de la Lisabona simplifica sistemul de vot astfel incat este nevoie
de 55% dintre statele membre sa fie in favoarea unei decizii pentru adoptarea
ei.Aceste state trebuie sa reprezinte cel putin 65% din totalul populatiei UE, danduse astfel un rol mai important statelor cu o populatie mai mare.
- Un milion de semnaturi in partea cetatenilor statelor member UE poate
determina Comisia Europeana sa initieze un proiect legislativ considerat necesar de
acestia.
- Modificarea sistemului de vot nu va intra insa in vigoare inainte de 2014 ,
aceasta fiind una dintre conditiile impuse de Polonia pentru a semna tratatul.
- O alta concesie obtinuta de liderii polonezi prevede ca o decizie a UE nu
poate fi modificata fara unanimitate de voturi, situatie care, practic, este foarte greu
de obtinut.Astfel, in ciuda simplifcarii sistemului de vot, lideriiUE au permis
mentinerea unei piedici importante in procesul decisional.

IV. Ce aduce nou tratatul de la Lisabona

Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009,pag 46

Tratatul de la Lisabona este esential pentru a asigura functionarea eficienta a

Uniunii Europene.In prezent, Uniunea reprezinta 28 de state membre si mai bine
de 490 de milioane de cetateni.Reformele propuse de acest Tratat, in special noile
aranjamente institutionale si mecanismele de lucru,sunt necesare pentru a asigura o
Uniune capabila sa faca fata provocarilor globale si sa raspunda asteptarilor
cetatenilor europeni, inclusiv cetatenilor romani.Romania a sustinut adoptarea
Tratatului care include cea mai mare parte a inovatiilor prevazute anterior de
Tratatul Constitutional.Printre principalele inovatii ce sunt aduse prin Tratatul de la
Lisabona se numara:
1. Acordarea statutului juridic obligatoriu Cartei
Drepturilor
Fundamentale. Carta este un adevarat compendiu al drepturilor de care
beneficiaza cetatenii fata de legislatia europeana, precum dreptul la
integritate, interdictia torturii sau a tratamentelor inhumane sau
degradante, dreptul la libertate , respectul vietii private si familiale,
dreptul la educatie, dreptul de proprietate , non-discriminarea, egalitatea
intre sexe, diversitatea cultural, lingvistica si religioasa etc.2
2. Intarirea rolului cetatenilor (astfel, 1 milion de cetateni dintr-un numar
semnificativ de state membre pot solicita Comisiei sa inainteze o
propunere intr-un domeniu in care considera ca este necesara o actiune a
Uniunii).Introducerea de noi posibilitati de actiune la nivelul Uniunii in
domenii de interes pentru cetateni, precum: energie, siguranta
cetateanului, domeniul social, schimbarile climatic, combaterea
terorismului.
3. Consiliul European va avea un presedinte stabil(cu un mandat de doi ani
si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii), conferind Uniunii mai multa
continuitate si vizibilitate politica.
4. Cresterea rolului Parlamentului European(acesta alege presedintele
Comisiei Europene si este implicat intr-o masura mai mare in procesul
legislativ, alaturi de Consiliu).
5. Pastrarea principiului reprezentarii in Comisia Europeana in conditiile
un stat, un comisar pana in 2014 , dupa care Colegiul comisiei va fi
restructurat ( doua treimi din numarul statelor membre , rotatie egala).
6. Rol intarit acordat parlamentelor nationale (informarea acestora cu
privire la proiectele legislative initiate de Uniune sau asupra cererilor de
aderare ; implicarea sporita a parlamentelor nationale in aspecte privind
spatiul de libertate , securitate si justitie, consolidarea rolului acestora in
controlul subsidiaritatii).
2

Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009,pag 52

10

7. Extinderea domeniilor in care deciziile se adopta de catre Consiliu cu

majoritate calificata (in loc de unanimitate), fie prin aplicarea majoritatii
calificate in domenii care in present sunt supuse votului cu unanimitate
(azilul, migratia, Europol, Eurojust , controlul la frontiere , initiativele
inaltului Reprezentant pentru PESC , politicacomuna de transporturi,
obiectivul si organizarea fondurilor structurale si fondului de coeziune
etc.), fie prin extindereavotului cu majoritate calificata la noi domenii
pentru care nu exista baza juridica la acest moment in tratatele in vigoare
(resursele proprii ale Uniunii, politica spatial, energie, sport , turism,
protectie civila, cooperarea structurata permanenta in domeniul apararii,
protectia diplomatica si consular, retragerea voluntara a unui stat membru
din Uniune, dreptul de initiative popular, serviciile de interes economic
general, ajutorul umanitar etc.).Noua modalitate va simplifica procesul
legislative European, generand o mai mare eficienta in luarea deciziilor
europene, cu rezultate concrete la nivelul cetatenilor europeni.
8. Mentinerea inovatiilor aduse in materie de politica externa si de
securitate comuna din Tratatul Constitutional , (T.C.) precum si in cea de
aparare, prin preluarea majoritatii prevederilor in aceste domenii.Astfel,
este introdusa posibilitatea unei cooperari mai stranse intre statele
membre interesate in domeniul de securitate si aparare ( cooperarea
structurata permanenta).3De asemenea, este asigurata vizibilitatea si
coerenta actiunii europene in aceste domenii , prin infiintarea de Inalt
Reprezentant al Uniunii pentru politica externa si de securitate, care va
prezida Consiliul de Relatii Externe si va fi, in acelasi timp, unul dintre
vicepresedintii Comisiei .El va dispune, asa cum prevedea TC , de un
serviciu diplomatic European.
Tratatul de la Lisabona aduce in prim-plan obiectivele sociale ale UE.Acesta
prevede ca,n toate politicile si aciunile sale, Uniunea sa tina cont de promovarea
unui inalt nivel de ocupare a fortei de munca. Este recunoscut rolul central al
serviciilor economice, cum ar fi transportul n comun, telecomunicatiile, serviciile
postale, alimentarea cu gaz si electricitate. Rolul UE n aceste domenii este limitat,
statele membre avand un mare spatiu de manevra n ceea ce privete
furnizarea,exploatarea si organizarea serviciilor astfel ncat sa raspunda n mod
eficient necesitatilor de pe plan intern. UE se va abtine de la orice actiune care ar
aduce atingere rolului statelor membre n furnizarea de servicii de interes general
cum ar fi sntatea,serviciile sociale, fortele de politie si de securitate, scolile de
stat. Remunerarea, dreptul de asociere si normele privind intrarea n greva
raman probleme interne ale statelor membre.
Tratatul confirma angajamentul de realizare a Uniunii Economice si
Monetara vand euro ca moneda UE.Euro este n prezent moneda oficiala in 16
3

Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009, pag 53

11

state membre.Uniunea Economica si Monetara este un obiectiv central al UE. Este

o forta vitala care asigura revenirea Europei la prosperitate si locuri de munc. UE
si statele membre au alocat impreuna 200 miliarde de euro ca finantare pentru a
stimula economia Uniunii in actuala criza financiara.Tratatul oficializeaza pozitia
Bancii Centrale Europene, care devine astfel o institutie a Uniunii Europene.
O alta prevedere importanta inclusa in noul tratat da dreptul parlamentelor
nationale sa obiecteze la proiectele legislative pe care nu le considera necesare sau
la care doresc sa aduca modificari.
Aplicarea acestei masuri va depinde de masura in care parlamentele
nationale vor urmari procesul legislativ european si vor dori sa se implice in
procesul legislativ, in conditiile in care Parlamentul European are deja acest rol si
eurodeputatii sunt in general membri ai partidelor politice din parlamentele
nationale.Noul tratat aduce cateva elemente importante care se vor constitui in
motorul reformarii institutionale a Uniunii.Astfel, UE capata de acum inainte
personalitate juridica unica si are capacitatea de reprezentare pentru toti cei 27 de
membri ai sai.Parlamentul European va dobandi comptente majore: de la
desemnarea presedintelui Comisiei Europene pana la votarea propunerilor pe care
Comisia le va face.Totodata Parlamentul va deveni o structura politica extrem de
puternica, aceasta si datorita sporirii responsabilitatilor parlamentelor nationale
care, printre altele, vor fi informate cu privire la noi cereri de aderare la UE si vor
participa la mecanismele de evaluare a punerii in aplicare a politicilor in afaceri
interne.
Dincolo de importanta politica, Tratatul de la Lisabona va permite forului
comunitar sa se concentreze asupra problemelor cetatenilor sai pentru a le
solutiona cat mai eficient.In declaratia comuna ce a urmat adoptarii Tratatului, sefii
de state si de guverne au spus ca UE trebuie sa priveasca fenomenul globalizarii nu
doar ca pe o provocare, ci si ca pe o oportunitate si o responsabilitate ce trebuie
asumata.In viziunea acestora, Europa comunitara trebuie sa urmareasca o mai mare
deschidere a pietelor, imbunatatirea standardelor globale si aprofundarea cooperarii
strategice cu partenerii internationali ai Uniunii.Iar succesul UE in contextul
globalizarii depinde de realizarea unor actiuni mai puternice atat in plan intern , cat
si extern.
Tratatul stabileste si competentele UE si pentru prima data apar competente
exclusive ale Uniunii in raport cu cele nationale.Sunt cinci domenii unde
competentele Uniunii vor transcende celor nationale: uniunea vamala , stabilirea
regulilor de concurenta necesare functionarii pietei interne, politica monetara
pentru statele member din zona euro, conservarea resurselor biologice le marii in
cadrul politicii commune de pescuit si , nu in ultimul rand , politica comerciala
comuna.

12

V.Concluzii

Tratatul de la Lisabona clarifica puterile care ii revin UE, puterile care le revin
statelor membre, puterile exercitate in comun. Tratatul stabileste mai clar decat
pana acum limitele atributiilor si obiectivelor UE, referitoare la pace, democratie,
respectarea drepturilor omului, dreptate, egalitate, statul de drept si
durabilitate.Acesta reprezinta ultima sansa pentru Europa de a intelege ca pentru a
evolua, solutia nu este alta decat apropierea de cetateni. Pe de alta parte,
parafrazand un citat celebru, nu trebuie sa ne ntrebam cum anume Europa se poate
apropia de noi ci cum noi ne putem apropia de Europa. Romanii, cei mai convinsi
pro-europeni, pot contribui in mod semnificativ la crearea acestei noi Uniuni a
viitorului.

Bibliografie:
1. Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene, Ediia a III-a revzut i
adugit, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006
2. Gyula Fabian, Drept comunitar instituional, Editura Sfera Juridic, ClujNapoca, 2008
13

3. Gyula Fabian, Drept instituional al Uniunii Europene , Editura Hamangiu,

Bucureti, 2012
4. Mazilu Dumitru, Dreptul romnesc n contextul exigenelor Uniunii
Europene, Editura Hamangiu, Bucureti, 2009
5. Savu Dana - Victoria, Liberti fundamentale i ceteneti n Uniunea
European, Editura ASE, Bucureti, 2007
6. Constantin Valentin, Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii
Europene, Editura Polirom, 2006
7. Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de
Maine, Bucuresti, 2009
http://eur-ex.europa.eu accesat ultima dat n 25.05.2015
http://www.dreptonline.ro ultima dat n 25.05.2015
http://www.echr.coe.int ultima dat n 25.05.2015
www.infoeuropa.ro accesat ultima dat n 06.06.2015

14