Analizatorul auditiv

Caracteristicile sunetului
Frecventa sau tonul muzical i corespunde nlimea (msurat
n Hz).
Intenstatea sau amplitudinea- muzical i corespunde nivelul de
intensitate sonor (msurat n dB).
Durata - se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimei vibratii percepute.
Timbrul sau culoarea - carcateristica unui sunet muzical de a se
deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre
un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.

Frecventa sunetului
Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului.
Tonurile pure sunt simple unde
sinusoidale. Acestea sunt rar
intalnite in realitate de zi cu zi.
Tonurile emise in mod uzual de
instrumente, vocea umana sunt un
amestec de sunete cu frecvente
diferite:
Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
Frecventele cele mai inalte
constitue timbrul vocii

Un amestec de frecvente fara

legatura intre ele cum ar fi
amplitudinea sau/si periodicitatea
acestora se numeste zgomote

Intensitatea sunetului

INTENSITATEA - definit prin puterea vibraiei pe unitatea de arie cu unitatea W/m2.

PUTEREA este energia transmis de unda sonor ntr-o secund i are ca unitate de msur
wattul - W.
INTENSITATEA sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata si se masoara in
watti/m2

I= putere/arie

Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput de urechea umana
variaza foarte mult (de la 10-12 W/m2 la 106 W/m2) intensitatea se exprima in mod obisnuit ca
logaritmare a raportului dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10-12
W/m2 )
Majoritatea msurtorilor de intensitate a sunetului se fac n raport cu o intensitate numit prag
de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizat n acest caz este decibelul dB

Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta

Nivelul intensitatii sunetului (dB )= 10x log (IS /IS referinta)
Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta
Nivelule puterii sunetului (dB) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)

Sursa de sunet

Puterea sunetului
Pac
watts

Nivelul de putere al
sunetului Lw
dB re 1012 W

Racheta
Motor turbojet avioane
Sirena

1,000,000 W
10,000 W
1,000 W

180 dB
160 dB
150 dB

Concert rock, camioane

100 W

140 dB

Mitraliera
Pic-hammer
Trompeta, escavator
Latratul cainelui
Elicopter

10 W
1W
0.3 W
0.1 W
0.01 W

130 dB
120 dB
115 dB
110 dB
100 dB

Voce tare, plans copil

0.001 W

90 dB

105 W

70 dB

107 W
1012 W

50 dB
0 dB

Vorbirea, masina de scris

frigider
Pragul audibil

Presiunea sunetului

Nivelul presiuni sunetului in dB (decibel sound pressure level)

Intensitatea sunetului = Puterea sunetului /aria patratul presiuni
Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si de unitatea de timp

Pentru ca intensitatea sunetului este direct proportionala cu presiunea2 si aceasta variaza ca

si intensitea foarte mult, presiunea sunetului se exprima ca logaritmare a raportului dintre
patratul presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice
Nivelul de presiune al sunetului = log (pres2/pres referinta2)= 2log (pres /pres referinta)
Nivelul de presiune al sunetului (dB) = 20 log (pres/pres de referinta-atm)

Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referinta (px=
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu un nivel al presiunii sunetelor de 70 dB suma
presiunii sunetelor va avea un nivel:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB

Presiunea sunetului

Sursa sunetului

Limita superiaoara teoretica pentru un sunet

nedistorsionat intr-un mediu cu presiune de
o atmosfera

Presiunea sunetului

Nivelul de presiune al sunetului

pascal

dB re 20 Pa
101,325 Pa

194.0937 dB

630 Pa
100 Pa

150 dB
130 dB

20 Pa

approx. 120 dB

6 200 Pa

110 140 dB

2 Pa

approx. 100 dB

6101 Pa

approx. 85 dB

2101 6101 Pa

80 90 dB

2102 Pa

approx. 60 dB

Vorbirea normala la 1 metru

2103 2102 Pa

40 60 dB

Camera linistita

2104 6104 Pa

20 30 dB

Respiratie calma, fosnetul frunzelor

6105 Pa

10 dB

Pragul auditiv la 1000 Hz

2105 Pa

0 dB

Turboreactor de avion la 30 m
Pragul dureros
Leziuni ale urechii la expuneri scurte
Avion la 100m
Pick hammer la 1 m
Leziuni ale urechii la expunere prelungita
Strada la 10 m
Televizor la 1 metru

Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica

Urechea medie
Sistem format din:
3 oscioare:
ciocanul, nicovala,
scarita
2 muschi: muschiul
tensor timpanisi
muschiul scaritei
ligamente care
mentin pozitia
oscioarelor

Urechea medie
Rolurile urechii medii sunt:
Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei
acestora de 1,3 ori
Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75%

Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius

se produce:
Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci
cand acestea au o intensitate foarte mare reflexul acustic

Doar 1-3% din energia

acustica se transmite

Urechea medie

50-75% din energia acustica se transmite

La nivelul urechii medii

Urechea interna

Cohleea
Este alcatuita din trei canale
circulare spiralate alaturate
Scala vestibulara
Ductul cohlear
Scala timpanica

Cele trei canale sunt separate de:

Membrana Reissner (vestibulara)
Membrana bazilara

La nivelul ductului cohlear se afla

organul Corti
Scala timpanica si vestibulara
contine perilimfa
Ductul cohlear contine endolimfa
Scala vestibulara comnunica cu
fereastra ovala si cea timpanica cu
fereastra rotunda.
35mm lungime si 2,5 ori rotatie

Organul Corti
Este situat in ductul cohlear,
acoperit de membrana
tenctoriala
Terminatiile interne
ale celulelor paroase sunt fixate
de lamina reticulata sustinuta de
celulele cohleare triunghiulare
Fibrele bazilare lamina reticulata
si celule paroase formeaza o
unitate compacta
Membrana tectoriala este fixata
la nivelul limbului spiral si nu se
poate deplasa iar varfurile cililor
sunt fixati in aceasta. Astfel,
deplasarea membranei bazilare
impreuna cu celulele paroase
determina indoirea stereocililor

Membrana bazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000 30000 fibre bazilare fixate printr-un
singur capat la columela (partea
centrala a cohleei)
Prezinta o elasticitate variabila de la
baza si pana la helicotrema
deoarece:
Lungimea fibrelor creste progresiv ->
0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf
diametrul scade de 100 de ori de la
baza spre vf

Rezonanta cu frecvente inalte la baza

(fibre groase si scurte) si cu frecvente
joase la varf (fibre subtiri si lungi)

 Undele patrund prin fereastra

rotunda si determina vibratia
lichidului si a membranei
bazilare
Aceste unde se deplaseaza de-a
lungul cohlei.
Atunci cand vibratiile intra in
rezonanta cu fibrele bazilare se
produce maximul de amplitudine
a membranei si deasemenea
disiparea enegiei undei
Undele cu frecventa joasa, 200Hz
intra in rezonata maxima la
varful cohlee si deci trebuie sa-o
parcurga in intregime
Undele cu frecvente inalta intra
in rezonata la baza cohelei astfel
ca energia acestora se disipeaza
rapid 8000 Hz
Undele cu frecventa
intermediara vor intra in
rezonanta cu membrana bazilara
intre vf si baza

Urechea interna - Organul Corti

Celulele paroase

Celulele
paroase
Sunt de doua tipuri:
Celule paroase interne 3500
Celulele paroase externe 12000

Au diametrul de 8 microni
Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti
Rolul cel mai important il au celulelor paroase interne
care au aprox 90-95% din terminatiile nervoase
Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria
prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in
functie de directia in care se deplaseaza acestia
Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mV si contine
K in conc crescuta 140 mEq
Potetialul endomembranar este de -70 mV
Diferenta de potential este de 150 mV
Stimularea celulei paroase influx de K
depolarizare influx de Ca eliberare mediator
(glutamat)
Celulele paroase externe prestina (transportor de
anioni)
Determine modificarea de forma a celulei
Contractia este f rapida 100microsec
Nu e dependenta de Ca sau de ATP

Diferentele anatomice intre celulele

paroase interne si externe

Terminatii aferente
Terminatii eferente
Terminatii aferente
Celula paroasa externa

Terminatii eferente

Celula paroasa interna

Aferente in majoritate 95% fac sinapsa cu celulele

paroase interne (dendrite ale ggl spiral)
Eferentele in majoritate fac sinapsa cu celulele
paroase externe (axoni ai nucleului olivar sup)
Asigura focusul auditiv

From Gelfand (1998)

Determinarea frecventei
sunetului
Teoria localizarii:
Se bazeaza pe capacitatea membranei bazilare de
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
in functie de frecventa acestora.
Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
mare de 2000 Hz

Teoria temporala sau a frecventelor

Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase
sincronizate la aceleasi frecvente
Este eficienta pentru frecvente joase (20 -2000 Hz)

Determinarea intensitatii sunetului

Intensitatea sunetului este decodata prin 3
mecanisme
Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale
cu cat sunetul este mai puternic va determina:
Deformare mai mare a stereocililor -> cresterea frecventei
impulsurilor
Cresterea numarului de celule stimulate -> cresterea
numarului de fibre nervoase stimulate
Transmiterea de catre celulele paroase externe de impulsuri
prin fibre aferente ale nervului cohlear

Caile de conducere
Neuron 1 ganglionul spiral Corti
Nervul VIII

Neuron 2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup)

Neuron 3 nucleul olivar superior
Contralateral (majoritatea)
Ipsilateral
Lemniscul lateral
+/- nc lemniscului lateral

Neuron 4 coliculul inferior

Neuron 5 nucleul geniculat
median
Radiatiile auditive

Cortexul auditiv

Cortexul auditiv primar

Este situat in regiunea supratemporala
a girusului temporal superior.
Raspunde la frecvente sonore unice
Neuronii raspund la intervale scurte de
frecventa ( prin fenomenul de inh
laterala)
Determina tiparele sonore simple

Sase harti tonotopice

Cortexul auditiv de asociatie

Asociaza diferite frecvente sonore
Asociaza sunetele cu informatii din alte
regiuni senzoriale
Determina tiparele sonore tonale sau
secventele complexe
Transmit informatia catre aria Wernicke
(parte a cortexului auditiv situata in
regiunea post a girusului temporal
superior
Leziuni ale ariei primare :
Unilateral: hipoacuzie usoara CL,
pierderea capacitatea de a determina
pozitia sursei in spatiu
Bilateral: hipoacuzie grava

Leziuni ale ariei secunadare:

Pastreaza capacitatea de a auzi si
interpreta tipare sonore simple
Incapacitetea de a percepe semnificatia
cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)

Detectarea directiei sunetelor

Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori:
Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor
percepute de cele doua canale auditive pentru
acelasi sunet
Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa
mare

Grupul median compara intarzierea aceluiasi

sunet perceput de cele doua canale auditive
(neuronii prezinta aferente ipsi si
contralaterale).
Neuroni din marginea nucleului raspund maximal
la intervale mici de timp, iar cei din marginea
opusa la intervale mari
Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente
mai mici de 3000Hz

Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura

diferentierea sunetele care vin din fata
respectiv cel din spate prin modificarea
calitatii acestora (cresterea intensitatii
sunetelor cand acestea provin din fata)
Acesta informatie (directia sunetului) este
condusa catre cortex posibil pe alte cai decat
cea pentru tonuri.

 Surditatea nervoasa

Surditatea

Pentru sunetele cu frecventa

joasa se produce prin expunerea
la zgomote cu frecventa joasa si
intensitate mare
Pentru toate sunetele:
medicamente toxice:
kanamicina, cloramfenicol
Nu exista tratament

Surditatea de transmisie
Leziuni ale urechii medii:
osteosleroza, infectii grave
sau/si repetate, anchiloza fetei
sacritei
Se produce o fibrozare si
calcifiere excesiva a sistemului
tipano-osicular
Tratament : chirurgical +/protezare auditiva