1.3. Metoda de duritate superficial a Sclerometrului Schmidth — sclerometrul cu recul Scopul determinarii este estimarea rezistenfei betonului intarit in limitele indicate de ia metodei. Metoda se recomanda indeosebi la controlul pe faze (decofrare, transfer, livrare) in elementele de grosimi relativ mici si mijlocii, la varsta de regula sub 60 zile. Informatiile obfinute se referd la calitatea betonului in primi 2-3 cm de la cane betomului. Este este folosirea metodei in urmatoarele cazuri: 2 ~ elementele a care calitatea betonului la suprafafa este diferita de cea in profunzime; ~ elementele cu defecte inteme sau de suprafafai ; s “ elementele mai vechi de 6 luni “ botoane cu dozaje sub 200 kg/m’; ~ elemente subfiri, flexibile sub 10 cm; - elemente masive peste 1 m; precizi «pe fafa de turnare a betonului; “{lemente ce stau intr-o atmosfera ce modifica duritatea superficial& (ex.CO2); ~ elemente din beton macroporos. Jui este un indicator al duritatii superficiale a Indicele de recul masurat pe scala sclerometrul betonului care se foloseste pentru determinarea rezistenei betonului. Rezistenfele determinate in conformitate cu aceasti procedur conform cu C26-85 sunt revistenfele la compresiune cubic corespunzatoare cuburilor de 150mm sau 200 mm. Probele se vor incerca in laborator la o temperatura de 2042°C si o umiditate de 65%. Verificarile obligatorii ce trebuie efectuate inainte de inceperea determinarilor sunt: - verificarea conditiilor de mediu necesare a fi asigurate; Nurificarea aparaturii - se va face pe nicovala etalon furnizati de producitorul sclerometrului Schmidt In timpul incercarii, care are loc dup’ directia de sus in jos, nicovala trebuie sa mu ecileze, Se admit abateri de la valoarea de referint& pan’ la +5%. In cazul existentei unor asemenea abateri este necesard corectarea rezultatelor misuratorilor. ‘Modul de efectuare a determindrii prezint& urmitoarea succesiune & operatiilor: a) alegerea zonelor de incercare: ~ se va evita fafa de turnare gi daca este posibil si cea opusé acesteia; ~ se vor evita zonele si suprafeele cu defecte (fisuri, macropori, rosturi etc.); : se vor evita muchiile (loviturile se vor aplica la o distanta de minim Sem de la muchie); “se vor evita suprafefee si zonele cu impuriti si incluziuni de corpuri strne (ascii, pamant, praf etc.) b) Se pregateste suprafata de incercare pri .departarea pojghitei de lapte de ciment, indepartarea evidentierea si mai apoi evitarea rugozitiil tezi suprafafa), evidentierea porilor aparenti, See ie freea suprafaja cu piatra de caerborundum din dotare. Dup& agregatelor de la suprafafé, si se V8 a polzare suprafata va i curataté prin suflarea prafuluirezuliy. ¢) Se aplic& loviturile de incercare, intr-o zond ce ee sa te aie putin § msurdtori valabile. Distanfa minim& intre lovituri eS <° © . : : 4) Se efectueaza prelucrarea misuratorilor directe avand Br C2 intervalul dintre valori s& fie mai tic de 5 diviziuni, aplicandu-se corectia de uzuri si de unghi. ee 2) Se stabilegte relatia de transformare conform pe veale experimental, teoretica sau mixtl. ) Se stabilesc rezistentele. ‘) Se completeaza buletinul de Lezistenta se stabileste ca o med “orectia rezultatelor in raport cu vé tre 6-9, din care vor rimane cel incercare. j lie a rezultatelor obfinute. aloarea etalon: Ny ap es 1.60) N_ =Nq + 80-Nal gp ( Processed by FREE version of STOIK Mobile Doc Scanner from www.stoik.mobi 47