Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

TEORIA SEPARATIEI PUTERILOR IN


STAT
STUDENT APOSTU SIMONA-DIANA, AN 1, GRUPA 1

Introducere

Din cele mai vechi timpuri s-a discutat si s-a pus problema separatiei puterilor in
stat,in vederea specializarii activitatilor statale adica stabilirea unor organe cu autoritate care
sa aiba anumite responsabilitati sis a desfasoare neincetat acelasi tip de activitati. Eficienta
procesului de conducere se datoreaza acestei cerinte cu character obiectiv1.
Totodata,este considerat a fi adevarat ca daca s-ar atribui toate puterilor statului unei
singure persoane sau unui grup de persoane, astfel,s-ar ajunge la tiranie si ar constitui o
amenintare pentru libertatea individuala.2
Totusi, prin esenta sa,procesul de conducere al unui stat trebuie sa fie unitar, asemenea
caracterului unitar al puterii statului.
Statul are de indeplinit trei functii fundamentale carora le corespund trei puteru :
functia legislativa(puterea legislativa),functia executiva(puterea executiva) si functia
jurisdictionala(puterea judecatoreasca).Punerea in echilibru a acestor puteri,prin mijloace de
control, a uneia fata de celelalte,stavilind astfel tendinta de a a acapara toata puterea si de a a
buza de ea,este conditia armoniei sociale si garantia libertatii umane.Punerea de greutate si
contra-greutate in lateralele puterilor pentru ca nici una sa nu le domine pe
celelalte.Asadar,nu este atat de mult vorba de o separatie a puterilor,cat despre un echilibru
al puterilor.3
Separarea puterilor n stat, numit adesea doar "separarea (sau i separaia) puterilor",
este un termen politic creat i folosit pentru prima dat de gnditorul politic francez al
epocii Iluminismului. Charles de Secondat, Baron de Montequieu, constituind un model
de guvernare a tuturor statelor democratice de astzi. Conform acestui model, puterea statului
trebuie divizat n diferite compartimente cu puteri i responsabiliti separate i
independente.4

http://documents.tips/documents/principiul-separatiei-puterilor-in-stat.html

http://documents.tips/documents/principiul-separatiei-puterilor-in-stat.html

http://documents.tips/documents/principiul-separatiei-puterilor-in-stat.html

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Separarea_puterilor

Teoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva monarhiei absolute,considerata de


drept divin,forma de guvernamant in care regale,concentra in mainile sale puterea
suprema,considerandu-se ca o personificare a statului de unde si celebra formula a regelui
Ludovic al XIV-lea statul sunt eu (LEtat cest moi).5
Este o teorie care a stat la baza eleborarii constitutiilor,afirmatiile din Declaratia
drepturilor omului si cetateanului ( 1789 Franta ) stand marturie in acest sens.Astfel potrivit
declaratiei mentionate ,o societate in care garantia drepturilor nu este asigurata si nici
separatia puterilor nu este determinata, nu are o constitutie.6
Originea si continutul acestui principiu
Teoria separatiei puterilor in stat a fost enuntata de John Locke( Traite du
gouvernement civil,1690).Ea este elaborata apoi pe larg si consacrata de Montesquieu in
lucrarea De lesprit des lois (1748),lucrare pentru care autorul este considerat parintele teoriei
clasice a separatiei puterilor in stat. 7
Primul autor, care, dei nu a elaborat teoria separaiei puterilor n stat, a
sugerat-o prin descrierea fcut statului atenian este Aristotel. Poate nclinaia sa
spre proporionalitate i spre echilibru, priceperea lui de a constata, clasa, sistematiza i
compara l-au fcut s se aplece i asupra modului de organizare al statului elen. Aristotel
afirma c atribuiile statului elen erau distribuite unor organe distincte: Adunarea
general (care delibereaz cu privire la afacerile publice), Corpul magistrailor
(care execut ce s-a deliberat), Corpul judectoresc. n Constituia Atenei,
Stagiritul distinge cele trei pri ale statuluicare, odat bine organizate, statul ntreg este,
n mod necesar, bine organizat n el nsui.
n Evul Mediu, dominat n mare parte de lupta pentru supremaia puterii
ntre papalitate i Sfntul Imperiu Roman de Naiune Germana, se remarc o organizare a
5 Ioan Muraru si Simina Tanasescu Drept Constitutional si Institutii politice
,Edit.C.H.Beck
6 Ioan Muraru si Simina Tanasescu Drept Constitutional si Institutii politice
,Edit.C.H.Beck
7 Liviu Coman Kund ,Carmen Cosug , Institutii politice si drept
constitutional,Editura didactica si pedagogica ,R.A.,Bucuresti,2005.

prerogativelor de putere oarecum apropiat de cea din antichitate. Cu toate acestea odat cu
apariia monarhiei absolutiste, principiul de guvernare sttea la baza confuziei
puterilor, adic pe deinerea ntregii puteri de ctre monarh, i exercitarea acesteia dup
bunul su plac. Chiar dac puterea politic absolut aparinea regelui,complexitatea
administrrii regatului impunea o distribuire i specializare a diferitelor activiti de
conducere, inclusiv la nivel local. Jean Bodin, prelund modelul aristotelic al
formelor de guvernare, susine c suveranitatea aparine, din punct de vedere teoretic, fie
unei multitudini de indivizi(democraia), fie unei minoriti(aristocraia), fie unui
singur om(monarhia) Fiindc monarhul nu poate s guverneze nemijlocit se nconjoar de
un ansamblu de instituii (Consiliul permanent denumit Parlament sau Senat, Strile Generale
i adunrile provinciale), care desfoar diferite activiti cu caracter statal, n
numele Coroanei.
n concepia lui Bodin atributele suveranitii sunt: puterea legislativ, puterea
executiv, puterea judectoreasc, puterea de a declara rzboi i de a ncheia tratate, dreptul
de a bate moned, dreptul de a numi n funcii publice, .a.
Cel mai remarcabil gnditor al noului curent n filozofia politic a fost
John Locke. Acesta a avut ca reper cutuma constituional britanic i cerinele noii
clase sociale de a i se garanta nu numai libertatea n sens filozofic, ci i libertatea politic, i
Locke susine c puterea absolut ar putea fi diminuat prin separarea unor funcii ale
Coroanei i exercitarea lor de ctre organisme distincte. Locke distinge n stat
trei puteri: puterea legislativ, puterea executiv i puterea federativ. Potrivit
concepiei lui Locke puterea executiv i puterea legislativ nu trebuie s fie reunite n
aceeai persoana,spre deosebire de puterea executiv i federativ, care trebuie contopite.
n epoca n care Locke i-a expus concepiile politice privind un nou model de
guvernare, i ali autori au supus sistemul de guvernare englez si economia Angliei unei
analize atente. James Harrington este unul dintre autorii mai sus menionai. Acesta
traseaz n lucrarea sa Oceania planul unei guvernri echilibrate bazate pe o diviziune
tripartit a corpurilor politice. Ca i Locke,Harrington nu consider instanele judectoreti ca
o putere de sine stttoare.8
Principiul separaiei puterilor n viziunea lui C.L. Montesquieu :
8 http://documents.tips/documents/principiul-separatiei-puterilor-in-stat.html

Montesquieu a facut din teoria separatiei puterilor un eficient instrument al sigurantei


cetatenilor.9
De aceea se impune sa observam mai intai principalele idei ce se desprind din aceasta
lucrare care l-a consacrat pe autor.10
Rezulta ca experienta de totdeauna ne invata ca orice om care depune o putere este
inclinat sa abuzeze de ea si ca el merge mai departe asa pana ce da de granite.Insasi virtutea
are nevoie de ingradiri.Deci puterea trebuie divizata pentru a nu degenera in arbitrar.
Obiectul separarii puterilor este simplu definit de Montesquieu : pentru ca sa nu existe
posibilitatea de a se abuza de putere ,trebuie ca,prin randuiala statornicita,puterea sa fie
infranata de putere. 11
Montesquieu este interesat, mai ales, de separarea celor trei puteri, ntruct modul n care
acestea sunt separate i se exercit,se realizeaz sau nu libertatea politic. Chiar dac autorul
francez folosete termenul de puteri, el are n vedere funcii distincte (ansambluri de
atribuii sau prerogative specializate), distribuite unor organisme distincte care acioneaz
n mod separat unul fa de altul. ntre cele trei puteri, trebuie sa existe ns o colaborare, dei
ele sunt separate. Aceast colaborare exist n special n intervenia sau participarea unei
puteri la nfptuirea celeilalte. Dup momentul n care principiul separaiei puterilor a fost
instituionalizat n constituii, se va crea ceea ce doctrina numete checks and balances,
adic supravegherea reciproc a celor trei puteri pentru reechilibrarea raportului dintre ele.12
Tot in teoria lui Montesquieu ,corpul legislativ fiind format din doua parti,una va
incatusa pe cealalta prin dreptul lor reciproc de veto,iar amndoua (Camerele desigur) vor fi
franate de puterea executiva ,care va fi franata ea insasi de catre cea legislativa.

9 Ioan Muraru si Simina Tanasescu Drept Constitutional si Institutii politice


,Edit.C.H.Beck
10 Ioan Muraru si Simina Tanasescu Drept Constitutional si Institutii politice
,Edit.C.H.Beck

11 Ioan Muraru si Simina Tanasescu Drept Constitutional si Institutii


politice ,Edit.C.H.Beck
12 http://documents.tips/documents/principiul-separatiei-puterilor-in-stat.html

Aceste trei puteri ar trebui sa ajunga la un punct mort ,adica la inactiune.Dar


intrucat,datorita mersului necesar al lucrurilor ele sunt silite sa functioneze impreuna,vor fi
nevoie sa functioneze de comun acord. (p 204).
Rezulta din celebra lucrare Despre spiritul legilor ca totul ar fi pierdut daca acelasi
om sau acelasi corp de fruntasi,fie al nobililor,fie a poporului,ar exercita aceste trei puteri :pe
cea de a face legi,pe cea de a aduce la indeplinire hotararile obsesti si pe cea de a judeca
infractiunile sau litigiile dintre particulari. (p 196) 13

Separaia puterilor n concepia lui Jean-Jacques Rousseau :


O alt concepie despre separaia puterilor n stat o regsim la J.J. Rousseau. n
modelul politic conceput de Rousseau voina general
legislativ

trebuie

fie suveran,

celelalte

puteri

poporului
n

stat

adic

fiindu-i

puterea
suverane.

Rousseau accept astfel implicit existena unor puteri n stat: poporul stabilit ntr-un
politic(Parlament),

care

stabilete

legile

i Guvernmntul,

compus

din

corp

indivizi

care le pun n executare.


Executivul ar fi deci un simplu agent de executare a legilor votat de Parlament.
Guvernmntul deine puterea ca depozitar, el neavnd o putere proprie. Cei ce compun
Guvernmntul fiind, prin graia Suveranului(Poporului), depozitari temporari ai puterii i
exercitnd n aceast calitate anumite prerogative de putere, adopt diferite acte, pe
care Suveranul le poate modifica, limita sau anula, dup bunul su plac.
Puterea legislativ fiind suprem, rezult c puterea executiv i este supus
acesteia, cea ce exclude independena puterilor. Accentul pus pe strict subordonare a
Guvernmntului (a puterii executive) fa de puterea legislativ, ilustreaz geniul
politic al lui Rousseau. n ceea ce privete puterea judectoreasc aceasta este, n
concepia filozofului francez, o putere aparte, distinct att de putere legislativ, ct i
de cea executiv.

13 Ioan Muraru si Simina Tanasescu Drept Constitutional si Institutii politice


,Edit.C.H.Beck

Totui, datorit specializrii activitii tribunalelor, constnd n aplicarea la cazul


concret a unor dispoziii legale puterea judectoreasc ar constitui o ramur aparte a puterii
executive.14
Evolutia explicatiilor privind separatia/echilibrul puterilor n stat
Evolutia separatiei puterilor n stat, ca teorie si realitate constitutionala, cuprinde trei
mari aspecte si anume: definirea continutului si a sensurilor teoriei; critica teoriei clasice;
continuitatea importantei si rezonantei sale sociale si politice.
Ct priveste continutul si sensurile separatiei puterilor tot mai des s-a afirmat si se
afirma ca este vorba mai putin de separare dect de echilibrul puterilor. Importanta n
organizarea statala este independenta autoritatilor statale, care nu poate fi totala dar trebuie sa
fie foarte larga. Organele de stat trebuie sa depinda unele de altele numai att ct este necesar
formarii sau desemnarii lor si eventual exercitarii unor atributii. Apoi se considera ca, de fapt,
exista numai doua puteri si anume puterea legislativa si puterea executiva.
Critica teoriei clasice a separatiei puterilor se nscrie n contextul evolutiei acesteia. S-a
mers pna acolo nct se afirma ca teoria clasica nu mai exprima realitatea politica, deoarece
ea a fost nlaturata de regimurile totalitare si apare depasita si nvechita n regimurile
pluraliste.
nlaturarea separatiei puterilor n regimurile totalitare. Acest fenomen a avut si arc ca
punct teoretic de plecare o viziune diferita asupra functiilor puterii. n regimurile totalitare s-a
promovat teza unicitatii puterii de stat, teza simplist explicata si primitiv aplicata, permitnd
concentrarea puterii si desfiintarea democratiei.
Inadaptarea teoriei separatiei puterilor n regimurile pluraliste are si ca cauzele si
explicatiile sale. Desi afirmata separatia puterilor este contrazisa de realitati n chiar regimuri
cunoscute ca democratice, unde se manifesta o anumita "concentrare" a puterii.
mbatrnirea teoriei separatiei puterilor este explicata prin aceea ca a fost elaborata
ntr-o perioada n care nu se nfiintasera nca partidele politice si cnd principalele probleme
puse de putere erau de ordin institutional. Aparitia partidelor politice, rolul lor deosebit n
configurarea institutiilor juridice si politice, determina ca astazi separarea sau echilibrul sa nu
14 http://documents.tips/documents/principiul-separatiei-puterilor-in-stat.html

se realizeze ntre Parlament si Guvern, ci ntre o majoritate, formata dintr-un partid sau
partide nvingatoare n alegeri si care dispun n acelasi timp de Parlament si de Guvern si o
opozitie (sau opozitii) care asteapta urmatoarele alegeri pentru "a-si lua revansa". O asemenea
schema este n principiu aplicabila peste tot si desigur mai evident n sistemele
constitutionale bipartide.15

15 http://www.scritub.com/stiinta/drept/Separatia-puterilorechilibrul1821220119.php

S-ar putea să vă placă și