Esti COOL Si Daca Vorbesti Corect - Academia Romana PDF

n.
\J
ACADEMIA ROMANA
Institutul de Lingvisticd ,,Iorgu Iordan - AL Rosetti"
Minis terul E duc aliei, C erc etdr ii S i Tineretului
Consiliul Nalional al Audiovizualului
si dace
vorbesti
corect
,
-* :
t-.,G
UMVERS
ENCICLoPEDIC
rnstimur 0. r,"$,',11'fli[Ti3ffi* - Ar. Rosetti,,

Ministerul Educaliei, Cercetdrii gi Tineretului
Consiliul Na{ional al Audiovizualului
te asiguri c5
ESti COOL Si docd

vorbegti co?ect
Blanca Croitor, Andreea DinicS, Adina Dragomirescu,
Carmen Mirzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae,
Irina Nicula, Marina Rddulescu Sala qi Rodica Za"fiu
i{i atrag atenlia
Nu
tot ceauzi lo ffi
gi ce vezilo
estecorect!
Univers Enciclopedic Gold

Bucuregti,2014
Ce gds,egti ?n oceastd c6rticicd?
Cuvdntul Ministrului Educof iei, Cercetdrii gi
Tineretu1ui.................
.............5
Cuvdntul Pregedintelui Consiliului Notionol ol
Audiovizuolului........ ..............:...
...............6
Prefcf6...
...............7
Pronunfore, despre sunete gi occent.

.................9
Grofie, unde gdsegti cdte cevo despre,,i" gi crotime......19
Punctuofie, co sd ofli unde sd pui gi unde sd nu pui
virguld.....
...................29
Morfologie, core incepe cu f rumoasele

,,substont ivuri "........
Sintoxd sou cum se ?nldnfuie cuvinte \e...............................51
Lexic 5i semonticd sou de ce sunt importonte sensul gi
formo cuvintelor
Stilisticd, odicd oventurile b6iefilor de cartier care
vorbesc lo
.......101
Cum rezolvi unele exercifii? - co sd nu-fi bofi singur
televizor............
copu1........
....................113
Bibliogrofie orientotivd, de unde sd ofli gi moi multe..119
ISBN 978-6 06-8162-17
-l
ADDENDA
Cuvdntul Ministrului
Educofiei, Cercetdrii gi Tineretului
de rodio gi de
televiziune ?n perioodo 15 octombrie - 25 noiernbrie
Rezultotele monitorizdrii posturilor

2007
........
...................122
..........................
..."...............t26
Rezultotele monitorizdrii posturilor de nodio gi de

televiziunein perioada 26 noiembrie - 7l decembrie
2007
Rezultotele monitorizdrii posturilor
de
nodio
gi de
- 21 mortie ?0O8.............132
Rezultotele monitorizdrii posturilor de rodio gi de
rlA
televiziuneTn perioodo
televiziune ?n perioodo 1-3 1 moi 2008......................135

Tobel
.............;.....................139
sinoptic...
Consumatori frecven{i ai mass-mediei, suntem bombardali

zi de zi,la televizor sau la radio, cu tot felul de informafii. Sociale,
politice, economice sau de divertisment, acestea sunt formulate,
uneori, intr-o limbd romdn[ nu tocmai corectd: gregeli gramaticale
sau cuvinte inventate. Din nefericire, gi jurnaligtii gregesc, aqa
incAt nu tot ceea ce auzim la radio sau la televizor trebuie
considerat liter[ de lege. Mass-media reprezintd,, asthzi, un
veritabil formator de opinie, of,erind tinerilor modele pe care
aceqtia le urmeaz[ negreqit. in acest context, este de datoria
noastrS, a celor care ne ocupdm de educafia lor, sd le asigurdm
cele mai bune metode de invd{are a limbii romdne.
Acesta este gi rnotivul pentru care, impreund cu
reprezentanfii Consiliului NaJional al Audiovizualului, am
considerat oportund editarea unei gramatici informale. Realizatd
de tineri lingviqti, specialiqti ai Academiei Romdne 9i ai

Universitdlii din Bucuregti, aceasta se doregte un ,,aga nu" al
limbii folosite de jurnaliqti.
Nu ne-am propus s[ ardtim cu degetul. Nu ne dorim sd
blamdm jurnaligtii" Vrem doar sd vd oferim voudn tinerilor, o noul
metodb pentru a vd construi un discurs coerent gi corect.
Unii dintre voi vefi imbrdliga cariera jurnalisticd. Sau poate
cd nu. Chiar gi aqa, cu tofii aveli nevoie de cunogtinfe cdt mai
solide, pe care le acumulafi in timpul gcolii.
Dragi elevi,
Yd urez tuturor mult succes, iar profesorilor vogtri le

voi atunci cdnd veli vorbi ireprogabil
doresc sd fie mdndri de

limba romdn6!
octombrie,2008
Anton Anton
t
PARTEA
Cuvdntul Pregedintelui
Consiliului Nofionol ol Audiovizuolului
PREFATi
De cdte ori nu s-a int6mplat e&, din fotoliul
de
telespectator, sd facem haz de necaz la auzul unei ,perle" sau al

unei grave gregeli de exprimare, pentru care cu tolii am pl6ti
scump la un examen, la o tezd de romini sau, pur gi simplu, la un
interviu?
Cred cd vd e clar ci nu tot ce auzili la radio gi vedeli la
televizor e corect sau are valoare de model.
Depinde de voi sd nu inghifili tot ce vi se oferd, sd

judeca{i cu capul vostru, sd selectafi mesajele, sd v5 folosili
discerndmAntul gi spiritul critic.
D.e voi depinde sd puneli pre! pe felul cum vorbifi, cum
v[ exprimafi. Asta se in'i'afd la qcoald qi fine toatdviala.Maitdrziu
poate fi prea tdrziu. Pentru c6, la uffna unnei, vorbim cum
gAndim. Unii dintre voi vor deveni ziariqti. in presa scris[ sau
audiovizuald. Vor lucra cu cuvintele. Agadar, vor avea nevoie de o
relafie corectS, clar6, civllizatd, prietenoasd cu limba rom6nd.
De aceea vd oferim aceastd carte. Ea este realizatd de
tineri cercetdtori de la Academie ;i de la Universitate. Din

greqelile ziariqtilor care vorbesc la radio gi la televizor ei au
construit exercilii de gramatic[. De ce nu e corect, cum e corect vef,i afla din aceastd carte. Ea vi invitd sd fifi activi in fafa micului
ecran qi vd asigur[ cd,rpo{i si fii cool qi dac[ vorbeqti corect".
septembrie,2008
Rdsvan Popescu
Cdte minute sau ore pe
zi vd uitali la emisiuni
de
televiziune sau ascultafi posturi de radio? Printre muzicd qi filme,

agteptdnd emisiunile de gtiri sau urmdrind o dezbatere pe teme de
actualitate, ascultali, desigur, zeci de oameni care vorbesc in
limba romdn6" Se spune uneori cI mass-media audiovizuald are
cel pufin tot atdta influenfd cdt are gcoala in formarea unor
deprinderi de comunicare, a unui mod de a vorbi. Poate c[ nu e
chiar aqa, dar uneori mass-media ne vorbeqte mai mult decdt
familia sau prietenli, iar ceea ce ascult[m zllnic ne devine, pe
nesimfite, familiar. Televiziunea gi radioul contribuie la
rdspdndirea limbii literare - a limbii standard, unitare; dar tot ele
pot rdspdndi, la fel de ugor, gregelile sau inovafiile neinspirate
(inutile qi inestetice). Mulfi oameni cultivali se pldng astdzi cd
limba romdnd se vorbegte prost, cd mass-media, din dorinla de a
se apropia de public, folosegte un limbaj nu doar spontan, ci
neingrijit, nu doar familiar, ci de-a dreptul vulgar. Familiaritatea
glumeafd qi spontaneitatea sunt un merit; dar ele se confundd
uneori cu nepdsarea fa[d, de modul de a vorbi, cu incultura afiqatd
cu senindtate. Pofi fi simplu, spontan, corect, frrd a deveni
neap[rat doct, rigid, pretenfios? Cu siguranld, dar nu e un lucru
u$or. Mass-media actuald" ar trebui sd ne ofere dovada cd
performanfa e la indemdna noastrd qi sd devinb un model de
comunicare fireascd gi elegantd.
Paginile care urrneazd se datoreazd deciziei Consiliului
Nafional al Audiovizualului de a urmdri calitatea limbii folosite la
radio qi la televiziune, ca qi interesului unor specialigti - unii
foarte tineri - de la Institutul de Lingvisticd ,,Iorgu Iordan - Al.
Rosetti" din Bucuregti pentru schimbdrile din limba de azi, pentru
7
t
dinamica
limbii gi pentru fixarea normelor. Monitorizarea
se
desfbgoar[ cam a$a: mai mulli lingviqti urmdresc cu atenfie o serie

de emisiuni qi hecare igi noteazb orice gregeald pe care o aude.
Gregelile sunt adunate, comentate, comparate. In patru etape de
monitorizare - pe parcursul anilor 2007-2008 - s-au adunat multe
pagini de tabele gi sinteze confinAnd gregeli ftcute de redactorii de
radio gi de televiziune. Or, multe dintre acestea se repet6: calea
cea mai bun6 (dar nu foarte rapid[) de a le elimina ar putea f,r
exersarea lor in qcoal6. In gcoald se fac multe ore de comunicare,
inclusiv consacrate mass-mediei: nu neapdrat pentru ca toli elevii
sd'devind ziaristi, redactori, prezentatori, ci pentru cd orice
telespectator sau ascultdtor trebuie s[ fie competent qi vigilent, sd
infeleagd qi sE judece mesajele de care este asaltat.
Stimafi profesori, sperdm ca exemplele qi exerciliile

reunite aici sd constituie un material viu, autentic, pentru lecliile
de limbi gi comunicare.
Dfagi elevi, aceste pagini incearcd sd vd atragd atenfia
asupra celor mai rdspdndite greqeli, ivite acolo unde vd aqteptafi
mai.pufin sd le gbsifi. Exerciliile sunt o invitafie la colaborare: de
acum inainte, in fa[a televizorului sau l0ngi aparatul de radio,
privili, ascultali ... dar mai ales monitorizali!
'-u$"
IJn realizator a spus la televizor:
Llite o brose, o insignd!
De ce nu e corect?
Substantivul broqd se termind in ,d", nu in ,,e" . Se spune
cd forma cu ,,e" final nu se int0lneqte in toatS fara, ri este mai
frecventd in Muntenia, mai exact in zona Bucureqtiului.
Ar fi trebuit s5 s
Nu numai cuvdntul broqd este pronunfat cu ,,e" final. Am

auzitlaradio gi la televizor gi altele:
6h
\=/
septembrie,2008
C[rticica pe care o avefi
Pronunfore
in
fa[d reprezint[ varianta
revinritd, a edifiei apdrute in 2008.
februarie'
2009
Rodica zafiu
Wda,
fro
la ultima cdmase sau la ultima pereche de ciorapi

a ridicat-o din cenuse
afost dat afard Pe aSe
sunt pdstrate cu griie
mai trage din ligare
zona de unde egti tu,ai auzitastfel de pronun{ii? Dacd
listl de substantive afectate de aceastd greqeald.
. ,,vereghetd"
__r
IJn
realizator urcat
po un bloc din Bucuregti vorbea
despre:
Litera.r se pronuntd fie ,,cs", fie ,,g2". Dacd ,,x" este prima
sau ultima literd din cuvAnt ori dacd este urmat de o consoana, se
pronunfd ,,cs", de exemplu: Xenia, fix, extraterestru. Dacb ,,x"
are in dreapta qi in stanga sa vocale, fiecare cuvant are norma lui
de pronunfare, pe care o afli din DOOM.
Ar fi trebuit
ln interiorul cuv6ntului teniqi, vorbitorul l-a inlocuit pe ,,i,,

probabil
cu ,,e",
pentru cd i s-a p6rut cd sun[ mai bine.
Ar fi trebuit
dh
\3/
De foarte multe ori, oamenii care vorbesc la televizor sau

la radio pronunfd greqit litera ,,x", rostind ,,cs", in loc de ,,92" (In
enun{urile de mai jos, am notat pronun+area, nu scrierea):
6}l
\J
sd
sd
Sa schimbe metodologia de lecsaminarel.

Sd scurteze termenul de [ecsecufie].
propunem qcum zn [ecserci[iu] de stil.

El ne spune [ecsact] de ce s-a intdmplat acest lucru.
Vd
Am auzit gi alte cuvinte in care ,,i,, este inlocuit cu,,e,':

Si rctuSi vereghetele de pe deget vd lipsesc
sd-Si ia un bidon de-dla de plastec
Wrr"oileqte
dacd,
in urmdtoarele cuvin te,,,x?'se pronunf[
Wâuzit,tot la terevizor sau la radio, urm[toarele perechi

de cuvinte: ieftenire/ieftinire, petec/petic, purece/purice,
,,cs" sau ,,g2": exaltat, exemplu, exerciliu, existd, exil, exotism,

expresiv, externa, extinde, extrofin, extrage, extras, extrem, pix,
xenofobie, xerox. Prezentatorii de la postul tdu preferat cum
sdlbatec/sdlbatic, seringd/siringd, trimete/trimite. Numai una
pronun{6 aceste cuvinte?
dintre variante este corectd,. Care?
. El esfe
V
. ,,gcsoct"
7n
IeuroPa
un prezent ator aspus la televizor:
un prezentator de qtiri a spus:

: este] o artd.
ia este lpron
De ce nu e corect?
(e, este, eram, erai, erali, erau) se
Formele verbului a
scriu cu ,,e", deqi poate sd par[
se
dar
inilial,
pronunld cu ,,ie"
fi
De ce nu e corect?
10
11
ciudat sau incorect, pentru c6, de obicei, cuvintele din limba

romdnd se citesc cum se scriu. Acest tip de pronun{are este numit
,,preiotare", Aceeagi reguli funcfioneazd gi in cazul pronumelor
personale el, ea, ei, ele, care trebuie pronunlate
[iel], [ia], [iei],
Iiele].
Uitd-te la televizor timp de o ord gi noteazb-li cuvintele

care incep cu ,,e" pe care le auzi in acest timp. Sunt pronun{ate
corect? Argumente az6,-[i rispunsul
Ar fi trebuit sl
. ,,soptisqrezece"
Am auzit de foarte multe ori acest tip de greqeald, cauzatd
de dorinta oamenilor de a vorbi mai frumos:
/6-)
rememororea ei leil
e le] important
a;a cum esle [este]
de fiecare datd povestea era fera] alta
Un comentator sportiv a spus la radio:
fn minutul
De ce nu e corect?
Numeralele cardinale 17
spre
Am auzit insd
* zece.
gi 18 au structvra: Sapte/opt *
Ar fi trebuit s[
Prezentatorul nu gtia cd, in cazul imprumuturilor din limbi

strdine (neologismelor) - elan, erd, estival, euro etc.
-, inclusiv al
numelor proprii precum Etiopia, Europa,la inceputul cuvdntului,
litera,,e" se pronunfd [e], nu [ie].
fg
Cdnd pron unldm fata aceea sat* bdielii aceia,putem s6
nu simfim nicio diferenfE, pentru cd aceste adjective
demonstrative se rostesc aproape la fel, chiar dacd primul este la

feminin singular, iar al doilea, la masculin plural. Fii atent c6nd le
scrii, pentru cd nu se scriu la fel!
Pentru
c[ le
este greu s6 pronun{e cinci
6)
\C/
optisprezece grddini zoologice

Saptisprezece mii noud sute de tichete
Alege varianta corecti
patrusprezece, Saisprezece/S
de situa{iile de mai sus?
I2
consoane
consecutive, foarte mulfi dintre cei care vorbesc la radio sau la

televizor spun gregit optisprezece sau optdsprezece. Gregitd este qi
forma qaptisprezece,in loc de qaptesprezece.
as
numeralului: paisprezece/
esprezece. Ce diferenfe observi faf6
l3
.,,5tOt"
Se
Auzim foarte des in mass-media forma greqitd:

vocea reporterului:
Restul de opt ore le doarme la servici.
N-are servici de curdlenie.
A avut o locuinld de servici.
Undeva, in centru, tot se va Strangula traficul.

De ce nu e corect?
,,S" inilial din verbul a strangula a fost pronunlat [q].
Ar fi trebuit
sd
Acelagi tip de greqeald apare qi in:
fdrd sd-l treci pe gtatul
de
platd
W,.
Ai mai auzit qi alte cuvinte in care ,,s" inifial este

pronunlat [9]?
2. Tu cum pronunfi cuvdntul care se scrie spray? Verificd
dacd este corect!
.,,servici"
pot duce la serviciu cu bicicleta.
Wa*d
te uili la televizor , noteazd-ri de cdte ori auzi, timp

de o sdptbmdnb, forma corectd serviciu qi forma greqitd servici.
Care dintre aceste forme este mai frecventd?
.,,bufelie"
Un prezentator de stiri a spus:

Exista
prevgdere in regulament.
De ce nu e corect?
Accentul nu este pus in cuvint la locul lui. CAnd stabilim
unde punem accentul, trebuie sd fim atenfi la cuvintele
asemdndtoare (in acest caz, vedgre) qi la provenienfa cuvdntului
(de exemplu, degi se aseamdnd formal cu pdldrle, cuvdntul butglie
se accentueazd" diferit, pentru c[ este un substantiv neologic Ai
pdstreazd accentul din limba de origine - in francezd,, boutgille).
vocea redactorutui:
Ar fi trebuit
sd
Se pot duce la servici cu bicicleta.
De ce nu e corect?
Forma substantivului este serviciu, cu ,,u" final.
Ar fi trebuit s[
spund:
I4
Am auzit multe alte cuvinte accentuate gregit:

un idgl na{ional - corect: ldol
o lard unde maJia are o cifrd - corect:
15
m6a
tn casd se afla Si o batelle - corect: butglie

are un allbi - corect: alib!
odatd lansat acest program, edltorii [de carte] se pot
tnscrie - corect: editgrii
in acest moment sunt in legitlmd apdrare corect:
legltima.
W^-
constatat
cd unii dintre cei care
mass-media nu gtiu sd pun[ corect accentul

diaspora, furie, pricind, tutore. Pune-l tu!
in
formate in limba romdnd de la substantive comune, ci sunt de

origine greceascd (multe provenind de la prenume: Atanase,
Vasile) qi pdstreazd accentul din limba de origine.
6-}
\-/
lucreazd,in
cuvinte
ca:
" Nume romdnegti
Am auzit alte nume proprii cu accentul deplasat:

corul pregdtit de maestrul Stelian Oluria
aici, la noi, pe strada Horia Mdcelurlu
Eugen CoSerlu
Rdzvan Ciubotariu, tdndrul care a murit anul trecut
la telefon este domnul Octavian Morarlu
qi Alex Ferurlu vd prezintd Stiri
W,
Un redactor de la televiziune a prezentat-o pe colega lui
colega mea, Ileana Pescarlu

De ce nu e corect?
Numele propriu Pescariu provine de la substantivul comun
pescar, care, regional, in nordul !6rii (mai ales in Moldova), se
pronun{6 ,,pescgriu". De la forma din Muntenia a substantiwlui,
pescar, avem numele propriu Pescqru. Este recomandabil ca

numele propriu sd pdstreze accentuarea substantivului comun.
Familii intregi iqi pronunld numele ftrE sd lin6 cont de aceastd
care sunt substantivele comune, nume de meserii, de la

care provin numele proprii de mai sus? Aceste substantive se mai
folosesc astdzi? Care dintre ele?
2. Ai colegi ale cdror nume de familie provin de la
substantive comune, nume de meserii? Cum iqi pronunld ei
numele? Acum, c[ qtii care e regula, le-o pofi spune qi lor.
. Nume strdine
,r-entatorul unei emisiuni culturale a spus:

Denis Diderot [denis didro
reguld de accentuare.
Ar fi trebuit
De ce nu e corect?
In limba francezd, in general, ,,s" final nu se pronunfd.
Cdnd rostim nume strdine, trebuie sd linem seama de regulile de
pronunfare din limba respectiv[.
sd
Existd qi nume proprii de familie care se accentueazd pe

penultima silabl: Atanaslu, Catarglu, Vasiliu. Acestea nu sunt
t6
Ar fi trebuit
sd
6l
\C/
Grsfie
Am auzit gi alte nume strdine pronunfate gregit:

pe Champs-Elysdes fqampelize] - corect: [qflzelize]
Le }e] Figaro - corect: [e] (aproximativ ,,eo", intr-o
de
singur[ silabd)
ambilia
lui Emir Kusturica fkusturica] -
corect:
Ikusturifa]
cafl ,,i"?
.,,hostrii"
Latelevizor, am vdzut scris:
Tot din cauza necunoaqterii regulilor de pronunfare din

limba de origine apar qi accentudri greqite ale numelor proprii.
Redactorul care a rostit enuntul de mai jos nu qtia cd in limba
dacd md uit numai la Olympiqze [olgmpic] Marseille
Tu ce limbd strdind studiezi la gcoal[? Urmdregte la

televizor dacd redactorii pronunld corect, conform regulilor din
aceastd limbd strbin[, numele proprii.
Unde-s banii noStrii?
De ce nu e corect?
Adjectivul posesiv de persoana I plural are forma de

singular nostru. Pentru a obline forma de plural, addugdm
desinenfa ,,-7" (noqtri). Adjectivul noqtri nu se scrie niciodatd cu
mai mult de un ,,i", pentru c[ al doilea ,,r" ar fi articolul, care nu se
poate ataga adjectivelor pronominale. Cel care a scris noStrii nu
s-a gAndit la structura cuvdntului gi, din teama de a nu gregi, a
scris cu doi ,,io'.
Ai fi trebuit
sd scrie:
Unde-s banii
Am vizut aceastd greqeald scrisd pe ecran de mai multe

ori, in cazul adjectivului posesiv noqtri, voStri:
6}l
afost un $oc pentru angajalii noStrii

verii vostrii vin mdine in vizitd
18
I9
Ar fi trebuit
. ,,mdndrii"
Pe crawl (banda de jos de pe ecranul televizorului) am
sau
sd se scrie:
Suntem membri ai acestui grup de state europene.

Suntem membrii acestui grup de state eu
In
vdzut qi:
Am fost foarte mfrndrii cd...
De ce nu e corect?
Forma de singular a adjectivului din exemplul nostru este
mdndru. Pentru a obline forma de plural, inlocuim desinenfa ,,-u"
cu desinenfa u-i" (mdndri). O situalie in care adjectivul mdndrii se
scrie cu doi ,,i" este cea in care adjectivul precedd un substantiv,
preludnd de la acesta articolul: Mdndrii zei stdpdneau Olimpul. in
aeest caz, primul ,,i" este desinenla de plural, iar al doilea,
articolul hot[rdt.
exemplele de mai sus, gregeala este provocatd gi de

faptul cb formele cu un ,,i" gi cu doi ,,i" se pronunfd la fel. in alte
txle de pe crawl, amvdzut scris greqit substantivul qoferi:
/r r\
\=/
Aproape 26.000 de soferii au rdmas fdrd permis.

i, ,ona Bdneasa, peste 100 de Soferii au circulat pe
contrasens lntr-o singurd ord.
. ,,ii" / ,,iii"
*onu
Ar fi trebuit sd scrie:
Am fost
mdndri cd...
greqeald pe care am vdzut-o pe crawl:
copu sqt
De ce nu e corect?
,ri"
/.ii"
dr.
crawl am vdzut scris:

Suntem membrii ai acestui srun de state eu
Forma de singular a substantivului din exemplul nostru

este copil. Deci primul,,i" face parte din riddcina cuvdntului. Prin
addugarea celui de-al doilea ,,f", oblinem forma de plural,
nearticulatd, a substantivului. Al treilea ,,7" reprezintb articolul
hotdrdt, care ar fi trebuit sd fie prezent gi in structura
substantivului din exemplul de mai sus.
Ar fi trebuit s[ scrie:
w sat
De ce nu e corect?
Forma de singular a substantilului din exemplul nostru

este membru. Oblinem forma de plural adiugdnd desinenta -i
(membri). Dacd avem nevoie de forma de plural articulatl, trebuie
sd addugim inc[ un -i (Suntem membrii acestui grup).In exemplul
nostru, grafia corectd ar fi fost membri, pentru cd substantivul este
nearticulat.
20
lS
Unii redactori fac qi greqeala inversd (scriu cu trei ,,i", in
loc de doi
Problema scrierii cu un ,,i" sau cu doi ,,i" apare qi la

infinitivul unor verbe de conjugarea a IV-a (sau la alte moduri gi
timpuri care il confin). Explicd gregelile din urmdtoarele enunfuri:
Aceste companii ar putea oferii salarii mari.
Nu pot citii atdtea cdrli.
Vei Stii sd scrii.
M-aS intfrlnii cu tine-
Unde punem crotimd?

.,,mo lovit"
l:=-:-
plural (ldsali), este confundat cu o secven{d alcdtuitd din verb

1tasa1+ pronume Qi). in cel de-al treilea exemplu, redactorul a
scris cu cratimd adjectivul nehotdrdt vreo fre pentru cd a avut in
minte forma tntr-o, fie pentru c5 a recunoscut articolul o in
structura adjectivului nehotlrdt qi a considerat, prin urmare, cd
trebuie separat prin cratim6.
Ldsa-li, domnule, sd vadd cum e aici!
Ldsu-li gura!
vre-o sectd
,,vice-primor"
dr.
-- -:--
r::
am,,rdzut scris:
ide
doud meciuri intro zi

De ce nu e corect?
Secvenla marcatd in exemplu nu reprezintd un cuv6nt, ci
dou6: prepozifia intr(u) gi articolul nehotdrAt feminin o. Cele dou[
cuvinte trebuie legate prin cratim6, semn care marcheazd totodatd
gi cdderea vocalei finale a prepoziliei. La fel, in eiemplul ma
lovit, cratima ar fi trebuit sd lege doud cuvinte: pronumele
personal in acuzativ, formd neaccentuatl, md qi verbul auxlliar a,
indic6nd gi cdderea vocalei finale a pronumelui (m-a lovit).
Ar fi trebuit
crawlul de la televi zor
sd scrie:
De ce nu e corect?
De cele mai multe ori, prefixele qi prefixoidele (care sunt
nigte prefixe mai bogate ca sens gi mai ,,lungi") - a-, dez-, maxi-,
mini-, ne-, non-, post-, pre-, pseudo-, super-, supra-, ultra- etc. nu se despart prin cratimd de cuvdntul-bazl. Trebuie sd fim aten{i
la scrierea cuvintelor care-l confin pe ex- (ex-ministru,
preSedinte), care constituie o exceplie, scriindu-se cu cratim6.
Ar fi trebuit
"i-
sd scrie:
de
In textele de pe crawl am int0lnit qi alte cuvinte scrise cu
doud meciuri intr-o zi
cratimd, degi e de preferat s5 se scrie legat:

media multi-anuald
]ig
in alte situafii, unii redactori, de teamd sd nu gregeasc5,

au pus cratimd acolo unde nu ar fi trebuit. in primele dou[
exemple din lista de mai jos, verbul la imperativ, persoana a II-a
22
altru-performunt
condusd de un regim post-comunist
costume de super-eroi
23
vtce-pflmar
in loc sd scrie legat prefixul/prefixoidul gi cuvdntul-bazd,

unii redactori le scriu chiar separat, ca gi cum ar fi doud cuvinte
independente:
De ce nu e corect?
Substantivele compuse care denumesc profesii sau funclii
se scriu, in general, cu cratim6.
sub secretar
un avion altru ugor a ratat aterizarea
Am mai intdlnit in textele de Pe crawl qi alte nume de

profesii gi de funcfii scrise fbri cratim6:
. ,,ozi noopte"
Pe crawl am vdzut scns:
prim ministru
prim procuror
A plecat azi
chestor Sef
agent Sef
cu avionul.
De ce nu e corect?
Adverbele compuse (azi-dimineald, dupd-amiazd, ieriseard, poimdine-noapte etc.) se scriu cu cratim6.
Ar fi trebuit
A olecat
. ,,bull simf"
dr-
s5 scrie:
crawl am vdzut scris:
i-dimineatd cu avionul.
De obicei lii procesul verbal la tine?
scrise
in alte texte de pe crawl am ?ntdlnit alte adverbe compuse

lbri cratimd:
azi nodpte
motne sedra
De ce nu e corect?
Majoritatea substantivelor compuse dintr-un substantiv 9i
un adjectiv, inclusiv substantivele proprii, se scriu cu cratimd. Ca
sd fim siguri, consult[m DOOM-u1.
De obicei lii procesal-verbsl Ia tine?
nt gef"
Tot in texte de pe crawl am int0lnit alte substantive
Pe crawl am vbzut scris:
compuse scrise frrd cratimd:

24
25
fI
\J
ng
parlamentari care sfideazd legea qi bunul siml

in prim plan
crimd cu silnge rece
din cauza lui Harup AIb
Exist5 qi exceplii , adicd situalii in care un substantiv

dintr-un substantiv
un adjectiv se scrie legat. Unii
i scriu doud cuvinte
De ce nu e corect?
Numele proprii (nume de persoane, de localit[1i,

institulii, de personaje literare etc.) se scriu cu majusculd.
de
Ar fi trebuit sd se scrie:
ministrul
Tot pe crawl am vdzut alte substantive proprii,
care
trebuiau scrise cu majuscul[:
ministrul mediului - corect: Mediului

ministrul mancii - corect: Muncii
ministru de externe - corect: Externe
de-aq ./i scuJila roqie
W
Imagineazd-[i cd lucrezi la o televiziune qi trebuie sd
pregdteqti pentru aparilia pe ecran urmdtoarele texte de gtiri,
fbcdnd corecturile necesare. Nu uita cd redactorii de televiziune
trebuie sd aibd pe birou DOOM-ul.
Redactorul qef de la ziarul ,,Gdndul" qia dat demisia.
Azi noapte, tntro zond ultra centrald, primul ministru qia
lovil motocicleta.
AAojuscule
dou[ contexte in care urmdtoarele

cuvinte sd fie scrise cu majusculd qi cu minusculd: albd/Albd,
lmagrneazd-fi cdte
int erne/I nt erne, p it eq t i/P it eS ti.
Abrevieri
' ,Pt"
Am vdzut scris pe ecran:
B. Mondiald spune ca...
. ,,ministru de externe"
Pe crawlul de la televizor am vdzut scris:
minis
- corect: Scufitra-Roqie
trul transporturilor
De ce nu e Potrivit?
in textele scrise este bine sd evitdm abrevierile (cu excep!ia
celor cons acrate qi a siglelor), pe care le putem folosi numai
atunci cand ne lu[m notile sau cind l6sdm un bilefel pentru
membrii familiei, nu qi intr-o lucrare de control Sau, cu atdt mai
pufin, pe crawl.
26
27
Ar fi trebuit
Punctuotie
,
sd scrie:
Banca Mondiald spune cd...

Tot pe crawl amvdzut alte abrevieri, care sunt mai degrabd
semnul unei redactdri neglijente decdt al lipsei de spafiu:
(Virgulo)
. -Nu te supdro frote!"
purt. de cuv.
deputat, primup. PNTCD
PRM a contestat la C. Constitulionald legea votului
Pe crawlul de la
uninominal
televizor amvdzut scris:
P o I i t i c i eni _tr ez i I i-v d
politicienii aufdcut legi pt a se proteja

se declara pregdtit ptr o tntrevedere cu pre{edintele chinez
l. Scuza celor de la televiziuni pentru folosirea

abrevierilor este economia de spafiu. cdte spalii s-au economisit
in cele cinci enunguri de mai sus? Este justificatd prezen[a
abrevierilor? Motiv eaz6-!i rdspunsul !
2. Cdnd, ifi iei notife, !i se intdmpli s[ inventezi abrevrerr
gi apoi sr nu mai gtii ce inseamn[? pentru ce cuvinte qezi cd au
fost fbcute abrevierile pr., pre$., pur., cuv. qi Med., pe care le-am
vdzutscrise pe ecran?
28
De ce nu e corect?
Substantivele in vocativ $i, in general, formulele de
adresare se despart obligatoriu prin virguld de restul enunfului.
Politicieni. treziti-vd !
Am vdntt pe crawl foarte multe exemple de acest tip, in

care virgula lipsea:
d)
\C/
lJndemergetri-doamnd?
$i eu cefac-Mircea?
LinisteSte-te_mamd!
Mergi tn partea aia_mamaie!
Hagi_te iubesc, Hagi_te iubesc!
Ole, ole, mullumim-Rapidule !
$efu'-venili s:d vd uitali!
Nu mai bdgayi_dom'le_mdna in butoaie, cd nu efrumos!
Care verdeyd?
Ce vorbeqti_md, arde toatd casa.
Nu te supdraifrate!
29
. ,,soful
In
ei Alexandru"
Am vdzut scris pe ecran:
ntelefondator al PC, Dan Voiculescu anuntd...

De ce nu e corect?
ApoziJiile explicative (acele secvenle de text facultative,
echivalente ca sens cu termenul regent, pe care il explic[) se
desparl obligatoriu prin virguld.
.,,Porumboiu controt"
It
pe crawlul de la televi zor amv[zut scris:
lefondator al PC, Dan Voiculescu-anunld...
Invdtdmdntul tncotro?
Am vdzut pe crawl foarte multe apozigli neizolate prin
De ce nu e corect?
' ':
vffsula:
.l
1l
t".t-r
\J
acest caz, sintagma omul de afoceri harghitean nu este

suficientd pentru identificarea persoanei despre care se vorbegte,
iar numele acestei persoane este absolut necesar in context:
numele nu reprezintd o explicafie suplimentard, ci una absolut
necesard, prin urmare nu se izoleazd prin virguld (Omul de afaceri
harghitean Csibi Istvan rdmdne tn arest).
dISCUIAI
cu secretarul general al Guvernului, Ilie
Absenla verbului dintr-o propozilie se marcheazd prin

virguld sau prin linie de pauzd. in exemplul nostru, se subinfelege
verbul a se indrepta: incotro se tndreaptd invdldmdntul?
Bolojan_despre...
Ar fi trebuit
Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon_vave:ni...

R epr e z ent antu I P D L _Ra du B er c e anu _q anun at. ..
!
Afost ucisd Cristina de soyul eillexandru?
Nu orice nume propriu se izoleazd prin virguld. Numele

o apozi[ie explicativd nurnai dacd
secvenfa anterioard este suficientd pentru identificarea persoanei
propriu func\ioneazd ca
despre care se vorbeqte (de exemplu, dacd spunem ,,preqedintele

Rom0niei", aparilia numelui pregedintelui reprezintd o apozilie
explicativd, care se izoleazd prin virguld, pentru cd persoana poate
fi identificati 9i fbrd prezenla explicit[ a numelui). in exemplul de
mai jos, pe care l-amvdz;ttt scris pe ecran, situalia este diferitd:
sd scrie:
sau Invdtrdmdntul
Am vdzut pe crawl multe exemple in care absenla verbului

nu era marcatd prin virguld sau prin linie de pauzd:
f?)
\c/
$tffinescu_lansat in luptd - [a fost]

Busuioc_acuzat cd nu qtia cd Pavarotti a murit
feroviarii _tn grevd general d - [sunt]
TAROM_bun de platd
[este]
apa_mai scumpd decdt laptele -[este]
Venezuela_la urne [merge]
Porumboiu_contrat
[a fost]
Omul de afaceri harghitean, Csibi Istvan, rdmdne tn arest.

30
_tncotro?
3l
[a fost]
lw'
Din cdte am tnleles de la medicul Stelei_existd speranle sd
Pe crawlul de la televizor am vdzut scris:
De ce nu e corect?
La nivelul frazei, dacd o
a murit_iar alte trei au fost rdnite.
De ce nu e corect?
Inainte de conjuncliile coordonatoare adversative (dar, iar,
insd, ci) se pune intotdeauna virgul6.
Ar fi trebuit
sd scrie:
o murit, iar alte trei au fost rdnite.
propozilie
subordonatd
circumstanlial5 este aqezatd inaintea regentei, se desparte prin

virguld de aceasta. La nivelul propoziliei, circumstanlialul agezat
inaintea regentului este urmat adesea de virguld.
Ar fi trebuit sI scrie:
Din cdte am tnleles de la medicul Steleirexistd speranle sd
se remca-
Am inregistrat qi urmdtoarele contexte in care virgula

Unii redactori nu gtiu cd virgula
este obligatorie
in
aceste
lipseqte:
Dacd invinge Al Jazzera_eu tot cred cd...

7-8 dacd amface-am reuSi sd ne calificdm.
Sentimental_m-aS bucurafoarte mult sd cddem cu Bayern.
Lucian e un tip tdndr_iar eu a trebuit sd md mobilizez.

Condiliile de participare sunt foarte dure_dar Si destutl de
ambigue.
Alimentele s-au scumpit cu l,lo%_iar prelul uleiului...

incerc-dar nu merge.
. ,,EURO 2008,. se apropie"
Ug
Se spune, de obicei, cd nu trebuie sd se pund virguld

inainte de conjunclia coordonatoare qi. Totuqi, dacd aceasta are
valoare adversativ[ (dac[ poate fi inlocuitd cu dar sau cu tnsd),
virgula este necesari. Redactorul care a scris textul de mai jos nu
Pe crawl am vdzut scris:
Filmul ,,4 luni, 3 sdptdmdni qi 2 zile"ra primit...
ia acest lucru:
De ce nu e corect?
Nu se pune virguld intre subiect gi predicat sau intre

pr op
. ,,7-8 dacd om foce om reusi sd ne colificdm"
dr.
ozi[ia subordonatd subiectiv[ qi re gentd.
Ar fi trebuit s[ scrie:
Filmul ,,4 luni, 3 sdptdmdni si 2 zile" a primit...
crawlul de la televizor am vbzut scris:

32
JJ
Am inregistrat qi urm[toarele contexte in care virgula
llAorfologie
apare nejustificat:
Direclia Nalionald Anticoruplie, incalcd legea, sprijinitd
,,Substontivuri"
de organele superioare.
Ambasadorul SUA la Bucureqtira declarat, joi, cd.,.

Afacerile salersunt conduse de Aurelia.
EURO 2008rse apropie.
Ceea ce v,d putem asigurareste cd qtim ce inseamnd...
Maqina va fi scoasd la licitalie, iar cine o va cumpdrarva
pldti toate taxele.
. ,,lo sursa ne?egulei"
Amauzitrrn corespondent la televizor:

impotriva pdinei albe
Aceeaqi regula funclioneazd qi
(direct, indirect etc.)
al
in cazul complementelor
gi
propozifiilor subordonate
corespunzitoare. Prin urrnare, virgula nu trebuia sd apard in
A testat cu succesro rachetd.

Liderii Uniunii sunt nemullumitri,
cd unii
iolegi
De ce nu e corect?
Substantivele feminine au .la genitiv-dativ singular

nearticulat aceeaqi desinenf[ cu cea de nominativ plural (unei
dupd-amieze - doud dupd.amieze). La aceastd desinenfd, pentru
forma articulatl de genitiv-dativ, se adaug[ articolul hotdrdt:
dupd-amiezei.
Ar fi trebuit
Imagineazd-fi din nou cd ai de pregdtit urmdtoarele
pentru apailiape crawl gi pune virgule unde este cantl:
PreSedintele Romdniei Traian Bdsescu a jhcut o vizitd tn
Ucrainq unde a discutat probleme legate de Marea Neagrd.
Mesajul prim-ministrului a fost: ,,Dragi colegi venili la
i6br
l*J
disculii!"
bdtrdnelii
sd
Am mai auzit gi urm[toarele forme greqite:
\il/
surorii
conditiile
in care tqi trdiesc anii
bdtuAnepi
la sursa neregulei - corect: neregulii

ca familia sorei poliyistului sd aibd grijd de copil
corect:
corect:
pe terenurile Grddinei Zoologice - corect; Grddinii

aici era altddatd centrul piefii din oras - corect: pielei.
34
35
Scrie forma corect[ de genitiv-dativ articulat
substantivelor marcate mai jos:

Nadal este regele rgurei
a datfoc plapumei
finalul sdptdmdnei modei la Paris
mullumesc qi masinei
tn domeniul imagisticii qi al medicinii nucleare
Scrie forma de plural a urmdtoarelor substantive neutre:

aregaz, compromis, chibrit, habitat, hotel.
. ,,blogul lui foono"
rffi
v
. ,,Produsuri"
iE
Rdspundeli voi invitaliei lui M,rtddlinu.
It
La buletinul de gtiri, prezentatorul a anunlat:
--
S-au deschis
Care este forma corecti?

Unele substantive neutre, cum sunt caiet, creion, md4
scaun etc., primesc la plural desinenfa ,,e", altele, desinen{a ,,uri"
- Iaptop, pat, stilou etc. -, iar un numdr mai mic de substantive
neutre oscileazd intre cele doud desinenle: piedestal
piedestaluri/piedestale, nivel - niveluri/nivele etc. Pentru a afla
formele corecte de plural ale substantivelor, verific[m in DOOM.
tr-ce nu e corecn
In exemplul de mai sus, substantivul Mdddlina este in
cazul genitiv, iar forma sa corect[ de genitiv este Mdddlinei.
Articolul proclitic /zli se foloseqte inaintea numelor de persoane de
genul masculin (lui Andrei, lui Mircea etc.), ca gi inaintea
numelor de persoane de'genul feminin de provenien[d strdind, (lui
Elisabeth, lui Juliette etc.) ori inaintea numelor de persoane
terminate in consoand (lui Carme4) sau in vocalele ,,o", ,,7" (lui
Teo, lui Marfl. Cea mai mare parte a substantivelor proprii nume
de persoane, de genul feminin de termind in ,,a" qi exprimd
cazurile genitiv qi dativ prin desinenle specifice: ,,-ei" sau ,,-di"
(Mariei, Ancdi).
Ar fi fost corect:
Ar fi fost corect:
Rdspundeli vo i invitayiei M dddlinei.
S-au deschis
Tot greqite sunt qi urm[toarele forme, a.uzite la radio sau la

telev izor:
6}l
Er/
Prezentatorul le spune ascultdtorilor:
- corect: semne
produsuri naturale - corect: produse
ublibilde - corect: abyibilduri
azile - corect: aziluri
acesle semnuri
36
Gregelile de acest
tip sunt frecvente la televizor sau la
radio
6}'
\=/
btogul lui loana Dobre- corect: Ioanei

torlionarul lui Elisubeta Rizea - corect: Elisabetei
atentatul
Monicdi
la adresa lu'
37
Monica Lovinescu corect:
I
[S
Greqeala apare frecvent nu numai la vocativ, ci qi cdnd

substantir.ul feminin precedat de acest adjectiv este in aIt caz: (pe)
dragele mele colege (corect: dragile), dragelor noastre colege
(corect: dragilor).
Greqeala apare qi la substantivele comune sau la pronumele

demonstrat iv e. P r ecizeaz\" forma corectd pentru construcfiile de mai
jos:
sd-i ia lu' doamna pachetul de ligdri
mdna lu'fata
din cauza lu' bdiutu'
tmpotriva lui dsta votez
. ,,ultimile"
It
I
,,Drogele" odjective
. ,d?ogele mele"
Am auzit la televizor:
Care sunt ultimile noutayi?
De ce nu e corect?
mele, toate Stili cd...
De ce nu e corect?
Adjectivul drag este variabil, cu trei forme flexionare: la
singular, drag, dragd gi o form[ comund de feminin gi masculin
plural - dragi. Forma de vocativ, genul feminin, numdrul plural
este dragi (dragi colege) sau, cdnd adjectivul este substantivrzat,
dragile (dragile mele) ori dragilor (dragilor, md bucur cd vd vdd).
Corect ar fi fost:
mele, toate Stiti cd...
Adjectivul ultim are patru forme flexionare, in functie de

numdr gi de gen: ultim, ultimd, ultimi, ultime. Deci la masculin
plural, forma este ultimi, iar la feminin plural, forma corectd este
ultime.
Am auzit aceastd gregeald in mai multe emisiuni:

in ultimile zlle
printre ultimile pe care le-a/dcut
o singurd victorie in ultimile cinci partide
ultimile sondaje
ultimile puteri
Am mai auzit aceasti greqeald gi altd datd:
Dragii mei, dragele mele, suntfoarte curioasd.,.

Aga cd, dragele noastre, aveli cu ce sd vd rdsfdlaYi.
38
39
. ,,vechei"
@
Y
,,Mi-or ploce" sd fie moi simple verbele
In timpul unui documentar am auzitl.
. ,,vroiol'll"
aspectul vechei ctitorii
Unii realizatori ai emisiunilor de televiziune

se adreseaz[ invitalilor din studio astfel:
sau de radio
li
De ce nu e corect?
La
genitiv-dativ, genul feminin, numdrul singular,

adjectivele au aceeagi desinenfd cu cea de nominativ plural.
Adjectivul veche are la plural forma vechi, iar forma de
genitiv-dativ articulat este vechii (al doile& ,,1" este articolul
hotdrdt enclitic, pe care adjectivul antepus il preia de la
sub
stantir,ul
c t i t o r i e).
Ar fi trebuit si
Amauzit aceast[ greqeald gi in contextul:

aqteptarea marei.finale
corect: marii
Vroiam sd vd mai tntreb niste lucruri interesante.

De ce nu e corect?
La modul indicativ, timpul imperfect, forma corect5
verbului a voi este frrd ,,r". Formele cu ,,r" apar prin contaminare
cu verbul sinonim e vree, conjugat astfel: vream, vreai etc. De
cele mai multe ori, vorbitorii folosesc formele greqite vroiam,
vroiai, vroia, vroiali, vroiau, in locul celor corecte - voiam, voiai,
voia, voiali, voiau. in limba romdn6, la imperfect se foloseqte
verbul a voi, dar Ia pteze.nt, verbul a vrea: vreau, vrei, vrea etc.
Formele verbului a voi sunt invechite la prezent: voiesc, voieqti,
voieqte etc.
Ar fi trebuit
sd
Wa"
recteazdtextul de mai jos, explicdnd in ce constau

gregelile: I-am scris dragei noastre prietene o scrisoare tn care i-am
dat ultimile veSti despre noi. Surorii sale mai mare i-am trimis o
vedere cu imaginea vechei cetdli a Sighiqoarei.
Greqite sunt qi exprimdrile:
Vroiau doar sd-Si mdreascd conturile.,- corect: voiau

Ce mai vroiaQi sd spuneli? - corect: voiali
Dispunea cum vroia de banii aceqtia? - corect: voia
. ,,sd oibe"
40
41
|'
Prezentatoarea unei emisiuni

decoraliuni interioare a spus:
despre arhitecturd
gi
Am mai
6l
\3
tip:
Nu v-ar displace sd vd oferim un bilet. - corect: displdcea

Vor upure elemente noi. - corect: apdrea
Pddurarul poate prevede un eventual dezastru. - corect:
Trebuie sd aibe doud intrdri.

ltrevedea
De ce nu e corect?
Forma de conjunctiv a verbului a avea este, pentru

III-a singular qi plural, sd aibd.
persoana a
Ar fi trebuit
auziL qi alte greqeli de acest
sd
. ,,trebuiesc"
Am auzit larealizatorii de emisiuni forma trebuiesc:
Aceeagi gregeald apare gi in exemplele de mai jos:
Sunt obligate sd uibe... corect: sd aibd

Sper ca toatd lumea sd aibe o zifrumoasd.
itri trebaiesc foarte multe elemente de detaliu.
De ce nu e corect?
corect: sd
aibd
. ,,mi-or ploce"
La modul indicativ, timpul prezent, verbul a trebui are

formd unici - trebuie. Realizatorul a folosit forma trebuiesc,
considerdnd, probabil, c[ acest verb trebuie acordat cu subiecful
propoziliei (elemente) gi cd verbul se conjugd cu sufixul ,,-esc".
Gregeala se poate explica prin influenfa formei de conjunctiv a
verbului, care se conjugd cu sufixul menfionat: s-ar putea sd ne
trebuiascd mai multe detalii.
Amauzit la televizor:
Ce
li-ar place sd prezin{i?

Amauzit gregeala frecvent latelevizor gi la radio:
De ce nu e corect?
Modul condifional-optativ se formeaz6 cu verbul auxiliar a
avea Si cu forma de infinitiv a verbului conjugat. Verbul din
exemplul de mai sus are la infinitiv forma a pldcea (este de
conjugarea a II-a), nu a place.
lucruri care trebuiesc puse la punct

trebuiesc controlate
alte acte care trebuiesc
43
ttl
'
d
.,incetineoz6" sou,incetinegte"?
,,coPie"
r" talk-show-ul pe care il prezintd, realizatorula zis:
@"ocea
Eu, Stii ce cred? Cd a tnceput s-o copie pe Loredana
erea economicd tncetineazd.
Groza.
De ce nu e corect?
Cdnd conjugdm verbe ca a bdnui sau a copia, observdm, la
modurile indicativ qi conjunctiv prezent, persoanele I, a II-a
singular qi a III-a singular qi plural, prezenla sufixelor ,,-esc" qi
,,-e2". Aceste sufixe sunt supuse unor modificdri in funcfie de
persoana verbului: (eu, ei) bdnuiesc, (tu) bdnuieSti, (el) bdnuieSte,
(eu) sd bdnuiesc, (tu) sd bdnuieSti, (el, ei) sd bdnuiascd, respectiv
(eu) copiez, (tu) copiezi, (el, eil copiazd, (eu) sd copiez, (tu\ sd
copiezi, (el, ei) sd copieze.
Corect ar fi fost:
Eu; $tii ce cred? Cd a inceput g-o cooieze pe Loredana

Groza.
Am observat aceeagi greqeal6 qi in situafia de mai jos:
El a comis deja doud crime Stiute, se bdnuie Si o a treia.

corect: se bdnuieSte
Wo*r"
forma corectd
din perechile urmatoare:
redactorului:
Cum a rezultat aceasti formi?

Redactorul a vrut, probabil, sd foloseascd verbul a incetini,
care prezintd in conjugare sufixul ,,-esc" (creSterea incetineSte),
insd i-a ataqat acestuia sufixul ,,-e2", care apare in conjugarea
verbului a fnceta, de conjugareal (zgomotul tnceteazd).
Corect ar fi fost:
CreSterea economicd
1. Textul urm5tor confine mai multe greqeli. Explicd in ce

eonstau aceste gregeli qi corecteazd-le: La ultima intdlnire,
profbsorii ne-au spus cd ne trebuiesc antrenamente zilnice ca sd
putem participa la o astfel de competilie. Mi-ar place sd merg qi eu
Itt antrenamente, dar o sdptdmdnd voi fi plecat in vacanld. Vroiam
,,;d recuperez cumva orele la care nu voi fi prezent, dar profesorii
pdreau sd nu aibe timp sd rdmdnd cu mine dupd programul stabilit.
Mi-au spus cd md vor anunla dacd va apare posibilitatea de a
yurticipa la antrenamente Si cu alte grupe de elevi.
2. Urmdregte un talk-show gi noteazd-li formele verbale
grcqite pe care le-ai auzit la moderator gi la invitalii sdi.
fabricd/fabricheazd, rdzuie/rdzuieSte, ddinuie/ddinuieSte, se

strdduie/se strdduieSte. Tu ai mai auzit la televizor alte forme
verbale in variafie? Spune care sunt aceste verbe gi precizeaz|
'
forma recomandatd de normd, consult6nd DOOM-ul.
@^
uA?
fdcusem"
auzitun comentator sportiv spundnd:
Exact atunci
44
sa
45
t,
mai bine.
De ce nu e corect?
La modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, persoanele
I, aIl-a qi a III-a plural, verbele au in componenfa lor grupul ,,rd":
umb I as erdm, umb I as erd1i, umblas erd.
Comentatorul ar fi trebuit sd
Am mai auzit aceastd gregeald gi altd datd:

Abia ne cunoscusem. - corect: cunoscuserdm
Mai devreme ne Jixusem pe intdrzierea... corect:
.fixaserdm
r*tentatorul
corccteazdformele verbale greqite din exemplele de

jos
qi explicd in ce constau gregelile:
rnai
Crezusei cd nu a mai venit nimeni la intdlnire.
Fdcusei raportul pentru ziua respectivd?
Plecasem impreund la qcoald tn ziua respectivd, dar pe
drum ne hotdrdsem sd nu mergem cu autobuzul, ci sd traversdm
parcul.
2. Urmdreqte timp de o sdptdmdnd formele greqite de
mai-mult-ca-perfect de la radio qi de la televizor.
' ,,fdceli"
L-am arrizit pe un realizator al unei emisiuni adres0ndu-se
astfel invitatului s6u:
. ,,obtinusei"
Wt
qi-a intreba
invitata:
F,
SQ
I,
De ce nu e corect?
Auzisei de el?
De ce nu e corect?
La modul indicativ, mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a

singular, verbele au desinen!& ,,$i", nu ,,i". Frecvent se spune greqit
plecasei, spusesei, scrisesei, in loc sd se spund plecasegi, spuseseSi,
scrisesesi.
Corect ar fi fost:
de el?
Verbul propoziliei de mai sus este a face. La imperativ

afirmativ, persoana a II-a plural, acesta are forma fgceyi (ca la
indicativ prezent), cu accentul pe prima silab6. Greqeala
realizatorului constd in folosirea acestei forme cu accentul pe a
doua silabd, fapt ce atrage gi schimbarea lui ,,&" in ,d";
.fdc4i(nd). Aceastd formd gregitd - fdceli - ar corespunde unui
verb cu infinitivul in ,,-ea", a fdcea, care este o formd populard,
neacceptatd in limba romdnd literard.
Corect este:
sa
t,
Am mai intdlnit aceastd gregeald gi in enunful:

Defapt, oblinusei mai mult.
46
corect: ob;inuseSi.
$i alfi
redactori de emisiuni au fbcut acelagi
gregeal6:
47
tip
de
lt,
6-h
\C/
tlrlaxim gi mnim
Bat4i-i pe bulgari!- corect: bqte|i-i

Nu tolerdm asemenea manifestdr;i artistice, scotgl!i-le! -
.,,Jnoxim"
corect: scoateli-le
'
,,Jl-O mO;
zi o douo oord"
Vorbind despre oferta imobiliarb, un prezentator spune:

in case de maxim 140 de metri od
Frecventd la radio gi la televizor este construclia nu mai zi:

De ce nu e corect?
Forma corectd a adverbului (cu sensul ,,cel mult") este
maximum. in schimb, adjectivul are forma de masculin singular
maxim'. punctaj maxim.
Nu mai zi de-astea!
De ce nu e corect?
in propozifia de mai sus, verbul a zice este la modul

imperativ gi are form[ negativd. Imperativul negativ se formeazi
de la forma de infinitiv a verbuhti:. nu spune!, nu apdrea!, nu
alerga!, nu sui! Alte forme greqite de imperativ negativ sunt: nu
f,d!, nu te da!, in loc de nuface!, nu te duce!Fii atent gi la scrierea
imperativului negativ de la verbul a fi: se scrie nu fi!, nu cu doi
,ri"'
Ar fi trebuit
sd
Aceeagi greqeald apare qi in contextele de mai jos:
pentru doud, trei zile, mascim o lund, doud

cu muxim 3-4 sute de mii de euro
cu muxim l0'%
m.axim I5% la locale
aveau maxim doud operalii pe sdptdmdnd
Corect ar fi fost:
Nu mai zice de-astea!
Aceeagi greqeald apare qi in propozifia de mai jos:
Treaba asta cu pldcerea n-o mai zi a doua oard!
Wrr
ai
auzitla persoanele din
jurul tdu astfel de greqeli? Dd
trei exemple gi precizeazdforma corect[ a verbelor.
'
,,minim"
Ju*ea
reporterutui:
minim I8
De ce nu e corect?
48
49
lt'
Forma corect6 a adverbului (cu sensul ,,cel pu!in") este
minimum. Adjectir,ul corespunzdtor are forma de masculin
Sintoxd
singular minim: scor minim.
Ar fi trebuit
6n
t+/
\--l
,,textele co?e le oveti"
sd
Am mai auzit aceastd greqeald qi altd datd:
mtnlm un an
avea nevoie de minim o sutd de mii de euro
Wt
Amaunrtlatelevizor:
Asta e declaratia care o dau acum.

De ce nu e corect?
precizeazd careenunfuri dintre cele de mai jos conlin
gregeli gi corecteazd,-le:
a trecut proba cu rezultatul muxim
' au plecat cu maxim trei ore tnaintea noastrd
prelul sd urce cu muxim 50%
muxim 1000 de metri
arfi dorit un minim ajutor
ar trebui sd tnmullim cu minim 500 de euro
2. Descoperd gi alte situafii in care cele doud forme, maxim
gi minim, au fost folosite gregit in emisiunile televizate.
Pronumele relativ
care cu funcfia sintactici
de
complement direct trebuie sd fie insofit de prepozigia pe.
Aceeagi greqeald se intAlnegte gi in enunfurile de mai jos,

auzite la radio sau la televizor:
6b
\3
Care este stilul care-l promovezi?

Prietenul v-a zis cd a vdzut-o pe una la televizor cure o
vede toatd lumea?
Ajutorul care i l-a dat mass-media acesteifamilii...

Rdmdnfideld primului meu reportaj care l-am realizat.
W,
citegte cu aten{ie enunlurile de mai jos qi ur,mrreqte

dacd pronumele relativ care este utllizat corect (cu sau fbrd
prepozi[iape). Spune de ce este corect sau incorect.
Dali-mi vaie sd ofer un dar muzical celor care i-am
amintit mai devreme.
Vecinul care tl cheamd Ion locuieSte la etajul al patrulea.
50
51
lt,
Mama s-a intdlnit ieri cu cea mai bund prietend a ei din
tinere{e. Aceastd prietend care a ajutat-o foarte mult tntr-o
situa{ie dificild s-a stabilit la Budapesta.
Aceasta este sportiva care crezi cd la anul va cdqtiga
proba olimpicd de maraton?
2. Urmdreqte cdteva emisiuni de televiziune sau de radio qi
noteazd propozifiile in care pronumele relativ care crt funcfia de
complement direct este utilizat frrd prepozi,tia p e.
W'.n
frcd
dacd,in
enun{urile de mai jos pronum ele
care
este
acordat corect:
venit profesorul cel nou, a cdrei carte va apdrea

librdrii.
Va veni tn excursie Si sora lui Mihai, cea cdruia i s-a
acordal premiul I.
Toyi membrii de partid erou prezenti la Sedinla al cdrui
subiect principal de disculie erau alegerile.
,sdptdmdna viitoare tn
Dezocordul pronumelui cdre
Dezocordul dintre subiect gi predicot

(,Sala Premiilor Nobel ou loc ?n Norvegio")
Sunt destul de frecvente exemplele de tipul celui de mai
jos:
Am produs Si o economie de pe urrna cdruia voi o duceli

bine.
Enunful de mai sus conline o greqeald - dezacordul

pronumelui care. Moderatorul ar fi trebuit sd foloseasc[ acest
pronume la ferninin, acordat cu substantivul economie, la care se
Am auzit la televizor propozi{ia:

Gala Premiilor Nobel au loc in Norvesia.
Aceast[ propozifie este incorectd deoarece confine un

evident dezacord intre subiect qi predicat. Corect ar fi fost ca
verbul cu funclia de predicat sd fie la singular, pentru cd subiectul
Iatd gi alte exemple auzite in emisiunile de televiziune 9i
fS
de radio:
61
\5/
mama Adelei Popescu, omul cdreia ii ddruiegte iubirea ei

infinitd- corect: cdruia (acordul se face ct omul)
'
o poveste al cdrui fir epic a fost gdsit cu greu - corect:
(acordul
se face cupoveste)
cdrei
va.fi o maqind accesibild, al cdrai pre! nu va depdqi... corect: cdrei (acordul se face cu masind)
52
Verbul cu funcfie de predicat se acordi cu subiectul iri
numir (qi persoand, dacd subiectul este un pronume personal,

exprimat sau nu), iar numele predicativ (exprimat prin adjectiv) se
acordd cu subiectul in gen gi numdr. in limba vorbitd (dar nu
numai) se fac destul de frecvent dezacorduri intre subiect qi
predicat,
din diverse
cauze. Existd
dezacorduri.
53
mai multe tipuri
de
Acordul prin atracfie cu alt element din propozifie:

Numirul imigtanfilor est-europeni care vin in Mareo
Britaniesunt la cel mai scdzut nivel... - corect: este la cel mai
a)
scdzut nivel.
aceastd fraz6, subiectul din propozilia principald este

substantivul numdrul, iar imigranlilor este un atribut genitival,
subordonat substantivului numdrul. Predicatul ar fi trebuit sd fie la
singular, la fel ca substantivul numdrul, dar a fost utllizat la plural
dii cauzaunui acord greqit cu atributul imigranlilor, care era mai
aproape de predicat. Acest tip de greqeald, in care acordul se face
cu alielement din cavzaapropierii sale in enunf, este cunoscut sub
in
numele de ucord prin atraclie
,4-}
\J
in emisiunile
de radio qi de'televiziune se intalnesc destul
de frebvent astfel de dezacorduri:
varful turlelor de bisericd sunt tnconiurate de... - corect:

este inconiurut
Partea a doua a calapulai de publicitate era rezervat
pastilelor pentru sldbil. - corect: era rezematd
Niciunul dintre turistii cazoli la hotel nu q.i-au tntrerupt
in staliune. - corect: nu qi-atntretupt qederea
Sederea
'
Privirea netnduplecatd a copiilor ii topeau qi ii tnduiogaa
inima in acelaqi timp. - corect: ii topea gi ti tndwiosa
Unul dintre oamenii dqtia sunt ascaltafi la telefon' corect: este uscultat
b) Acordul dupi in{eles, la plural, degi subiectul este exprimat

printr-un substantiv cu formd de singular:
Presa strdind vin aici mai mult sau mai pulin ocazional' corect: presa... vine
Televiziunea Romdnd probabil vor pierde drepturile de
televizare. - corect: televiziunea'.. va pierde
Toatd lumea care ia agheasmd din acest imor, ei bine,
sunt vindecafi ca prin minune. - corect: toatd lumea... este
vindecatd
54
ng
in aceste propozi[li, substantivele care au funcfia de

subiect Qtresa, televiziunea, Iumea) au un inleles colectiv, ele se
refer[ la mai multe persoane (cei care Tucreazd in presd, respectiv
in Televiziunea Romdn6, sau oamenii, in general). Cu toate
acestea, verbul predicat trebuia utilizat la singular, deoarece
substantivele presa, televiziunea qi lumea sunt la singular.
c) Acordul la singular cu un suhiect multiplu, format prin
coordonare. Corect este ca verbul sd f,re utilizat la plural:
Materialul din care a fost construit etajul Si podul nu

tndeplineqte standardele necesare. - corect: din care aa fost
construite etajul gi podul
Ploaia Si vdntul a Jiicut ravagii ieri tn MureS. - corect: au
ravagii
fdcut
$i totuqi, mdncarea qi bdutwra nu s-a dat degeaba. corect: nu s-utJ dat degeaba
d) Acordul greqit Ia plural cu un fals subiect multiplu: verbul

in mod gregit la plural, deoarece un alt component al
propozifiei este interpretat de vorbitor ca fiind parte a subiectului,
considerat multiplu:
La cimitir uu venit Si fiul jurnalistului, Andrei lucinu,
insolit de mama acestuia, Emilia lucinu, qi de zvocatul lor. *
corect: a venit
este pus
@ in aceastd propozilie, subiectul este substantivul fiul, iar

substantivele mama qi avocatul sunt subordonate adjectivului
participial tnso{it. Propozifia nu are subiect multiplu, ci simplu"
Lipsa de competenld sau amatorismrrl, ca sir
exact, au
dus echipa 1a...
corect: a dus echipa 1a...
55
fiu mai
rf
Substantivul amatorismul arc rol de apozilie, a$a cum

reiese din enun!. Vorbitorul a dorit sd insiste asupra noliunii de
lips[ de competenld qi a dat un sinonim pentru aceastd sintagmd.
Prin urmare, subiectul este simplu, exprimat prin substantivul
lipsa, nu multiplu, aga cum a considerat moderatorul emisiunii.
Celebrul cuplu Monica Si

* corect: a fost surprins
lrinel
Columbeanu uu fost
sarpringi...
lff
in aceastd propozi]ie, subiectul este substantivul cuplu,

nu substantivele proprii care urrneazd, dup6, subiect. Vorbitorul a
fbcut acordul la plural pentru cd a considerat (in mod greqit) cd
substantivele coordonate Monica Si lrinel Columbeanz au rolul de
subiect. La producerea dezacordului a contribuit qi ordinea
cuvintelor: verbul este mai aproape de substantivele coordonate
\lrt t) Urm[regte un program de radio sau de televiziune 9i

identificd alte dezacorduii intre subiect qi predicat. incearcd sd
explici din ce cauze lingvistice se produce dezacordul (din catza
atracliei altui element din propozilie, drn cauza sensului unor
substantive etc.).
2) Aratd de ce sunt greqite enunlurile de mai jos, intdlnite
in emisiuni de televiziune:
Eu am fost primul fn linia de front qi pe urmd veneau
restul trupei.
Mii de euro, atdt au pierdut fiecare stelist tn aceastd
seara.
Nu se qtiu care sunt cauzele acestor avarii.
Li se lua din casd, sd spunem, pldpumile.
Parcarea masinilor pe qoselele sau pe trotuarele aflate pe
traseul summitului vor.fi interzise.
dec6t de subiectul cuplu.
Dacd subiectul este exprimat prin substantive ca grup,

mullime, parte, serie, numdr, majoritate, urmate de alte
substantive la plural, utilizarea verbului la plural nu este o
greqeald. Prin urmare, verbul se poate folosi fie la singular, fie la
plural - in funcfie de nuanla semantic[ pe care o doreqte
vorbitorul sau pe care o impune contextul (acord dupd in{eles
gi/sau prin atraclie, tolerat de normd):
Un grup de copii a venit/au venit.
O mullime de oameni s-a strdns/s-au strdns in piald.
O serie de accidente auto se produce/se produc din cauza

oboselii.
O parte dintre studen[i nu a luat/nu au luat examenul.
Un numdr de 50 de reclame romdneSti a fost selectat/au
selectate
la Festivalul de Publicitate.
fost
Majoritatea pensionarilor o duce/duc greu.
Alte dezacorduri
'
d
,,doudzeci gi uno de puncte"
Am
auzitla televizor spundndu-se:
de doudzeci Si una de
te doisnrez.ece mii de oameni
fiind nominalizat
corect ar fi fost:
De ce nu e corect?
56
ori
57
ttil
Numeralul cu valoare adjectivald (subordonat unui
substantiv) trebuie sd se acorde cu substantivul determinat in gen,
num[r gi caz.
in primul exemplu de mai sus, este corect doudzeci qi una,
pentru c5 substantivul ori este de genul feminin (compard cu
prima oard, de doud ori). La fel, este corect sd se spunl

doudsprezece mii, pentru ci substantivul mii din componenfa
numeralului compus este de genul feminin (o mie, doud mii). Aqa

cum nu spune nimeni doi mii, nu este corect sd se spund nici
doisprezece mii.
In cele doud exemple de mai sus, a fost folosit greqit
masculinul in locul femininului. Uneori se intdmpld invers, la
acordul cu substantive neutre al numeralelqr compuie cu unu/una
(situat pe ultimul loc in compus): se spune doudzeci qi una de
puncte, in loc de doudzeci Si unu de puncte, cum este corect.
Avionul meu soseqte la ora 21.00, iar al tdu, la ora 22.00.

Actorul acesta a jucat tn I2 filme
'
,insdgi moteriolele"
Am auzit la un post de televiziune construcfia insdqi

materialele. Aceasta este gregitd, pentru cd prezentatorul nu a
frcut acordul corect intre adjectivul pronominal de intdrire gi
substantiv.
Corect ar fi fost:
materialele
Adjectivul pronominal de intdrire se acordd
cu
substantivul determinat in gen, numdr qi caz:
'
,,o?odoisprezece"
Este greqit sd se spun5 ora doisprezece, aqa cum este gregit
sd se spund ora doi. Dupd substantivul ora (de genul feminin),

numeralele 2,12 Si 22 trebuie folosite la feminin:
Numeralele
Nominativ, acuzativ
Genitiv, dativ
bdiatul insuqi
biiatului insuqi
blielii inqigi
bSielilor inqigi
fata insiqi
fetei insegi
fetele inseqi/insele
fetelor insegi/insele
context, se folosesc la forma
DacS adjectirul pronominal de intdrire std dupd un

pronume personal, se acordd cu acesta qi in persoand:
de masculin:
Genitiv, dativ
Nominativ, acuzativ
Transcrie cu litere numeralele din textul

citeqte textul cu voce tare:
Datoria companiei este de 12.750.000.000 de lei.
Cartea are 35I de pagini.
58
Masculin
Feminin
Masculin
Feminin
eu lnsuml
eu lnsaml
mle rnsuml
mle lnseml
tu insuli
tu insd{i
tie insuti
lie inseli
59
F'
el insuqi
ea msa$l
lui insuqi
ei insegi
nol lnstne
nol msene
noud ingine
noua lnsene
vol ln$rva
vol lnseva
voud inqivd
voua lnseva
er rn$r$l
ele insegi/insele
lor inpigi
lor insegi/insele
qîeatt
W
Verifici
?n propoziliile
nrnnozifiile de
,r' mai
rnqi jos,
inc adjectivul
erificd dac6, in
âah
pronominal de intdrire a fost acordat corectl
Andreea este o fatd rezervatd, nu-i place sd vorbeascd
despre sine tnsuSi.
InseSi
Prin urmare, corect ar fi fost:

unul dintre cepetele de afiq ale producliei
Mungiu
acestei metode
dsta e unul dintre a
lui
Cristian
' .,tronsf er firesc o unor jucdtori voloro5i"
_J
Exemplele de felul celui de mai jos (qi al celui din titlu)
sunt greqite:
profesorii au spus cd nu au fost distribuite suficiente
cu aiutorul computerului qi u instrumentelor de aici
manuale.
Cdnd citim o carte, ne cdutdm pe noi tnSiSi tn ea.

Bdrbatul a fost primit in audienld de tnsdqi preSedintele
Corect ar fi fost sd se
ldrii.
Maria
Dana, voi insivd trebuie sd scrieli acest articol!

Voiqm sd vorbesc la telefon cu tine fnsdsi.
Si
[g
Substantivele in genitiv sunt precedate de articolu I al, a,

acesta este variabil, el se
acordd. cu regentul substantivului in genitiv:
ministrii de Externe ai Uniunii Europene - articolul care
pr'ecedd substantivul Uniunii are forma ai, deci este la masculin
plural, deoarece se acordd cu substantivul miniqtrii, de genul
masculin, numdrul plural (ministrii sunt si Uniunii).
ai, ale in anumite situafii. Articolul
.,,uno din qvontalele"

Exemplele de mai jos sunt gregite pentru cd moderatorul
emisiunii nu a fbcut acordul corect:
una dintre capetele de afiS ale producliei
lui
Cristian
Mungiu
asta e una din avuntaiele acestei metode
$tr
Regula de acord
al
pronumelu
care se referd la
substantive de genul neutru este urmdtoarea:
a)
dacd pronumele este
la
singular,
se
foloseqte forma de
masculin;
b) dac[ pronumele este la plural, se folosegte forma de feminin.
60
Unii vorbitori
greqesc insd, neacord6nd acest articol in
doud tipuri de situa{ii:
6l
\3
a) il folosesc invariabil, sub forma a, in toate contextele,

a$a cum am auzit la televizor:
un lung Sir de victorii a omului asupra timpului - corect:
ule
la nivelul farmaciilor sau fl medicilor
al
6l
de
familie
corect:
p
b) il acordd cu alt substantiv din propozigie (exemple
urmbtoare sunt tot din programele de televiziune):
Nu existd o ierarhie ale varialiilor de limbd germand
Elvelia. - corect: a
..pe tema referendumului pentru votul uninominal gi
alegerilor europarlamentare - corect: 4
prepozilia a (care nu igi schimbd forma), nu articolul genitival:
locuitorii a trei orage
cdrlile a doudfete
Wr*mplele
de mai j's sunt din emisiuni de radio gi de

televiziune, iar moderatorii qi reporterii au folosit o formd gregitd
a articolului. Spune tu cum ar fi fost corect:
cdqtigdtor a trei premii ,,Oscar" qi a premiului ;,Palme
Exemplele de mai jos, din emisiuni de televiziune, sunt
Se
t_
Ar fi fost corect:
nou-venilii
nou-venitele
dupd modelul nou-ndsculi(i), noit-nds cute(le).
t ,rCeO moi greu ?ncercot6"

d'Or"
tnfala centrelor de distribulie ale pachetelor gratuite

Horia a fost unul din pionierii qi sus{indtorii de stindard al
cdntatului pe viu
se vor intrece tn ochii juriului Si al telespectatorilor
de atunci au trecut opt generalii ai uneifamilii
. ,,institufii
noi creote"
De ce nu e corect?
Cuvdntul nou poate fi adjectiv (emisiuni noi) sau adverb (o
emisiune nou creatd). Atunci cdnd nou st6 inaintea unui adjectiv
participial (precum creatd), este adverb qi are forma invariabild
nou (nu se acordS). Este corect:
noii venili in Liga I

pare cd noile venite nu sunt inregistrate
despre
vincia chinezd ceo mai srav afectatd

De ce nu e corect?
acest exemplu, elemenful cel face parte din structura
gradului de comparafie/intensitate superlativ relativ (cel mai) al
adverbului grav. Grav este, in aceastl situafie, adverb pentru cd
determind un verb la participiu, devenit adjectiv. Adverbul
(provenit uneori din forma de masculin singular a adjectivului
corespunzdtor) este o parte de vorbire invariabild, al cdrei
- se construieqte intotdeauna cu cel mai.
superlativ
In
Corect:
a chinezd cel mai grav afectatd
Aceeagi gregeald a apbrut gi in alte emisiuni:
Locuitorii capitalei sunt cei mai bine pldtili romdni.

Regiunea cea mui aprig lovitd de dezastru.
62
63
otat..., cat si...

1. Gdseqte greqelile din urmdtoarele exemple intdlnite in
emisiunile de televiziune qi explicS in ce constau:
capitala provinciei, cea mai greu incercatd de...
formalia cea mai bine clasatd din Romdnia
2. Ai auzit astfel de exemple la radio sau la televrzor?
Noteazd-le pe caietul de limba romdn5 gi spune cum ar fi fost
[g
Atdt..., cdt Ei formeazd o pereche sau, altfel spus, sunt

elcmente corelative (ceea ce inseamnd cd trebuie sd apard impreund,
ciind sunt folosite pentru coordonare). Exemplul de mai jos, preluat
tlintr-o emisiune, este
t:
Fetila are o mdtuSd, cdt Si alte rude care doresc sd aibd
corect.
iid de ea.
De ce,,mA rad"?
'De
ce md rdd?
Corect ar fi fost:
Fetila ore atilt o mdtuSd, cdt Si alte rude care doresc sd
aibd grijd de ea.
Fetila are o mdtuSd, precum si/ca si/dar si alte rude care
doresc sd aibd grija de ea.
Md rild de rdutate...
De ce nu e corect?
Verbul a rdde nu trebuie sd se foloseascd cu pronume

reflexiv,', in vorbirea ingrijitd.
Moderatorul ar fi trebuit sd
,decit
d
ie se afld verbele a merita
Am
?n
partea de sud-est vo moi plouo"
auzitla televizor:
Am obyinut decht
ca nu vor sA comenteze.
De ce nu e corect?
Adverbul decdt (sinonim cu numai, doar) se foloseqte

numai intr-un enunf in care verbul este la forma negativd.
Corect ar fi fost:
N.u am oblinut dechtfaptul cd nu vor sd comenteze.
Am obyinut
cd nu vor sd comenteze.
64
65
I
Aceeaqi greqeald apare qi
radio sau de la televizor:
in urm[toarele enunfuri de la
sp?,tne,
,4.}
d.in
fragedd pruncie, cum s-ar
Obama a obyinut votul a 91
Mai sunt decdt cdteva minute.

A jucat de la egal la egal decdt in primele trei sferturi.
Wr.
Reformul eazd corectr.Lrm[toarele enunturi:

Seara mdndnc decdt o salatd.
La petrecere vin decdt bdieli de la liceu.
Din trei ldstari, decdt unul a supravieluit.
Nu am citit cartea, am vdzut decdt filmul.
2. IJrmdreqte programul tdu de televiziune preferat qi
incearcd sd fii atent la folosirea adverbului decdt. Noteazd-fi
propozi{iile in care acesta nu este corect utllizat,
Gregeli de utilizar e a prepozif iilor
un trecut ce v-a introdus,

in tema politicd
Urmdtoarele enunluri sunt intdlnite in emisiuni de radio

de televiziune. Spune dacd acestea confin greqeli de utilizare
prepoziliilor gi, dacd da, aratd cum este corect:
cea mai micd scdnteie poate degenera la un adevdrat
rdzhoi
dinamovistii s-au pierdut printre laptopuri, printre fete
frumoase, dar qi printre mullimea defani
sincer, a$ aveo tupeul sd iau masa la el in terasd, dar...
are un singur regret care nu se indreaptdfald de propriul
sdu copil, cdruia i-a luat viala, cifald de el insuSi
pentru cd trdiesc pe Lffma acestor copii
avansul fiind de peste 40 secunde
nu te poli prefoce cd pricepi despre o lege europeand
dupd care urmeazd unii pe care habar nu-i avem
stali pulin in telefon pentru 10 secunde!
*rr"poriliu
Am intdlnit, la radio
q;i
la televizor, urmdtoarele enunluri:
s-u limitat doar in a intocmi acest raport

trdiesc dupd o zi pe alta
un trecut ce v-a introdus, de fragedd pntncie, cum s-ar
spune, in tema politicd
Obama a obtinut votul a 9l
Acestea
Moderatorii
qi
confin gregeli de utilizarc
datoritd (ca
qi
Corect ar
frrd a
fi
impune
fost ca substantivul rezistentd sd fre in cazul
prcpozifiilor.
reporterii au folosit o prepozifie in locul alteia sau
au omrs o
s-u limitat doar la a intocmi acest raporl

trdiesc de pe o zi pe alta
66
mullumitd, gra[ie)
substantivului urmdtor cazul dativ. Prin urrnare, moderatorul care

a rostit enunful de mai jos a gregit utiliz6nd genitivul (care se
67
,,co Si contribuobil, co gi ghid"
__a
I
W,
eu, c{t Si contribuabil, vin qi spun...
de turism la care lucreazd cu si
ghid
De ce nu e corect?
$l se poate aldtura lui ca numai in cazul in care acesta este
folosit pentru a exprima comparafia (A luat aceeaqi notd Ia tezd ca
Si mine), nu pentru a ardta calitatea sau rela{ia (Ca Si turist, am
vizitat multe locuri exotice, Ca gi comportament, Ion e un bdiat
ciudat). in cazul in care vrem sd evitdm o cacofonie, apeldm la
alte mijloace, in funcfie de context: tn calitate de (In calitate de
coleg, ttri spun cd nu ai dreptate), drept (A fost desemnat drept
campion european la box), fiind Qa fost considerat ca fiind cel
mai^bun) sau chiar omiterea lui ca (Afost ales conducdtor) etc.
Reformuleazb enunfurile urmdtoare pentru a evita

cacnfoniile:
Ca qi candidat independent, a obYinut mai puline voturi.
Zona este consideratd ca qi centru comercial qi de afaceri.
Afost ales ca Si conducdtor al echipei noastre acum 4 anL
Ca qi contabil, are o responsabilitate foarte mare"
Ca qi colegi de echipd, ar trebui sd discute mai mult.
Ca qi component al trupei, se ocupd de promovarea
pieselor muzicale.
2. Urmdreqte c0teva emisiuni de televiziune sau de radio qi
noteazd-fi propoziJiile in care este f,olositi conjuncfia qi dup6
prepozi\ia calitdgli ca. Crezi cd vorbitorul a dorit si evite o
cacofonie?
,,etJ gs
v?eo ca s6 scootef i"
Corect ar fi fost:
eu,@contribuabil,
vin Si spun...
Am
a,,zitla televizor:
ia la care lucreazd ca shi

dacd vreti cu sd vd inscr
Am mai auzit gi:

sd transmitem cu Si mesaj
tot ce qtim noi, ca gi cregtini
cu Si lard cu care nu avem cea mai bund relalie
vi l-ali dorit ca gi candidat pe Sorin Oprescu?
nu neapdrat ca volum, ci ca gi atitudine
ce ai intreba-o tu ca Si reporter?
aldturi de noi, ca Si oaspete, se afld Angelica
De ce nu e corect?
Ca sd trebuie folosit numai pentru a introduce o propozi{ie
subordonatd circumstanliald de scop (final5). ln cazul tuturor
celorlalte subordonate (completive - direct6, indirectd etc. -,
subiectivd, predicativd), conjunclia sd nu trebuie inlocuitd prin ca
sd. Elementele ca gi sd pot apdrea insd disociate, in diferite tipuri
de subordonate necircumstanfiale (Nu vreau ca lon sd afle de
greqeala pe care amfdcut-o).
Ar fi trebuit
68
sd se spun6:
69
F
,,din punct de vede?e al"
dacd vreli sd vd fnscrieli
Am auzit de mai multe ori, la radio gi la televizor,
aceastd
gregealS:
6.\\
[+J ^
V Da' nu ere normal ca sd mergeli impreund cu avocata?
Dacd exista posibilitotea ca sd-l pedepseascd pe solul ei...
Eu aS vrea ca sd scoateli pulin...
insd cu condilia ca sd existe Si acordul scris...
Existd o obligativitate a acestor elemente cu sd construiascd
o relalie sacrd.
Vor cu sd-Si gdseascd puterea Si linistea sufleteascd.
Au convenit cu sd dea drumul lo blocajul dsta.
Aceeasi prezumlie de nevinovdyie i-a impiedicat ca sd-qi
facd...
liganii dia pe care vreli ca sd-i duceli dumneavoastrd
acolo...
Riscul ca sd apard complicalii nu este exclus.
W",*
azd
enunfiirile corecte:
Vreau ca sd'-mi ardta{i Si mie cum se foloseSte acest

aparat.
__r
il Am auzit la televizor:
din punct de vedere al statisticilor
De ce nu e corect?
Substantivul punct din locufiunea prepozifional[ din punct
de vedere se modific[ in funcfie de cuvdntul care urmeazd. Dacd
urmeazd un substantiv in genitiv, punct este articulat (din punctul
de vedere al rezultatelor); dac[ urmeazd un adjectiv, punct este
nearticulat (din punct de vedere economic).
trebuit sd se
Aceeagi greqeali apare qi in urmdtoarele enunluri auzite la

radio sau la televizor:
6\
\J
Vrem ca elevii noStri sd fie foarte bine pregdtili la limba

romdnd.
Nu pot ca s'd deschid aceastdfereastrd.
$tiu sd utilizez foarte bine calculatorul.
Md duc la librdrie ca sd cumpdr noul manwal.
din
din
din
din
din
panct
punct
punct
punct
punct
de
de
de
de
de
vedere
vedere
vedere
vedere
vedere
al Inspectoratului
al cetdleniei
al
precipitaliilor
al rezervei de umiditate
al vielii spirituale
Wa",
ecteazdenunfurile care sunt greqite:

Din punct de vedere geografic, Romdnia se afld in zona de
climd temperatd.
acesta
Din punct de vedere al petrecerii timpului liber, orasul

oferd foarte multe pos ibilitdli.
Din punct de vedere istoric, monumentul este valoros.
Din punct de vedere al copiilor, pdrinlii sunt prea serioqi.
70
71
,,un om simplu care nu
ore nicio putere,
Le-aS recomanda-o din suflet celor care le-a pldcut la

vremea lor. - corect: celor cdlora le-a pldcut
Dar culmea este cd Dobrin, in perioada aceea, nu prea se
bdteau echipele pe el. - corect: Dar culmea este cd nu se prea
bdteau echipele pgDpbtiu in perioada aceea.
ca?eii efricd"
(anocolutul)
Sunt romdni caFe, atunci cdnd ajung dincolo,
Amauzitla televizor:
eu, de exemplu, md pune CNA-ul sd vd intreb dacd aveti
probe
domnul Boc ii mai dau o misiune in seara asta
un om sr
, care nu are nicio putere, careii e fiicd
De ce nu e corect?
Elementele unui enun! trebuie sd respecte anumite reguli
de combinare: substantivul cu funcfie de complernent trebuie sd
fie in cazul gramatical pe care i-l impune regentul, adjectivul
trebuie sd se acorde cu substantivul, cuvintele trebuie s5 fie

aqezate in propozilie intr-o anumitd ordine etc. Uneori,
moderatorii gi prezentatorii de la televiziune sau de la radio nu
sunt atenli la felul cum iqi construiesc propozifiile gi frazele qi, de
accea, se produc discontinuitdfi sintactice in enunfurile 1or. Acest
tip de gregeald sintacticd este numitd anacolut In exemplele din
chenarul de mai sus, anacolutul s-a produs pentru cd substantivele
gi pronumele cu func{ie de complement nu au fost puse in cani
corect. Ar fi trebuit si se spun5:
pe mine. de exemplu, md pune CNA-ul sd vd tntreb dacd
aveli probe
domnului Boc ti mai dau o misiune fn seara asta
un om simplu, care nu are nicio putere, cdruia ii e fricd
Am auzit
mal multe anacoluturi
in emisiunile de radio
$i
l. Gdseqte anacoluturile din urmdtoarele formuldri pe care

le-am auzit la radio sau la televrzor qi corecteazd-le. Spune in ce
constd anacolutul:
cine a cdntat seara dimineala tl tncearcd talentul
vine Alinula care nu e ziua ei azi
domnul Prigoand l-am vdzut la noi tn emisiune
o qedinld printre care punctele de pe ordinea de zi se
numdrd
de data aceasta vorbim despre un cutremur despre care,
practic, cam de vreo doud luni iSi face simlite efectele prin
Romania
peste 700 de qedinle care ali luat cuvdntul
iatd o solulie care deja aveli un rdspuns la intrebarea
dumneavoastrd
2. Anacolutul apare mai frecvent cdnd moderatorii gi
reporterii se exprimd liber, ftrd sd aibd un text scris. Urmdreqte un
talk-show gi noteaz[-fi in caiet anacoluturile pe care le auzi.
de televiziune:
72
tn
strdindtate, le e ruqine sd recunoascd cd sunt romdnl. - corect:

Sunt romdni cdrora, atunci cdnd ajung dincolo, in strdindtate, le e
ruSine sd recunoascd faptul cd sunt romdni.
imi pare rdu cd domnul Pandele de la Ddmbovila, cdnd a
venit odatd la OTV, nu am putut lua legdtura cu el. - corect: imi
pare rdu cd nu am putut lua legdtura cu domnul Pandele de la
Ddmbovila, cdnd a venit odatd la OTV.
73
director Grddina Zoologicd

iubitoare animale
creator modd
,,creator mod6"
Am vdzut scris la televizor:
Wt.
Rescrie sintagmele de mai sus, marcdnd relafiile
sintactice.
2. Urmdreqte o
emisiune de qtiri de la televizor gi

noteazd-li exemplele care seamdnd cu cele de mai sus, in care
relaliile sintactice nu sunt marcate.
patron agen{ie de turism

comerciant motociclete
De ce nu e recomandabil?
Marcarea relaliilor sintactice dintre cuvinte se tealizeazdin
diverse moduri: prin intermediul cazului (cdr/ile colegului) sau al
prepoziliilor (cartea de poveSti), prin acord (explica[ii ale
oamenilor acelora) etc. Simpla aldturare a unor substantive in
nominativ poate duce uneori la formuldri ambigue qi constituie o
greqeald care trebuie evitat6.
trebuit
Ordineo cuvintelor (topico)

in propoziliile de mai jos, ordinea cuvintelor nu este cea
corect6:
Aceastd doamnd n-avea procese pres multe penale.
sE se
S-a produs un uccident
ar
Aceeaqi gregeald apare

emisiuni de televiziune:
in urmdtoarele titraje de la unele
Iider suporteri Steaua

proprietar parcul Bordei
qef Birou Comunicare Primdria Clui
reprezentant c as d pariuri
specialist proteclie tmpotriva incendiilor
profesoard romdnd
rudd victimd
proprietar barcd
lider sindical mineri Valea Jiului
precipitaYii Europa
74
fi trebuit
gruv
sd
Aceastd doamnd n-avea procese penale prea multe.

S-a produs un accident ferovi
Enunturile de mai jos, rostite la radio sau la televiziune,

con{in gregeli de topic6. Rearanjeazd tu cuvintele, astfel inc6t
enunlurile sd fie corecte:
proaspdtul angajat avocat al companiei TAROM
pe data de I0 martie au mai fost acolo semnalate niEte
incidente
nu este cazul qi ldrii noastre
vor putea cumpdra casele, insd la aproape valoarea de
piald
75
Mai li-aduci uminte?

Sper sd nu mai seintdmple nimdnui"
,,poete moi ne vedem"
Wt.
Amauzit la televizor:
Poate mai ne vedem.
Mui vd outem sDune.
2.
Ai
auzit la radio sau la televizor propozifii in
adverbul mai nu este corect plasat? Dd c6teva exemple!
De ce nu e corect?
Adverbul mai are topicd frx6, fa[d de verb, stflnd imediat
inaintea acestuia (tl mai vdd) sau intre auxiliar qi verbul de
conjugat (am mai vdzut). Dacd mai exist[ alte elemente care stau
de reguld lAng[ verb, de exemplu, pronume personale
sau
reflexive neaccentuate in cazul acuzativ (ne vedem mdine) sau in

dativ (tmi este foame) ori negafia nu (na vine), adverbul mai
intervine intre aceste elemente qi verb ocup6nd pozigia cea mai
apropiatd de verb (ne mai vedem mdine, tmi mai este foame, nu
mai vine).
Corect ar fi fost:
Poate ne mai vedem.
Vd moi Dutem
Aceeaqi greqeald apare gi in alte enunfuri de la radio qi de
la telev izor:
dh
\3
complete azd.enun[urile de mai jos cu adverbu rmai:

Nu vd place muzica de la petrecere?
Nu ne-a dat atdt de multe cdrli de citit in vacanld.
Sd se apuce qi primarii de treabd!
Imi citeqti o poveste?
li-a povestit cineva aceastd intdmplare?
public, sd nu mui sefacd cu e\...

Haideli sd mai ne intoarcem.
Eu nu mai tmi pot desprinde privirea de la aceste imagini.
Mui md scoate din minli.
Mai se poate numi confruntare.
Mai ne trebuie bani Si pentru chirie.
Sd nu mui se fare banul
76
Pentru a recapitula ce ai invd{at pe parcursul acestui

capitol, explicd de ce sunt gregite exemplele de mai jos, culese din
emisiuni de radio qi de televiziune. Reformuleazb enunlurile,
astfel incdt sd fie corecte:
l) Existd o concluzie, ceea ce se mai demoleazd un mit.
2) Sun la Consulat Si mi se rdspunde robotul. Cefac atunci?
3) De asemenea, s-a putut vedea tn reportaj pe antrenorul Florin
Halagian.
4) Sd rdmdneliJdrd Si acest loc de muncd.
5) Una dintre tinerele care /dcea senzalie aldturi de maqini i s-a
.fdcut rdu.
6) Sunt hoteluri a cdror construclie amintesc mai degrabd de...
7) E un pic ambiguu definirea termenului ,,mitd" aici.
8) Va trebui sd plece la o clinicd medicald din strdindtate Si unde
se va tncerca recuperarea lui.
9) Sperd cd dosarele sdfie gata pdnd tn primdvara anului viitor.
l0) Un total de 188 metri pdtrali...
1l) Nu sunt bani pentru mdriri alocalii, pentru pensii, pentru...
12) Hai sd vorbim numai despre rdu pe toatd lumea.
13) Nu mai este interesatd tn continuarea investiliei.
77
14) Parcd nici voua nu va vine sd credeli de ceea ce s-a
LEXIC $i SEMANTICA
intamplat.
15) Ce-s cu versurile astea?
16) ESti unul dintre cei care te-ai intors.
17) Cum este, s-alt depdqit orice limitd?
Un copil tdndr se grdbegte repede

(pleonosmul)
lgt
De ce nu este corect sd spunem copil tdndr qi babd
posibil, md grdbesc repede? Pentru cd un

copil nu poate fi decAt tdndr, o babd nu poate fi decdt bdtrand.
Ceva care poate fi echivaleazd cu ceva care e posibil, iar dacl faci
ceva in grabd inseamnd cd faci repede. Dacd spunem copil tdndr
sau md grdbesc repede, comitem greqeala numitd pleonasm.
Pleonasmul constd in folosirea alilturatd, a unor cuvinte sau a unor
construclii ale ciror infelesuri se suprapun.
bdtuAnd? Dar poate
fi
__r
I
E
manevreazd niqte copii tineri care qtiu sd umble la
computer.
iti-vd
trebuit sd
78
79
r
Un alt pleonasm pe care l-am auzit la televizor:
isai Si
si deschidere de expozilie
au sau nu dreptul de a solicita declan$area tnceperii

urmdririi penale
era un iniliat qi un ocultist de un calibru de talia lui
Shakespeare
un msre
De ce nu e corect?
Cuvdntul deschidere repetd frrd rost infelesul

substantivului vernisaj. in DEX, vernisaj inseamnd ,,deschidere
oficiald, inaugurare a unei expozilii de art6".
hit al anilor 2000

pe temu subiectului nostru de astdzi
chiar dacd nu qi-a udas un uport prea mare
strangulat de propriii sdi pdrinli
Wu*ottru
evidenliate
de ce nu este corect[ alaturarea cuvintelor

in exemplele de mai sus. Dacd nu ili dai seama de
gregeald, citegte definiliile cuvintelor in DEX.
Am auzit la televizor
mult mai devreme decdt ar
cu marile metropole europene
De ce nu e corect?
Metropold este ,,nume dat
marilor oraqe ale lumii (de

obicei capitale de state)", dupd cum afldm din Dictrionarul
explicativ al limbii romdne (DEX). Deci aldturarea marile
metropole confine o repeti{ie inutil6, adic6, marile oraqe mari sau
marile mari oraqe!
qi acest
tip de pleonasm:
fi
crezut cineva cd poate
De ce nu e corect?
Yerbul poale inseamnd este posibil.
Atenfie la cuvintele formate cu sufixul -bil, care aratd,

posibilitatea: bidubil ,,care poate fi bdut", respirabil,,care poate fi
respirat", sanclionabil ,,care poate fi sancfionat, pedepsit', etc.!
Acestea nu trebuie folosite pe l6ngd verbul a putea.
Ar fi trebuit si
se
sau
Corect ar fi fost:
mult mai devreme decdt ar fi crezut cineva cd este nosibil
mult mai devreme decdt ar.fi crezut cineva cd
Amauzit qi alte pleonasme la radio qi la televizor:

este cel mai mare colos din Crailiova
pierde avansul pe care-l avea tnainlea lui Hillary
detalii gi multe ulte amdnunte, tn cdteva minute
80
.fi
6]
Am auzit si:
poatefi o potenliald victimd

un refren care poate fi posibil
8l
c'urc poute,/i sancpionabild
in instanla civild
Conjuncliile dar qi insd au acelaqi sens (ambele sunt

adversative). Aldturarea lor constituie un pleonasm.
Vr..venfele
de mai sus, pe care le-am auzit laradio qi la

tclcvizor, confin greqeli. Care sunt acelea qi cum le explici?
Ar fi trebuit
du"
Am auzit gi:
alt tip de pleonasm auzitlatelevizor este:
sd se
Sunt recunoscute cufiind drept cele mai bune.

A venit primdvara, dar odatd Si cu ea...
Reprezintd un procent de pdnd la 25 la sutd.

De ce nu e corect?
In structura cuvdntului procent pot fi identihcate

prepozilia latineascd pro, care inseamnb ,,pfltru", qi numeralul
cent(um), care inseamnd ,,o sut6". Agadar, repetarea sensului
,,sutd" (o datd prtn -cent, in procent, $i a doua oar6, ca sutd)
W Este corect sd spunem : M-am strdduit sd iau note bune,

pentru ca sd md lase pdrinlii in tabdrd?
constituie o greqeal[, un pleonasm.
Am auzit la radio:
Prezentatorul ar fi trebuit sd
Din nou revenim la muzica populard romdneascd.
La televrzor gi la radio am auzit de multe ori
aceasti
greqeald:
6'\
\=/
un procent de 3 lu sutd din incasdrile...
procent de 5 lu sutd campaniei clectorale

cu un procent de 6,49 Ia sutd
Si doar un
De ce nu e corect?
Locufiunea adverbiald din nou gi prefixul re- aD acelaqi
sens, confin ideea de repetare. Prin urlnare, asocierea lor este
gregit5, constituind un pleonasm.
Redactorul ar fi trebuit si
La televizor am mai auzit:.
A sdsit
ta abandonatd, dar insd, cru tloald.
Tot la radio am auzit:
Msi reludm
De ce nu e corect?
82
o datd unde sd se adreseze.

83
/
ce nu e corect?
In acest enunf, ideea de repetifie este exprimatd de trei ori:
prin adverb:ul mai, prin verb (din cauza prefixului re-) gi prin
D_e
numeralul adverbial o datd.
pentru c[ o bicicletd nu poate avea decAt doud roli (tricicleta are

trei), iar un ziar apare in fiecare zi, nu o datd pe sdptdmdnS.
dt"
reporter a spus:
Ar fi fost suficient:
sau
Femeia s adormit doud ore.
Reludm unde sd se adreseze

Spunemincd o datd unde sd se adreseze
De ce nu e corect?
La televizor gi la radio, am auzit qi:
Bine v-am regdsit din nou la editria speciald a emisiunii

noastre!
Mai repeta{i-l o datd, vd rog!
Dar tncd o datd repet, nu seface...
Facem orice pentru a le revedea din nou impreund pe
Propozifia conline o contradicfie, pentru cd nu putem

adormi doud ore, ci doar dormi doud ore. Putem adormi mai greu
sau mai uqor, putem sd ne chinuim sd adormim timp de dou6 ore,
dar nu putem adormi doud ore.
Ar fi trebuit
sd
scena.
Wt.
televizor:
I
!i se pare corect enunful urmdtor, pe care l-am auzitla

Ali
vdzut
cd tot sunt agresate
drr*ea
reporterutui:
in continuare?
2. Noteazd alte cinci exemple de pleonasme din emisiunile

de radio qi de televiziune qi explici-le!
Oraqele mari nu sunt doar reSedinle, ci Si zone de tranzit

pentru perioade mai lungi, scurte sau deJinitive pentru multe
ilii venite din provincie.
l&drul face pere

(controdicfio Tn ceea ce se odougd)
De ce nu e corect?
Zona de tranzit este o zond pe. unde se trece, se std mai
mult sau mai pulin gi de unde apoi se pleacd. Este lipsit de logicb
sd spunem cd zonele de tranzit sunt pentru perioade ,,definitive".
Argumente azd,-\i rdspunsul
I
i
I
I
!
lS
Dupd cum mdrul nu poate face dec6t mere, in realitate

(nu in poveqti!), tot aqa dupd anumite cuvinte nu putem rosti sau
scrie orice. Dacd spunem bicicletd cu trei rofi, ziar sdptdmdnal,
comitem greqeala numitd contradic{ie in ceea ce se adaugl,
84
t
Ar fi trebuit sd spund:
Orasele mari nu sunt doar reSedinle, ci Si zone de tranzit,
pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pentru multe familii
venite din provincie. Unele familii pot rdmdne definitiv aici.
85
Ar fi trebuit
sd
Tu-ai aluzit astfel de gregeli? Poli sd inventezi qi tu cdteva

(Copiii lipd in liniste, Familia convieluia in ldri diferite etc.) 9i sd
,,testezi" dacd pdrinlii tAi sau prietenii iqi dau seama de greqeal[.
Dacd nu, explicd-le tu!
Ce inseomnd
oran
(poronimio)
Orice elev qtie ce ?nseamnd orar'. un fel de program.
Substantivul orar are legdturd cu orele, cu timpul deci; la fel qi
adjectivul orar. Pare simplu. Dar unii spun oral cdnd vor sd
vorbeascd despre ore sau despre timp. Cuvintele orar qi oral
seamdni ca form6, dar au un inleles diferit. Asemenea cuvinte se
numesc paronime. Pentru a nu gregi folosind un cuv6nt in locul
altuia asemdndtor ca form[, trebuie sd invd{dm ce inseamnd
fiecare gi cum se scrie.
do''
auzittatelevizor:
Sd modifice intervalul
oral al grevei...
De ce nu e corect?
Adjectivul oral inseamnd, pe scurt, ,,bucal", ,,verbal",
adicd are leg[tur[ cu gura qi cu vorbirea. Spunem medicament
oral, care se inghitd (nu se injecteazd), qi probd orald, cdnd
suntem ascultafi (cdnd ddm un test, un extemporal, o tezd). in
propozi[ia de mai sus, adjectivul oral este folosit gregit, pentru cd
nu se potriveqte ca sens cu substantivul interttal, care se referd aici
la timp.
86
De ce nu e corect?
Cuvdntul original este confundat aici cu originar, cu care
seamdnd ca form6. Original inseamnd ,,iegit din comun",
,,autentic", iar originar are sensul ,,care este de loc din...". Putem
spune picturd originald, scriitor original sau marfd originard din
China, dar nu persoand originald din Republica Moldova.
Ar fi trebuit
sd
1. Cautd in DEX sensul perechilor de cuvinte: a emigra a imigra, a investi * a investi, infirmat - informat Explic[ de ce
nu sunt folosite corect cuvintele evidenliate in exemplele de mai
jos, pe care le-am auzitla televizor qi la radio:
O serie de puteri cu care sunt investili
Doud luni rdmase pdnd la investirea oficiald infunclie
Informalia n-afost confirmatd, dar nici informutd.
2. Citeqte zece pagtni dintr-un diclionar de paronime qi ft
propozilii coreete cu cdteva perechi de cuvinte de acest tip.
3. Dacd auzi qi tu la radio sau la televizor astfel de greqeli,
noteazd-le gi aratd de ce s-au produs!
87
7
In de n tifa te a c re m wurg tilor
(necunoogtereo forrnei
corecte o cuvintelor)
Este corect identificsre, nu indentificare. Prima silab6 a

cuvintelor identic, identificare, a identifica, identificat, identitate
este ,,i", nu ,rin".
Cine spune indentificare, dar qi buletin de indentitate (in
loc de buletin de identitate) ar putea fi catalogat ca incult.
Este corect sd spunem qi sd scriem

Am gdsit la televizor gi la radio:
preSedenlie
poliomelitd
indentificare
cremwurqti
repercursiune
r ep er cu r s iun e. Sub stan titul
r ep
r c us iun
t@,
nu
e, c are inseamn[,,urmare'
efect, cons ecin!d", a fost imprumutat in limba noastrd cu aceastl

formd, deci cu silaba ,,cu". In ftancezd, cuvdntul are forma
ipercussion, in italiand, ripercussione, iar, in latind, repercussio.
Se scrie $i se pronunld corect crenvursti. nu cremwurSti.
Cuvdntul gerrnan Krenwiirstchen, care a fost imprumutat de limba
romdn[ sub forma crenvurst, con]ine consoana ,,n" in prima
silabS; litera,,w" a fost adaptatd in limba romdnd ca,,v"
decongestionare
cazino
rrl.9
Uig
Cum aflim forma corecti a acestor cuvinte?

Pentru a cunoaqte forma corectd a cuvintelor, trebuie sd
consultdm DOOM-ul, apdrut in 2005. Din acest dicfionar, afldm
Este corect descongestionure, flu decongestionare.

Cuvdntul a descongestiona este format din prefixul ,,des-" qi
verbul (a) congestiona.
cd:
Este corect presedinfie, nu pregedenlie. Substantivul

preSedinlie vine (este derivat) de la preqedinte, cu ,,i", nu de la
, cU rre"
in
Este corect cazinou,nu cazino. Forma corectd a cuv0ntului

limba romdnd este cu,,-ou", nu cu ,,-o", aqa cum se intdmpld qi
cu alte substantive: bibelou, birou, bistrou, cargou, depou, lingou,

sunt insd corecte.
tangou etc. Formele embargo, i
Este corect poliomielitd, nu poliomelitd. Numele bolii

respective confine silabele ,,-mi-e-", ca qi in limba francezd", de
unde limba noastrd l-a imprumutat. Multe alte afecfiuni, mai pufin
cunoscute noud, conlin segmentul -mielitd: encefolomielitd,
. in exemplele de mai jos, pe care le-am auzitla televizor qi la

radio, cuvintele subliniate nu sunt corecte. Aflfl care sunt formele
leucomielitd, osteomielitd etc.
lor corecte!
doreSte cineva sd adaoge ceva?
qi-au intins tentucolele in toatd lumea

atacantul s-a ales cu un traumqtism craniar minor
mdrliSoare cu montiuri tn Platind
88
89
metri patrali
La televizor qi la radio, am auzit de foarte multe ori
rep&os
postiurd
autovehicol
2. Descoperd qi tu, la televizor qi la radio, alte cuvinte
incorecte! Consultd dicfionarele (DOOM qi DEX) pentru a te
convinge ci formele cuvintelor pe care le-ai vdzut sau le-ai auzit
sunt inregistrate!
substantivul localie folosit cu un sens nepotrivit, doar pentru cd

,,ar suna mai bine":
dh
\J/
Cum vi se pare localio, peStera?

A ales trei localii posibile: Romdnia, Bulgaria Si Ungaria.
Prima qedinld va avea loc vineri, la Napoli' Loculiu nu a
fost aleasd intdmpldtor.
in majoritatea bcaliilor de lux, nu aveai loc nici sd arunci
un ac.
Am servif o prdjituricd hfr-o localie funny

(cuvinte ,,moi frumoos e" f olosite nepotrivit)
. ,,locolie"
Pddurea Snagov. Ora I5. Altd locayie, aceeaqi poveste.
@
In limba romdnd, cuvAntul locayie, dup6 cum
afldm din
Diclionarul explicativ al limbii romdne (DEX), inseamnd:

,,1. inchiriere; chirie pldtitl pentru anumite lucruri luate in
folosin![ temporard. 2. contractprin care una dintre parfi se obligd
sd procure gi sd asigure celeilalte pdr,ti folosinla unui lucru pentru
un timp determinat in schimbul unei sume de bani,,. in Nout
diclionar universal al limbii romdne (2007), este inregistrat gi
sensul ,,un loc anume, precis determinat", apdfut ca urrnare a
influenfei limbii engleze. Folosirea excesivd qi inadecvatd a
substantivului localie este insd nerecomandabilb.
Ar fi trebuit
Este a doua locafie ca indllime din Europa.

ZAmbili! Se fac poze. Loca{ia este cdt se poate de ineditd:
un salon de spital, ldngd patul unui pacient.
intr-o loculie medicald militard...
Localii cumpdrdturi
Wt
exemplele de mai sus, incearcd sd inlocuieqti localie cu

substantive mai potrivite ca sens, alegdnd dintre urmdtoarele: loc,
lard, orag, centru, destinalie (de vacanld), vdrf (de munte),
staliune. Vei observ a cd loc se potriveqte in mai multe cazur|
'
,,o servi"
do-
auzitlatelevizor:
Odatd aiunsi aici, puteli sewi masa chiar qi la restaurant.
De ce nu e corect?
Aga cum ne aratd qi DEX, verbul & servi, cdnd se referdla
mdncare, inseamnd: ,,a pune, a aduce la masd mdncare, bSuturd
sd
90
L
Italia, de exemplu, sau alte localii minunate...

Pe ldngd Neptun, mai existd Si alte localii unde ar putea
avea loc intdlnirea bilaterald.
9l
f
etc; aprezenta cuiva o mancare ca sA ia din ea, atrata pe cineva
cu ceva; a da sd m[n6nce". in schimb, a se servi inseamnd ,,a lua
sd mdndnce sau sd bea". Din propozifia de mai sus se infelege cl
persoana respectivd poate face pe chelnerul la restaurant, aducdnd
mdncSruri qi bduturi clienlilor. Reporterul insd nu a vrut sb spunil
acest lucru, ci cd persoana poate lua masa, poate mdnca gi la
restaurant. A greqit pentru cd nu a gtiut diferenfa dintre a servi qi a
se servi.
Ar fi trebuit
sd
Latelevizor qi la radio, am mai auzit
' .,conflict
De ce nu e corect?
Sensul adjectivului insolvabil, dupd cum apare in DEX,
cste ,,care nu este solvabil, care nu-gi poate pldti datoriile, care se
afll in situalia de insolvabilitate; nesolvabil, falit". Acest sens nu
se potrivegte insd cu substantivul conflict.
Ar fi trebuit s[ alea una dintre variantele:

conflict insolubil
conflict imnosibil de rezolvat
conflict imoosibil de solutionat
qi:
La televizor qi la radio am auzit qi alte cuvinte folosite

necorespunzdtor:
6-}
\J
L In exemplele de mai sus, inlocuiegte verbul a servi, care

folosit incorect, cu a lua, a mdnca sau a bea.
2. Explicd, de ce ar fi nepoliticos ca, de ziua ta, sd intinzi
dirigintelui sau dirigintei o cutie de bomboane gi sd-i spui: ,,V[
rog, servili bomboane, e ziua mea."
3. La petrecereata, e corect sd spui: ,,Vd rog, servili-v6 cu
?nghefatd de care vrefi"?
este
conJlict insolvsbil
/5h
Cei'care sunt acasd servesc masa.
Apoi a mers la aniversarea cumnatului ei, unde u servit Si
altefeluri de alcool.
O servili impreund cu bunii voStri prieteni (este vorba
despre o pl[cintd).
Mai servili o cafeluld!
insolvobil"
fi
transferate cdtre autoritdlite locale, care vor avea

obligutivituteu sd...
,,Holul neprins e negustor cinstit", deci ucceptanla holiei,
nemaitntdlnitd expresie tn nicio altd limbd de pe glob.
Sigur cd trdiesc o minimd satisfaclie atunci cdnd vdd cd
dproape toatd lumea Si-a dat seama despre domnul Cioroianu Si
cupabilitdfile sale.
66 de personuje impart o casd cu rozdtoarele.
Toli pilolii suntfoarte bine preparu|ifizic.
Vor
f. in exemplele de mai sus, cuvintele evidenliate sunt

lolosite gregit. Pentru a obline enunfuri corecte, inlocuieqte aceste
cuvinte, in ordine, cu: obligalia, acceptarea, copacitdlile,
93
/
persoane, pregdtili. Dacd apar
corecteazd-le!
2.
in
aceste enunfuri gi alte gregeli,
Care este sensul cuvintelor: personaj, persoand,
Am realizat cd e nevoie de toate device-urile Si de toate

minundliile
Vor deveni spalii de expozilii Si performance.
preparat, pregdtit? Alcdtuiegte propozilii corecte cu ele!
Wr.
cuvintele
evidentiate mai sus gi vezi cum srnrt traduse ele in limba romdn6.
2. Unegte cuvintele englezegti din prima coloan6 cu acelea
'Sd fii clovn e un job funny?

nii jurnaliqti preferd sd foloseascd cuvinte din limba
englez[ in locul celor romdnegti, care
caut6 intr-un diclionar englez-roman
li
se
par, probabil, prea
romdnegti
din a doua coloani, care s-ar potrivi in
exemplele
anterioare.
obignuite.
@
Veli
l-
La radio, ascultAnd horoscopul , am auzit'.
prelua conducerea, nu numai
ln limba
la
job, ci Si in familie.
este recomandat sd se
o. afacere
b. affiuzant
c. cumpdrdturi
d. dispozitiv, sistem
e. emisiune tn direct
f evolulie, tendinld
trend
2. band
3. live
4. fake
5. break
6. funny
7. shopping
8. business
9. device
S.
h.
i.
10. performance
La radio qi la televizor, ,am mai auzit qi alte
cuvinte
enelezesti de acest fel:
64,
\Cl
j.
pauzd
spectacol,
reprezentalie
trupd,
formalie
3. Urmlregte mai multe emisiuni la radio gi la televizor pi

noteazl toate cuvintele englezegti folosite in locul celor din
romAnS. Subliniaz5 apoi cuvintele englezeqti care nu qtii ce
inseamni.
Trendal vafi avantajos.

Cdntd apoi un band.
Aufdcut un live.
Are o companie de ceasuri de lux, adicdfoke-uri din alea.
Asta mi se parefoartefanny.
Vd duceli probabil Si la shopping.
Este greu sd fii in Romdnia o femeie care sd ducd un
busineis atdt de important.
94
"fals
95
r
Ploud cu lopata
(expresii stdlcite)
Expresii precum a ploua cu gdleata, a se termina in
coadd de peste, a trage mdla de coadd, a tdia frunzd la cdini au o
strueturd fixd. Nu putem spune decdt cel mult in glum6: ploud cu
lopata, povesteo s-a terminat tn coadd de vacd, Maria trage
mdtura de coadd, Ion taie frunzd la pisici. Dacd nu intenliondm sd
glumim, atunci trebuie sd folosim aceste expresii aqa cum sunt
date in dicfionare.
dAm
De ce nu e corect?
Expresia corectd este a juca un
rol, ntr a ocupa un rol.

Existd qi expresia q ocupa un loc. Reporterul, dii grabd, a
suprapus aceste dou6 construcfii (greqeala aceasta se numeqte
contaminare).
auzit la televizor:
fi
De ce nu e corect?
$i in acest caz, jumalistul a ftcut o contaminar e: nu poate
vorba de... qi nu se pune problema.
Ar fi trebuit s[
De ce nu e corect?
E*ptesiu corectS, a$a cum apare in dic{ionare, este a ieqi la
iveald,nu a apdrea la iveald.
Ar fi trebuit
se
sd
Se bazeazd pe informalii noi, care ar fi iesit la iveald tn

ultimele luni.
sau Se bazeazd pe informalii noi, care sr li wdta! tn ultimele
J^-
auzit demai multe ori la telev izor,larubrica meteo:
De ce nu e corect?
dut
reporter a spus la televizor:

Mdndstirea Neaml ocupd un tol cu totul deolsbiL
96
Expresia corectd este a face exceplie de la reguld.

Prezentatorul a combinat aceastd, expresie cu-aface abstracyie
de
ceva, iar rezultatr,J este o expresie nou6, nici glumeald, nici logicr.
97
Ar fi trebuit sd
Nici regiunile
din interiorul arcului carpatic nu
fac
Enunfurile de mai jos, pe care le-am atzitla televizor qi la

radio, sunt construite greqit. Incearcd s[ corectezi tu expresiile
evidenfiate, inlocuindu-le, in ordine, cul. a intra tn alertd sav a se
alarma; a lua propriile mdsuri; a aduce o jertfd sau d face un
sacrificiu; a trece printr-un coSmar sau a trdi un co;mar.
Au intrat in alarmd.
Va trebui sd ia propriile iniliative.
Vezi cdt sacrfficiu uduce omul dsta? !
Ne povesteau oamenii coSmarul prin care au trdit.
Pdul cel mai pulin dintr-un rdu mdi mare

(olte osocieri nepotrivite)
La fotbal, Rddoi este fdrd jisard; cdnd tl imitd tnsd pe

Agassi, rqcheta tl trddeazd.
A trecut un an de cdnd s-a intfrmplat Nobelul.
Leonard Cohen va prex,enta primul sda turneu dupd o
Corecteazd tu enunfurile de mai sus.
Noteazi alte asocieri nepotrivite din emisiunile de la

radio gi de la televizor! Incearcd s[ explici cum s-au produs.
din cauzo
- dotoritd
Am auzit la televizor qi la radio:

A
fost avansat la ,,exceplional" din cauza unor astfel
de
rezultate.
A fost
Trebuie sd fim foarte aten{i la sensul cuvintelor pe care le

folosim gi la modul in care le imbindm. Aqa cum se observd gi in
exemplele de mai jos, jurnaligtii au aldturat cuvinte care nu se
potrivesc, fie din lips[ de inspirafie, fie combindnd niqte structuri
mentale asembndtoare sau apa(indnd aceluiagi domeniu.
Am auzit la televizor qi la radio:
Bdnuiesc cd dumneavoastrd ali vrut sd alegeli rdul cel

mui pugin dintr-un rdu mai mare.
Vom avea niste detalii mui mari despre acest cutremur.
Au cdzut 40 de litri de ploaie pe metru pdtrat.
Zdchnd.filrd cunogtin(e in spotele casei.
98
foarte mult tnrdutdlitd situalia datoritd alunecdrilor
de teren.
De ce nu e corect?
Prepozilia datoritd introduce

locufiunea din cauza, o cauzh negativd.
cauzd pozitiv5, lar
Ar fi trebuit sd spund:
A fost avansat la ,,exceplional" datoritd unor astfel de
rezultate.
A fost foarte mult
tnrautalitd situalia
alunecdrilor de teren.
La radio qi la televizor, am mai auzit gi:

99
din
cauza
1
6)r
\C/
circuld cu atenlie dutoritd prdbuqirii permqnente...

Renunla la un trofeu datoritd scandalului ce s-a iscat.
A avut loc un accident datoritd drumarilor.
{In blocaj tn trafic dutoritd maqinilorfoarte multe.
Au tnvdlat poezii din cauze dumneavoastrd.
Toate lucrurile astea se pierd dutoritd incompetenlei
Stilisticd
Se
Guvernului.
. povesti,,sursote"
Wt .
corecteazd"exemplele de mai sus, in care prepozifia

datoritd qi locufiunea prepozifionald, din cauza sunt folosite gregit
una in locul alteia.
2. Construieqte gi tu cdteva enunturi in care datoritd gi din
cauza sd fie folosite incorect qi explicd in ce constau gregelile.
Moderatorul unei emisiuni de televiziune afirma:
PoveStile lui, relatdrile lui nu sunt duse la bun sfdrSit Si nu

sunt sursate,..
Ce este nerecomandabil aici?
Cuvdntul sursat a apdrut de curAnd ?n jargonul (limbajul
specializat) jurnalistic, pentru a caracteriza o informafie care a fost
oblinutd din surse (considerate sigure, chiar dacd nu pot fi
dezv6luite). Termenul este o inovafie lexicali pe care mulli

vorbitori nu o cunosc qi de care nu este de fapt nevoie (pentru cd
acelagi lucru se poate spune la fel de simplu qi aproape la fel de
scurt prin cuvinte deja existente).
Ar fi trebuit
_
\3
fi
sd
Am mai auzit qi:
ludm un spot (cu sensul: ,Strmeazd,un spot publicitar,,)

imediat dupd breakul de publicitate (,,imediat dupd, pauza
publicitard").
Ascult6 cu aten{ie cdte o emisiune de gtiri de la trei posturi

de televiziune qi incearcd sd gdsegti, in ceea ce spun
100
101
7
prezentatorii, cuvinte gi expresii specifice profesiei de jurnalist de
televiziune.
. oovo luo finol tdmbdldul..."
Reporterul explicd:
i cd dupd ce va lua./inal tdmbdldul...

De ce nu e corect?
in loculiunea a lua sfarSit (adicd a se sJdrSi, a se termina),

reporterul a inlocuit cuvdntul sfarSit cu final, care i s-a pdrut,
probabil, rnai elegant. Numai cd in locufiuni nu se pot face
substitutii, pentru cd acestea produc expresii inexistente gi uneori
nerecunoscute de ascultdtori. Pregiozitatea, dorinla de a folosi
,,cuvinte alese", qeeazd adesea efecte ridicole, mai ales cdnd
formul5ri savante contrasteazd cu termeni qi expresii populare gi
familiare (precum tdmbdldul de mai sus).
Ar fi trebuit
6}\
\J
s-ar
Rescrie enunfurile de mai jos, pe care le-am attzit la

televizor, evitdnd formuldrile inutile gi preten{ioase:
Una dintre urgumentayiile de bazd ale preSedintelui a fost
tocmai aceea cd...
Sigur cd sunt niqte manifestdri pe care nu ni le dorim, mai
ales cdnd vegetalia este tn plind deffisarare.
Ei par mai confortabili cu ideea...
$titri cum e tn alte pdrli cdnd te prinde in astfel de moduri
(conducdnd beat o maqind).
Se-ntdmpld la noi mai multe accidente? Sau perceplia
noastrd este una... expandatd? sd zic aqa.
Vdntul tot vioi bate, iar cele cdteva raze de soare de la
amiazd aduc un Celsius mai campdtatfald de ieri.
. $menari, borfagi gi ciumpalaci

Redactorul unui post de radio comenta reacfiile
publicului, spundnd:
sd
Cdnd apare un analist
Auzim destul de des formulSri pretenfioase, acolo
unde
fi potrivit unele mai simple
prin intermediul
gi mai firegti:
acestei telenovele debutate de doamna...
(,,lansate de doamna...")
acum ne afldm tn certitudinea cd este vorba de (.,acum

avem certitudinea cd este vorba de...").
Exemple asemdndtoare se gdsesc Ai

lexic.
in capitolul despre
la televizor,
Ce este nepotrivit aici?

Fraza nu este propriu-zis incorect5, dar cuprinde o expresie
din limbajul familiar-argotic, care nu se potriveqte cu e emisiune

de informafie sau cu o dezbatere. Redactorii, prezentatorii gi
moderatorii folosesc uneori expresii familiare pentru a da impresia
c[ ni se adreseazd direct, cd emisiunile sunt un dialog cu publicul,
ca in familie sau intre prieteni. Unele expresii sunt ingenioase qi
amtrzante, altele sunt vulgare, jignitoare, deci nepotrivite situaliei.
t02
toutd lumeu pune
botu'.
103
Ar fi trebuit
Dacd tncearcd vreunul sd ne-o tragd, ca sd traduc asa...

S-a lins pe bot, ierta[i-mi expresia. de Primdria Capitalei..
I-a dat tn bot, iertutd fie-mi expresia...
intrebarea asta, cea *oi p"nold,
g14 siw...
Cdnd a vdzut cd a luat leapd, cum"ose sDune.
sd
Sunt multe moduri in care s-ar

utilizarea unei expresii argotice.
fi putut exprima ideea, fbrl
Am mai auzit gi alte cuvinte sau expresii argotice
orr
familiare, nepotrivite cu tonul unei dezbateri politice sau al unei

emisiuni de gtiri:
Politicienii sunt de gaScd, sunt borfasi.

E un Smenar politic.
Repede, m-amdat jos, cafomist, bd...
Cei'trei pugiliqti romdni suspectali cd ar .fi pus mfrna la
Chicago...
Puterea, cea care are ca$cavalul in Romdnia...
Stelistii se pot scoate in ultimele doud meciuri.
A.fdcut ce-au vrut mugchii lui.
20.000 de romdni i-aa ldsat mascd pe spanioli.
Steaua nu arefald de Liga Campionilor.
W,,rradu"
enunfurile de mai jos in limbaj standard, potrivit

cu o emisiune de qtiri sau cu un interviu, elimin6nd excesele
familiar-argotice qi corect6nd eventualele abateri :
Cdpgunarii vor rupe casele de schimb cu euro, ca sd aibd
ce sparge mai apoi in hipermarketuri.
Erali preafiloasd, aqa?
Bagd cu tolii cdte-un sandviq.
Se chinuie sd dea cuflit turcilor.
Pe piald sunt buletinefalse tn draci.
$tiam cd am un coleg de matinal serios, nu o vrdjeald.
'
,,olll Pus-o
at
Unrealizator de emisiuni vorbegte
Se dd gratis, se dd moca, doar pentru cd eqti fiica

preSedintelui
Vremuri nasoule!
Ce coleg eSti! Ce nasol eSti!
A lopdit Si-a urlat tn microfon de-au gdsito toli dracii.
$i io, cdnd fi microfonu', fac ca toli dracii.
in
a$a:
ideea cd n-au reuqit sd ne-o
Ce este nerecomandabil aici?

Dacd expresiile familiare qi argotice de mai sus sunt
nerecomandabile la un post serios, cuvintele vulgare nu au ce sd
caute la televizor, indiferent de tipul de emisiune.
Alte exemple de argotisme auzite la radio gi la televizor

sunt: bazot, abureald, dilimac, na$pa, mecld, dudd, din pdrli,
vrdjeald, a se oftica, troale, /dyd, leapd, beton, buldu, pdrnaie etc.
Adesea, vorbitorii ingigi igi dau seama de stridenla
gi cautd formule de scuze:
r04
stilistic[
Am
mai
auzit multe cuvinte gi expresii vulgare
aluziv-wlgare:
105
sau
O curvistind micd pusd pe interes...

Sd nu mai umbli cu masina murdard, cd am pus'o.
Pe voi vd cumfreacd griia despre emigranlii romdni.
Bd, io-mi bag picioarele tn ea de muzicd..'
Cred cd, dacd era Cristina acum in ltalia, cred cd Si-o luaAm auzit cd tn seara asta o romdncd gi'a mui luut'o tn
metroul din Milano.
,,Te uili la talk-show-uri? Fd o listd cu formulele vulgare

pe care Ie auzi la moderator qi cu cele pe care le auzila invitafi. Ai
observat, la un moment dat, cd" moderatorul evitd sd vorbeascd
urAt ca sd nu fie amendat de CNA?
ironiile ori autoironiile ingrogate/stridente, pentru c6
devin
obignuinfd:
Dacd nu mai am timp suficient, itri crdp capu' ca lopata.
Ei credeau cd eu o sd stau cu mdinile in buzunar, ca ei sd
md porcdie pe mine.
Ideea este, pdnd se deschide jegu'dsta de site...
A inceput sd creascd tn steaua lai de smArdoi politic.
B di, p upincuristule, bdi, bdiatule !
W"r-[reqte
cdteva emisiuni la radio gi la televizor qi vezi in

cdt timp de ,,rnonitorizare" (o or5, doui etc.) ai intAlnit l0 expresii
gi cuvinte precum cele de mai sus, care nu ar trebui rostite public!
Cligee gi
,,pPosfdl6i"
__k
I Moderatorul unei emisiuni-anchetd
s-a
adresat unui
telespectator, care incerca sd intre in direct, in felul urmbtor:
Poti sd rdmdi, cretinule, pe telefon!

chiar dacd era enervat:
Am mai auzit destul de multe ameninfdri qi insulte' Unele

sunt grave, pentru cd sunt spuse cu seriozitate:
6i
\3
Bai, dobitocule, dacd era copilul tdu...

in tribune sunt... cinci hundicapu{i prostdldi care se iau la
bdtaie.
ticuri verbole
Str
Unele cuvinte qi grupuri de cuvinte incep, la un moment

dat, si fie folosite foarte des, pierz6ndu-qi in mare mdsurd sensul
debazd qi devenind un fel de elemente de legdturd sau chiar ,,de
umpluturd", clipee sau ticuri verbale pe care le percepem ca
parazitare, inutile.
. ,,lo nivelul zilei de mdine..."
Sd
ascultlm informaliile meteorologice:
$i la noi in lard, lu nivelul zitei de rndine, vor

ile.
Ar fi fost mai bine
ca
Sunt de evitat gi cuvintele urdte spuse pe un ton mai

glumef, adresate colegilor din platou sau politicienilor, ca 9i
106
t07
tncepe
$i in alte
formulele la nivelul qi la nivel de sunt
folosite in exces:
la nivelul zilei de marli
mai avem de tnvdYat lu nivel de suporteri
. -PPoctic"
Am auzit la teler izor ;i:
Angajalii primdriei, practic, au stabilit cd e vina lor, cd un

funclionar a comis o eroere, practic, a confundat... Practic, totul
. ,,vizovi de..."
s-a rezolval.
Loculiunea vizavi de este adesea folositd inutil, frrd a

aduce vreo precizare gi ingreun0nd doar mesajul, acolo unde s-ar
fi potrivit foarte bine alte prepozilii sau locufiuni prepozifionale:
la,fald de, in legdturd cu, tn comparalie cu etc.'.
suntem dispuqi sd inchidem ochii vizavi de aceastd amendd
foarte multe SMS-uri vizavi de cele doud subiecte ale
noastre
inlocuieqte, in exemplele de mai jos, locufiunile la nivelul

qi vizavi de (sau varianta ei gregit-inovativd vizovi la) cu alte
prepozilii sau loculiuni prepozifionale, care sd se potriveascd mai
bine in enun!:
A refuzat sdfacd orice declaralie vizavi de demisia pe care
chiar el a cerut-o.
Aveau niste salarii foarte mici, vizavi de profitul pe care-l
aveau patronii.
AS vrea sd afldm Si pdrerea lor vizavi la aceastd poveste a ta.
Sd se tncerce o incluziune foarte mare la nivelul romilor
Mai mul1i jurnaligti au acest tic verbal:

Singura qansd, practic, a oamenilor de aici, din
Brdhdqeqti, afost sd salveze...
Invingdtorii spald, practic, ruSinea. ultimelor rezultate.
Iese, practic, din lupta pentru titlu.
.,,hoi(deti)"
I
I--
It
Foarte des moderatorii se adreseazd astfel invitalilor in

studio, colegilor, telespectatorilor sau ascultdtorilor:
Rdzvan, haideti sd urmdrim
l.
cu tel'
Arn auzit urmdtoarele contexte in care redactorii

lolosit interjecfia hai(deti). Gdndegte-te tu dacd o pofi ?nlocui
108
109
t...
au
cu
frr[ sd se piardd nimic din

un alt cuvant sau dacA o
sensul enunlului!
Haideli... Nu Pot sd cred aSa ceva!
Haideli... Toate hune!
Doamnelor Si domnilor..' Hai sd urmdrim materialu'!
8 pi 8 minute, hai, bund dimineala!
Ha| bine! Hai cu qtiri!
preferat, mai mulfi oameni au acelaqi tic verbal sau fac

greqeli!
Unde nu-i logicd, voi de
frszill
Osdtrebuiascdsdseoatelidela"'haicdStilivoi'dela
secret, din interiorul vostru, mai multe calitdli, sd puteli intra tn

graliile Sefilor.
2. Procede azd la fel cr.r verbul a iesi din urmatoarele
formuldri, pe care le-am auzitlatelevizor:
A iegit cu o declaralie de presd la Cotroceni'
PreSedintele a ieSit cu o declaralie gi a spus"'
Singura ocozie publicd tn care lulihai a ieSit sd
mullumeascd...
3. Ai auzit forrnula Hai, pa! la cei din jurul tdu? Ce pdrere
ai despre ea? Tu o foloseqti?
. docd trebuie,
prezentatoare de la meteo are
urmdtorul tic verbal:
Un moderator de la un
de televiziune a
Ai fdcut lucrul acesta, ai intrat fn aceastd campanii Si
inleleg cd unul dintre lucrurile... pentru cd in mod inevitabil as
vrea sd ajungem la chestia asta qi oqrecum sd o rezolvdm din
start pentru a nu fi cu aceastd povard cd trebuie sd crarificdm qi
aceastd chestiune oricdt de nu ne-arface pldcere. Lucrul cnre s-a
in disculie
ie este de ce ai folosit conturile tale...
Care sunt problemele acestui enunt?
Textul este incoerent, ideile nu sunt duse p6ni la cap6t,
enunful este dezorganizat, fragmentat, sunt prezente multe cuvinte
vagi (lucru, chestie, chestiune, oarecum). propozifia concesiv[
,,oricit de nu ne-ar face pldcere" este gregit construitd, amestecdnd
mai multe tipare (,,oricdt de pufin[ pldcere ne-ar face,', ,,oricdt
ne-ar displdcea"). Redactorul a vrut, probabil, s6 se exprime ,,cu
menajamente", dar rentltatul este un text ?ncdlcit, din care nu se
infelege nimic.
Am auzit acest cligeu qi la un alt ptezentator, de la acelaqi

post de televiziune:
6)
VTrebaie sd
vd mai sPun cd...
crezi cdticurile verbale sttnt contagioase? cu alte cuvinte,

redactorii de la acelaqi post, f,rind colegi 9i stAnd mult timp
impreund, se pot influenfa intre ei? Fii atent dacd, la postul t[u
110
Noi am inregistrat mai multe enunturi care ni se par

inacceptabile, pentru cd sunt ilogice, prolixe, au topicd gregitd,
ideile sunt l[sate in a'er, se amestecd registrele, confin cligee. i1i
propunem s[ identifici tu cauzele exacte ale acestor dezorganizdri
ale textelor. Dac[ ai nevoie de ajutor, pofi sd te
pe site-ul
CNA, unde gdseqti tabelele cu explicaliile greqelilor.
l1t
idul dsta care
se
face acttm4
prezidenlial, n-ar ,'"t"i sd'-qi pund $t "J' /-i::":,:"::'::,

el' facem ceva pentru
Z"p"titiJi,- notul partid cum se va numi
joc de ei?
oamenii dqtia sau ne batem in continuare
inimd' cu
2. Cadoul pe)rfect este acela ddruit din cum
lumea
semnificalie qi, mai'ai', 'u tradilie romdneascd' $i cele mai
o podoabd rafinatd'
veche din care n, irig"* a devenit
pentru noi nicio utilitate' Au
multe lucruri ldrdneSti nu mai au
persoana
aparte Si pot fi cadoul potrivit pentru
o
totuqi
frumusele
Cum rezolvi unele exercjtii?

Pronuntare
DacS suntefi din apropierea
Bucuregtiului, probabil cd ali
'ou$e" auzit astfel de pronunfii. Daca
n.r, ..r. pufin probabil. Din lista
voastrd pot face parte: pdpuse,
cdyituqe, iapusi, ptons"'6or^
a"
singular).
,rveregheti"
s
Formele corecte sunt: ieftinire, petic,

purice,
.corecte
-.-.::\y:::e
sunt: egzattat, egzemptu,
_
dlbatic, s eringd, trimite.
;::?::;,,
:::f::i:'":::':':"^f 1jt:egzotism,",'p,",i,,'-nf,,';;",,-21:';t:,#,
""!_r:?*_"?r:l,",ecstras,ecstrem,pi{s,';';;;;;:;;,'!;"i#!
,;:?::):y:::u.^":..^_-.y1111'",.;";;;;"":"t"i,-,;;;;7",""",
";;
sunt f";;.
r,{-'";{:::;n
i:":: ol'T:'"r.
structurd ugor aii*ita;;;#;rr:ll:
i:Y:::::,? dar au
compunerii,
::l:::!,r:n""
Ui optsprezece,
$apte qi opt.
in
care se
pot recunoagte formele
ifjT: ",j*u'",:,:...:-rjlil:a fi aazitforme de tipul qtofa, sc:himba, in

,.:l"r^',*:ii!:(,b?:r,onu:rig;,;;;;,#td;J#"i{i:'#"#
'il-1',?:,9"1:*1,1.*:gan.2.'spray';;o;";,#lsi#tt
Accentuarite
,butelie"
tutqre.
corecie
;";;";;;;
qsporq, ./urie,
prlcind,
Nume romAnegti L Substantivele

comune de la care provin
numele proprii sunt: olar,.mdcelar,
coSer, ciubotar, moror,'
1bror.
Nu se mai folosesc astdzi co$er (variantd
a lui co,Sar,,f"..ounA
care face coguri"), ferar (variant6,
a lui -fierar) qj"'"lioboto,
(,,cizmar").
Grafie
sunt: oferi, citi,
sti, tntdtni. Toare
.T11-"_f.,.orecte
hli,i,jl car: ," ..ri" .u'un"ri'lrrfrr",,iil
*'uursur
unde punem cratimi?
"r '
rrr4.- variantll.;
v4fianrele care ar trebui
s5 apard pe
crawl sunt:
sunt:
' Redactorul-Sef de la ziarul ,,Gdndul,,
dat demisia
' Azi-noapte, intr-o zond ultrac"rtroia, Si_a
prim_ministrul Si-a lovit
molocicleta
ljf_i;,ilI:
;::j':}:id"
t12
lt3
Majuscule - Posibile contexte:

' liai luat o cdmaqd albd, Am citit "Albd-ca-Zdpada"Ministrul de
. problemele interne nu-l intereseazd pe presedinte,
Interne este Plecat din lard
. La lard, poli sd te piteSti tn multe locuri' in drum spre Bucuresti'
am trecut Prin Pitegti.
aceste
Abrevieri - 2. in contextele in care au fost inregistrate,
preq');
qi
(pr'
yuftdtor de
uUr"ui".i improprii i*.-nurr, pre{edinte
pir. a" ,ir'; *"aiffiW"d)' in preq' .Colegiul Med'
Medicilor Dentisti din
Dentiqti Bucureqti fpl'"q"di"t"k Colegiului
*fuIin
BucureSti)'
Punctuatie
pregdtite penry crawl ar trebui s6 arate aqa:

presedinteft aimaniei, Traian Bdsescu, afdcut o vizitd tn
de Marea Neagrd'
Ucraina, unde a discutat probleme legate
venili la
Mesajul prim-mfiistrului a fist: "Dragi colegi'
vi.gr-t"
'--o- _-Textele
discuYii!".
Morfolosie
,rsubstantivuri"
corecte swt: zgurii, PldPumii,
,;tu au.au nereguleioo - Formele
c[ substantivul acesta
sdptdmdnii, maqinii, dar medicinei' penttu
plural.
ooprodisurito
'ihibrituri,
nu are
,,-,.^-,.:--.-.:
Formele corecte sutrt" aragaze' compromwurt'

habitate, hoteluri'
lui Ioana'o - Formele corecte sunt: doamnei' fetei'
,oblogul
bdiatului, dstuia.
r"-;* sau tncetineazd ?,, _

::::::i
Formoro corectate
rn text: La ulti,
sunt marcafe
,nntrit'pr*io^te
anftenamen,"
!,?
:l:;;j:
compen|ie,
"';7;;:;
#;: ;:';,'Z':,:,;i*
':l:;T:';:::f ;ii;;;;".;:";f,;:^;:,:1'#':::#";i"*ii
prezew,
dar
timp sd rdmdnd :o'fi.
pdreau
md vor anunra 5!,^:t::o;;i;;rprofesorii
i*e:r;::"-'i!?i:!.;tr!::;;#;l:f
',niti',ir", 'oYot""t este: crezus"rî
,:,
pt""or"ra*";*;:"rt:li
raportu
"?
'a 'u oirl
:";!f ';Y,i,;:;i
nu a mai venit
nimeni
i' ; ;;r;';' :':xo :;;i'

"J'nu
:
;;'
;::t;' ;::;
-'- sq
mergem cu
":qutobuzut,
"
parcur. "'
n
h o td r d s
Ji {i'rroversdm
fuIaxim Si minim
rli'**iiir,-.1'
pt""".,
Enunfurile pi consrrucfiile
gregite sunt: au
:H_,1i{{.:Z,i:,ii:::!:;::;t:u,,au,,,i)i;*L,*,i.,
cu minim 500 de
plecat
noastrd; sd urce
":
;;";r'*''llim
i'
W";;,;;;'::;.*;#i':;;f:;f
care
le
"textele
';;;,";:#i;;,";
::::,:,, y;;;;j;:::* i,,#::;;;:cte_sunr:
cetor pe care
i_am
"#'1::!::::,'#y:,:'"(""i*i!!i"^{!i;{;#":i""r*i:
mama a ajutat-o
ctistiga.
z^pnetena a ajutat-r
pe rnama' dar
pe care, dacd
p" p'i"t"na;
va csre crezi
:t;;,i
cd lq anul va
,rDrageleo'adjective
t,. -^--jscris dragii noastre prietene o
I-am
este:
Corect
,rvectr-ei" vesti despre noi. surorii sale
Dêzacordul pronume
lui care_ Sunt
cet n7u, a cdrui
Sighiqoarei.
r!*:iiixiJ!ii:::!r*,,,;;:,i{y,;;;.izi,"xt;;;;:;
subiect qi
scrisoare in care i-am dat urtimere

cetdli q
mai mari i-am trimis o vedere cu imaginea vechii
,rfti-u. place" si fie mai simple verbele rdzuieste' ddinuie'

,,."pi.": Formele corecte ,uitt Tob'i'd,
strdduieqte/se strdduie,pentru
corecte ambele forme.
"i,lu
tt4
je3cgro
dat se
unele verbe' sunt considerato
"::: ":t
""*';;;;',;
Primul in
int#;:
tnn";:'1'$i
:tg formete: proJbsorul
i..l_t:::"-
Predicat' cc
Exemplere confin
?:?,qtd,,;;;;#:::ii!;i:y: jii!:,',j:i';,;:,,'#,f;:
seard; ru-t"
sunt cauzele acestor

avarii; tr
iri"
," hlottd
uu din casd, sd'spunem,
"or)
lls
pldpumile; parcarea masinilor pe qoselele sau pe trotuarele aflate

pe traseul summitului vaJi interzisd.
Alte dezacorduri - Forma corectd a numeralului cu valoare
adjectivald este'. doudsprezece miliarde qapte sute cincizeci de
milioane de lei; trei sute cincizeci qi una;,la ora doudzeci qi unu...
la ora doudzeci qi doad; doudsprezece filme.
,oinsiqi materialele" - Forma corectd a adjectivului pronominal
de intdrire este: despre sine insdsi; inSiSi profesorii; pe noi inSine;
tnsuqi preqedintele; voi tnsevd; cu tine insdli (sau cu tine tnsali).
ortransfer firesc a unor jucitori valorogi" - Forme corecte:
cdstigdtor a trei premii Oscar Si al premiului Palme d'Or; in fala
centrelor de distribulie a pachetelor gratuite; Horia a fost unul
dintre pionierii qi sus{indtorii de stindard ai cdntatului ,,pe viu";
se vor intrece tn ochii juriului Si ai telespectatorilor; d
e atunci au trecut opt generalii ale unei familii.
oocea mai greu incercatil" - 1. E corect: capitala provinciei, cel
mai greu incercatd de...; formalia cel mai bine clasatd din
Romdnia, pentru cd formantul cel este invariabil, frcAnd parte din
structura gradului de comparafie/intensitate superlativ relativ al
adverbelor greu qi bine.
,odecit in partea de sud-est va mai ploua" - E corect: seara nu
mdndnc decdt o salatd/seara mdndnc doar/numai o salatd; la
petrecere nu vin decfrt bdie1i de lo liceu/la petrecere vin
doar/numsi bdieli de la liceu; din trei ldstari, nu a supravieluit
decdt unul/Cin trei ldstari a supravieluit doar/numai unul; nu om
citit cartea, nu am vdzut decdt filmul/nu am citit cartea, am vdzut
dour/numaifilmul.
Gregeli de utilizare a prepozifiilor - Enunfurile corecte sunt: cea
mai micd scdnteie poate degenera intr-un adevdrat rdzboi;
dinamovistii s-au pierdut printre laptopuri, printre fete frumoase,
dar qi prin mullimea de fani; sincer, aq avea tupeul sd iau masa la
el pe/la terasd, dar...; are un singur regret core nu se indreaptd
spre/cdtre propriul copil, cdruia i-a luat viala, ci spre el insuSi;
...pentru cd trdiesc de pe urma acestor copii; avansul fiind de
peste 40 de secunde; nu te poli preface cd pricepi o lege
europeand/nu te poli preface cd te pricepi la o lege europeand;
companiei TAROM Pe data de I0 martie au maifost simnulate

ucolo niste incidente; nu este si cazul ydrii noaitre; vor putea
cumpdra casele, tnsd aproape la valoarea de piald.
oopoate mai ne vedem'o - Enunfurile corecte sunt:
Nu vd mai place muzica de la petrecere?
Nu ne-a mai dat atdt de multe cdr{i de citit in vacanldi.
116
IT7
dupd care urmeazd unii de care habar n-avem; stali la telefon I0

secunde!
,,ca pi contribuabil, ca qi ghid" - Enunfurile contindnd gruparea
ca si se pot reformula astfel: in calitate deffiind candidat

independent; zona este consideratd (ca
fiind) centru comercial; a
fost ales conducdtor; fiind contabil; fiind colegi de echipd; tn
calitate de component al trupei.
,eu ag vrea ca si scoatetiot - Enunfurile corecte sunt: vrem ca
elevii noqtri sd fie foarte bine pregdtili la limba romdnd;
stiu sd
utilizez foarte bine calculatorul; md duc la librdrie ca sd cumpdr
noul manual.
,rdin punct de vedere aloo - Trebuie fbcute urmdtoarele corecturi:
din punctul de vedere al petrecerii timpului liber,. din punctul de
vedere al copiilor.
Anacolutul - Enunfurile corecte sunt: pe cine a cdntat searct,
dimineala il fncearcd talentul; vine Arinula a cdrei zi nu e azi; pe
domnul Prigoand l-am vdzut la noi in emisiune; o qedinld prinire
ale cdrei puncte de pe ordinea de zi se numdrd; de daia aceasta
vorbim despre un cutremur care, practic, cam de vreo doud runi
iqi face simlite efectele prin Romdnia; peste 700 de gedinle
Ia care
ali luat cuvdntul; iatd o solulie care deja reprezintd un rdspuns la
intreb area dumneavo as trd.
,ocreator modioo - L. liderul suporterilor stelei/echipei steaua,.
proprietarul Parcului Bordei; qeful Biroului de Comunicare al
Primdriei din cluj; reprezentantul casei de pariuri,. specialist in
proteclia tmpotriva incendiilor; profesoard de romdnd,. rudd a
victimei; proprietarul bdncii; liderul sindical al minerilor din
Valea Jiului; precipitalii
in
Europa,. directorul Grddinii
Zoologice; iubitoare de animale; creator de modd.
ordinea cuvintelor (topica): Avocutul proaspdt angajat al
mai apuce qi primarii de treabd!

imi mai citeqti o po't,este?
li-a mai povestit cineva aceastd intdmplare?
Exercifiul final de la capitolul de sintaxl - Enunfurile corecte
Sd se
sunt:
l)
Existd o concluzie, ceea ce face sd se mai demoleze un mit sau

Existd o concluzie, ceea ce mai demoleazd un mit.
2) Sun la Consulat Si imi rdspunde robotul. Ce fac atunci?
3) De esemenee, l-ali putut vedea in reportaj pe antrenorul Florin
Halagian.
4) Sd rdmdneli qi fdrd acest loc de muncd.
5) Uneia dintre tinerele care fdceau seinzayie aldturi de maqini i
s-aJdcut rdu.
6) Sunt hoteluri a cdror construclie aminteqte mai degrabd de...
7) E un pic ambigud definirea termenului ,,mitd" aici.
8) Va trebui sd plece Ia o clinicd medicald din strdindtate, unde se
va incerca recuperarea lui.
9) Sperd ca dosarele sdfie gata pdnd in primdvara anului viitor.
l0) un total ile 188 de metri pdtrali.
Il) Nu sunt bani pentru mdrirea alocaliilor, pentru pensii,
pentru...
12) Hai sd vorbim numai de rdu pe toatd lumea!
13) Nu mai este interesatd de continuarea investiliei.
14) Parcd nici voud nu vd vine sd credeli ceeq ce s-a intdmplat.
15) Ce-i cu versurile astea?
l6) ESti unul dintre cei care s-au intors.
17) Cum este, s-e depdqit orice limitd?
Bibl iog
rafie orientotivd
Dicfionore Si gromotici de bozd

Diclionarul explicativ ql limbii ramdne, edilia a II-a, Bucuregti, Univers
Enciclopedi c, 1996 (DEX).
Diclionarul ortografic, ortoepic qi morfologic al limbii romdne, edilia a
II-a revdzttd gi addugiti, coordonator: Ioana Vintild-R[dulescu,
Bucureqti, Univers Enciclopedi c, 2005 (DOOM).
Gramatica limbii romdne,I, Cuvdntul; II, Enun[ul (coordonator: Valeria
Gulu Romalo), Bucureqti, Editura Academiei RomAne, 200512008
(GALR I, rr).
Avram, Mioara, Gramatica pentru toli, Bucureqti, Humanitas, edifia a
III-a, 2001.
Alte lucrdri
Avram, Mioara, Probleme ale exprimdrii corecte, Bucureqti, Editura
Academiei, 1987.
Avram, Mioara, Cuvintele limbii romdne intre corect Si incorect,
Chigindu, Cartier, 2001.

Bulgdr, Gh., D ic lio nar de p aronime, Brtcureqti, Lucman, 2002.
Constantinescu, S., Dificultdli semantice, Bucuregti, Editura $tiin1ific6,
t994.
Doca, Gh., Limba romdnd,III. Probleme de sinonimie gramaticald Si
cultivore a limbii, Bucuregti, Tipografia Universitd{ii din
Bucuregti, 1996.
Foriscu, Narcisa gi Mihaela Popescu, Diclionar de cuvinte ,,buclucaqe".
Dificultdli de pronunlare qi scriere, Bucureqti, ALL,2005.
Graur, Al., Diclionqr al greSelilor de limbd, Bucureqti, Editura
Academiei, 1982.
Grui1d, G., Moda lingvisticd 2007: normq, uzul Si abuzul, pitegti,
Paralela 45,2006.
Gufu Romalo,Valeria, Corectitudine Si greqeald. Limba romdnd de azi,

edilia a lll-a, revdzutd gi addugiti, Bucuregti, Humanitas, 2008.
Hristea, Th., Limba romdnd. Teste rezolvate, texte de analizat Si un
glosar de neologisme, Bucuregti, Petrion, 1998.
118
119
pentru elevi' editatd de

,,Limba gi literatura romdn[", revistd trimestriald
Societatea de $tiinle Filologice din Romdnia, anul l: 1957 '
Marcu, F., Marele diclionar deieologisme,Bvatreqti, Saeculum
N*t\?:;;nar
ADDENDA
I'O"
Ai intdlnit de mai multe ori in aceastd
universat at timbii romdne,Iaqi, Litera Internalional,
se cerea sd
:::i.,t!, i" ,care !1

raradio$i,6",p'ri;iriF;;;il:?ffi';#'#J:'.',:i',,X'i::
$i. noi, autorii, Blanca Croitor, And..eu
f':n mo^nilorizyre.
Adina Dragomirescu, Carrnerr M;"- ;;[,T;";;
311t^?
Nedelcu, Alexandru Ni colae, rrinu Nt.ui
;;;;i*niiri"r.u r r"
^:
2007.
Pan6 Dindelegan, Gabriela, Admiterea tn facultate. Teste de limba
r o mdn d, edilia a Il-a' Bucureqti' Humanitas, 200 1'
qtiinfificS, anul I: 1 855'
,,Rom6nia lite:rard';,revistd culturalS, literard 9i
S6d"unrr, Florenfa, Dic{ionar de pronunlare' Nume proprii strdine'
Bucureqti, i,ditotu Enciclopedic[ Romdn6, 1 973'
Seche, Luiza
ficut acest exercifiu, am monitorizar posrurile

::T:,i::i,31:
t:::tlne.qi ",T
de radio, ca sd urmd.il';;;;;ilr;;"d;;##
gi Irina Preda, Diclionar de sinonime, Bucureqti -
9.,
qi prezentatorii.
Chiqindu, Litera InternalionaT, 2003'
Resurse elecfronice
DEX on-line . http://dexonline.rol
Site-ul CNA
http ://www. )na.(oIREZULTATELE-MONITORIZ-RII, 85 5'html
hup://arhiva .cna.rolpaginaindex/confergesa./confetintaoh}}presa.html
http I I arhiv a. cna. ro/iomunicare/comun ic I 2008 I c020 7'html
:
Emisiuni
Cultural'
,,Ghid radiofonic de exprimare corect6", Radio RomAnia
,,Parol", TVR Cultural.
carte tipul de
urm'regti emisiuni fu t"f.rrii# ro]J
In cdrticica despre cum sd fii ,,cool,, prin

modul in care
vorbegti, [i-am prezentat o.serie de greqeli
dinire cele Jescoperite
de noi in diverse emisiuni. Rezultatere a patru
etape de
monitorizdri (din octombrie_ 2007 pdndt
i"
*ir
ioosl
le-am
"posturile
prezentat
gi
Rrelei, Astfel, dupa fiecare
monitorizate au aflat ce. pi cAt au gregit

"npi,
gl ,_uu'gArit
_
e-'- ' int _un
clasame-nt realizatin funcfie de
numarJt gieqetitor.
iti prezentdm, in continuare, cele pahu sinteze
cu
renJltatele monitorizdrilor. Acestea
au la bazd" o anexd cu toate
greqelile, dar gi c.u explicaliile lor.
Dacd accesezi site_ul
www'cna.ro, vei g[si anexa, adicd tabelele
in .ur" ,uni ,.rise, pe
coloane,_postul, data gi ora la care
s_a inregistra,
qi numele celui care a gregit), forma gregit6, gr"i.ufu iadesea
6._u corectd qi
explicalia
gregelii.
Am notat in tabele,
primul r6nd, erorile grave fdcute la
_in
p, tu!?. Aco I o unde gre s e I ii"
iiJa"ve,
i:'l
:11'f^ le-am indicat

tolerabile,
mai degra;d
;; ;;;f
il f";;;###;
*lt ,,ei vjSe', 1in roc de- ,:;1";;;;,'t;r;:."d"r;:;

,,cdr.tle
:jil,,::jT,T.lllf?
care le-am citit" (in to.Cde
,,,cd\ile p. .ur.l._"_
,,500 milioane euro,' ,
rimas
in
.i,irf
continuare,, etc., dat e

recomandabil sd spui ,,500 de milioane
de euro,', respectiv ,,a
rdmas".
na
,r&
Prima monitorizare s-a desfbqurat
in
perioada 15
- 25 noiembie 2007 qi a totalizat 540 de ore, a doua

s-a desfbgurat in perioada 26 noiembrie - 1l decembrie 2007 qi a
cuprins 180 de ore, a treia a fost in perioada I * 2l martie 2008
(330 de ore), iar apatra, in perioada 1 - 3l mai 2008 (330 de ore).
Am monitorizat 9 posturi de radio (Radio Rominia Actualiti{io
Europa FM, Kiss FM, Pro FM, Radio 21, Radio InfoPro,
Radio Rominia Cultural, Antena Satelor qi Radio Guerrilla)
qi 13 posturi de televiziune (TVR 1, Antena l, Pro TV,
Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Culturalo Nafional
TV, Antena 3, Bl TV, OTV, Acasi TV gi N24).
Sintezele pe care le expunem con{in gi unele gregeli pe
care nu le-ai intdlnit in paginile cdrlii noastre. Te invitdm sd le
descoperi! Acesta este ultimul exercifiu pe care !i-1 propunem noi
in aceastd carte, dar nu uita s[ fii mereu atent la modul cum te
exprimi, invdldnd din greqelile altora.
octombrie
I
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO
$I DE TELEVIZIUNE
in perioada 15 octombrie - 25 noiembrie 2007
1. Considerbm cA sunt foarte grave neglijenlele in redactarea titr[rilor
gi a crawlurilor, in care apar uneori mesaje sau cuvinte fdri semnele diacritice
specifice alfabetului romdnesc (fapt curent la OTV), greqeli de ortografie - ,,am
fost foarte mAndrii cd..." (Acasi TV, 13.XI); ,,suntem membrii ai acestui grup
de state" (Antena 3, 3.XI); ,,ce se intdmpl5 cu bani noqtrii" (81 TV, l2.XI);
,,ftrd a creea locuri de parcare" (Bl TV, 21.X); ,,bineanteles ca..." (Bl TV,
2l.X) -, erori de punctuafie (virgulS intre subiect gi predicat: ,,Nachos con pollo
(cartofi prajili cu pui), este un fel de m6ncare", Antena 3, 27.X), gregeli tipice
tastdrii gi editdrii computerizate (contamindri intre structuri, elemente paruzitare
de gtergerea incompletb a unei secvenJe,. cuvinte lipsd etc.).

Recomanddm si se evite in titraje abrevierile ad-hoc - ,,Administralia
Nafionald a Medicam." (Prima TV, 7.XI) -, precum gi stilul ,,te1egrafic",
administrativ (manifestat prin juxtapunerea unor substantive gi grupuri
nominale) - ,,pregedinte Patronatul Nalional al Viei gi al Vinului" (TVR 2,
2l.Xl);,,Marilena Cojocaru, iubitoare animaleo'(TVR 2, 17.X). intrucdt textul
scris rimAne mult timp pe ecran sau se reia de mai multe ori, fixdndu-se in
produse
memoria telespectatorului-cititor, erorile din aceasti zoni sunt mult mai grave
decdt cele din rostire, care pot trece neobservate.
2. Dintre accentulrile greqite, le semnaldm pe acelea care nu reprezintd
simple accidente de pronun{ie, ci utilizdri neliterare sancfionate, de normd:
,,mafie" (Antena 1, l6.XI); ,,butelie" (Nafional TV, 20.Xf; ,,derb!ul"/

Bl TV, 8.XI) etc. In ciuda marii rdsp6ndiri,
nu poate fi acceptati accentuarea gregitd a numelor proprii provenind din
substantive comune cu sufixul in formd veche -ariu (: -sr) * ,,Olarlu"
(Nalional TY, 22.X);,,Horia Micelariu" (Radio 21, 6.X);,,Pescariu" (Radio
21, 13.XI); ,,Morariu" (Realitatea TV, 30.X) -, mai ales cdnd este vorba de
numele unor personalitSli culturale consacrate - ,,Eugen Cogerlu" (TVR 1,
20.XI; corect: Coqgriu). Greqite - tipice limbajului popular, incult - sunt qi
accentuSrile analogice (asociate cu alternanfe vocalice gi cu schimbarea
tiparului de conjugare) ale unor forme verbale: ,,ficgfi-o!" (TVR l, 23.XI,
26.X1; corect: JQceli-o), ,,bitgfi-i!" (Kiss FM, 17.X; corect: bqteli-i);
,,scotgti-le" (Realitatea TV, I 4.XI; corect: s coateli-le).
3. Au fost inregistrate erori de pronunfie destul de risp6ndite in
limbajul popular, dar neacceptate de limba cult6: ,,gtatul de platd" (Nafional
TV, 21.XI); ,,servici" (Realitatea TV, 10.XI; TVR 2, 5.XI; TVR Cultural,
30.X); ,,vereghete" (Acas[ TV, 3l.X); ,,plastec" (Radio 21, 24.X). S-a
constatat cd este foarte rdspAnditi o surprinzdtaare ignoran!5 sau neglijen!5 in
ceea ce privegte literax, citit5/rostitd cs in cuvinte in care pronunlia corectd este
gz: ,,rezultatele [ecsaminirilor]" (Realitatea TV, 4.XI); ,,memoria [ecsilului]
romdnesc" (TVR Cultural, 9.XI); ,,un [ecsercifiu] de stil" (TVR Cultural,
l4.XI); ,,[ecsemplu]" (Pro TV, 27.X); ,,sd treacb [ecsamene]" (Bl TV, 28.X).
Sunt descalificante cultural pronunldrile greqite ale unor cuvinte gi
expresii str[ine, cain cazul engl. puzzle pronunlat [paldll (,,este o piesd dintr-un
fpafnl] mai mare", 81 TV, l.XI) sau al fr. ,,montagnes msses [m6tefl rus]" (Bl
TV, 3.XI). S-a constatat, de altfel, cd numele prOprii qi titlurile in francezd sunt
adesea pronunfate greqit, fiind citite dupd regulile din englezd sau din rom6nS:
,,Tribune de Gendve [tribune de geneve]" (Antena 3, 20.X);,,Le Figaro [e
,,derby-ul" (Realitatea TV, l5.XI;
figaro]" (Antena 3, 25.X).

4. Erori gramaticale descalificante cultural (in ciuda marii frecvenle in
vorbire) sunt folosirea relativului care invariabil
25.X) etc.
t22
gi fdrd
prepozifie
qi
dezacordurile de diferite tipuri.

4.1. Dezacordul dintre subiect gi predicat, extrem de supirdtor cdnd
provine din folosirea popular-regionald a unor forme verbale unice pentru
singular gi pentru plural, este explicabil uneori ca acord semantic sau prin
atraclie: ,,Traficul, vremea, ploaia i-a impiedicat deocamdat[ s5..." (B1 TV,
15.XD; ,,Harghita gi Covasna s-a situat printre..." (Bl TV, 25.Xf; ,,$i mai se
ducea nigte dudui" (Antena l, 6.XI); ,,Rudele lui Romulus Mailat a avut parte
de o primire nu tocmai bun[" (Radio 21, 6.XI); ,,mai vine din tdnira genera]ie
oameni'o (Pro TV, 26.X); ,,moagtele Sftintului Dimitrie va sta aici" (Antena 3,
t23
Sunt dese dezacordurile intre un numeral cu forme diferite pentru

masculin gi feminin gi substantivul pe care acesta il determin[: ,,doudzeci qi
unu de facultSli" (Realitatea TV, 26.X); ,,gaptezeci gi unu de institulii" (Pro
TY,26.X);,,avem o mie qi una de lucruri de frcut (Kiss FM, 24.X); ,,cel de-al
doilea frlm, al dou[zeci qi doullea al seriei" (Kiss FM, l.XI). Foarte des
numeralul doisprezece este folosit invariabil, deci gi pentru feminine:
,,doisprezece zile" (Pro TY,26.X);,,doisprezece grade la Arad" (Bl TV,
22.X1);,,zece mii sau doisprezece mii" (TVR 2, 30.X); ,,are peste doisprezece
mii de membri" (TVR 2, 5.XI). Degi este foarte rdspdnditd qi nu reprezintl un
dezacord propriu-zis, folosirea fonnei doisprezece pentru exprimarea orei ,,ora doisprezece" (Prima TV, 16.X; Antena 3,27.X; Kiss FM,S.XI etc.) rimdne o gregeald, sanclionatd de specialiqti. Au fost destul de frecvent intdlnite
gi alte tipuri de dezacorduri: ,,insiqi materialele" (81 TV, 28.X); ,,cele peste
1500 de litri de motorind" (Na{ional TV, l.Xf; ,,in ochii juriului 9i al
telespectatorilor" (Prima TV, l8.X); ,,au trecut opt generalii ai unei familii"
(TVR 2.28.X) etc.
4.2. Frecvente sunt gi abaterile de la norma de acord al pronumelui
relaliv care - ,,principiu pebaza cIreia..." (Pro TV, 23.X); ,,nu are o persoand
impotriva clruia..." (OTV, 24.X) - gi, mai ales, de la regula ca acesta sd fie
precedat, cdnd este complement direct, de pe'. ,,cea mai mare prostie care a
ibcut-o" (Acasd TV, 17.XI); ,,un ceas care l-am avut" (Nalional TV, l2.XI); ,,o
legendd care poate ne-o spui tu" (TVR 2,28.X);,,piciorul care mi l-am rupt cu
motocicleta" (Radio 21,14.XI) etc. Care este folosit invariabil--,,un om simplu
care
nu are nicio putere, care ii e fricd" (Acas5 TV, 3l.X);
,,...Ie-aq
recomanda-o din suflet celor care le-a pldcut la vremea lor" (81 TV, 10.XI) gi devine - ca in vorbirea personajelor lui Caragiale - un fel de conector
universal: ,,ne amintim de Ddnu! Lupu, care nu se gtie ce s-a intAmplat acolo
pAni ta urmi" (Bl TV, 29.X); ,,Orice om s[n[tos la cap are doi pantofi in
picioare, curel-x llsat Dumnezeu cu doul picioare" (Bl TV, l8.X).
5. Alte manifestdri nerecomandabile ale romdnei populare, neingrijite,
sunt, de exemplu - in morfologia verbului - forma verbalS hibridi a vroi *
,,Vroia si se c6sitoreascd" (Acasd TV, 23.X) *, conjunctivul si aibe - ,,nu
trebuie sI aibe" (Pro TV, 5.XI) -, confuziile intre conjugdri - ,,Irinel s-o simte
bine? (Pro FM, 19.X) -, omiterea sufixelor -esc Ai -ez -,,se bdnuie" (OTV,
15.XI), ,,s-o copie" (Kiss FM, 7.XI) -, confuziile intre imperativul afirmativ 9i
cel negativ: ,,Aoleu, nu mai zi de-astea!" (Acasd TV, 17.XI).
Registrului popular
ii
aparfin qi construcliile analitice care substituie
genitivul 9i dativul din limba literarL: cu lu(i) proclitic - ,,to(ionarul lui

Elisabeta Rizea" (TVR Cultural, 23.X); ,,I-a linut lu' ila m6inile" (Antena I ,
20.X) - sau cu prepozilia la: ,,[-am dat doui ciocane la butonul [sta" (Pro FM,
6.XD.
De asemenea, sunt stridente stilistic, marcdnd un nivel suburban de

comunicare, construc{iile cu pronume reflexiv ale unor verbe - a se risca, a se
merita qi mai ales a se rdde: ,dar totugi
124
mi risc" (Pro TV, l9.XI);
,,s-au
meritat cele 557 de minute" (Prima TY, 24.X);,JVIi rffd de legin" (Antena 1,
10.Xf; ,,Cum poti sd vorbeqti de inunda{ii gi si te rizi...?', (Antena 1,25.X);
,,$i sd ne mai r6dem un pic" (Radio 21,20.X1).
Adverbele semnaleazd ,,stilul incult" prin doud fenomene muntenegti,
respinse de limba standard: folosirea lui decdt neinsolit de negafie, in locul
adverbelor doar qi numai *,,Am dec0t litera [l]" (Nalional TV, 23.XI); ,,Mai
sunt decAt cdteva minute" (Nafional TY,23.XI);,,A jucat de la egal la egal

[...]
decat in primele trei sferturi" (Realitatea TV, 4.xI) -, gi plasarea adverbului
mai inaintea pronumelui ori a auxiliarului: ,,Nu mai il injurali,' (Realitatea TV,
20.XI); ,,Mai ne trebuie bani qi pentru chirie" (Bl TV, l5.X!; ,,Sper sI nu mai
se intAmple niminui" (Acasd TV, 3.XI); ,,Mai ar fi povestea cu doamna
blondd" (OTV,24.X).
In fine,
familiar-populari este extinderea nerecomandabild a

extrem de multe construcfii: ,,si-pi asume rlspunderea pe
legea" (Antena 3, l9.X); ,,el sd fie acolo pe telefoane" (Antena 1, 6.XI); ,,omul
e pe treabi" (Antena I, IO.XD, ,,pe finalul meciului" (pro TV, 26.X1); ,,pe
agenjiile de gtiri a venit o informa!ie..." (Antena 3, l9.X) etc.
6. Semnal6m frecvenla cu care apare in mass-media o greqealb
combStutd constant de lingviqti, dar care s-a rdspdndit in ciuda tuturor criticilor:
folosirea secvenlei ca gi (cu sau fbrd scuza incercdrii de a evita o cacofonie) in
locul lui ca, in construclii care exprimd nu comparafia, ci statutul, calitarea,
relafia: ,,ca gi concluzie, ce-ar trebui sd facem?" (Acasd Ty, 23.X);,,e cel mai
mare de la noi ca qi numir de clienJi" (Radio Romania Actualitili, 5.XI); ,,lucra
ca qi taximehist" (Radio InfoPro, 19.X); ,,ca gi tentafie de a alege in afara
cuplului" (TVR 2, 17.XI).
7. Au fost inregistrate (destul de rar) cuvinte qi expresii marcat.r,ulgare
curv$tini
mici pusi pe interes" (Prima TV,21.X);,,vreun pulifrici
-,,o
de-dsta" (Antena l, 25.X); ,,Bii, pupincuristule, b6i, bbiatule!', (Antena l,
16.xD. Mai frecvente sunt argotismele a cdror vulgaritate este aluzivd; in
prepozi{iei pe
in
aceastd situa{ie sunt construcliile eliptice qi ambigue cu verbele a pune, a lua, a
da,
face etc.: ,,Sd nu mai umbli cu magina murdar[ cd am pus-o,' (pro FM,
3l.X); ,,Cred cd dacd era Cristina acum in Italia, cred cd qi-o lua" (pro FM,
8.XI); ,,Am auzit cd, in seara asta o romdnc[ qi-a mai luat-o in metroul din
Milano" (OTV, 7.XI); ,,in ideea cd n-au reuqit si ne-o tragi', (OTV l8.XI);
,,Pe voi vi cam freacl grija despre emigranfii rom6ni" (Antena l, 6.XI) etc.
8. Alte erori, pe care spaJiul nu ne mai permite sd le prezentdm aici in
detaliu, se explicd prin neglijen{a in construirea discursului oral: utilizarea
gregiti a unor prepozifii, a structurii din punct de vedere (,,din punct de vedere
al performanlsi'l, TVR 1, 20.XI), a conjuncliilor corelative (,,Ministrul
Transporturilor, Ludovic Orban, c0t gi subalternii sdi...", Realitatea TV, 20.XD,
producerea de anacoluturi (,,Eu, de exemplu, C.N.A.-ul mi pune sd vI intreb
dacd aveli probe", Bl TV,31.X), aparilia lui deci parazitar (,,Tu mb faci pe
mine deci s[ nu mai am vigoare", Antena 1,25.X) - pdnd la incoerenla totald a
enunfurilor: ,"Ai fbcut lucrul acesta, ai intrat in aceasti campanie gi inleleg c6
t25
unul dintre lucrurile, pentru cd in mod inevitabil, a$ vrea s-ajungem la chestia

asta gi oarecum sd o rezolvdm din start pentru a nu fi cu aceast[ povard cd
trebuie si clarificdm qi aceasti chestiune oricit de nu ne-ar face plicere.
Lucrul care s-a pus in disculie este de ce ai folosit conturile tale [...]" (Antena
3, 30.X). Principalele deficienfe semantice qi stilistice sunt pleonasmele
(,,Reprezintd un procent de pdnl la 25 la suti", Realitatea TV, 18.X; ,,Se
terminl cu happy-end", Bl TV, 28.X; ,,Bine v-am regisit din nou la edilia
speciall
emisiunii noastre!", OTV, 28.X), improprietIlile semantice,
extinderile de sens ale unor cuvinte la modd (localie), cligeele (,,qi la noi in !ard,
la nivelul zilei de m6ine, vor incepe ploile", Antena 3, 3.XI), calcurile din
englezd (,,ei par mai confortabili cu ideea...", Antena 3, l9.X), limbajul
pre{ios, artificial (,,Revenind la acest moment terminus al vie}ii Elodiei",
OTV, l5.Xl; ,,dupd
ce va lua
final tdmbdliul...", Acasd TV,24.X), cacofoniile.
II
:
I

$I DE TELEVIZIUNE
in perioada 26 noiembrie - 11 decembrie 2007
I. Greqeli de scriere (in titraje sau in crawluri)

1. Scrierea cu -i, -ii sau -iii la finali de cuvAnt: ,,Aproape 26000 de
goferii au rdmas frrd pennis" (Antena l, 4.XII); ,,adugi in Italia de anumili
membrii ai organiza\iei" (Pro TV, 11.XIf; ,,LaBrdila, muncitoriii s-au chinuit
trei ore sb fixeze bradul de Crdciun" (Realitatea TV, 4.XII); ,,iar tofii cei care
au plf,tit" (Antena 3, 11.X[); ,,aceste companii ar putea oferii salarii" (Antena
3,27.Xt).
2. Cuvinte scrise gregit: ,,PD gi PLD creazl un nou partid politic"
(Antena 3, 3.XII); ,,Hai incl odati!" (Pro TV, 4.XII); ,,dintr-o dati" (Antena
l, 5.XII); ,,in nici vn caz" (Realitatea TV, 5.XIl); ,,tenismanul" (Antena 3,
2.XIf; ,,hypermarket" (Antena 3, 3.XII).
3. Greqeli privind folosirea cratimei
3.1. Lipsa cratimei din structura unor substantive compuse, a unor
adverbe compuse sau a unor nume de localitdli: ,,Parlamentari care sfideazd
legea qi bunul simf" (Bl TV, 26.XI);,,Cei care vor dori si-gi ia rimas bun, o
vor putea face" (Antena 1, S.XI|; ,,agent gef'(Antena 3,28.XI); ,,plutonier
major" (Antena 3, 27.XI);,,prim procurorul" (Antena 3, 27.X1); ,,prim
ministru" (Prima TV, 4.XIf; ,,Azi noapte, Buz[u" (Acasl TY, 27.XI);
,,Gabriel Zahiu este noul antrenor al echipei Pandurii T6rgu Jiu" (OTV,
l0.X[);
ll.xrD.
,,Tdrgu Mureg: azi a fost inmormdntat actorul Ion Fiscuteanu" (OTV,

3.2. Apari{ia cratimei in cuvinte derivate sau compuse sudate, intre
qi articol, in elidSri improprii: ,,o aliantd
rdddcina unui cuv6nt adaptat

i
I
t
I
t26
pre-electorali" (Realitatea TV, 29.XI); ,,media multi-anuali', (pro TV,

28.XI); ,,ultra-performant" (Pro TV, 28.X1); ,,Bitrdnul traversa strada, dar s-a
dezechilibrat qi a cdzut sub rofile tir-ului" (Antena l, 3.XIf; ,,S-au dat cap-n
cap! i' (Anten a l, 2.XIl).
4. Greqeli privind scrierea cu literi mare sau mici la inceputul
cuv6ntului: ,,va crea probleme guvernului" (Antena 3, 3.XII); ,,E oprit trenul
Personal Bucuregti - Piteqti" (Realitatea TV, 6.XII).

5. Gregeli de punctuafie
5.1. Absen{a virgulei
(a) pentru a separa vocativele sau alte formule de adresare de restul
enunlului: ,,Politicieni trezili-v61" (Bl TV, 10.XII); ,,La mul{i ani pro TV!',
(Pro TV, I.XII); ,Nu te supira frate!" (prima Ty,27.XI);,,Cum nu mii?,,
(Pro TV, 29.XI);
(b) pentru a separa strucfuri coordonate adversativ: ,,a faee dovada...

de corecfie nu o
joacd" (Antena 3, 28.XI);
(c) pentru a marca lipsa verbului: ,,Venezuela la urne" (Antena 3,
2.XII); ,,Agathon la DNA" (Antena 3, 3.XII); ,,Fata Andei Cilugireanu
injunghiati in propria cas[" (OTV, lO.XII);
(d) pentru a izola anumite circumstanfiale sau structuri explicative:
,,Coliziune in lanf pe un pod peste Dun[re provocati de polei" (OTV, 30.XI);
(e) pentru a delimita apozi\ia de restul frazei: ,,a discutat cu secretarul
general al Guvernului, Ilie Bolojan despre..." (Antena 3, 28.XD.
iar pragul minim fixat..." (Antena 3,27.Xl);,,Este un element
5.2.
Aparifia nejustificati
virgulei
(a) intre subiect gi predicat: ,,Filmul ,,4 luni, 3 sdpt6m6ni qi 2 zile,', a

primit..." (Antena 3, 2.XII);
(b) intre verb gi complementul direct: ,,...a invins cu scorul de 2-0,
forma{ia..." (Antena 3, 3.XII);
(c) intre propozilia principald 9i o subordonatd completivd: ,,Liderii
Uniunii sunt nemulfumi{io ci unii colegi parlamentari..." (Antena 3,29.XD.
6. Lipsa semnelor diacritice se observd in mod consecvent la anumite
posturi (ca OTV) gi, accidental, la altele: ,,circulalia se desfiqoara', (Antena 3,
27.XI); ,,urmatoarei rute" (Antena 3, 27.XI);,,Antrenor Romania" (TVR

3.XII); ,,Brailal urmeaza dupa" (Prima TV, 10.XIl); ,,En francais,, (Antena
2.Xn).
l,
l,
II.
Greqeli de pronunfare
1. Accentulri gregite: ,,urmdnd sd beneficiez de prevgderile...,,
(Bl
TY, 26.XI); ,,ca tutore legal al lor" (Acasi TV, 30.XI); ,,in derbiul cu
Universitatea Cluj" (Na{ional TV, 3.XIf; ,,are un a{bi,'(Nafional TV, 10.XII);
,,performeri" (TVR 1, 4.XIf; ,,bute[e" (prima Ty, 27.XI);,,studiul cu
priclna" (Radio 21, lI.XII); ,,to!i ili rdspund cu furle cd...,,(Bl TV,30.XI);
,,De-abia agtept s5 vdd incgtro se va duce" (Antena l, a.XI!; ,,Transparency
International" (Radio InfoPro, 6.XIf; ,,The Best of, cu Mihai Morar gi Ioana
t27
Pescarlu" (Radio 21, 30.Xf; ,,Corul pregitit de maestrul Stelian Olarlu"

(TVR Cuitural, 11.XII); ,,Descrieti-mi-o pe-aia din bar!" (OTV, 30.XD;
,,Ducgfi-vir rndine Ia.." (TVR Cultural, ll.Xlf; ,,Dar spunefi-mi ce pirere
ave{i despre..." (Nafional TY, 27.XI);,,Pii r[spundg]i-mi, atunci!" (Nalional
TV, 10.XII); ,,Credgfi-m[ cd toatd ziua..." (Europa FM, 10.XII); ,,Ducgfi-vd
acolo!" (Radio 21, 30.Xf; ,,Suntgm in direct." (OTV, 10.XlD.
2. Pronun{ii gregite
2.1. Cuvinte: ,,s-au b[tut pe bacnotele" (Antena l, 2.XlI); ,,Ce
repercursiuni ar avea [...] acest mesaj?" (OTV, 2.XIf; ,,Doroftei qi [...] sunt
cei mai titrafi boxieri" (OTV, I0.XII); ,,De pe Champs-Elys6es [gampelize]"
(Na,tional TY,27.XI);
2.2. Serii de cuvinte in care pronunlarea corecti a litereix este [gz]: ,,qi
tot [ecsotisrn]" (TVR Cultural, 29.XI);,,Nu se qtie insd cu [ecsactitate]" (Pro
TV, 4.XIf; ,,executor [ecsecutor]" (TVR l, 30.XD etc. (pronun{area corectji a
literei x in cuvinte ca acestea este [gz], agadar: [egzotism], [eg2actitate],
[eg2ecutor] etc.)
2.3. Forme ale unor pronume gi ale verbului a .ft in care litera e se
pronunfd corect [ie]: ,,Iar [el e)zero, nimic" (Acas[ TV, I.XID,,,[el] declari
c5..." (Europa FM, I I.XII) etc.
III. Greqeli privind morfologia

1. Forme gregite ale unor verbe: ,,Nu tofi liberalii vroiau sd
migreze" (Antena 1, 4.XIf; ,,Sper ca toatd lumea si aibe o zi frumoasd" (Pro
TV, 2.XII); ,,!5ri1e africane nu trebuiesc acum descoperite" (TVR 2, 8.XII);
,,Ce li-ar place sd prezin[i?" (TVR l, ll.XII); ,,Pbdurarul poate prevede un
eventual dezastru" (Radio Rom6nia Actualit5li, l0.X[); ,,Fice{i-m5 s[
infeleg!" (TVR Cultural, 9.XII); ,,Si-i bitem la fundule! pe toli" (Radio 21,
4.XI!; ,,Crimele se succed" (Nafional TV, lO.XIf; ,,auzisei de el" (TVR l,
27.XI);,Nu or sd se aplice" (Antena 1, 5.XII); ,,ii trimeteai mesaje pe
telefonul mobil" (Acasd TV, 30.XD.
2. Forme gregite ale unor substantive
2.1. Forme gregite de plural: ,,Printre criitifele aburinde" (Acas6 TV,
4.XII);,,Iqi petrec diminelile, dar gi dupi-amiezele citind ziarele" (Furopa FM,
3.XID; ,,cotidianele britanice Times gi Sunday Times" (Radio lnfoPro, 6.XID;
,,compromise" (TVR 1, 27.XI); ,,S-au deschis patinoarurile" (Radio 21,

30.xr).
2.2" Forme incorecte de genitiv gi de dativ: ,,A dat foc plapumei"

(Antena 1, 11.XII);,,impotriva p0inei albe" (OTV, l0.XIf;,,din cauza cefei
(Realitatea TV, 9.XIf; ,,la orele amiezei" (TVR 2, 26.X1);,,pe blogul lui Ioana
Dobre" (Antena
l,27.XI);,,Bii, eu impotriva lui ista
votez" (Antena
1,
27.X1).
2.3. Unele substantive apar cu forme gregite din cauza necunoaqterii
etimologiei cuv6ntului respectiv: .,ucrainienii" (Prima
t28
TV,
4.XID;
,,pregedenfie" (Antena
3, I I.XII); ,,genoflexiuni" (prima TV, 4.XII);
,*rtacheta foarte cobor6td" (Realitatea TV, 9.XII).
3. Forme gregite ale unor adjective sau adverbe: ,,intr_o manierl

ugor groteascil" (B1 TY,27.XI);,,Aqa cd, dragele noastre, aveli cu ce sd vI
rdsfb{a}i" (Bl TV, 30.XI); ,,printre ultimile pe care le-a frcut', (TVR Cultural,
29.XI);,,revanga unei mare scriitoare suedeze,, (TVR Cultural, ll.Xlf;
,,s_a
circulat bu maxim l0 kilometri la ord" (Nafional TV,27,XI).
IV. Gregeli privind sintaxa
1. Lipsa acordului
1.1. Dezacordul dintre subiect gi predicat (frecvent): ,,Dacd femeii ii
place culorile rog-albe, ce sd-i faci?" lRadio lnfopro.4.XII); ,,Cat a" efemerd
este gloria Si puterea" (Realitatea TV, 10.XI!; ,,...qi iar se va gisi cdfiva
tdntdldi care si le ia de neveste" (Kiss FM, 29.xr);,,Aga cum
si-a dirit Mazilu
Si compania" (Nalional TY, 27.XI); ,,Gala premiilor Nobel au loc in
Norvegia" (orv, l0.XIf; ,Numai doud luni mai desparte Romdnia de..."
(Realitatea TV, 10.x[); ..in fiecare zi, acest partid, in frunte cu Traian
Bdsescu, pierd c6te cinci la sutd, nici nu-qi dau seama" (Antena 3, 5.XII) etc.
1.2. Dezacordul adjectivelor (unele provenite din verbe sau din
numerale): ,,Ar fi un lucru bun, dar nu atdt de bun ar fi aceasti solu(ie" (Antena
3, ll.X[); ,,Pe Subin BdlaSu toate lucrurile astea il llsau reci..." (Acas[ TV,
1LXID; ,,cele patruzeci qi una de puncte,, (Nalional TV, 9.XI!; ,,in Romdnia
existd peste doisprezece mii de oameni,'(Radio 2l,4.XII) etc.
1.3. Dezacordul unor pronume: ,,mama Adelei popescu, omur cdreia
ii d[ruieqte iubirea ei infinitd" (Acas6 TV, 30.X!; ,,paradoxal, Ministerul de
Finan{e nu este interesat..., singura lor griji fiind..." (Realitatea TV, 29.XI);
,,vor fi achizilionate patru spitale mobile, care vor fi repartizate astfel: doud la
Bucureqti, una la Iaqi, gi o alta 1a..." (Europa FM, 10.XII).
1.4. Dezacordul lui al a, ai, ale (frecvent): ,,av6nd un efect de

tnmuiere aI pielii" (Bl TV, 30.K); ,,cu ajutorul computerului gi a
instrumentelor de aici" (TVR 2, I.XII); ,,cdstigdtor a hei premii oscar pi a
premiului Palme d'or" (Bl rv. 27.X1):.,in cudrul acestei intrevederi sau a
unei convorbiri telefonice" (Antena 3, 3.XI!; ,pe fondul luptelor pentru
influenlb gi a conflictelor personale" (Europa FM, I I.XII) etc.
2. Anacolutul (construcfii sintactice cu forme greqite, in special de
caz): ,,Domnul Boc ii mai dau o misiune in seara asta" (Bl fV, ZO.X|;
,,Domnul Prigoanii l-am vizut la noi in emisiune', (prima TV, 2.XIf; ,,E o
echipd care nu-i sufli in ciorbd" (Radio 2l,4.XII);,,Vine Alinufa care nu e
ziua ei asldzi" (Pro FM, 30.XI) etc.
3. Complementul direct fi'ril pe (frecvent): ,,a patra intrebare care

n-o mai contoriz[m aga, ca timp" (TVR 2,6.xil);,,vreau o ldmurire care s-o
argumentezi" (Realitatea TV, 4.XIf; ,,bibelourile fabuloase care le ai in cas[,,
(Bl TV, 9.XI!; ,,Asta a fost singurul rdspuns care vi l-a dat?,'(TVR l, 3.XII);
,,pentru lovitura care a dat-o" (Radio 2l,4.XII).
129
4. Complementul (direct sau indirect) nedublat prin pronume:

italianl stdrnegte pe italieni,, (Antena 3, 2g.XI); ,,Aveauingrijoriri mari
pe care vroiau si le imprrtrgeasci lui rraian Bisescu" (prima TV, 29.xI)
,,Presa
etc.
5. Gregeli de utilizare a prepozifiilor/locu{iunilor prepozitionale:

,,Ne intoarcem pe aceastd idee" (Realitatea TV, 26.xr);,,p6nd aiumaveau niqte
salarii foarte mici vizavi de profitul pe care-l aveau patronii" (pro FM, 27.XI);
,,Stali pufin in telefon pentru l0 secunde!" (OTV, l l.X[); ,,Nu te po{i preface
cI pricepi despre o lege european[" (B1 TV, IO.XI]; ,,Vom vedea cum stau
lucrurile din punct de vedere al invita{ilor mei" (OTV, I l.XD.
6. Gregeli in utilizarea conjunc{iilor: ,,in aceqti zece ani s-a format ca
qi politician" (Realitatea TV, 2.XI|; ,,durnneavoastrl, ca gi colegiu, ca gi
entitate" (B1 TV, 11.XI!;,,amprimit gi urmdtorul text, aici, ca gi dedicalii'
(Kiss FM, 29.XI); ,,L-a rugat foarte mult ca si nu spun[ la nimeni" (OfV,
30.XD;,,...urm5reqte ca sI treacd ilegal granila" (OTV, 2.XII);,,Vrei ca sii te
intorci in atenlia publicului..." (Radio 21, l l.X[).

7. Greqeli in utilizarea adverbelor: ,,...nu o poate ajuta cu nimic pe
bd1'r.en6, dec6t o poate transporta la spital" (Realitatea tV, ie.Xt;;
,,mai mX
scoate din minli" (Antena l, 27.XI); ,,eu vreau s6 mai imi pun', (Kiss FM,
27.XI);,,mai li-aduci aminte" (Radio Romdnia Actualitdfi, 2.XIl);,,dac6 mai se
poate numi confruntare" (TVR 1, 10.XII) etc.
8. Nemarcarea relatiilor sintactice (stilul ,,telegrafic,'): ,,Anca Oprea,
director Gridina zoologicd" (Realitatea TV, 4.XII); ,,precipita{ii Europa,'
(Antena 3,titraj,28.xl);,,lider sindical mineri valea Jiului" (Antena s,z.xlty;
,,35000 pisiri moarte din cauza gripei aviare,' (OTV, lI.XII); ,,Cinci, gase
procente va fi energia mai scump6'(pro FM, 27.XI) etc.
2l.XI); ,,Trendul va fr avantajos" (pro FM, 6.XIf; ,,este in trend" (TVR 2,

1 1 .XI!; ,,Ceo,td apoi un band" (Antena 1 29.XI);
,
,,$i-a creat un brand" (este
vorba despre o cdntireafi) (OTV, l0.XIf; ,,...sus!in master-classuri,'(TVR 2,

28.XI);,,au fbcut un live" (Antena 3, 28.XI); ,,Niqte agreementuri, bd,
linem
aga.'." (Nafional rv, 27.xr);,,Are o companie de ceasuri de lux, adicd fake-uri
din alea" (Pro FM, 5.Xl!; ,,imediat dupr breakut de publicitate" (Realitatea
TV, 6.XII); ,,asta mi se pare foarte funny" (Kiss FM, 28.XI) etc.
3. Folosirea abuzivd, a termenului locayie pentru loc, centru, sediu,
imobil etc.: ,,Locafii cumplrdturi" (Pro TV, 26. XI); ,,la locafia respectiv["
(Antena l, 3.XIf; ,,inh-o locafie medicald militard" (prirna TV, 4.XIf;
,,...acesta fiind cunoscut drept o locafie a inftactorilor" (Radio Infopro, 2g.XI);
,,Cum ali ales locafia asta?" (este vorba despre un club) (OTV, 30.XI); ,,Fin
observator in ceea ce privegte locafia, dar gi mediul inconjurdtor"
(orv,
30.xD
etc.
4. Verbul a se tntdmpla folosit inadecvat: ,,Aceasti paradd se va

intdmpla" (Pro TV, 1. XII); ,,A trecut un an de c6nd s-a intAmplat Nobelul
anul trecut" (TVR cultural, 9.XIf; ,,$i o alt6 premierd care s-a intamplat la
Marie Curie" (TVR 1, 11.XII).
5. Calcuri dupil englezi: ,,sd ai un partid preziden{ial, da, face sens,
deci are un scop" (Antena 3, 3.XIf; ,,firma... va cumpdra un teren..., unde va

dezs'olta mai multe clidiri de birouri gi depozite" (Antena 3, 5.XII);
,.Alfii ins6,
nu sunt la fel de pozitivi..." (Prima TV, 29.XI) etc.
2. cuvinte englezegti folosite excesiv, deqi existd un echivalent in

romdn5:,,Dupi ce cd a intitrziat enorn cu speech-ul respectiv,, (Antena l,
VI. Observafii in plan stilistic

1. Excesul de elemente colocvial-argotice (unele de_a dreptul
lulgare): ,,CAnd apare un analist la televizor, toati lumea pune botur',
6aOlo
21, l I.XII); ,,Sd claxondm pdnd di benga in ei', (Antena 1, 4.XII); ,,Va ieqi cu
smirdoiali" (Antena l, 5.XID; ,,Dacd imi bag qi eu o pild ta tine, mi-o d[ gi
mie?" (Pro TV, 29.XI); ,,La cili bani are BCR-ul, sd ne arate gi noud o
bundciune" (Pro FM, 27.XI); ,,am dat banu' acumulat, am dat cagcavalu",
(Kiss FM, 27.XI); ,,Haide, fd, cd eu nu sunt liganci, m0nca-mi_aio
frcea-mi-ai" (Acasd TV, 30.X!; ,,Era sd le zic bulangii, imi cer scuze" (e
vorba de parlamentari) (Nalional TY,27 .XI);,,Avem in ,,Libertatea" una, doui,
trei, patru ff,{e la vedere" (Kiss FM, 4.XII);,,Bi, io-m bag picioarele in ea de
muzicd..." (Prima TV. 29.X1); ..lnstitutele de sondaj a opiniei publice s-au
ftrcut de rahat pentru a miliarda oard" (Antena l,27.XI);,,Aqa ium a fost gi
Cioroianu, inainte si dea cu mucii in fasole" (Antena I , 27 .XI);,,Ia mai dd-i,
mi, in... mama lor de macaronari" (Antena 3, 28.XI); ,,Toati lumea mi
freaci la cap cu filmulelul" (Antena l, 29.XI) etc.
2. Stilul ,,relaxat), (in cadrul cdruia se inscriu qi pronunfiile populare
ale numeralelor, foarte frecvente la toate posturile): ,,$i damele,
nu
"i"ne mais"
existi?" (Acasd TV, I0.XII); ,,Mdcar in ultima parte a emisiunii si
r6dem" (Antena l, 6.XIf; ,,V[ place [...] sn vi conversafi,, (pro TV, 2.XIf;
,,la paptisprezece ani de la Revolufie" (Bl TV,3.XIf;,,costa o sutd douij de
130
131
V. Gregeli de lexic gi de semantici

1. Pleonasmul: ,,in cazul unor asemenea pruncucideri, mamele, de
foarte multe ori, iqi ucid qopiii, pe care apoi ii abandoneazd, fie in ghene de
gunoi, fie..." (Prima TY, 27.XI);,,Mult mai devreme decAt ar fi creiuL cineva
cd poate fi posibil" (Bl rv, 3.XIf; ,,Am auzit c6 rela[ia s-a imbundtb{it la un
anumit moment dat" (B1 TV, 3.XIf; ,,calitifi pozitive" (Antena 3,2.XlI); ,,a
pi-nceput deja" (Kiss FM, 27.xr);,,Sunt recunoscute ca fiind drept cele mai
fi o potenfiali victimi" (Nalional TV,

27.Xl);,,Pentru a le revedea din nou impreund pe scend" (Na{idnal tV, :.Xry;
,,Astfel, proiectele de viitor sunt realizate prin..." (TVR Cultural, 3.XIf; ,,Cu
marile metropole europene" (TVR Cultural, 9.XII); ,,am mai frcut inci un
pas" (Radio Romdnia Actualitdfi, 27.X1); ,,revin iarigi" (Radio Rom6nia
Actualitdli, 9.XII); ,,este cel mai mare colos din Craioya', (TVR l, 30.XD;
,,procentul a ajuns la33%o" (TVR l, 6.XI); ,,A!i vdzut cd tot sunt agresate in
bune" (Europa FM, 27.XI); ,,Poate
continuare" (OTV, 1I.XII)
etc.
mii
de lei" (Nalional TY,27.XI);,,Ia ora gaptisprezece,, (Realitatea TV, 2.XII);

,,Real Madrid oferd Fiorentinei qaptisprezece milioane de euro" (orv, l.xII);
,,la ora noulqpe" (Pro FM, 28.X1);,,Steaua pleacd cu

FM, I LXIf; ,,paigtrei de milioane" (Kiss FM, 27.X1).
3. Alte stAngicii stilistice sunt:
Sansa a paigpea,, (pro
(a) cacofoniile: ,,Prim6ria gi banca care au fbcut acest...', (Europa FM,
3.XIf; ,,nu se agteaptd ca ceva sd se schimbe" (Antena :, tt,XU;f ,,Sunt

convinsd ci cadoul meu de crdciun ii face bine" (Radio Romdnia Actualitdfi,
e.XIl);
(b) repetiliile: ,,Toate acestea vor incepe incepind cu ora I 1.00.', (pro
TV, LXI!; ,,Haidefi si mergem pe ce nu merge!,'(TVR l, 6.XID.
III
$I DE TELEVIZIUNE
in perioada I -21martie 2008
in textele scrise (tih6ri, crawluri) apar in continuare nepermis de multe
de ortograjie gi de punctualie. cele mai grave erori de ortografie privesc
$regeli
folosirea cratimei: absenla -,,gi ma lovit" (prima TV, 2r.III) * ruo int oduc"r"u
eronatd a acesteia - ,,Lisa-fi, domnule, si vad[ cum e aici!', (Antena l, I 1.il);
,,Lisa-fi gura!" (Antena 1, 11.ilI); de asemenea, scrierea secven{ei finale i/iifiii:
,,copii sdi" (TVR 1, 7.III); ,,banii noqtrii" (Antena l, I l.I[); ,,angai4li noqtrii"
(Antena 1, l9.IID.
Sunt foarte numeroase erorile de puncfualie care privesc folosirea
virgulei: lipsa virgulei care sd izoleze un vocativ -,,Jerod cum stdm?" (prima
TV, 5.il); ,,Sdrut mdna mami" (Nafional TV, 18.III); ,,gi eu ce fac Mircea?,,
(Pro TV, 15.ilI); ,,gefu' venili sd vi uitafi!,' (pro TV, I9.III); ,,Mulfumim
Rapidule!" (Pro TV, 2l.llr) - sau un atribut izolat (presupundnd o elipsi)
,,Busuioc acazst cI nu qtia cd pavarotti a murit,, (OTV, l4.III); ,,1_a condamnat
la 25 de ani de inchisoare pe Jean pierre Sgueglia acuzat de triplul asasinat"
(N24, I9.IID. De asemenea, lipsegte virgula care sd izoleze o apozilie:
,sA. fost
ucisr cristina de sotul ei Alexandru?" (orv, 4.IIf; ,,Amor intre directorul
liceului rraian gi eleva sa Gabriela" (orv, l8.IID. Apare, in schimb, virgula
intre subiect gi predicat: ,,Direclia Nalionalr Anticoruplie, incalcd legea,
sprijinitd de organele superioare" (OTV, 7.III).
In ciuda semnaldrilor precedente, postul
orv continu[ sd prezinte pe

crawl texte lipsite de semnele diacritice ale alfabetului romAnesc.
Am constatat un numdr exagerat de mare de neglijenfe de tastare, care
arata cd nu se procedeazr consecvent la verificarea qi corectarea textelor.
Erorile de acest tip, dovedind grabd qi superficialitate, sunt ugor de remarcat:
,,Sportul Studenqesc" (Na{ional TV, f .ilI); ,,Rulmenutl in Europa" (Na{ional
TV, l.ilI); ,,Cu tratame,
qi
t32
tratament
cazare incluse" (Antena
3, 1.In);
,,Protestele agricultorilor
nu sunt stric
regate de...,' (Antena 3, l9.IIf;

3, 19.Iil); ,,Ceel mai scumpe tramvaie,,
(Antena 3, 19.III); ,,liderul transinstrean" (N24, l.ru);
,,Euffi Centarli,,
(N24, 3.III); ,,aleger8i legislative" (N24, l0.m);
,,favoratir'prouii,slabe,, (N24,
10.I$; oosubrepefectul" (N24, \2.III); ,,mana victimei,, (pro TV, 5.IID _
,,Cosmote ingopat de euro,' (Antena
corect: mamq.
- in yronunlie,
persrstd erorile (deja semnalate de monitorizdrile

r ,,[ecsecutarel'; (Nalional TV, 3.III); ,,[ecsactl,,,
precedente) in citirea literei
-[ecsecutivului]" (Na]ional TV, 6.III); ,,[ecsemplu],' (OTV, i.tl; nadio

7.III; Antena 3, 12.lll; f.fZ+, :.ffU; ,,1ecsistl1,, (OTV,
4-II!; ,,[ecsercifiile]" (Antena 3, l2.III). ReintAlnim accentuirite
gregite, mai
ales ale femininelor cu terminafia -te: ,,.cend se termind bute[a,'
1brv, +.t[;
aceeaqi greqealb qi la TVR l, 2l.IlI; pro TV, l2.Ill);,,Baialionul
300 de
infanterle" (B1 TV, I2.III); ,,Mafia" (Bl TV, 17.III)i
,,mass_med!a,,(TVR
Cultural, l4.Ill).
S-au inregistrat gi alte pronun{ii gregite: ,,colega mea, reporter
de
servici" (Radio Romdnia Actualit[fi, 20.III; aceeagi grggeiau gi ta oi.v,
+.ttt;
TVR l, 5.iII); ,,A fgst d{ afard pe uqe,' (OTV, t:.Ug;
,,qaptisprezece,,
(Antena I' 19 qi 2I.III etc.); ,,Undeva, in centru, tot se va gtranguta
traficul,,
(OTV, 20.III), ,,Ce repe_rcursiuni va avea pentru
fara noastrd,, (Bl TV, 2.III);
,,repercursiune" (N24, 5.IIl) - corect: repercusiune.
In domeniul morfologiei, cele mai frecvente greqeli privesc formele
hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (Na{ional TV,4.III; Et rv,'to.ttl; pro
TV,
13.III; orv, I I.III; Prima TV, 7.IID. Incorecte sunt gi alte forme:
conjunctivul
si aibe (Antena 1, ll.I[; TVR l,5.III; OTV, tb.m;, indicativui prezent
trebuiesc (,,Bordurile trebuiesc puse,', Bl TV, 11.f!, unele imperative
negative (,,treaba asta cu pldcerea n-o mai zi a d,oua ouia",
Rudio Infopro,
13.IID. S-au mai semnalat erori tipice care
lin de incadrarea unor verbe la o alta
conjugare: ,,Nu v-ar displace sI v[ oferimun bilet,, (TVR 2, I3.IID _
corect:
displdcea;,,Le suportdm, ne compracem" (Radio Romdnia a"t""ritJri,
lg.IID corect: compldcem; forme incorecte de genitiv:
,,ca familia ,o""i poiiiistului ,a
aibd grljd de copil" (Nafional TV, 3.III) corect: surorii. Mai
mulli redactori
par sd extindd pluralul paparazzi la singular:
,,zi-mi c6t cdqtigd cei mai tare
paparazzi din Rom6nia [...], care a fost suma cea mai
de un
paparazzi in Romdnia" (Radio Guerrilra, l0.m) corect:-ui"-"agtiguti
popoiorlo. Au fost
Romdnia Actualit[fi,
inregistrate forme de plural neacceptate de normd

- ,,aceste semnuri,, (Antena
1, l.1.II!; ,,cogmare" (Antena Satelor, 4.rrr)
extinderi are pluralului in -i:
-,
,,orice revolufie are victimile ei" (Radio Romdnia culturar, +'.tu;, int .u..
extrem de frecventi este forma adjectival[ ultimite:
"
,,ultimile pute.i;, (Nafional
TV, 3.IIf; ,,ultimile doud meciuri,, (Nalional tV, iZ.ru;;
,,"iti_il" sondaje,,
(Na[ional TV, l3.lll).
rn sintaxd, una dintre cele rnai frecvente gregeli intdlnite in figele

de
monitorizare r[mane omiterea prepoziliei pe la pronumele rerativ
care ctr
funcfia de complement direct: ,,prefurire
b pun"uo ei in plus" (Realitatea
"uri
133
TV, 6.III); ,,un dosar care il cunoscl'(Bl TV, 5.il); ,,la datele care le aveli"
(OTV, 2.III; gregeli similare la OTV, 4 9i 8.III; Radio RomAnia Actualitali,
I7.III; Antena Satelor, 12.III; Antena 3, ll.[I; TVR 2, 12.III; TVR 1,s.ilD'
Aproape la fel de des apar diferitele tipuri de dezacord intre subiect qi predicat;
dacd unele acorduri dupl inleles sau prin atracfie sunt explicabile in
comunicarea orald, altele nu pot fi scuzate: ,,Ce-s cu filele astea de doi lei?"
(OTV, 6.IIf; ,,cu siguranld va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg
dezbiltut" (Realitatea TV, I6.IID. Ridicd probleme, in continuare, acordul
construcliilor cu pronumele relativ care in genitiv: ,,Al5turi de Statele Unite,

Rusia gi Europa, al cirui laborator a fost instalat..." (Nalional TV, l4.II!;
,,adera{i la un grup a cdrei ideologie..." (Radio InfoPro' 7.III); ,,Poli1i$tii sunt
la casa de pariuri ale ciror geamuri sunt sparte" (TVR 1, 7.III) etc.
E in continuare frecvent dezacordul adjectivelor numerale, forma
doisprezece fiind folositd pentru feminine sau neritre: ,,locuitorii a doisprezece
firi, prinhe care qi Romdnia" (Radio Guerrilla, 7.III);qi,,Acum doisprezece
in construclia ora
episoade, toatd lumea vorbea..." (OTV, 4.III), ca
doisprezece: ,,S-a ndscut la orele doisprezece" (Bl TV, 5'III); ,,Pdnd la ora
doisprezece se lucreaza..." (Radio Romdnia Actualit[li, 7.III). S-a constatat qi

folosirea formei de masculin in locul celei de feminin: ,,dupd douf,zeci 9i unu
de zile" (Prima'TV, 2.IIf; ,ireizeci gi unu de sutimi" (Radio
Romania
Actualit5li, I0.III); ,,corpul format din noudzeci qi unu de piese" (Nalional TV,
I 1.IID, dar gi a formei de feminin (una, doui) in locul celei de masculin (unu,
doi) pentru neutre sau masculine: ,doudzeci qi una de grame" (Prima TV,
13.IID; ,,o sut[ optzeci gi doui de centimetri la Postdvarul" (Na{ional TV,
16.IID; ,,o sutd optzeci qi doui de centimetri" (N24, 16.III); ,,...se situeazd la
nivelul apatruzeciqi una de procente" (Radio Romania Actualitali, S.ilI);,,cel
de-al douf,zeci qi douilea meci" (N24, f .ilD; ',nu una, ci doud SMS-uri"
(Radio InfoPro, 7.III); ,,suntem doudzeci qi una de milioane" (TVR I ' 14'IID'
intre gregelile tipice, pentru a cdtot corectare ar trebui sd se faci
eforturi in viitor, se numdrS qi:
o aparilia
adverbului decat in contexte afirmative: ,,in ultima faz6 s-a prelevat
decat ficatul" (OTV, 8.IIf; ,,$i cine era, decat dumneavoastrA cu copilul?"
Alexandra" (OTV, 2.III); ,,un numdr de telefon unde mai se pot obline
informalii" (Antena Satelor, 5.llf ;

o folosirea conjuncfiei compuse ca si in locul lui si: ,,au convenit ca si dea
drumul la blocajul [sta" (Realitatea TV, f .il); ,,Eu imi doresc ca si fiu
judecat..." (81 TV, 19.III); ,,riscul ca si apard complicalii nu este exclus"
1,l5.I[).
in plan lexicql
(Antena
Si semantic, s-au identificat
in
continuare destul de
multe pleonasme supdritoare - ,,un refren care poate fi posibil" (Radio

Romdnia ActualitSfi, 13.III); ,,detalii qi multe alte aminunte in c6teva
minute" (Pro TV, 6.III); ,,A gdsit poqeta abandonatS, dar insi era goal["
l, l9.IIf; ,,mai reluim o dati unde sd se adreseze" (Antena Satelor,

5.II!; ,,Mai repeta{i-l o dati, vd rog, telefonul!" (Antena Satelor, 5.III); ,,$i
(Antena
din nou revenim la muzica popularl romdneascd" (Antena Satelor, I3.III) etc.
Recomandlm evitarea folosirii abuzive a termenului locafie pentru loc, centru,
sediuo imobil etc. (,,ltalia, de exemplu, sau alte locafii minunate", TVR
Cultural, 16.lll), prudenJd in inventarea de cuvinte (,,Migcarea inseamnd qi o
daunalitate crescutd", Nalional TV, 6.III), renun{area la unele extinderi
colocviale ale utilizdrii prepozi{iei pe: ,,o gtire care a sosit chiar acum pe
Agenfia France-Presse" (N24, 6.II!; ,,erali o prezen!5 foarte frecventi pe mai

pulinele televiziuni de la acea vreme" (N24, 10.III);,,poate ne semnalali acest
lucru pe SMS;tot aici, pe SMS" (Radio InfoPro, 4.lII);,,zice un ascultdtor pi
SMS" (Radio InfoPro, 10.IID.
in concluzie, se constatA cd persist6 anumite erori tipice, care nu sunt
produse de inerentele ezitdri ale expunerii orale, ci provin din proaste
obiqnuinfe ale uzului. Eliminarea lor presupune timp qi voinld de autocorectare.
IV
$I DE TELEVIZIUNE
in luna mai, 2008
(oTV,8.III);
o aparilia parazitarb a lui Ei dupd prepozilia ca (gruparea ca 9i): ,,care poate fi

folosit ca gi teren de joacd" (Antena l, 3.II!; "ceea ce s-a creat ca Ei
capacitdli de cazare pentru turigti" (Antena Satelor, I8.III); ,,Din punctul
dumneavoastri de vedere, ca qi directoC' (Radio RomAnia Actualitali,
20.III); ,,dac6-mi permiteli, ca qi o concluzie" (Realitatea TV, 10'[I);
,dac6!i-ar veni ca qi clientd o doamnd de peste 50 de ani" (TVR 1, 12'III);
gregeala apare qi la Prima TV, 7 9i 1 l.I[; OTV, 2 9i 8-III; Antena 3, I l 'il;
Radio InfoPro,2l.IId:' N24, f .il;
topica gregiti
(Realitatea
vi menlinefi argumentafia?"
maii se povesteqte de un episod cu o fat6,
adverbului mai: ,,Mai
TV, 14.III); ,,Cd
t34
Gregeli de scriere
o greSeli grave cqre privesc folosireu cratimei: ,intro zi" (TVR 1,
l3.V) * corect: intr-o; ,da-ti doui-trei rdnduri" (Prima TV,2.V) - corect: dali;
o lipsu crutimei la cuvinte compuse cu qef: ,,comisar gef', ,,chestor
qef', ,,procuror qef' etc. sau la nume de localitdli: ,,Cluj Napoca", ,,T6rgu
Mureq", ,,Turnu Migurele", ,,Miercurea Ciuc", ,,Piatra Neamf", ,,TArgu
Jiu" (la majoritatea posturilor);
o scrierea tn doud cuvinte s anor compuse sudqte:,,scurt circuit"
(Antena I,21.V) - corect: scurtcircuit;,,sub secretar" (Antena 1, 19.V)

corect: subsecretar;,,nici cum" (Prima TV, 20.V) - corect: nicicum;
135
. absen{q. virgaleilvirgulelor care separd un substantiv in vocativ:

[,] Rom0nia!" (Bl TV, 2l.Y);,,La mulli ani [,] Europa!" (National
TV, 9.V); ,,Trei [,] Doamne [,] 9i tofi trei!" (OTV, 11.V) etc. sau o interjeclie:
,,Poli1ia [,] mi, n-auzl?" (Pro TV,2l.V); ,Nu, mi [,] e Vanghelie!" (Realitatea
o omiterea rui pe inainte de care complement

direct apare fiecvent,
la toate posturile: ..cu pozele qi cu textele care le ave!i,, (OTV,
6.V); ,,De ce
,,Succes
sunt acele salturi car-e le_amvdzut?,'(Nafional TV,

l1.V);,,Huin"t" care le
1,2}.y);,,lucru care, am fbcut de curdnd
mdcar
Germania nu gi-l poate permite" (N24, lg.v);
noiia pimurui meu
,,Riman"r;p;;4i;,nici
reportaj care l-am rearizat" (B1 TV, ll.v);
,,E un intro aici care l_ai ldcut,,
(Radio Romania Actualitiri, 1 1.v);
,,Dafi-mi ,roie ,a ;f.;
a"J-*i"al celor
avea" (Antena
TV, 2.V) etc., ca gi inaintea conjancliilor sdversutive: ,,o persoand a murit [,]
,,Viena nu este doar fotbal [,] ci
reprezittd..." (TVR 1, 21.V) etc.;
o virgald tntre subiect qi predicat:,,Euro 2008, se apropie" (TVR 1,
l3.V) etc.
iar alte trei au fost r[nite" (N24, 9.V);
care i-am amintit mai devreme" (Antena satelor, rs.vr;""

,,i*iri"a turiqtilor
care-i vedeli in zond" (Realitatea TV, l.v);
,,care este ,tiiui'a" muzrca care_l
promovezi?" (TVR 2, r3.V); ,,la emisiunea aceasta
de pe TVR Internafional,
care-o avem noi cu afacerile de succes" (TVR r, l9.vip" care (in
rl
Gregeli de pronunfare
o accentudri greqite:,,prevgderile" (Antena Satelor, 8.V; OTV, 10.V)
corect: prevedgrile;,,companiile private" (Radio Rom6nia Actualith{i, l4.V)
corect: companlile;,,se!fl' (N24, 12.V) - corect: seif,
'lr
o dezucordal dintre,sabiect
Iegzecutiv].
Forme greqite ale unor cuvinte
. verbe (pronunlate, accentuate sau scrise grepit): ,,vroiam" (OTV,

9.V; Radio RomAnia Actualit5ti, 6.V; Radio Guerrilla, 9.V; Bl TV, l5.V; TVR
Cultural, l7.V) * corect: voiam;,,s[ aibe" (Na]ional TV, 2l.V; 81 TV,2.V;
TVR 1, l9.V) - corect; sd aibd; ,,trebuiesc" (OTV, l0.V; Radio Rom6nia
Cultural, 6.V; N24, l0.V) - corect: trebuie;,,vor apare" (Europa FM, 22.Y;
OTV, 14.V) - corecti vor apdrea;,,spung{i" (OTV, 6.V; TVR Cultural, 20.V)
- corect: spynefi;,,scrigti" (Radio RomAnia Actualitdli, 7.V qi 13.V) - corect:
scrieli;
o substantive la genitiv-dativ: ,,in domeniul medicinii nucleaxe"
(Antena Satelor, 8.V) - corect: medicinei; ,,regele zgurei" (Radio Romdnia
Cultural, 21.V) - corect: zgurii;,,orele amiezei" (TVR l, 5.V, 7.V pi 12.V1
Realitatea TV, 13.V) - corect: amiezii;,,centrul piefii" (TVR Cultural, 4.V) corect: piefei; ,,un orag al tandrefii" (Bl TV, 4.V) - corect: tandrelei;
,,cenuqei" (Nafional TV, 9 gi l0.V) * corect: cenuSii;
o adjective qi adverbe: ,,dragele mele" (Nafional TV, 10.V) - corect:
.
corect: ce-i;
o adverbul decat tn contexte aJirmative, in locul

hti numai sau doar:
,,Mdine, decdt in partea de sud_vest va mai ploua,, (N24,5t);-.lmportant
decdt cd a dispdrut', (OJV, 10.V); ,,Nu, imaginea nu

u_ oUlinur_;
decdt faptul cd nu vor sicomenteze...,, (Realilate aTy,2l
.Vj;
o cu $i cu sensul,,in calitate de", pentru evitarea
dragile; ,,aspectul vechei ctitorii" (TVR Cultural, lS.V)
- corect: vechii;
corect: mat'ii;,,1a maxim" (Prima
TY,2l.Y; Radio Guerrllla,20.Y; Realitatea TV, I gi 2.V; Europa FM, 2.V;
N24, 3.V;Antena 1, 1.V,2.V 9i 4.V; Pro TV, 9.V); ,,cu maxim" (Nalional TV,
21 Si27.Y; Prima TV,2l.V;N24, l9 qi 20.V),,,in maxim" (Europa FM,2.V;
Antena l, 1.V) - corect: maximum.
Gregeli de sintaxi
11.
,it
l,i
:,{
;_
ob{inut
caiofoniei, dar gi fbrd

aceastl justificare: ,,8u, ca gi contribuabil, vin qi
spun,, (OTV, t tt I corect: in
calitate de;,,sd transmitem_ca qi mesaj" (orv, r+.v;
- corect: cLmesaj;,,tot
ce qtim_noi, ca 9i cregtini" (]Vn l,2l.V)- corect jind
:
creStini;,,Agen1ia de
turism la care lucreazd, ca qi ghid" (Antena l, 19.vi,,c^ si
"or""i,
"o'iiih:
far. cu care nu avem cea mai bund relaJie,' (Antena 3,6.V)
_ coreci:
ca yard;
o acordul lai cel Ia superlatival udverbelor..

,,"uu mal aprig lovita
de"'" (TVR l, l4-y);
cea mai bine crasat' oio [o.an#,ltzq, z.v),
',formafia
,,este cea _mai bine pllTF' (N24, 9.V); ,,capitala provinciei,
."u .ui gr",
incercatd de..." Qr{24, 20.V); ,,Asta ar fivafiantacea

mai simpld, cea mai ugoarl
de vizionat de el" (OTV, l0.V); ,,provincia chinezd....;;;;
g*u'uf".tutA,,
(Antena 3,2}.Y);,,Cei mai bine pldtiJi rom6ni" (Europa
FM, 4.V; Bl TV, g.V)
136
Si predical, frecvent, la toate posturile:
,'Eu am fost primul ?n linia de front qi pe urma yeneau r"rtu t-f"i', (orv,
14.V) - corect: venea;,,A1i vdzut,va Ii in sala o
maml qi ni"i,,(81 TV,
l4.v) - corect; vor fi; ,,Doud mii de euro, atat au pierdut "
fiecare stelist in
aceastA sear[" (TVR
7.Vl - corect: a pierdut;,,se iia qi Uuoi p"
asta,,
|
(Radio InfoPro, l3.v)_- corect: se iau;,,s-au
dat drumul la "fr"rtia
tot soiul de
- corect: s-a dat;,,Se merg f" totuf uft"
fl{jg.ge1t9" (Europa FM,8.V)
indicii" (Prima TV, l9.v) * corect: se merge:,,proaia qi
"u ravagii
vanfrt a ftrcut
ieri in Mureq" (Pro TV- y-) - corect: au
Jicrt;,,Unul dintre oamenii dgtia sunt
ascultafi la telefon', (B _5
I TV, 7 .V) - corict: este ascultatl ,,egti unul dintre cei
care te-ai intors" (TVR I, r4.v)
- corect: s-au intors;,,suni hotelu.i a cdror
construc{ie amintesc mai degrabd de..." (Radio Romdnia
Actualiti{i, ll.v) corect: aminte$te; ,,Fotografiile suvenir... face qi ele parte
din'program,,
(Europa FM,6.V) - corect:
fac;,,Ce-s cu versurile astea?,, (81 TV, l4.V) _
l.
. x intervocalic pronantat [csJ: ,,[ecsact]" (Radio Romdnia

ActualitS{i, 7.Y; OTV, 12.Y; Antena 3, 7.V)
corect: legzactl;
,,[ecsaminarel", ,,[ecsecutivl" Q.{alional TV, l2.Y) - corect: legzamiare),
,,agteptarea marei finale" (Antena 1,21.V)
"on"i
toate exemplele);
I
corect: cel (pentru toate exemplele);
137
o stilul
,,telegraJic", fbrd prepozi{ii sau alte elemente de legdturd:

l, l3.V) - corect: de romdnd;,,Ajutoarele din
partea Primdriei Sector 5" OI24, l4.V) * corect: Sectorului; ,,gef Birou
Investigatii Criminale" (Pro TV, 5.V) - corect: Seful Biroului; ,,specialist
protecfie impotriva incendiilor" (Pro TV, 8.V) * corect: in proteclia;
,,reprezentant casii pariuri" (Prima TV,2l.V) - corect: al casei de pariuri;
,,creator modd" (Prima TV,22.V) - corect: de modd;,purtdtor cuvint Poli{ia
,,profesoar6
TABEL SINOPTIC
romAni" (TVR
Posturi monitorizate, numirul gregelilor de limbi

gi
sancfiunile aplicate de c.N.A. dupr fieiare etapi
de monitorizare
Posturi
numirul
monitorizate
TV, 14.V) corect: de cuvdnt al Politriei;

Luminila, rudi victimi" (Antena l, 6.V) - corecl: ruda
j'
i;
c folosiri improprii ule unor cuvinte: ,,zdcdnd
spatele casei" (Pro TV, 20.V)
frrI
,;i
18
cunogtin(e in
54
TVR
CULTURAI,
ANTENA
cu
numtrrul
c.N.A.
gregeli din
de
perioada
C.N,A.
26.X1I1.xII.2007
TVR 2
sancfiuni
aplicate de
perioada
23
total de
lscnsoare
de
2r.rrr.2008
65
PRO TV
soma{ie
l7
scrlsoare
de
atentionare
16
scnsoare
de
37
41
scnsoare
de
atentinnar,
34
30
scflsoare
28
28
39
36
de
,,l
iil
iii
,I
tl]
,ll
'f
i
'll
REALITATEA
TV
44
scnsoare
de
atentionare
29
PRIMA TV
ANTENA 3
NAITONAL TV
3J
28
64
22
BITV
68
25
63
oTv
35
N24
nu s-a
RADIO
ROMANIA
l3
nu s-a
monitorizaf
somatie
44
somaFe
somalie
24
J9
nu s-a
monitorizrt
monitorizrt
42
somafie
EUROPA FM
KISS FM
14
t9
RADIO 2I
t4
t2
PRO FM
RADTO
nu s-a
ANTENA
SATELOR
RADIO
INF'OPRfi
138
ll0
monitorizat
Somalie
26
Soma{ie
nu s-a
nu s-a
monitorizat
nu s-a
monitorizat
nu s-a
moniforiTri
nu s-a
monitorizat
nu s-a
il
l2
monitorizat
monitorizat
nu s-a
monitorizat
nu s-a
monitorizal
20
t9
l9
139
Somalie
Somalie
67
')
somaFe
Somalie
30
ACTUALITATI
RADIO
GUERRILLA
Somatie
atentionare
ACASA TV
ROMANIA
CULTURAL
Somajie
atentionare
care sunt investifi"
'i
sanc{iuni
aplicate
atentionare
27
corect: cunoStinld;
o utilizqres greSitd a perechilor paronimice: ,,O serie de puteri

(Bl TV, 4.V) - corect: tnvestili.
numdrul
total de
gre$eli din
25.Xt.2007
TVR I
c pleonasmul: ,,Pe tema subiectului nostru de astbzi" (National TV,
fi posibili in
c.N.A.
I5.X*
Gregeli de lexic qi de semanticii
noqstrd/subiectul nostru:, ,,Mai poate

Romdnia propaganda...?" (TVR l, 8.V) - corect: este posibild;
sancfiuni
aplicate de
perioada
2l.V) - corect: tema
de
greqeli din
Capitalei" (Realitatea
,,Constantinescu
victimei.
total
Consumatori frecvenli ai mass-mediei, suntem bombardali zi de zi, la

televizor sau la radio, cu tot felul de informalii, Sociale, politice, economice
sau de diveftisment, acestea sunt formulate, uneori, intr-o limbd romAnd
nu tocmai corectd: gregeli gramaticale sau cuvinte inventate. Din

nefericire, gijurnaligtiigre$esc, againcAt nu tot ceea ce auzim la radio sau
la televizor trebuie considerat litera de lege. Mass-media reprezintd, astdzi,
un veritabil formator de opinie, oferind tinerilor modele pe care aceqtia le

urmeuanegregit, in acest context, ebte de datoria noastrd, a celor care
ne ocupdm de educatia lor, sd le asigurdm cele mai bune metode de
invdlare a limbii romdne,
ililtilffiilullim

Limbă

Esti COOL Si Daca Vorbesti Corect - Academia Romana PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Esti COOL Si Daca Vorbesti Corect - Academia Romana PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

n.

rnstimur 0. r,"$,',11'fli[Ti3ffi* - Ar. Rosetti,,

ESti COOL Si docd

tot ceauzi lo ffi

Univers Enciclopedic Gold

Ce gds,egti ?n oceastd c6rticicd?

Cuvdntul Ministrului Educof iei, Cercetdrii gi

Cuvdntul Pregedintelui Consiliului Notionol ol

Pronunfore, despre sunete gi occent.

Morfologie, core incepe cu f rumoasele

Bibliogrofie orientotivd, de unde sd ofli gi moi multe..119

ISBN 978-6 06-8162-17

Rezultotele monitorizdrii posturilor

Rezultotele monitorizdrii posturilor de nodio gi de

Rezultotele monitorizdrii posturilor

televiziune ?n perioodo 1-3 1 moi 2008......................135

Consumatori frecven{i ai mass-mediei, suntem bombardali

de tineri lingviqti, specialiqti ai Academiei Romdne 9i ai

Yd urez tuturor mult succes, iar profesorilor vogtri le

doresc sd fie mdndri de

telespectator, sd facem haz de necaz la auzul unei ,perle" sau al

Depinde de voi sd nu inghifili tot ce vi se oferd, sd

tineri cercetdtori de la Academie ;i de la Universitate. Din

Cdte minute sau ore pe

televiziune sau ascultafi posturi de radio? Printre muzicd qi filme,

limbii gi pentru fixarea normelor. Monitorizarea

desfbgoar[ cam a$a: mai mulli lingviqti urmdresc cu atenfie o serie

Stimafi profesori, sperdm ca exemplele qi exerciliile

Nu numai cuvdntul broqd este pronunfat cu ,,e" final. Am

C[rticica pe care o avefi

fa[d reprezint[ varianta

revinritd, a edifiei apdrute in 2008.

la ultima cdmase sau la ultima pereche de ciorapi

po un bloc din Bucuregti vorbea

ln interiorul cuv6ntului teniqi, vorbitorul l-a inlocuit pe ,,i,,

De foarte multe ori, oamenii care vorbesc la televizor sau

Sa schimbe metodologia de lecsaminarel.

propunem qcum zn [ecserci[iu] de stil.

Am auzit gi alte cuvinte in care ,,i,, este inlocuit cu,,e,':

sd-Si ia un bidon de-dla de plastec

in urmdtoarele cuvin te,,,x?'se pronunf[

W^auzit,tot la terevizor sau la radio, urm[toarele perechi

,,cs" sau ,,g2": exaltat, exemplu, exerciliu, existd, exil, exotism,

sdlbatec/sdlbatic, seringd/siringd, trimete/trimite. Numai una

pronun{6 aceste cuvinte?

dintre variante este corectd,. Care?

un prezent ator aspus la televizor:

un prezentator de qtiri a spus:

ciudat sau incorect, pentru c6, de obicei, cuvintele din limba

Uitd-te la televizor timp de o ord gi noteazb-li cuvintele

Un comentator sportiv a spus la radio:

Prezentatorul nu gtia cd, in cazul imprumuturilor din limbi

demonstrative se rostesc aproape la fel, chiar dacd primul este la

este greu s6 pronun{e cinci

optisprezece grddini zoologice

Alege varianta corecti

consecutive, foarte mulfi dintre cei care vorbesc la radio sau la

esprezece. Ce diferenfe observi faf6

Auzim foarte des in mass-media forma greqitd:

Undeva, in centru, tot se va Strangula traficul.

Acelagi tip de greqeald apare qi in:

fdrd sd-l treci pe gtatul