Sunteți pe pagina 1din 72

n.

\J

ACADEMIA ROMANA
Institutul de Lingvisticd ,,Iorgu Iordan - AL Rosetti"
Minis terul E duc aliei, C erc etdr ii S i Tineretului
Consiliul Nalional al Audiovizualului

si dace

vorbesti
corect
,

-* :
t-.,G

UMVERS
ENCICLoPEDIC

rnstimur 0. r,"$,',11'fli[Ti3ffi* - Ar. Rosetti,,


Ministerul Educaliei, Cercetdrii gi Tineretului
Consiliul Na{ional al Audiovizualului
te asiguri c5

ESti COOL Si docd


vorbegti co?ect
Blanca Croitor, Andreea DinicS, Adina Dragomirescu,
Carmen Mirzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae,
Irina Nicula, Marina Rddulescu Sala qi Rodica Za"fiu
i{i atrag atenlia

Nu

tot ceauzi lo ffi

gi ce vezilo

estecorect!

Univers Enciclopedic Gold


Bucuregti,2014

Ce gds,egti ?n oceastd c6rticicd?

Cuvdntul Ministrului Educof iei, Cercetdrii gi

Tineretu1ui.................

.............5

Cuvdntul Pregedintelui Consiliului Notionol ol

Audiovizuolului........ ..............:...

...............6

Prefcf6...

...............7

Pronunfore, despre sunete gi occent.


.................9
Grofie, unde gdsegti cdte cevo despre,,i" gi crotime......19
Punctuofie, co sd ofli unde sd pui gi unde sd nu pui

virguld.....

...................29

Morfologie, core incepe cu f rumoasele


,,substont ivuri "........
Sintoxd sou cum se ?nldnfuie cuvinte \e...............................51
Lexic 5i semonticd sou de ce sunt importonte sensul gi
formo cuvintelor
Stilisticd, odicd oventurile b6iefilor de cartier care
vorbesc lo
.......101
Cum rezolvi unele exercifii? - co sd nu-fi bofi singur

televizor............

copu1........

....................113

Bibliogrofie orientotivd, de unde sd ofli gi moi multe..119

ISBN 978-6 06-8162-17

-l

ADDENDA

Cuvdntul Ministrului
Educofiei, Cercetdrii gi Tineretului

de rodio gi de
televiziune ?n perioodo 15 octombrie - 25 noiernbrie

Rezultotele monitorizdrii posturilor


2007

........

...................122

..........................

..."...............t26

Rezultotele monitorizdrii posturilor de nodio gi de


televiziunein perioada 26 noiembrie - 7l decembrie
2007

Rezultotele monitorizdrii posturilor

de

nodio

gi de

- 21 mortie ?0O8.............132
Rezultotele monitorizdrii posturilor de rodio gi de
rlA

televiziuneTn perioodo

televiziune ?n perioodo 1-3 1 moi 2008......................135


Tobel
.............;.....................139

sinoptic...

Consumatori frecven{i ai mass-mediei, suntem bombardali


zi de zi,la televizor sau la radio, cu tot felul de informafii. Sociale,
politice, economice sau de divertisment, acestea sunt formulate,
uneori, intr-o limbd romdn[ nu tocmai corectd: gregeli gramaticale
sau cuvinte inventate. Din nefericire, gi jurnaligtii gregesc, aqa
incAt nu tot ceea ce auzim la radio sau la televizor trebuie
considerat liter[ de lege. Mass-media reprezintd,, asthzi, un
veritabil formator de opinie, of,erind tinerilor modele pe care
aceqtia le urmeaz[ negreqit. in acest context, este de datoria
noastrS, a celor care ne ocupdm de educafia lor, sd le asigurdm
cele mai bune metode de invd{are a limbii romdne.
Acesta este gi rnotivul pentru care, impreund cu
reprezentanfii Consiliului NaJional al Audiovizualului, am
considerat oportund editarea unei gramatici informale. Realizatd

de tineri lingviqti, specialiqti ai Academiei Romdne 9i ai


Universitdlii din Bucuregti, aceasta se doregte un ,,aga nu" al
limbii folosite de jurnaliqti.
Nu ne-am propus s[ ardtim cu degetul. Nu ne dorim sd
blamdm jurnaligtii" Vrem doar sd vd oferim voudn tinerilor, o noul
metodb pentru a vd construi un discurs coerent gi corect.
Unii dintre voi vefi imbrdliga cariera jurnalisticd. Sau poate
cd nu. Chiar gi aqa, cu tofii aveli nevoie de cunogtinfe cdt mai
solide, pe care le acumulafi in timpul gcolii.

Dragi elevi,

Yd urez tuturor mult succes, iar profesorilor vogtri le


voi atunci cdnd veli vorbi ireprogabil

doresc sd fie mdndri de


limba romdn6!
octombrie,2008

Anton Anton

t
PARTEA

Cuvdntul Pregedintelui
Consiliului Nofionol ol Audiovizuolului

PREFATi
De cdte ori nu s-a int6mplat e&, din fotoliul

de

telespectator, sd facem haz de necaz la auzul unei ,perle" sau al


unei grave gregeli de exprimare, pentru care cu tolii am pl6ti
scump la un examen, la o tezd de romini sau, pur gi simplu, la un
interviu?
Cred cd vd e clar ci nu tot ce auzili la radio gi vedeli la
televizor e corect sau are valoare de model.

Depinde de voi sd nu inghifili tot ce vi se oferd, sd


judeca{i cu capul vostru, sd selectafi mesajele, sd v5 folosili
discerndmAntul gi spiritul critic.
D.e voi depinde sd puneli pre! pe felul cum vorbifi, cum
v[ exprimafi. Asta se in'i'afd la qcoald qi fine toatdviala.Maitdrziu
poate fi prea tdrziu. Pentru c6, la uffna unnei, vorbim cum
gAndim. Unii dintre voi vor deveni ziariqti. in presa scris[ sau
audiovizuald. Vor lucra cu cuvintele. Agadar, vor avea nevoie de o
relafie corectS, clar6, civllizatd, prietenoasd cu limba rom6nd.
De aceea vd oferim aceastd carte. Ea este realizatd de

tineri cercetdtori de la Academie ;i de la Universitate. Din


greqelile ziariqtilor care vorbesc la radio gi la televizor ei au
construit exercilii de gramatic[. De ce nu e corect, cum e corect vef,i afla din aceastd carte. Ea vi invitd sd fifi activi in fafa micului
ecran qi vd asigur[ cd,rpo{i si fii cool qi dac[ vorbeqti corect".
septembrie,2008

Rdsvan Popescu

Cdte minute sau ore pe

zi vd uitali la emisiuni

de

televiziune sau ascultafi posturi de radio? Printre muzicd qi filme,


agteptdnd emisiunile de gtiri sau urmdrind o dezbatere pe teme de
actualitate, ascultali, desigur, zeci de oameni care vorbesc in
limba romdn6" Se spune uneori cI mass-media audiovizuald are
cel pufin tot atdta influenfd cdt are gcoala in formarea unor
deprinderi de comunicare, a unui mod de a vorbi. Poate c[ nu e
chiar aqa, dar uneori mass-media ne vorbeqte mai mult decdt
familia sau prietenli, iar ceea ce ascult[m zllnic ne devine, pe
nesimfite, familiar. Televiziunea gi radioul contribuie la
rdspdndirea limbii literare - a limbii standard, unitare; dar tot ele
pot rdspdndi, la fel de ugor, gregelile sau inovafiile neinspirate
(inutile qi inestetice). Mulfi oameni cultivali se pldng astdzi cd
limba romdnd se vorbegte prost, cd mass-media, din dorinla de a
se apropia de public, folosegte un limbaj nu doar spontan, ci
neingrijit, nu doar familiar, ci de-a dreptul vulgar. Familiaritatea
glumeafd qi spontaneitatea sunt un merit; dar ele se confundd
uneori cu nepdsarea fa[d, de modul de a vorbi, cu incultura afiqatd
cu senindtate. Pofi fi simplu, spontan, corect, frrd a deveni
neap[rat doct, rigid, pretenfios? Cu siguranld, dar nu e un lucru
u$or. Mass-media actuald" ar trebui sd ne ofere dovada cd
performanfa e la indemdna noastrd qi sd devinb un model de
comunicare fireascd gi elegantd.
Paginile care urrneazd se datoreazd deciziei Consiliului
Nafional al Audiovizualului de a urmdri calitatea limbii folosite la
radio qi la televiziune, ca qi interesului unor specialigti - unii
foarte tineri - de la Institutul de Lingvisticd ,,Iorgu Iordan - Al.
Rosetti" din Bucuregti pentru schimbdrile din limba de azi, pentru
7

t
dinamica

limbii gi pentru fixarea normelor. Monitorizarea

se

desfbgoar[ cam a$a: mai mulli lingviqti urmdresc cu atenfie o serie


de emisiuni qi hecare igi noteazb orice gregeald pe care o aude.
Gregelile sunt adunate, comentate, comparate. In patru etape de
monitorizare - pe parcursul anilor 2007-2008 - s-au adunat multe
pagini de tabele gi sinteze confinAnd gregeli ftcute de redactorii de
radio gi de televiziune. Or, multe dintre acestea se repet6: calea
cea mai bun6 (dar nu foarte rapid[) de a le elimina ar putea f,r
exersarea lor in qcoal6. In gcoald se fac multe ore de comunicare,
inclusiv consacrate mass-mediei: nu neapdrat pentru ca toli elevii
sd'devind ziaristi, redactori, prezentatori, ci pentru cd orice
telespectator sau ascultdtor trebuie s[ fie competent qi vigilent, sd
infeleagd qi sE judece mesajele de care este asaltat.

Stimafi profesori, sperdm ca exemplele qi exerciliile


reunite aici sd constituie un material viu, autentic, pentru lecliile
de limbi gi comunicare.
Dfagi elevi, aceste pagini incearcd sd vd atragd atenfia
asupra celor mai rdspdndite greqeli, ivite acolo unde vd aqteptafi
mai.pufin sd le gbsifi. Exerciliile sunt o invitafie la colaborare: de
acum inainte, in fa[a televizorului sau l0ngi aparatul de radio,
privili, ascultali ... dar mai ales monitorizali!

'-u$"
IJn realizator a spus la televizor:
Llite o brose, o insignd!
De ce nu e corect?
Substantivul broqd se termind in ,d", nu in ,,e" . Se spune
cd forma cu ,,e" final nu se int0lneqte in toatS fara, ri este mai
frecventd in Muntenia, mai exact in zona Bucureqtiului.

Ar fi trebuit s5 s

Nu numai cuvdntul broqd este pronunfat cu ,,e" final. Am


auzitlaradio gi la televizor gi altele:

6h
\=/

septembrie,2008

C[rticica pe care o avefi

Pronunfore

in

fa[d reprezint[ varianta

revinritd, a edifiei apdrute in 2008.

februarie'

2009
Rodica zafiu

Wda,

fro

la ultima cdmase sau la ultima pereche de ciorapi


a ridicat-o din cenuse
afost dat afard Pe aSe
sunt pdstrate cu griie
mai trage din ligare
zona de unde egti tu,ai auzitastfel de pronun{ii? Dacd
listl de substantive afectate de aceastd greqeald.

. ,,vereghetd"

__r

IJn

realizator urcat

po un bloc din Bucuregti vorbea

despre:

Litera.r se pronuntd fie ,,cs", fie ,,g2". Dacd ,,x" este prima
sau ultima literd din cuvAnt ori dacd este urmat de o consoana, se
pronunfd ,,cs", de exemplu: Xenia, fix, extraterestru. Dacb ,,x"
are in dreapta qi in stanga sa vocale, fiecare cuvant are norma lui
de pronunfare, pe care o afli din DOOM.
Ar fi trebuit

ln interiorul cuv6ntului teniqi, vorbitorul l-a inlocuit pe ,,i,,


probabil
cu ,,e",
pentru cd i s-a p6rut cd sun[ mai bine.

Ar fi trebuit

dh

\3/

De foarte multe ori, oamenii care vorbesc la televizor sau


la radio pronunfd greqit litera ,,x", rostind ,,cs", in loc de ,,92" (In
enun{urile de mai jos, am notat pronun+area, nu scrierea):

6}l
\J

sd

sd

Sa schimbe metodologia de lecsaminarel.


Sd scurteze termenul de [ecsecufie].

propunem qcum zn [ecserci[iu] de stil.


El ne spune [ecsact] de ce s-a intdmplat acest lucru.
Vd

Am auzit gi alte cuvinte in care ,,i,, este inlocuit cu,,e,':


Si rctuSi vereghetele de pe deget vd lipsesc

sd-Si ia un bidon de-dla de plastec

Wrr"oileqte

dacd,

in urmdtoarele cuvin te,,,x?'se pronunf[

W^auzit,tot la terevizor sau la radio, urm[toarele perechi


de cuvinte: ieftenire/ieftinire, petec/petic, purece/purice,

,,cs" sau ,,g2": exaltat, exemplu, exerciliu, existd, exil, exotism,


expresiv, externa, extinde, extrofin, extrage, extras, extrem, pix,
xenofobie, xerox. Prezentatorii de la postul tdu preferat cum

sdlbatec/sdlbatic, seringd/siringd, trimete/trimite. Numai una

pronun{6 aceste cuvinte?

dintre variante este corectd,. Care?

. El esfe
V

. ,,gcsoct"

7n

IeuroPa

un prezent ator aspus la televizor:

un prezentator de qtiri a spus:


: este] o artd.

ia este lpron

De ce nu e corect?
(e, este, eram, erai, erali, erau) se
Formele verbului a
scriu cu ,,e", deqi poate sd par[
se
dar
inilial,
pronunld cu ,,ie"

fi

De ce nu e corect?
10

11

ciudat sau incorect, pentru c6, de obicei, cuvintele din limba


romdnd se citesc cum se scriu. Acest tip de pronun{are este numit
,,preiotare", Aceeagi reguli funcfioneazd gi in cazul pronumelor
personale el, ea, ei, ele, care trebuie pronunlate
[iel], [ia], [iei],
Iiele].

Uitd-te la televizor timp de o ord gi noteazb-li cuvintele


care incep cu ,,e" pe care le auzi in acest timp. Sunt pronun{ate
corect? Argumente az6,-[i rispunsul

Ar fi trebuit sl

. ,,soptisqrezece"
Am auzit de foarte multe ori acest tip de greqeald, cauzatd
de dorinta oamenilor de a vorbi mai frumos:

/6-)
rememororea ei leil
e le] important
a;a cum esle [este]
de fiecare datd povestea era fera] alta

Un comentator sportiv a spus la radio:

fn minutul
De ce nu e corect?
Numeralele cardinale 17

spre

Am auzit insd

* zece.

gi 18 au structvra: Sapte/opt *

Ar fi trebuit s[

Prezentatorul nu gtia cd, in cazul imprumuturilor din limbi


strdine (neologismelor) - elan, erd, estival, euro etc.
-, inclusiv al
numelor proprii precum Etiopia, Europa,la inceputul cuvdntului,
litera,,e" se pronunfd [e], nu [ie].

fg
Cdnd pron unldm fata aceea sat* bdielii aceia,putem s6
nu simfim nicio diferenfE, pentru cd aceste adjective

demonstrative se rostesc aproape la fel, chiar dacd primul este la


feminin singular, iar al doilea, la masculin plural. Fii atent c6nd le
scrii, pentru cd nu se scriu la fel!

Pentru

c[ le

este greu s6 pronun{e cinci

6)
\C/

optisprezece grddini zoologice


Saptisprezece mii noud sute de tichete

Alege varianta corecti

patrusprezece, Saisprezece/S
de situa{iile de mai sus?

I2

consoane

consecutive, foarte mulfi dintre cei care vorbesc la radio sau la


televizor spun gregit optisprezece sau optdsprezece. Gregitd este qi
forma qaptisprezece,in loc de qaptesprezece.

as

numeralului: paisprezece/

esprezece. Ce diferenfe observi faf6

l3

.,,5tOt"

Se

Auzim foarte des in mass-media forma greqitd:


vocea reporterului:
Restul de opt ore le doarme la servici.
N-are servici de curdlenie.
A avut o locuinld de servici.

Undeva, in centru, tot se va Strangula traficul.


De ce nu e corect?
,,S" inilial din verbul a strangula a fost pronunlat [q].

Ar fi trebuit

sd

Acelagi tip de greqeald apare qi in:

fdrd sd-l treci pe gtatul

de

platd

W,.

Ai mai auzit qi alte cuvinte in care ,,s" inifial este


pronunlat [9]?
2. Tu cum pronunfi cuvdntul care se scrie spray? Verificd
dacd este corect!
.,,servici"

pot duce la serviciu cu bicicleta.

Wa*d

te uili la televizor , noteazd-ri de cdte ori auzi, timp


de o sdptbmdnb, forma corectd serviciu qi forma greqitd servici.
Care dintre aceste forme este mai frecventd?

.,,bufelie"

Un prezentator de stiri a spus:


Exista

prevgdere in regulament.

De ce nu e corect?
Accentul nu este pus in cuvint la locul lui. CAnd stabilim
unde punem accentul, trebuie sd fim atenfi la cuvintele
asemdndtoare (in acest caz, vedgre) qi la provenienfa cuvdntului
(de exemplu, degi se aseamdnd formal cu pdldrle, cuvdntul butglie
se accentueazd" diferit, pentru c[ este un substantiv neologic Ai
pdstreazd accentul din limba de origine - in francezd,, boutgille).

vocea redactorutui:

Ar fi trebuit

sd

Se pot duce la servici cu bicicleta.

De ce nu e corect?
Forma substantivului este serviciu, cu ,,u" final.

Ar fi trebuit s[

spund:

I4

Am auzit multe alte cuvinte accentuate gregit:


un idgl na{ional - corect: ldol
o lard unde maJia are o cifrd - corect:
15

m6a

tn casd se afla Si o batelle - corect: butglie


are un allbi - corect: alib!
odatd lansat acest program, edltorii [de carte] se pot
tnscrie - corect: editgrii
in acest moment sunt in legitlmd apdrare corect:
legltima.

W^-

constatat

cd unii dintre cei care

mass-media nu gtiu sd pun[ corect accentul


diaspora, furie, pricind, tutore. Pune-l tu!

in

formate in limba romdnd de la substantive comune, ci sunt de


origine greceascd (multe provenind de la prenume: Atanase,
Vasile) qi pdstreazd accentul din limba de origine.

6-}
\-/

lucreazd,in

cuvinte

ca:

" Nume romdnegti

Am auzit alte nume proprii cu accentul deplasat:


corul pregdtit de maestrul Stelian Oluria
aici, la noi, pe strada Horia Mdcelurlu
Eugen CoSerlu
Rdzvan Ciubotariu, tdndrul care a murit anul trecut
la telefon este domnul Octavian Morarlu
qi Alex Ferurlu vd prezintd Stiri

W,

Un redactor de la televiziune a prezentat-o pe colega lui

colega mea, Ileana Pescarlu


De ce nu e corect?
Numele propriu Pescariu provine de la substantivul comun
pescar, care, regional, in nordul !6rii (mai ales in Moldova), se
pronun{6 ,,pescgriu". De la forma din Muntenia a substantiwlui,

pescar, avem numele propriu Pescqru. Este recomandabil ca


numele propriu sd pdstreze accentuarea substantivului comun.
Familii intregi iqi pronunld numele ftrE sd lin6 cont de aceastd

care sunt substantivele comune, nume de meserii, de la


care provin numele proprii de mai sus? Aceste substantive se mai
folosesc astdzi? Care dintre ele?
2. Ai colegi ale cdror nume de familie provin de la
substantive comune, nume de meserii? Cum iqi pronunld ei
numele? Acum, c[ qtii care e regula, le-o pofi spune qi lor.

. Nume strdine

,r-entatorul unei emisiuni culturale a spus:


Denis Diderot [denis didro

reguld de accentuare.

Ar fi trebuit

De ce nu e corect?
In limba francezd, in general, ,,s" final nu se pronunfd.
Cdnd rostim nume strdine, trebuie sd linem seama de regulile de
pronunfare din limba respectiv[.

sd

Existd qi nume proprii de familie care se accentueazd pe


penultima silabl: Atanaslu, Catarglu, Vasiliu. Acestea nu sunt

t6

Ar fi trebuit

sd

6l
\C/

Grsfie

Am auzit gi alte nume strdine pronunfate gregit:


pe Champs-Elysdes fqampelize] - corect: [qflzelize]
Le }e] Figaro - corect: [e] (aproximativ ,,eo", intr-o
de

singur[ silabd)

ambilia

lui Emir Kusturica fkusturica] -

corect:

Ikusturifa]

cafl ,,i"?
.,,hostrii"
Latelevizor, am vdzut scris:

Tot din cauza necunoaqterii regulilor de pronunfare din


limba de origine apar qi accentudri greqite ale numelor proprii.
Redactorul care a rostit enuntul de mai jos nu qtia cd in limba
dacd md uit numai la Olympiqze [olgmpic] Marseille

Tu ce limbd strdind studiezi la gcoal[? Urmdregte la


televizor dacd redactorii pronunld corect, conform regulilor din
aceastd limbd strbin[, numele proprii.

Unde-s banii noStrii?

De ce nu e corect?

Adjectivul posesiv de persoana I plural are forma de


singular nostru. Pentru a obline forma de plural, addugdm
desinenfa ,,-7" (noqtri). Adjectivul noqtri nu se scrie niciodatd cu
mai mult de un ,,i", pentru c[ al doilea ,,r" ar fi articolul, care nu se
poate ataga adjectivelor pronominale. Cel care a scris noStrii nu
s-a gAndit la structura cuvdntului gi, din teama de a nu gregi, a
scris cu doi ,,io'.

Ai fi trebuit

sd scrie:

Unde-s banii

Am vizut aceastd greqeald scrisd pe ecran de mai multe


ori, in cazul adjectivului posesiv noqtri, voStri:

6}l

afost un $oc pentru angajalii noStrii


verii vostrii vin mdine in vizitd

18

I9

Ar fi trebuit

. ,,mdndrii"
Pe crawl (banda de jos de pe ecranul televizorului) am

sau

sd se scrie:

Suntem membri ai acestui grup de state europene.


Suntem membrii acestui grup de state eu

In

vdzut qi:
Am fost foarte mfrndrii cd...
De ce nu e corect?
Forma de singular a adjectivului din exemplul nostru este
mdndru. Pentru a obline forma de plural, inlocuim desinenfa ,,-u"
cu desinenfa u-i" (mdndri). O situalie in care adjectivul mdndrii se
scrie cu doi ,,i" este cea in care adjectivul precedd un substantiv,
preludnd de la acesta articolul: Mdndrii zei stdpdneau Olimpul. in
aeest caz, primul ,,i" este desinenla de plural, iar al doilea,
articolul hot[rdt.

exemplele de mai sus, gregeala este provocatd gi de


faptul cb formele cu un ,,i" gi cu doi ,,i" se pronunfd la fel. in alte
txle de pe crawl, amvdzut scris greqit substantivul qoferi:

/r r\
\=/

Aproape 26.000 de soferii au rdmas fdrd permis.


i, ,ona Bdneasa, peste 100 de Soferii au circulat pe
contrasens lntr-o singurd ord.

. ,,ii" / ,,iii"

*onu

Ar fi trebuit sd scrie:
Am fost
mdndri cd...

greqeald pe care am vdzut-o pe crawl:

copu sqt
De ce nu e corect?

,ri"

/.ii"

dr.

crawl am vdzut scris:


Suntem membrii ai acestui srun de state eu

Forma de singular a substantivului din exemplul nostru


este copil. Deci primul,,i" face parte din riddcina cuvdntului. Prin
addugarea celui de-al doilea ,,f", oblinem forma de plural,
nearticulatd, a substantivului. Al treilea ,,7" reprezintb articolul
hotdrdt, care ar fi trebuit sd fie prezent gi in structura
substantivului din exemplul de mai sus.

Ar fi trebuit s[ scrie:
w sat

De ce nu e corect?

Forma de singular a substantilului din exemplul nostru


este membru. Oblinem forma de plural adiugdnd desinenta -i
(membri). Dacd avem nevoie de forma de plural articulatl, trebuie
sd addugim inc[ un -i (Suntem membrii acestui grup).In exemplul
nostru, grafia corectd ar fi fost membri, pentru cd substantivul este
nearticulat.
20

lS

Unii redactori fac qi greqeala inversd (scriu cu trei ,,i", in

loc de doi

Problema scrierii cu un ,,i" sau cu doi ,,i" apare qi la


infinitivul unor verbe de conjugarea a IV-a (sau la alte moduri gi
timpuri care il confin). Explicd gregelile din urmdtoarele enunfuri:
Aceste companii ar putea oferii salarii mari.
Nu pot citii atdtea cdrli.
Vei Stii sd scrii.
M-aS intfrlnii cu tine-

Unde punem crotimd?


.,,mo lovit"

l:=-:-

plural (ldsali), este confundat cu o secven{d alcdtuitd din verb


1tasa1+ pronume Qi). in cel de-al treilea exemplu, redactorul a
scris cu cratimd adjectivul nehotdrdt vreo fre pentru cd a avut in
minte forma tntr-o, fie pentru c5 a recunoscut articolul o in
structura adjectivului nehotlrdt qi a considerat, prin urmare, cd
trebuie separat prin cratim6.
Ldsa-li, domnule, sd vadd cum e aici!
Ldsu-li gura!
vre-o sectd

,,vice-primor"

dr.
-- -:--

r::

am,,rdzut scris:

ide

doud meciuri intro zi


De ce nu e corect?
Secvenla marcatd in exemplu nu reprezintd un cuv6nt, ci
dou6: prepozifia intr(u) gi articolul nehotdrAt feminin o. Cele dou[
cuvinte trebuie legate prin cratim6, semn care marcheazd totodatd
gi cdderea vocalei finale a prepoziliei. La fel, in eiemplul ma
lovit, cratima ar fi trebuit sd lege doud cuvinte: pronumele
personal in acuzativ, formd neaccentuatl, md qi verbul auxlliar a,
indic6nd gi cdderea vocalei finale a pronumelui (m-a lovit).

Ar fi trebuit

crawlul de la televi zor

sd scrie:

De ce nu e corect?
De cele mai multe ori, prefixele qi prefixoidele (care sunt
nigte prefixe mai bogate ca sens gi mai ,,lungi") - a-, dez-, maxi-,
mini-, ne-, non-, post-, pre-, pseudo-, super-, supra-, ultra- etc. nu se despart prin cratimd de cuvdntul-bazl. Trebuie sd fim aten{i
la scrierea cuvintelor care-l confin pe ex- (ex-ministru,
preSedinte), care constituie o exceplie, scriindu-se cu cratim6.

Ar fi trebuit

"i-

sd scrie:

de

In textele de pe crawl am int0lnit qi alte cuvinte scrise cu

doud meciuri intr-o zi

cratimd, degi e de preferat s5 se scrie legat:


media multi-anuald

]ig

in alte situafii, unii redactori, de teamd sd nu gregeasc5,


au pus cratimd acolo unde nu ar fi trebuit. in primele dou[
exemple din lista de mai jos, verbul la imperativ, persoana a II-a
22

altru-performunt
condusd de un regim post-comunist
costume de super-eroi
23

vtce-pflmar

in loc sd scrie legat prefixul/prefixoidul gi cuvdntul-bazd,


unii redactori le scriu chiar separat, ca gi cum ar fi doud cuvinte
independente:

De ce nu e corect?
Substantivele compuse care denumesc profesii sau funclii
se scriu, in general, cu cratim6.

sub secretar
un avion altru ugor a ratat aterizarea

Ar fi trebuit sd scrie:

Am mai intdlnit in textele de Pe crawl qi alte nume de


profesii gi de funcfii scrise fbri cratim6:

. ,,ozi noopte"
Pe crawl am vdzut scns:

prim ministru
prim procuror

A plecat azi

chestor Sef
agent Sef

cu avionul.

De ce nu e corect?
Adverbele compuse (azi-dimineald, dupd-amiazd, ieriseard, poimdine-noapte etc.) se scriu cu cratim6.

Ar fi trebuit
A olecat

. ,,bull simf"

dr-

s5 scrie:

crawl am vdzut scris:

i-dimineatd cu avionul.
De obicei lii procesul verbal la tine?

scrise

in alte texte de pe crawl am ?ntdlnit alte adverbe compuse


lbri cratimd:
azi nodpte
motne sedra

De ce nu e corect?
Majoritatea substantivelor compuse dintr-un substantiv 9i
un adjectiv, inclusiv substantivele proprii, se scriu cu cratimd. Ca
sd fim siguri, consult[m DOOM-u1.

Ar fi trebuit sd scrie:
De obicei lii procesal-verbsl Ia tine?

nt gef"

Tot in texte de pe crawl am int0lnit alte substantive

Pe crawl am vbzut scris:

compuse scrise frrd cratimd:


24

25

fI
\J
ng

parlamentari care sfideazd legea qi bunul siml


in prim plan
crimd cu silnge rece
din cauza lui Harup AIb

Exist5 qi exceplii , adicd situalii in care un substantiv


dintr-un substantiv
un adjectiv se scrie legat. Unii
i scriu doud cuvinte

De ce nu e corect?

Numele proprii (nume de persoane, de localit[1i,


institulii, de personaje literare etc.) se scriu cu majusculd.

de

Ar fi trebuit sd se scrie:
ministrul

Tot pe crawl am vdzut alte substantive proprii,

care

trebuiau scrise cu majuscul[:

ministrul mediului - corect: Mediului


ministrul mancii - corect: Muncii
ministru de externe - corect: Externe
de-aq ./i scuJila roqie

W
Imagineazd-[i cd lucrezi la o televiziune qi trebuie sd
pregdteqti pentru aparilia pe ecran urmdtoarele texte de gtiri,
fbcdnd corecturile necesare. Nu uita cd redactorii de televiziune
trebuie sd aibd pe birou DOOM-ul.
Redactorul qef de la ziarul ,,Gdndul" qia dat demisia.
Azi noapte, tntro zond ultra centrald, primul ministru qia
lovil motocicleta.

AAojuscule

dou[ contexte in care urmdtoarele


cuvinte sd fie scrise cu majusculd qi cu minusculd: albd/Albd,
lmagrneazd-fi cdte

int erne/I nt erne, p it eq t i/P it eS ti.

Abrevieri
' ,Pt"
Am vdzut scris pe ecran:
B. Mondiald spune ca...

. ,,ministru de externe"
Pe crawlul de la televizor am vdzut scris:
minis

- corect: Scufitra-Roqie

trul transporturilor

De ce nu e Potrivit?
in textele scrise este bine sd evitdm abrevierile (cu excep!ia
celor cons acrate qi a siglelor), pe care le putem folosi numai
atunci cand ne lu[m notile sau cind l6sdm un bilefel pentru
membrii familiei, nu qi intr-o lucrare de control Sau, cu atdt mai

pufin, pe crawl.
26

27

Ar fi trebuit

Punctuotie
,

sd scrie:

Banca Mondiald spune cd...


Tot pe crawl amvdzut alte abrevieri, care sunt mai degrabd
semnul unei redactdri neglijente decdt al lipsei de spafiu:

(Virgulo)
. -Nu te supdro frote!"

purt. de cuv.
deputat, primup. PNTCD
PRM a contestat la C. Constitulionald legea votului

Pe crawlul de la

uninominal

televizor amvdzut scris:

P o I i t i c i eni _tr ez i I i-v d

politicienii aufdcut legi pt a se proteja


se declara pregdtit ptr o tntrevedere cu pre{edintele chinez

l. Scuza celor de la televiziuni pentru folosirea


abrevierilor este economia de spafiu. cdte spalii s-au economisit
in cele cinci enunguri de mai sus? Este justificatd prezen[a
abrevierilor? Motiv eaz6-!i rdspunsul !
2. Cdnd, ifi iei notife, !i se intdmpli s[ inventezi abrevrerr
gi apoi sr nu mai gtii ce inseamn[? pentru ce cuvinte qezi cd au
fost fbcute abrevierile pr., pre$., pur., cuv. qi Med., pe care le-am
vdzutscrise pe ecran?

28

De ce nu e corect?
Substantivele in vocativ $i, in general, formulele de
adresare se despart obligatoriu prin virguld de restul enunfului.

Ar fi trebuit sd scrie:
Politicieni. treziti-vd !

Am vdntt pe crawl foarte multe exemple de acest tip, in


care virgula lipsea:

d)
\C/

lJndemergetri-doamnd?
$i eu cefac-Mircea?
LinisteSte-te_mamd!
Mergi tn partea aia_mamaie!
Hagi_te iubesc, Hagi_te iubesc!
Ole, ole, mullumim-Rapidule !
$efu'-venili s:d vd uitali!
Nu mai bdgayi_dom'le_mdna in butoaie, cd nu efrumos!
Care verdeyd?
Ce vorbeqti_md, arde toatd casa.
Nu te supdraifrate!

29

. ,,soful

In

ei Alexandru"

Am vdzut scris pe ecran:

ntelefondator al PC, Dan Voiculescu anuntd...


De ce nu e corect?
ApoziJiile explicative (acele secvenle de text facultative,
echivalente ca sens cu termenul regent, pe care il explic[) se
desparl obligatoriu prin virguld.

.,,Porumboiu controt"

It

pe crawlul de la televi zor amv[zut scris:

Ar fi trebuit sd scrie:
lefondator al PC, Dan Voiculescu-anunld...

Invdtdmdntul tncotro?

Am vdzut pe crawl foarte multe apozigli neizolate prin

De ce nu e corect?

' ':
vffsula:
.l
1l
t".t-r
\J

acest caz, sintagma omul de afoceri harghitean nu este


suficientd pentru identificarea persoanei despre care se vorbegte,
iar numele acestei persoane este absolut necesar in context:
numele nu reprezintd o explicafie suplimentard, ci una absolut
necesard, prin urmare nu se izoleazd prin virguld (Omul de afaceri
harghitean Csibi Istvan rdmdne tn arest).

dISCUIAI

cu secretarul general al Guvernului, Ilie

Absenla verbului dintr-o propozilie se marcheazd prin


virguld sau prin linie de pauzd. in exemplul nostru, se subinfelege
verbul a se indrepta: incotro se tndreaptd invdldmdntul?

Bolojan_despre...

Ar fi trebuit

Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon_vave:ni...


R epr e z ent antu I P D L _Ra du B er c e anu _q anun at. ..
!
Afost ucisd Cristina de soyul eillexandru?

Nu orice nume propriu se izoleazd prin virguld. Numele


o apozi[ie explicativd nurnai dacd
secvenfa anterioard este suficientd pentru identificarea persoanei

propriu func\ioneazd ca

despre care se vorbeqte (de exemplu, dacd spunem ,,preqedintele


Rom0niei", aparilia numelui pregedintelui reprezintd o apozilie
explicativd, care se izoleazd prin virguld, pentru cd persoana poate
fi identificati 9i fbrd prezenla explicit[ a numelui). in exemplul de
mai jos, pe care l-amvdz;ttt scris pe ecran, situalia este diferitd:

sd scrie:

sau Invdtrdmdntul

Am vdzut pe crawl multe exemple in care absenla verbului


nu era marcatd prin virguld sau prin linie de pauzd:

f?)
\c/

$tffinescu_lansat in luptd - [a fost]


Busuioc_acuzat cd nu qtia cd Pavarotti a murit
feroviarii _tn grevd general d - [sunt]

TAROM_bun de platd
[este]
apa_mai scumpd decdt laptele -[este]
Venezuela_la urne [merge]

Porumboiu_contrat

[a fost]

Omul de afaceri harghitean, Csibi Istvan, rdmdne tn arest.


30

_tncotro?

3l

[a fost]

lw'
Din cdte am tnleles de la medicul Stelei_existd speranle sd
Pe crawlul de la televizor am vdzut scris:

De ce nu e corect?

La nivelul frazei, dacd o

a murit_iar alte trei au fost rdnite.

De ce nu e corect?
Inainte de conjuncliile coordonatoare adversative (dar, iar,
insd, ci) se pune intotdeauna virgul6.

Ar fi trebuit

sd scrie:

o murit, iar alte trei au fost rdnite.

propozilie

subordonatd

circumstanlial5 este aqezatd inaintea regentei, se desparte prin


virguld de aceasta. La nivelul propoziliei, circumstanlialul agezat
inaintea regentului este urmat adesea de virguld.

Ar fi trebuit sI scrie:
Din cdte am tnleles de la medicul Steleirexistd speranle sd
se remca-

Am inregistrat qi urmdtoarele contexte in care virgula


Unii redactori nu gtiu cd virgula

este obligatorie

in

aceste

lipseqte:

Dacd invinge Al Jazzera_eu tot cred cd...


7-8 dacd amface-am reuSi sd ne calificdm.
Sentimental_m-aS bucurafoarte mult sd cddem cu Bayern.

Lucian e un tip tdndr_iar eu a trebuit sd md mobilizez.


Condiliile de participare sunt foarte dure_dar Si destutl de
ambigue.

Alimentele s-au scumpit cu l,lo%_iar prelul uleiului...


incerc-dar nu merge.

. ,,EURO 2008,. se apropie"

Ug

Se spune, de obicei, cd nu trebuie sd se pund virguld


inainte de conjunclia coordonatoare qi. Totuqi, dacd aceasta are
valoare adversativ[ (dac[ poate fi inlocuitd cu dar sau cu tnsd),
virgula este necesari. Redactorul care a scris textul de mai jos nu

Pe crawl am vdzut scris:

Filmul ,,4 luni, 3 sdptdmdni qi 2 zile"ra primit...

ia acest lucru:

De ce nu e corect?

Nu se pune virguld intre subiect gi predicat sau intre


pr op

. ,,7-8 dacd om foce om reusi sd ne colificdm"

dr.

ozi[ia subordonatd subiectiv[ qi re gentd.

Ar fi trebuit s[ scrie:
Filmul ,,4 luni, 3 sdptdmdni si 2 zile" a primit...

crawlul de la televizor am vbzut scris:


32

JJ

Am inregistrat qi urm[toarele contexte in care virgula

llAorfologie

apare nejustificat:

Direclia Nalionald Anticoruplie, incalcd legea, sprijinitd

,,Substontivuri"

de organele superioare.

Ambasadorul SUA la Bucureqtira declarat, joi, cd.,.


Afacerile salersunt conduse de Aurelia.
EURO 2008rse apropie.
Ceea ce v,d putem asigurareste cd qtim ce inseamnd...
Maqina va fi scoasd la licitalie, iar cine o va cumpdrarva
pldti toate taxele.

. ,,lo sursa ne?egulei"

Amauzitrrn corespondent la televizor:


impotriva pdinei albe

Aceeaqi regula funclioneazd qi

(direct, indirect etc.)

al

in cazul complementelor

gi
propozifiilor subordonate
corespunzitoare. Prin urrnare, virgula nu trebuia sd apard in

A testat cu succesro rachetd.


Liderii Uniunii sunt nemullumitri,

cd unii

iolegi

De ce nu e corect?

Substantivele feminine au .la genitiv-dativ singular


nearticulat aceeaqi desinenf[ cu cea de nominativ plural (unei
dupd-amieze - doud dupd.amieze). La aceastd desinenfd, pentru
forma articulatl de genitiv-dativ, se adaug[ articolul hotdrdt:
dupd-amiezei.

Ar fi trebuit
Imagineazd-fi din nou cd ai de pregdtit urmdtoarele
pentru apailiape crawl gi pune virgule unde este cantl:
PreSedintele Romdniei Traian Bdsescu a jhcut o vizitd tn
Ucrainq unde a discutat probleme legate de Marea Neagrd.
Mesajul prim-ministrului a fost: ,,Dragi colegi venili la

i6br
l*J

disculii!"

bdtrdnelii

sd

Am mai auzit gi urm[toarele forme greqite:

\il/

surorii

conditiile

in care tqi trdiesc anii

bdtuAnepi

la sursa neregulei - corect: neregulii


ca familia sorei poliyistului sd aibd grijd de copil

corect:

corect:

pe terenurile Grddinei Zoologice - corect; Grddinii


aici era altddatd centrul piefii din oras - corect: pielei.

34

35

Scrie forma corect[ de genitiv-dativ articulat

substantivelor marcate mai jos:


Nadal este regele rgurei
a datfoc plapumei
finalul sdptdmdnei modei la Paris
mullumesc qi masinei
tn domeniul imagisticii qi al medicinii nucleare

Scrie forma de plural a urmdtoarelor substantive neutre:


aregaz, compromis, chibrit, habitat, hotel.

. ,,blogul lui foono"

rffi
v

. ,,Produsuri"
iE

Rdspundeli voi invitaliei lui M,rtddlinu.

It

La buletinul de gtiri, prezentatorul a anunlat:

--

S-au deschis

Care este forma corecti?


Unele substantive neutre, cum sunt caiet, creion, md4
scaun etc., primesc la plural desinenfa ,,e", altele, desinen{a ,,uri"
- Iaptop, pat, stilou etc. -, iar un numdr mai mic de substantive
neutre oscileazd intre cele doud desinenle: piedestal
piedestaluri/piedestale, nivel - niveluri/nivele etc. Pentru a afla
formele corecte de plural ale substantivelor, verific[m in DOOM.

tr-ce nu e corecn
In exemplul de mai sus, substantivul Mdddlina este in
cazul genitiv, iar forma sa corect[ de genitiv este Mdddlinei.
Articolul proclitic /zli se foloseqte inaintea numelor de persoane de
genul masculin (lui Andrei, lui Mircea etc.), ca gi inaintea
numelor de persoane de'genul feminin de provenien[d strdind, (lui
Elisabeth, lui Juliette etc.) ori inaintea numelor de persoane
terminate in consoand (lui Carme4) sau in vocalele ,,o", ,,7" (lui
Teo, lui Marfl. Cea mai mare parte a substantivelor proprii nume
de persoane, de genul feminin de termind in ,,a" qi exprimd
cazurile genitiv qi dativ prin desinenle specifice: ,,-ei" sau ,,-di"
(Mariei, Ancdi).

Ar fi fost corect:

Ar fi fost corect:
Rdspundeli vo i invitayiei M dddlinei.

S-au deschis

Tot greqite sunt qi urm[toarele forme, a.uzite la radio sau la


telev izor:

6}l

Er/

Prezentatorul le spune ascultdtorilor:

- corect: semne
produsuri naturale - corect: produse
ublibilde - corect: abyibilduri
azile - corect: aziluri
acesle semnuri

36

Gregelile de acest

tip sunt frecvente la televizor sau la

radio

6}'
\=/

btogul lui loana Dobre- corect: Ioanei


torlionarul lui Elisubeta Rizea - corect: Elisabetei

atentatul
Monicdi

la adresa lu'

37

Monica Lovinescu corect:

I
[S

Greqeala apare frecvent nu numai la vocativ, ci qi cdnd


substantir.ul feminin precedat de acest adjectiv este in aIt caz: (pe)
dragele mele colege (corect: dragile), dragelor noastre colege
(corect: dragilor).

Greqeala apare qi la substantivele comune sau la pronumele


demonstrat iv e. P r ecizeaz\" forma corectd pentru construcfiile de mai

jos:
sd-i ia lu' doamna pachetul de ligdri
mdna lu'fata
din cauza lu' bdiutu'
tmpotriva lui dsta votez

. ,,ultimile"

It

I
,,Drogele" odjective
. ,d?ogele mele"

Am auzit la televizor:
Care sunt ultimile noutayi?
De ce nu e corect?

Am auzit la televizor:
mele, toate Stili cd...
De ce nu e corect?
Adjectivul drag este variabil, cu trei forme flexionare: la
singular, drag, dragd gi o form[ comund de feminin gi masculin
plural - dragi. Forma de vocativ, genul feminin, numdrul plural
este dragi (dragi colege) sau, cdnd adjectivul este substantivrzat,
dragile (dragile mele) ori dragilor (dragilor, md bucur cd vd vdd).
Corect ar fi fost:
mele, toate Stiti cd...

Adjectivul ultim are patru forme flexionare, in functie de


numdr gi de gen: ultim, ultimd, ultimi, ultime. Deci la masculin
plural, forma este ultimi, iar la feminin plural, forma corectd este
ultime.

Am auzit aceastd gregeald in mai multe emisiuni:


in ultimile zlle
printre ultimile pe care le-a/dcut
o singurd victorie in ultimile cinci partide
ultimile sondaje
ultimile puteri

Am mai auzit aceasti greqeald gi altd datd:

Dragii mei, dragele mele, suntfoarte curioasd.,.


Aga cd, dragele noastre, aveli cu ce sd vd rdsfdlaYi.
38

39

. ,,vechei"

@
Y

,,Mi-or ploce" sd fie moi simple verbele

In timpul unui documentar am auzitl.

. ,,vroiol'll"

aspectul vechei ctitorii

Unii realizatori ai emisiunilor de televiziune


se adreseaz[ invitalilor din studio astfel:

sau de radio

li

De ce nu e corect?

La

genitiv-dativ, genul feminin, numdrul singular,


adjectivele au aceeagi desinenfd cu cea de nominativ plural.
Adjectivul veche are la plural forma vechi, iar forma de
genitiv-dativ articulat este vechii (al doile& ,,1" este articolul
hotdrdt enclitic, pe care adjectivul antepus il preia de la
sub

stantir,ul

c t i t o r i e).

Ar fi trebuit si

Amauzit aceast[ greqeald gi in contextul:


aqteptarea marei.finale

corect: marii

Vroiam sd vd mai tntreb niste lucruri interesante.


De ce nu e corect?

La modul indicativ, timpul imperfect, forma corect5

verbului a voi este frrd ,,r". Formele cu ,,r" apar prin contaminare
cu verbul sinonim e vree, conjugat astfel: vream, vreai etc. De
cele mai multe ori, vorbitorii folosesc formele greqite vroiam,
vroiai, vroia, vroiali, vroiau, in locul celor corecte - voiam, voiai,
voia, voiali, voiau. in limba romdn6, la imperfect se foloseqte
verbul a voi, dar Ia pteze.nt, verbul a vrea: vreau, vrei, vrea etc.
Formele verbului a voi sunt invechite la prezent: voiesc, voieqti,
voieqte etc.

Ar fi trebuit

sd

Wa"

recteazdtextul de mai jos, explicdnd in ce constau


gregelile: I-am scris dragei noastre prietene o scrisoare tn care i-am
dat ultimile veSti despre noi. Surorii sale mai mare i-am trimis o
vedere cu imaginea vechei cetdli a Sighiqoarei.

Greqite sunt qi exprimdrile:

Vroiau doar sd-Si mdreascd conturile.,- corect: voiau


Ce mai vroiaQi sd spuneli? - corect: voiali
Dispunea cum vroia de banii aceqtia? - corect: voia

. ,,sd oibe"

40

41

|'

Prezentatoarea unei emisiuni


decoraliuni interioare a spus:

despre arhitecturd

gi

Am mai

6l
\3

tip:

Nu v-ar displace sd vd oferim un bilet. - corect: displdcea


Vor upure elemente noi. - corect: apdrea
Pddurarul poate prevede un eventual dezastru. - corect:

Trebuie sd aibe doud intrdri.


ltrevedea

De ce nu e corect?

Forma de conjunctiv a verbului a avea este, pentru


III-a singular qi plural, sd aibd.

persoana a

Ar fi trebuit

auziL qi alte greqeli de acest

sd

. ,,trebuiesc"
Am auzit larealizatorii de emisiuni forma trebuiesc:

Aceeagi gregeald apare gi in exemplele de mai jos:

Sunt obligate sd uibe... corect: sd aibd


Sper ca toatd lumea sd aibe o zifrumoasd.

itri trebaiesc foarte multe elemente de detaliu.

De ce nu e corect?

corect: sd

aibd

. ,,mi-or ploce"

La modul indicativ, timpul prezent, verbul a trebui are


formd unici - trebuie. Realizatorul a folosit forma trebuiesc,
considerdnd, probabil, c[ acest verb trebuie acordat cu subiecful
propoziliei (elemente) gi cd verbul se conjugd cu sufixul ,,-esc".
Gregeala se poate explica prin influenfa formei de conjunctiv a
verbului, care se conjugd cu sufixul menfionat: s-ar putea sd ne
trebuiascd mai multe detalii.

Amauzit la televizor:
Ce

li-ar place sd prezin{i?


Amauzit gregeala frecvent latelevizor gi la radio:

De ce nu e corect?
Modul condifional-optativ se formeaz6 cu verbul auxiliar a
avea Si cu forma de infinitiv a verbului conjugat. Verbul din
exemplul de mai sus are la infinitiv forma a pldcea (este de
conjugarea a II-a), nu a place.

lucruri care trebuiesc puse la punct


trebuiesc controlate
alte acte care trebuiesc

43

ttl

'
d

.,incetineoz6" sou,incetinegte"?

,,coPie"
r" talk-show-ul pe care il prezintd, realizatorula zis:

@"ocea

Eu, Stii ce cred? Cd a tnceput s-o copie pe Loredana

erea economicd tncetineazd.

Groza.
De ce nu e corect?
Cdnd conjugdm verbe ca a bdnui sau a copia, observdm, la
modurile indicativ qi conjunctiv prezent, persoanele I, a II-a
singular qi a III-a singular qi plural, prezenla sufixelor ,,-esc" qi
,,-e2". Aceste sufixe sunt supuse unor modificdri in funcfie de
persoana verbului: (eu, ei) bdnuiesc, (tu) bdnuieSti, (el) bdnuieSte,
(eu) sd bdnuiesc, (tu) sd bdnuieSti, (el, ei) sd bdnuiascd, respectiv
(eu) copiez, (tu) copiezi, (el, eil copiazd, (eu) sd copiez, (tu\ sd
copiezi, (el, ei) sd copieze.
Corect ar fi fost:

Eu; $tii ce cred? Cd a inceput g-o cooieze pe Loredana


Groza.

Am observat aceeagi greqeal6 qi in situafia de mai jos:

El a comis deja doud crime Stiute, se bdnuie Si o a treia.


corect: se bdnuieSte

Wo*r"

forma corectd

din perechile urmatoare:

redactorului:

Cum a rezultat aceasti formi?


Redactorul a vrut, probabil, sd foloseascd verbul a incetini,
care prezintd in conjugare sufixul ,,-esc" (creSterea incetineSte),
insd i-a ataqat acestuia sufixul ,,-e2", care apare in conjugarea
verbului a fnceta, de conjugareal (zgomotul tnceteazd).
Corect ar fi fost:
CreSterea economicd

1. Textul urm5tor confine mai multe greqeli. Explicd in ce


eonstau aceste gregeli qi corecteazd-le: La ultima intdlnire,
profbsorii ne-au spus cd ne trebuiesc antrenamente zilnice ca sd
putem participa la o astfel de competilie. Mi-ar place sd merg qi eu
Itt antrenamente, dar o sdptdmdnd voi fi plecat in vacanld. Vroiam
,,;d recuperez cumva orele la care nu voi fi prezent, dar profesorii
pdreau sd nu aibe timp sd rdmdnd cu mine dupd programul stabilit.
Mi-au spus cd md vor anunla dacd va apare posibilitatea de a
yurticipa la antrenamente Si cu alte grupe de elevi.
2. Urmdregte un talk-show gi noteazd-li formele verbale
grcqite pe care le-ai auzit la moderator gi la invitalii sdi.

fabricd/fabricheazd, rdzuie/rdzuieSte, ddinuie/ddinuieSte, se


strdduie/se strdduieSte. Tu ai mai auzit la televizor alte forme
verbale in variafie? Spune care sunt aceste verbe gi precizeaz|

'

forma recomandatd de normd, consult6nd DOOM-ul.

@^

uA?

fdcusem"

auzitun comentator sportiv spundnd:

Exact atunci
44

sa
45

t,

mai bine.

De ce nu e corect?
La modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, persoanele
I, aIl-a qi a III-a plural, verbele au in componenfa lor grupul ,,rd":
umb I as erdm, umb I as erd1i, umblas erd.

Comentatorul ar fi trebuit sd

Am mai auzit aceastd gregeald gi altd datd:


Abia ne cunoscusem. - corect: cunoscuserdm
Mai devreme ne Jixusem pe intdrzierea... corect:
.fixaserdm

r*tentatorul

corccteazdformele verbale greqite din exemplele de


jos
qi explicd in ce constau gregelile:
rnai
Crezusei cd nu a mai venit nimeni la intdlnire.
Fdcusei raportul pentru ziua respectivd?
Plecasem impreund la qcoald tn ziua respectivd, dar pe
drum ne hotdrdsem sd nu mergem cu autobuzul, ci sd traversdm
parcul.
2. Urmdreqte timp de o sdptdmdnd formele greqite de
mai-mult-ca-perfect de la radio qi de la televizor.

' ,,fdceli"
L-am arrizit pe un realizator al unei emisiuni adres0ndu-se
astfel invitatului s6u:

. ,,obtinusei"

Wt

qi-a intreba

invitata:

F,

SQ

I,

De ce nu e corect?

Auzisei de el?
De ce nu e corect?

La modul indicativ, mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a


singular, verbele au desinen!& ,,$i", nu ,,i". Frecvent se spune greqit
plecasei, spusesei, scrisesei, in loc sd se spund plecasegi, spuseseSi,
scrisesesi.

Corect ar fi fost:
de el?

Verbul propoziliei de mai sus este a face. La imperativ


afirmativ, persoana a II-a plural, acesta are forma fgceyi (ca la
indicativ prezent), cu accentul pe prima silab6. Greqeala
realizatorului constd in folosirea acestei forme cu accentul pe a
doua silabd, fapt ce atrage gi schimbarea lui ,,&" in ,d";
.fdc4i(nd). Aceastd formd gregitd - fdceli - ar corespunde unui
verb cu infinitivul in ,,-ea", a fdcea, care este o formd populard,
neacceptatd in limba romdnd literard.
Corect este:
sa

t,

Am mai intdlnit aceastd gregeald gi in enunful:


Defapt, oblinusei mai mult.
46

corect: ob;inuseSi.

$i alfi

redactori de emisiuni au fbcut acelagi

gregeal6:

47

tip

de

lt,
6-h
\C/

tlrlaxim gi mnim

Bat4i-i pe bulgari!- corect: bqte|i-i


Nu tolerdm asemenea manifestdr;i artistice, scotgl!i-le! -

.,,Jnoxim"

corect: scoateli-le

'

,,Jl-O mO;

zi o douo oord"

Vorbind despre oferta imobiliarb, un prezentator spune:


in case de maxim 140 de metri od

Frecventd la radio gi la televizor este construclia nu mai zi:


De ce nu e corect?
Forma corectd a adverbului (cu sensul ,,cel mult") este
maximum. in schimb, adjectivul are forma de masculin singular
maxim'. punctaj maxim.

Nu mai zi de-astea!
De ce nu e corect?

in propozifia de mai sus, verbul a zice este la modul


imperativ gi are form[ negativd. Imperativul negativ se formeazi
de la forma de infinitiv a verbuhti:. nu spune!, nu apdrea!, nu
alerga!, nu sui! Alte forme greqite de imperativ negativ sunt: nu
f,d!, nu te da!, in loc de nuface!, nu te duce!Fii atent gi la scrierea
imperativului negativ de la verbul a fi: se scrie nu fi!, nu cu doi
,ri"'

Ar fi trebuit

sd

Aceeagi greqeald apare qi in contextele de mai jos:

pentru doud, trei zile, mascim o lund, doud


cu muxim 3-4 sute de mii de euro
cu muxim l0'%
m.axim I5% la locale
aveau maxim doud operalii pe sdptdmdnd

Corect ar fi fost:
Nu mai zice de-astea!
Aceeagi greqeald apare qi in propozifia de mai jos:
Treaba asta cu pldcerea n-o mai zi a doua oard!

Wrr

ai

auzitla persoanele din

jurul tdu astfel de greqeli? Dd

trei exemple gi precizeazdforma corect[ a verbelor.

'

,,minim"

Ju*ea

reporterutui:

minim I8
De ce nu e corect?

48

49

lt'
Forma corect6 a adverbului (cu sensul ,,cel pu!in") este
minimum. Adjectir,ul corespunzdtor are forma de masculin

Sintoxd

singular minim: scor minim.

Ar fi trebuit

6n
t+/
\--l

,,textele co?e le oveti"

sd

Am mai auzit aceastd greqeald qi altd datd:

mtnlm un an
avea nevoie de minim o sutd de mii de euro

Wt

Amaunrtlatelevizor:

Asta e declaratia care o dau acum.


De ce nu e corect?

precizeazd careenunfuri dintre cele de mai jos conlin

gregeli gi corecteazd,-le:
a trecut proba cu rezultatul muxim
' au plecat cu maxim trei ore tnaintea noastrd
prelul sd urce cu muxim 50%
muxim 1000 de metri
arfi dorit un minim ajutor
ar trebui sd tnmullim cu minim 500 de euro
2. Descoperd gi alte situafii in care cele doud forme, maxim
gi minim, au fost folosite gregit in emisiunile televizate.

Pronumele relativ

care cu funcfia sintactici

de

complement direct trebuie sd fie insofit de prepozigia pe.

Aceeagi greqeald se intAlnegte gi in enunfurile de mai jos,


auzite la radio sau la televizor:

6b
\3

Care este stilul care-l promovezi?


Prietenul v-a zis cd a vdzut-o pe una la televizor cure o

vede toatd lumea?

Ajutorul care i l-a dat mass-media acesteifamilii...


Rdmdnfideld primului meu reportaj care l-am realizat.

W,

citegte cu aten{ie enunlurile de mai jos qi ur,mrreqte


dacd pronumele relativ care este utllizat corect (cu sau fbrd
prepozi[iape). Spune de ce este corect sau incorect.
Dali-mi vaie sd ofer un dar muzical celor care i-am
amintit mai devreme.
Vecinul care tl cheamd Ion locuieSte la etajul al patrulea.
50

51

lt,
Mama s-a intdlnit ieri cu cea mai bund prietend a ei din
tinere{e. Aceastd prietend care a ajutat-o foarte mult tntr-o
situa{ie dificild s-a stabilit la Budapesta.
Aceasta este sportiva care crezi cd la anul va cdqtiga
proba olimpicd de maraton?
2. Urmdreqte cdteva emisiuni de televiziune sau de radio qi
noteazd propozifiile in care pronumele relativ care crt funcfia de
complement direct este utilizat frrd prepozi,tia p e.

W'.n

frcd

dacd,in

enun{urile de mai jos pronum ele

care

este

acordat corect:

venit profesorul cel nou, a cdrei carte va apdrea


librdrii.
Va veni tn excursie Si sora lui Mihai, cea cdruia i s-a
acordal premiul I.
Toyi membrii de partid erou prezenti la Sedinla al cdrui
subiect principal de disculie erau alegerile.
,sdptdmdna viitoare tn

Dezocordul pronumelui cdre

Dezocordul dintre subiect gi predicot


(,Sala Premiilor Nobel ou loc ?n Norvegio")

Sunt destul de frecvente exemplele de tipul celui de mai

jos:

Am produs Si o economie de pe urrna cdruia voi o duceli


bine.

Enunful de mai sus conline o greqeald - dezacordul


pronumelui care. Moderatorul ar fi trebuit sd foloseasc[ acest
pronume la ferninin, acordat cu substantivul economie, la care se

Am auzit la televizor propozi{ia:


Gala Premiilor Nobel au loc in Norvesia.

Aceast[ propozifie este incorectd deoarece confine un


evident dezacord intre subiect qi predicat. Corect ar fi fost ca
verbul cu funclia de predicat sd fie la singular, pentru cd subiectul

Iatd gi alte exemple auzite in emisiunile de televiziune 9i

fS

de radio:

61
\5/

mama Adelei Popescu, omul cdreia ii ddruiegte iubirea ei


infinitd- corect: cdruia (acordul se face ct omul)
'
o poveste al cdrui fir epic a fost gdsit cu greu - corect:
(acordul
se face cupoveste)
cdrei
va.fi o maqind accesibild, al cdrai pre! nu va depdqi... corect: cdrei (acordul se face cu masind)
52

Verbul cu funcfie de predicat se acordi cu subiectul iri

numir (qi persoand, dacd subiectul este un pronume personal,


exprimat sau nu), iar numele predicativ (exprimat prin adjectiv) se
acordd cu subiectul in gen gi numdr. in limba vorbitd (dar nu
numai) se fac destul de frecvent dezacorduri intre subiect qi

predicat,

din diverse

cauze. Existd

dezacorduri.
53

mai multe tipuri

de

Acordul prin atracfie cu alt element din propozifie:


Numirul imigtanfilor est-europeni care vin in Mareo
Britaniesunt la cel mai scdzut nivel... - corect: este la cel mai
a)

scdzut nivel.

aceastd fraz6, subiectul din propozilia principald este


substantivul numdrul, iar imigranlilor este un atribut genitival,
subordonat substantivului numdrul. Predicatul ar fi trebuit sd fie la
singular, la fel ca substantivul numdrul, dar a fost utllizat la plural
dii cauzaunui acord greqit cu atributul imigranlilor, care era mai
aproape de predicat. Acest tip de greqeald, in care acordul se face
cu alielement din cavzaapropierii sale in enunf, este cunoscut sub

in

numele de ucord prin atraclie

,4-}

\J

in emisiunile

de radio qi de'televiziune se intalnesc destul

de frebvent astfel de dezacorduri:

varful turlelor de bisericd sunt tnconiurate de... - corect:


este inconiurut
Partea a doua a calapulai de publicitate era rezervat
pastilelor pentru sldbil. - corect: era rezematd
Niciunul dintre turistii cazoli la hotel nu q.i-au tntrerupt
in staliune. - corect: nu qi-atntretupt qederea
Sederea
'
Privirea netnduplecatd a copiilor ii topeau qi ii tnduiogaa
inima in acelaqi timp. - corect: ii topea gi ti tndwiosa
Unul dintre oamenii dqtia sunt ascaltafi la telefon' corect: este uscultat

b) Acordul dupi in{eles, la plural, degi subiectul este exprimat


printr-un substantiv cu formd de singular:
Presa strdind vin aici mai mult sau mai pulin ocazional' corect: presa... vine
Televiziunea Romdnd probabil vor pierde drepturile de
televizare. - corect: televiziunea'.. va pierde
Toatd lumea care ia agheasmd din acest imor, ei bine,
sunt vindecafi ca prin minune. - corect: toatd lumea... este

vindecatd

54

ng

in aceste propozi[li, substantivele care au funcfia de


subiect Qtresa, televiziunea, Iumea) au un inleles colectiv, ele se
refer[ la mai multe persoane (cei care Tucreazd in presd, respectiv
in Televiziunea Romdn6, sau oamenii, in general). Cu toate
acestea, verbul predicat trebuia utilizat la singular, deoarece
substantivele presa, televiziunea qi lumea sunt la singular.
c) Acordul la singular cu un suhiect multiplu, format prin
coordonare. Corect este ca verbul sd f,re utilizat la plural:

Materialul din care a fost construit etajul Si podul nu


tndeplineqte standardele necesare. - corect: din care aa fost
construite etajul gi podul
Ploaia Si vdntul a Jiicut ravagii ieri tn MureS. - corect: au
ravagii
fdcut
$i totuqi, mdncarea qi bdutwra nu s-a dat degeaba. corect: nu s-utJ dat degeaba

d) Acordul greqit Ia plural cu un fals subiect multiplu: verbul


in mod gregit la plural, deoarece un alt component al
propozifiei este interpretat de vorbitor ca fiind parte a subiectului,
considerat multiplu:
La cimitir uu venit Si fiul jurnalistului, Andrei lucinu,
insolit de mama acestuia, Emilia lucinu, qi de zvocatul lor. *
corect: a venit
este pus

@ in aceastd propozilie, subiectul este substantivul fiul, iar


substantivele mama qi avocatul sunt subordonate adjectivului
participial tnso{it. Propozifia nu are subiect multiplu, ci simplu"
Lipsa de competenld sau amatorismrrl, ca sir
exact, au

dus echipa 1a...

corect: a dus echipa 1a...

55

fiu mai

rf

Substantivul amatorismul arc rol de apozilie, a$a cum


reiese din enun!. Vorbitorul a dorit sd insiste asupra noliunii de
lips[ de competenld qi a dat un sinonim pentru aceastd sintagmd.
Prin urmare, subiectul este simplu, exprimat prin substantivul
lipsa, nu multiplu, aga cum a considerat moderatorul emisiunii.

Celebrul cuplu Monica Si


* corect: a fost surprins

lrinel

Columbeanu uu fost

sarpringi...

lff

in aceastd propozi]ie, subiectul este substantivul cuplu,


nu substantivele proprii care urrneazd, dup6, subiect. Vorbitorul a
fbcut acordul la plural pentru cd a considerat (in mod greqit) cd
substantivele coordonate Monica Si lrinel Columbeanz au rolul de
subiect. La producerea dezacordului a contribuit qi ordinea
cuvintelor: verbul este mai aproape de substantivele coordonate

\lrt t) Urm[regte un program de radio sau de televiziune 9i


identificd alte dezacorduii intre subiect qi predicat. incearcd sd
explici din ce cauze lingvistice se produce dezacordul (din catza
atracliei altui element din propozilie, drn cauza sensului unor
substantive etc.).
2) Aratd de ce sunt greqite enunlurile de mai jos, intdlnite
in emisiuni de televiziune:
Eu am fost primul fn linia de front qi pe urmd veneau
restul trupei.
Mii de euro, atdt au pierdut fiecare stelist tn aceastd
seara.
Nu se qtiu care sunt cauzele acestor avarii.
Li se lua din casd, sd spunem, pldpumile.
Parcarea masinilor pe qoselele sau pe trotuarele aflate pe
traseul summitului vor.fi interzise.

dec6t de subiectul cuplu.

Dacd subiectul este exprimat prin substantive ca grup,


mullime, parte, serie, numdr, majoritate, urmate de alte
substantive la plural, utilizarea verbului la plural nu este o
greqeald. Prin urmare, verbul se poate folosi fie la singular, fie la
plural - in funcfie de nuanla semantic[ pe care o doreqte
vorbitorul sau pe care o impune contextul (acord dupd in{eles
gi/sau prin atraclie, tolerat de normd):
Un grup de copii a venit/au venit.
O mullime de oameni s-a strdns/s-au strdns in piald.

O serie de accidente auto se produce/se produc din cauza


oboselii.
O parte dintre studen[i nu a luat/nu au luat examenul.
Un numdr de 50 de reclame romdneSti a fost selectat/au
selectate
la Festivalul de Publicitate.
fost
Majoritatea pensionarilor o duce/duc greu.

Alte dezacorduri

'
d

,,doudzeci gi uno de puncte"

Am

auzitla televizor spundndu-se:

de doudzeci Si una de
te doisnrez.ece mii de oameni

fiind nominalizat

corect ar fi fost:

De ce nu e corect?
56

ori

57

ttil
Numeralul cu valoare adjectivald (subordonat unui
substantiv) trebuie sd se acorde cu substantivul determinat in gen,
num[r gi caz.
in primul exemplu de mai sus, este corect doudzeci qi una,
pentru c5 substantivul ori este de genul feminin (compard cu

prima oard, de doud ori). La fel, este corect sd se spunl


doudsprezece mii, pentru ci substantivul mii din componenfa

numeralului compus este de genul feminin (o mie, doud mii). Aqa


cum nu spune nimeni doi mii, nu este corect sd se spund nici
doisprezece mii.
In cele doud exemple de mai sus, a fost folosit greqit
masculinul in locul femininului. Uneori se intdmpld invers, la
acordul cu substantive neutre al numeralelqr compuie cu unu/una
(situat pe ultimul loc in compus): se spune doudzeci qi una de
puncte, in loc de doudzeci Si unu de puncte, cum este corect.

Avionul meu soseqte la ora 21.00, iar al tdu, la ora 22.00.


Actorul acesta a jucat tn I2 filme

'

,insdgi moteriolele"

Am auzit la un post de televiziune construcfia insdqi


materialele. Aceasta este gregitd, pentru cd prezentatorul nu a
frcut acordul corect intre adjectivul pronominal de intdrire gi
substantiv.
Corect ar fi fost:
materialele

Adjectivul pronominal de intdrire se acordd

cu

substantivul determinat in gen, numdr qi caz:

'

,,o?odoisprezece"
Este greqit sd se spun5 ora doisprezece, aqa cum este gregit

sd se spund ora doi. Dupd substantivul ora (de genul feminin),


numeralele 2,12 Si 22 trebuie folosite la feminin:

Numeralele

Nominativ, acuzativ

Genitiv, dativ

bdiatul insuqi

biiatului insuqi

blielii inqigi

bSielilor inqigi

fata insiqi

fetei insegi

fetele inseqi/insele

fetelor insegi/insele

context, se folosesc la forma

DacS adjectirul pronominal de intdrire std dupd un


pronume personal, se acordd cu acesta qi in persoand:

de masculin:

Genitiv, dativ

Nominativ, acuzativ

Transcrie cu litere numeralele din textul


citeqte textul cu voce tare:
Datoria companiei este de 12.750.000.000 de lei.
Cartea are 35I de pagini.
58

Masculin

Feminin

Masculin

Feminin

eu lnsuml

eu lnsaml

mle rnsuml

mle lnseml

tu insuli

tu insd{i

tie insuti

lie inseli

59

F'
el insuqi

ea msa$l

lui insuqi

ei insegi

nol lnstne

nol msene

noud ingine

noua lnsene

vol ln$rva

vol lnseva

voud inqivd

voua lnseva

er rn$r$l

ele insegi/insele

lor inpigi

lor insegi/insele

q^ieatt
W
Verifici
?n propoziliile
nrnnozifiile de
,r' mai
rnqi jos,
inc adjectivul
erificd dac6, in
^aah
pronominal de intdrire a fost acordat corectl
Andreea este o fatd rezervatd, nu-i place sd vorbeascd
despre sine tnsuSi.
InseSi

Prin urmare, corect ar fi fost:


unul dintre cepetele de afiq ale producliei
Mungiu
acestei metode
dsta e unul dintre a

lui

Cristian

' .,tronsf er firesc o unor jucdtori voloro5i"

_J

Exemplele de felul celui de mai jos (qi al celui din titlu)

sunt greqite:

profesorii au spus cd nu au fost distribuite suficiente

cu aiutorul computerului qi u instrumentelor de aici

manuale.

Cdnd citim o carte, ne cdutdm pe noi tnSiSi tn ea.


Bdrbatul a fost primit in audienld de tnsdqi preSedintele

Corect ar fi fost sd se

ldrii.
Maria

Dana, voi insivd trebuie sd scrieli acest articol!


Voiqm sd vorbesc la telefon cu tine fnsdsi.
Si

[g

Substantivele in genitiv sunt precedate de articolu I al, a,


acesta este variabil, el se
acordd. cu regentul substantivului in genitiv:
ministrii de Externe ai Uniunii Europene - articolul care
pr'ecedd substantivul Uniunii are forma ai, deci este la masculin
plural, deoarece se acordd cu substantivul miniqtrii, de genul
masculin, numdrul plural (ministrii sunt si Uniunii).

ai, ale in anumite situafii. Articolul

.,,uno din qvontalele"


Exemplele de mai jos sunt gregite pentru cd moderatorul
emisiunii nu a fbcut acordul corect:

una dintre capetele de afiS ale producliei

lui

Cristian

Mungiu
asta e una din avuntaiele acestei metode

$tr

Regula de acord

al

pronumelu

care se referd la

substantive de genul neutru este urmdtoarea:

a)

dacd pronumele este

la

singular,

se

foloseqte forma de

masculin;
b) dac[ pronumele este la plural, se folosegte forma de feminin.
60

Unii vorbitori

greqesc insd, neacord6nd acest articol in

doud tipuri de situa{ii:

6l
\3

a) il folosesc invariabil, sub forma a, in toate contextele,


a$a cum am auzit la televizor:
un lung Sir de victorii a omului asupra timpului - corect:

ule

la nivelul farmaciilor sau fl medicilor

al

6l

de

familie

corect:

p
b) il acordd cu alt substantiv din propozigie (exemple
urmbtoare sunt tot din programele de televiziune):
Nu existd o ierarhie ale varialiilor de limbd germand
Elvelia. - corect: a
..pe tema referendumului pentru votul uninominal gi
alegerilor europarlamentare - corect: 4
prepozilia a (care nu igi schimbd forma), nu articolul genitival:
locuitorii a trei orage
cdrlile a doudfete

Wr*mplele

de mai j's sunt din emisiuni de radio gi de


televiziune, iar moderatorii qi reporterii au folosit o formd gregitd
a articolului. Spune tu cum ar fi fost corect:
cdqtigdtor a trei premii ,,Oscar" qi a premiului ;,Palme

Exemplele de mai jos, din emisiuni de televiziune, sunt

Se

t_

Ar fi fost corect:
nou-venilii

nou-venitele
dupd modelul nou-ndsculi(i), noit-nds cute(le).

t ,rCeO moi greu ?ncercot6"


Am auzit la televizor:

d'Or"

tnfala centrelor de distribulie ale pachetelor gratuite


Horia a fost unul din pionierii qi sus{indtorii de stindard al
cdntatului pe viu
se vor intrece tn ochii juriului Si al telespectatorilor
de atunci au trecut opt generalii ai uneifamilii

. ,,institufii

noi creote"

De ce nu e corect?
Cuvdntul nou poate fi adjectiv (emisiuni noi) sau adverb (o
emisiune nou creatd). Atunci cdnd nou st6 inaintea unui adjectiv
participial (precum creatd), este adverb qi are forma invariabild
nou (nu se acordS). Este corect:

noii venili in Liga I


pare cd noile venite nu sunt inregistrate

despre

vincia chinezd ceo mai srav afectatd


De ce nu e corect?
acest exemplu, elemenful cel face parte din structura
gradului de comparafie/intensitate superlativ relativ (cel mai) al
adverbului grav. Grav este, in aceastl situafie, adverb pentru cd
determind un verb la participiu, devenit adjectiv. Adverbul
(provenit uneori din forma de masculin singular a adjectivului
corespunzdtor) este o parte de vorbire invariabild, al cdrei
- se construieqte intotdeauna cu cel mai.
superlativ

In

Corect:
a chinezd cel mai grav afectatd
Aceeagi gregeald a apbrut gi in alte emisiuni:

Locuitorii capitalei sunt cei mai bine pldtili romdni.


Regiunea cea mui aprig lovitd de dezastru.
62

63

otat..., cat si...


1. Gdseqte greqelile din urmdtoarele exemple intdlnite in
emisiunile de televiziune qi explicS in ce constau:
capitala provinciei, cea mai greu incercatd de...
formalia cea mai bine clasatd din Romdnia
2. Ai auzit astfel de exemple la radio sau la televrzor?
Noteazd-le pe caietul de limba romdn5 gi spune cum ar fi fost

[g

Atdt..., cdt Ei formeazd o pereche sau, altfel spus, sunt


elcmente corelative (ceea ce inseamnd cd trebuie sd apard impreund,
ciind sunt folosite pentru coordonare). Exemplul de mai jos, preluat
tlintr-o emisiune, este
t:

Fetila are o mdtuSd, cdt Si alte rude care doresc sd aibd

corect.

iid de ea.

De ce,,mA rad"?

Am auzit la televizor:
'De

ce md rdd?

Corect ar fi fost:
Fetila ore atilt o mdtuSd, cdt Si alte rude care doresc sd
aibd grijd de ea.
Fetila are o mdtuSd, precum si/ca si/dar si alte rude care
doresc sd aibd grija de ea.

Md rild de rdutate...

De ce nu e corect?

Verbul a rdde nu trebuie sd se foloseascd cu pronume


reflexiv,', in vorbirea ingrijitd.
Moderatorul ar fi trebuit sd

,decit
d

ie se afld verbele a merita

Am

?n

partea de sud-est vo moi plouo"

auzitla televizor:

Am obyinut decht

ca nu vor sA comenteze.

De ce nu e corect?

Adverbul decdt (sinonim cu numai, doar) se foloseqte


numai intr-un enunf in care verbul este la forma negativd.
Corect ar fi fost:
N.u am oblinut dechtfaptul cd nu vor sd comenteze.
Am obyinut
cd nu vor sd comenteze.

64

65

I
Aceeaqi greqeald apare qi
radio sau de la televizor:

in urm[toarele enunfuri de la
sp?,tne,

,4.}

d.in

fragedd pruncie, cum s-ar

Obama a obyinut votul a 91

Mai sunt decdt cdteva minute.


A jucat de la egal la egal decdt in primele trei sferturi.

Wr.

Reformul eazd corectr.Lrm[toarele enunturi:


Seara mdndnc decdt o salatd.
La petrecere vin decdt bdieli de la liceu.
Din trei ldstari, decdt unul a supravieluit.
Nu am citit cartea, am vdzut decdt filmul.
2. IJrmdreqte programul tdu de televiziune preferat qi
incearcd sd fii atent la folosirea adverbului decdt. Noteazd-fi
propozi{iile in care acesta nu este corect utllizat,

Gregeli de utilizar e a prepozif iilor

un trecut ce v-a introdus,


in tema politicd

Urmdtoarele enunluri sunt intdlnite in emisiuni de radio


de televiziune. Spune dacd acestea confin greqeli de utilizare
prepoziliilor gi, dacd da, aratd cum este corect:
cea mai micd scdnteie poate degenera la un adevdrat
rdzhoi
dinamovistii s-au pierdut printre laptopuri, printre fete
frumoase, dar qi printre mullimea defani
sincer, a$ aveo tupeul sd iau masa la el in terasd, dar...
are un singur regret care nu se indreaptdfald de propriul
sdu copil, cdruia i-a luat viala, cifald de el insuSi
pentru cd trdiesc pe Lffma acestor copii
avansul fiind de peste 40 secunde
nu te poli prefoce cd pricepi despre o lege europeand
dupd care urmeazd unii pe care habar nu-i avem
stali pulin in telefon pentru 10 secunde!

*rr"poriliu
Am intdlnit, la radio

q;i

la televizor, urmdtoarele enunluri:

s-u limitat doar in a intocmi acest raport


trdiesc dupd o zi pe alta
un trecut ce v-a introdus, de fragedd pntncie, cum s-ar
spune, in tema politicd
Obama a obtinut votul a 9l
Acestea

Moderatorii

qi

confin gregeli de utilizarc

datoritd (ca

qi

Corect ar
frrd a

fi

impune

fost ca substantivul rezistentd sd fre in cazul

prcpozifiilor.
reporterii au folosit o prepozifie in locul alteia sau

au omrs o

s-u limitat doar la a intocmi acest raporl


trdiesc de pe o zi pe alta
66

mullumitd, gra[ie)

substantivului urmdtor cazul dativ. Prin urrnare, moderatorul care


a rostit enunful de mai jos a gregit utiliz6nd genitivul (care se

67

,,co Si contribuobil, co gi ghid"

__a
I

W,

Am auzit la televizor:
eu, c{t Si contribuabil, vin qi spun...
de turism la care lucreazd cu si

ghid

De ce nu e corect?
$l se poate aldtura lui ca numai in cazul in care acesta este
folosit pentru a exprima comparafia (A luat aceeaqi notd Ia tezd ca
Si mine), nu pentru a ardta calitatea sau rela{ia (Ca Si turist, am
vizitat multe locuri exotice, Ca gi comportament, Ion e un bdiat
ciudat). in cazul in care vrem sd evitdm o cacofonie, apeldm la
alte mijloace, in funcfie de context: tn calitate de (In calitate de
coleg, ttri spun cd nu ai dreptate), drept (A fost desemnat drept
campion european la box), fiind Qa fost considerat ca fiind cel
mai^bun) sau chiar omiterea lui ca (Afost ales conducdtor) etc.

Reformuleazb enunfurile urmdtoare pentru a evita


cacnfoniile:
Ca qi candidat independent, a obYinut mai puline voturi.
Zona este consideratd ca qi centru comercial qi de afaceri.
Afost ales ca Si conducdtor al echipei noastre acum 4 anL
Ca qi contabil, are o responsabilitate foarte mare"
Ca qi colegi de echipd, ar trebui sd discute mai mult.
Ca qi component al trupei, se ocupd de promovarea
pieselor muzicale.
2. Urmdreqte c0teva emisiuni de televiziune sau de radio qi
noteazd-fi propoziJiile in care este f,olositi conjuncfia qi dup6
prepozi\ia calitdgli ca. Crezi cd vorbitorul a dorit si evite o
cacofonie?

,,etJ gs

v?eo ca s6 scootef i"

Corect ar fi fost:

eu,@contribuabil,

vin Si spun...

Am

a,,zitla televizor:

ia la care lucreazd ca shi


dacd vreti cu sd vd inscr

Am mai auzit gi:


sd transmitem cu Si mesaj
tot ce qtim noi, ca gi cregtini
cu Si lard cu care nu avem cea mai bund relalie
vi l-ali dorit ca gi candidat pe Sorin Oprescu?
nu neapdrat ca volum, ci ca gi atitudine
ce ai intreba-o tu ca Si reporter?
aldturi de noi, ca Si oaspete, se afld Angelica

De ce nu e corect?
Ca sd trebuie folosit numai pentru a introduce o propozi{ie
subordonatd circumstanliald de scop (final5). ln cazul tuturor
celorlalte subordonate (completive - direct6, indirectd etc. -,
subiectivd, predicativd), conjunclia sd nu trebuie inlocuitd prin ca
sd. Elementele ca gi sd pot apdrea insd disociate, in diferite tipuri
de subordonate necircumstanfiale (Nu vreau ca lon sd afle de
greqeala pe care amfdcut-o).

Ar fi trebuit
68

sd se spun6:

69

F
,,din punct de vede?e al"

dacd vreli sd vd fnscrieli

Am auzit de mai multe ori, la radio gi la televizor,

aceastd

gregealS:

6.\\
[+J ^
V Da' nu ere normal ca sd mergeli impreund cu avocata?
Dacd exista posibilitotea ca sd-l pedepseascd pe solul ei...
Eu aS vrea ca sd scoateli pulin...
insd cu condilia ca sd existe Si acordul scris...
Existd o obligativitate a acestor elemente cu sd construiascd
o relalie sacrd.
Vor cu sd-Si gdseascd puterea Si linistea sufleteascd.
Au convenit cu sd dea drumul lo blocajul dsta.
Aceeasi prezumlie de nevinovdyie i-a impiedicat ca sd-qi
facd...
liganii dia pe care vreli ca sd-i duceli dumneavoastrd
acolo...
Riscul ca sd apard complicalii nu este exclus.

W",*

azd

enunfiirile corecte:

Vreau ca sd'-mi ardta{i Si mie cum se foloseSte acest


aparat.

__r
il Am auzit la televizor:
din punct de vedere al statisticilor
De ce nu e corect?
Substantivul punct din locufiunea prepozifional[ din punct
de vedere se modific[ in funcfie de cuvdntul care urmeazd. Dacd
urmeazd un substantiv in genitiv, punct este articulat (din punctul
de vedere al rezultatelor); dac[ urmeazd un adjectiv, punct este
nearticulat (din punct de vedere economic).

trebuit sd se

Aceeagi greqeali apare qi in urmdtoarele enunluri auzite la


radio sau la televizor:

6\
\J

Vrem ca elevii noStri sd fie foarte bine pregdtili la limba


romdnd.
Nu pot ca s'd deschid aceastdfereastrd.
$tiu sd utilizez foarte bine calculatorul.
Md duc la librdrie ca sd cumpdr noul manwal.

din
din
din
din
din

panct
punct
punct
punct
punct

de
de
de
de
de

vedere
vedere
vedere
vedere
vedere

al Inspectoratului
al cetdleniei
al

precipitaliilor

al rezervei de umiditate
al vielii spirituale

Wa",

ecteazdenunfurile care sunt greqite:


Din punct de vedere geografic, Romdnia se afld in zona de
climd temperatd.
acesta

Din punct de vedere al petrecerii timpului liber, orasul


oferd foarte multe pos ibilitdli.
Din punct de vedere istoric, monumentul este valoros.
Din punct de vedere al copiilor, pdrinlii sunt prea serioqi.

70

71

,,un om simplu care nu

ore nicio putere,

Le-aS recomanda-o din suflet celor care le-a pldcut la


vremea lor. - corect: celor cdlora le-a pldcut
Dar culmea este cd Dobrin, in perioada aceea, nu prea se
bdteau echipele pe el. - corect: Dar culmea este cd nu se prea
bdteau echipele pgDpbtiu in perioada aceea.

ca?eii efricd"
(anocolutul)

Sunt romdni caFe, atunci cdnd ajung dincolo,

Amauzitla televizor:
eu, de exemplu, md pune CNA-ul sd vd intreb dacd aveti

probe
domnul Boc ii mai dau o misiune in seara asta
un om sr
, care nu are nicio putere, careii e fiicd
De ce nu e corect?
Elementele unui enun! trebuie sd respecte anumite reguli
de combinare: substantivul cu funcfie de complernent trebuie sd
fie in cazul gramatical pe care i-l impune regentul, adjectivul

trebuie sd se acorde cu substantivul, cuvintele trebuie s5 fie


aqezate in propozilie intr-o anumitd ordine etc. Uneori,
moderatorii gi prezentatorii de la televiziune sau de la radio nu
sunt atenli la felul cum iqi construiesc propozifiile gi frazele qi, de
accea, se produc discontinuitdfi sintactice in enunfurile 1or. Acest
tip de gregeald sintacticd este numitd anacolut In exemplele din
chenarul de mai sus, anacolutul s-a produs pentru cd substantivele
gi pronumele cu func{ie de complement nu au fost puse in cani
corect. Ar fi trebuit si se spun5:
pe mine. de exemplu, md pune CNA-ul sd vd tntreb dacd
aveli probe
domnului Boc ti mai dau o misiune fn seara asta
un om simplu, care nu are nicio putere, cdruia ii e fricd

Am auzit

mal multe anacoluturi

in emisiunile de radio

$i

l. Gdseqte anacoluturile din urmdtoarele formuldri pe care


le-am auzit la radio sau la televrzor qi corecteazd-le. Spune in ce
constd anacolutul:
cine a cdntat seara dimineala tl tncearcd talentul
vine Alinula care nu e ziua ei azi
domnul Prigoand l-am vdzut la noi tn emisiune
o qedinld printre care punctele de pe ordinea de zi se
numdrd
de data aceasta vorbim despre un cutremur despre care,
practic, cam de vreo doud luni iSi face simlite efectele prin
Romania
peste 700 de qedinle care ali luat cuvdntul
iatd o solulie care deja aveli un rdspuns la intrebarea
dumneavoastrd
2. Anacolutul apare mai frecvent cdnd moderatorii gi
reporterii se exprimd liber, ftrd sd aibd un text scris. Urmdreqte un
talk-show gi noteaz[-fi in caiet anacoluturile pe care le auzi.

de televiziune:

72

tn

strdindtate, le e ruqine sd recunoascd cd sunt romdnl. - corect:


Sunt romdni cdrora, atunci cdnd ajung dincolo, in strdindtate, le e
ruSine sd recunoascd faptul cd sunt romdni.
imi pare rdu cd domnul Pandele de la Ddmbovila, cdnd a
venit odatd la OTV, nu am putut lua legdtura cu el. - corect: imi
pare rdu cd nu am putut lua legdtura cu domnul Pandele de la
Ddmbovila, cdnd a venit odatd la OTV.

73

director Grddina Zoologicd


iubitoare animale
creator modd

,,creator mod6"

Am vdzut scris la televizor:

Wt.

Rescrie sintagmele de mai sus, marcdnd relafiile

sintactice.

2. Urmdreqte o

emisiune de qtiri de la televizor gi


noteazd-li exemplele care seamdnd cu cele de mai sus, in care
relaliile sintactice nu sunt marcate.

patron agen{ie de turism


comerciant motociclete
De ce nu e recomandabil?
Marcarea relaliilor sintactice dintre cuvinte se tealizeazdin
diverse moduri: prin intermediul cazului (cdr/ile colegului) sau al
prepoziliilor (cartea de poveSti), prin acord (explica[ii ale
oamenilor acelora) etc. Simpla aldturare a unor substantive in
nominativ poate duce uneori la formuldri ambigue qi constituie o
greqeald care trebuie evitat6.

trebuit

Ordineo cuvintelor (topico)


in propoziliile de mai jos, ordinea cuvintelor nu este cea
corect6:
Aceastd doamnd n-avea procese pres multe penale.

sE se

S-a produs un uccident

ar

Aceeaqi gregeald apare


emisiuni de televiziune:

in urmdtoarele titraje de la unele

Iider suporteri Steaua


proprietar parcul Bordei
qef Birou Comunicare Primdria Clui
reprezentant c as d pariuri
specialist proteclie tmpotriva incendiilor
profesoard romdnd
rudd victimd
proprietar barcd
lider sindical mineri Valea Jiului
precipitaYii Europa
74

fi trebuit

gruv
sd

Aceastd doamnd n-avea procese penale prea multe.


S-a produs un accident ferovi

Enunturile de mai jos, rostite la radio sau la televiziune,


con{in gregeli de topic6. Rearanjeazd tu cuvintele, astfel inc6t
enunlurile sd fie corecte:
proaspdtul angajat avocat al companiei TAROM
pe data de I0 martie au mai fost acolo semnalate niEte
incidente
nu este cazul qi ldrii noastre
vor putea cumpdra casele, insd la aproape valoarea de

piald
75

Mai li-aduci uminte?


Sper sd nu mai seintdmple nimdnui"

,,poete moi ne vedem"

Wt.

Amauzit la televizor:
Poate mai ne vedem.
Mui vd outem sDune.

2.

Ai

auzit la radio sau la televizor propozifii in

adverbul mai nu este corect plasat? Dd c6teva exemple!

De ce nu e corect?
Adverbul mai are topicd frx6, fa[d de verb, stflnd imediat
inaintea acestuia (tl mai vdd) sau intre auxiliar qi verbul de
conjugat (am mai vdzut). Dacd mai exist[ alte elemente care stau

de reguld lAng[ verb, de exemplu, pronume personale

sau

reflexive neaccentuate in cazul acuzativ (ne vedem mdine) sau in


dativ (tmi este foame) ori negafia nu (na vine), adverbul mai
intervine intre aceste elemente qi verb ocup6nd pozigia cea mai
apropiatd de verb (ne mai vedem mdine, tmi mai este foame, nu
mai vine).
Corect ar fi fost:
Poate ne mai vedem.
Vd moi Dutem
Aceeaqi greqeald apare gi in alte enunfuri de la radio qi de
la telev izor:

dh
\3

complete azd.enun[urile de mai jos cu adverbu rmai:


Nu vd place muzica de la petrecere?
Nu ne-a dat atdt de multe cdrli de citit in vacanld.
Sd se apuce qi primarii de treabd!
Imi citeqti o poveste?
li-a povestit cineva aceastd intdmplare?

public, sd nu mui sefacd cu e\...


Haideli sd mai ne intoarcem.
Eu nu mai tmi pot desprinde privirea de la aceste imagini.
Mui md scoate din minli.
Mai se poate numi confruntare.
Mai ne trebuie bani Si pentru chirie.
Sd nu mui se fare banul

76

Pentru a recapitula ce ai invd{at pe parcursul acestui


capitol, explicd de ce sunt gregite exemplele de mai jos, culese din
emisiuni de radio qi de televiziune. Reformuleazb enunlurile,
astfel incdt sd fie corecte:
l) Existd o concluzie, ceea ce se mai demoleazd un mit.
2) Sun la Consulat Si mi se rdspunde robotul. Cefac atunci?
3) De asemenea, s-a putut vedea tn reportaj pe antrenorul Florin
Halagian.
4) Sd rdmdneliJdrd Si acest loc de muncd.
5) Una dintre tinerele care /dcea senzalie aldturi de maqini i s-a
.fdcut rdu.
6) Sunt hoteluri a cdror construclie amintesc mai degrabd de...
7) E un pic ambiguu definirea termenului ,,mitd" aici.
8) Va trebui sd plece la o clinicd medicald din strdindtate Si unde
se va tncerca recuperarea lui.
9) Sperd cd dosarele sdfie gata pdnd tn primdvara anului viitor.
l0) Un total de 188 metri pdtrali...
1l) Nu sunt bani pentru mdriri alocalii, pentru pensii, pentru...
12) Hai sd vorbim numai despre rdu pe toatd lumea.
13) Nu mai este interesatd tn continuarea investiliei.
77

14) Parcd nici voua nu va vine sd credeli de ceea ce s-a

LEXIC $i SEMANTICA

intamplat.
15) Ce-s cu versurile astea?
16) ESti unul dintre cei care te-ai intors.
17) Cum este, s-alt depdqit orice limitd?

Un copil tdndr se grdbegte repede


(pleonosmul)

lgt

De ce nu este corect sd spunem copil tdndr qi babd

posibil, md grdbesc repede? Pentru cd un


copil nu poate fi decAt tdndr, o babd nu poate fi decdt bdtrand.
Ceva care poate fi echivaleazd cu ceva care e posibil, iar dacl faci
ceva in grabd inseamnd cd faci repede. Dacd spunem copil tdndr
sau md grdbesc repede, comitem greqeala numitd pleonasm.
Pleonasmul constd in folosirea alilturatd, a unor cuvinte sau a unor
construclii ale ciror infelesuri se suprapun.
bdtuAnd? Dar poate

fi

__r

I
E

Am auzit la televizor:
manevreazd niqte copii tineri care qtiu sd umble la

computer.

Am auzit la televizor:
iti-vd

trebuit sd

78

79

r
Un alt pleonasm pe care l-am auzit la televizor:
isai Si
si deschidere de expozilie

au sau nu dreptul de a solicita declan$area tnceperii


urmdririi penale
era un iniliat qi un ocultist de un calibru de talia lui
Shakespeare
un msre

De ce nu e corect?

Cuvdntul deschidere repetd frrd rost infelesul


substantivului vernisaj. in DEX, vernisaj inseamnd ,,deschidere
oficiald, inaugurare a unei expozilii de art6".

hit al anilor 2000


pe temu subiectului nostru de astdzi
chiar dacd nu qi-a udas un uport prea mare
strangulat de propriii sdi pdrinli

Wu*ottru
evidenliate

de ce nu este corect[ alaturarea cuvintelor


in exemplele de mai sus. Dacd nu ili dai seama de

gregeald, citegte definiliile cuvintelor in DEX.

Am auzit la televizor

Am auzit la televizor:

mult mai devreme decdt ar

cu marile metropole europene

De ce nu e corect?
Metropold este ,,nume dat

marilor oraqe ale lumii (de


obicei capitale de state)", dupd cum afldm din Dictrionarul
explicativ al limbii romdne (DEX). Deci aldturarea marile
metropole confine o repeti{ie inutil6, adic6, marile oraqe mari sau
marile mari oraqe!

qi acest

tip de pleonasm:

fi

crezut cineva cd poate

De ce nu e corect?
Yerbul poale inseamnd este posibil.

Atenfie la cuvintele formate cu sufixul -bil, care aratd,


posibilitatea: bidubil ,,care poate fi bdut", respirabil,,care poate fi
respirat", sanclionabil ,,care poate fi sancfionat, pedepsit', etc.!
Acestea nu trebuie folosite pe l6ngd verbul a putea.

Ar fi trebuit si

se

sau

Corect ar fi fost:
mult mai devreme decdt ar fi crezut cineva cd este nosibil
mult mai devreme decdt ar.fi crezut cineva cd

Amauzit qi alte pleonasme la radio qi la televizor:


este cel mai mare colos din Crailiova
pierde avansul pe care-l avea tnainlea lui Hillary
detalii gi multe ulte amdnunte, tn cdteva minute

80

.fi

6]

Am auzit si:

poatefi o potenliald victimd


un refren care poate fi posibil
8l

c'urc poute,/i sancpionabild

in instanla civild

Conjuncliile dar qi insd au acelaqi sens (ambele sunt


adversative). Aldturarea lor constituie un pleonasm.

Vr..venfele

de mai sus, pe care le-am auzit laradio qi la


tclcvizor, confin greqeli. Care sunt acelea qi cum le explici?

Ar fi trebuit

du"

Am auzit gi:

alt tip de pleonasm auzitlatelevizor este:

sd se

Sunt recunoscute cufiind drept cele mai bune.


A venit primdvara, dar odatd Si cu ea...

Reprezintd un procent de pdnd la 25 la sutd.


De ce nu e corect?

In structura cuvdntului procent pot fi identihcate


prepozilia latineascd pro, care inseamnb ,,pfltru", qi numeralul
cent(um), care inseamnd ,,o sut6". Agadar, repetarea sensului
,,sutd" (o datd prtn -cent, in procent, $i a doua oar6, ca sutd)

W Este corect sd spunem : M-am strdduit sd iau note bune,


pentru ca sd md lase pdrinlii in tabdrd?

constituie o greqeal[, un pleonasm.

Am auzit la radio:

Prezentatorul ar fi trebuit sd

Din nou revenim la muzica populard romdneascd.

La televrzor gi la radio am auzit de multe ori

aceasti

greqeald:

6'\
\=/

un procent de 3 lu sutd din incasdrile...

procent de 5 lu sutd campaniei clectorale


cu un procent de 6,49 Ia sutd

Si doar un

De ce nu e corect?
Locufiunea adverbiald din nou gi prefixul re- aD acelaqi
sens, confin ideea de repetare. Prin urlnare, asocierea lor este
gregit5, constituind un pleonasm.
Redactorul ar fi trebuit si

La televizor am mai auzit:.

A sdsit

ta abandonatd, dar insd, cru tloald.

Tot la radio am auzit:

Msi reludm

De ce nu e corect?
82

o datd unde sd se adreseze.


83

/
ce nu e corect?
In acest enunf, ideea de repetifie este exprimatd de trei ori:
prin adverb:ul mai, prin verb (din cauza prefixului re-) gi prin
D_e

numeralul adverbial o datd.

pentru c[ o bicicletd nu poate avea decAt doud roli (tricicleta are


trei), iar un ziar apare in fiecare zi, nu o datd pe sdptdmdnS.

dt"

reporter a spus:

Ar fi fost suficient:

sau

Femeia s adormit doud ore.

Reludm unde sd se adreseze


Spunemincd o datd unde sd se adreseze

De ce nu e corect?

La televizor gi la radio, am auzit qi:

Bine v-am regdsit din nou la editria speciald a emisiunii


noastre!
Mai repeta{i-l o datd, vd rog!
Dar tncd o datd repet, nu seface...
Facem orice pentru a le revedea din nou impreund pe

Propozifia conline o contradicfie, pentru cd nu putem


adormi doud ore, ci doar dormi doud ore. Putem adormi mai greu
sau mai uqor, putem sd ne chinuim sd adormim timp de dou6 ore,
dar nu putem adormi doud ore.

Ar fi trebuit

sd

scena.

Wt.
televizor:
I

!i se pare corect enunful urmdtor, pe care l-am auzitla


Ali

vdzut

cd tot sunt agresate

drr*ea

reporterutui:

in continuare?

2. Noteazd alte cinci exemple de pleonasme din emisiunile


de radio qi de televiziune qi explici-le!

Oraqele mari nu sunt doar reSedinle, ci Si zone de tranzit


pentru perioade mai lungi, scurte sau deJinitive pentru multe
ilii venite din provincie.

l&drul face pere


(controdicfio Tn ceea ce se odougd)

De ce nu e corect?
Zona de tranzit este o zond pe. unde se trece, se std mai
mult sau mai pulin gi de unde apoi se pleacd. Este lipsit de logicb
sd spunem cd zonele de tranzit sunt pentru perioade ,,definitive".

Argumente azd,-\i rdspunsul

I
i
I
I
!

lS

Dupd cum mdrul nu poate face dec6t mere, in realitate


(nu in poveqti!), tot aqa dupd anumite cuvinte nu putem rosti sau
scrie orice. Dacd spunem bicicletd cu trei rofi, ziar sdptdmdnal,
comitem greqeala numitd contradic{ie in ceea ce se adaugl,
84
t

Ar fi trebuit sd spund:
Orasele mari nu sunt doar reSedinle, ci Si zone de tranzit,
pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pentru multe familii
venite din provincie. Unele familii pot rdmdne definitiv aici.
85

Ar fi trebuit

sd

Tu-ai aluzit astfel de gregeli? Poli sd inventezi qi tu cdteva


(Copiii lipd in liniste, Familia convieluia in ldri diferite etc.) 9i sd
,,testezi" dacd pdrinlii tAi sau prietenii iqi dau seama de greqeal[.
Dacd nu, explicd-le tu!

Ce inseomnd

oran

(poronimio)
Orice elev qtie ce ?nseamnd orar'. un fel de program.
Substantivul orar are legdturd cu orele, cu timpul deci; la fel qi
adjectivul orar. Pare simplu. Dar unii spun oral cdnd vor sd
vorbeascd despre ore sau despre timp. Cuvintele orar qi oral
seamdni ca form6, dar au un inleles diferit. Asemenea cuvinte se
numesc paronime. Pentru a nu gregi folosind un cuv6nt in locul
altuia asemdndtor ca form[, trebuie sd invd{dm ce inseamnd
fiecare gi cum se scrie.

do''

auzittatelevizor:
Sd modifice intervalul

oral al grevei...

De ce nu e corect?
Adjectivul oral inseamnd, pe scurt, ,,bucal", ,,verbal",
adicd are leg[tur[ cu gura qi cu vorbirea. Spunem medicament
oral, care se inghitd (nu se injecteazd), qi probd orald, cdnd
suntem ascultafi (cdnd ddm un test, un extemporal, o tezd). in
propozi[ia de mai sus, adjectivul oral este folosit gregit, pentru cd
nu se potriveqte ca sens cu substantivul interttal, care se referd aici
la timp.
86

De ce nu e corect?
Cuvdntul original este confundat aici cu originar, cu care
seamdnd ca form6. Original inseamnd ,,iegit din comun",
,,autentic", iar originar are sensul ,,care este de loc din...". Putem
spune picturd originald, scriitor original sau marfd originard din
China, dar nu persoand originald din Republica Moldova.

Ar fi trebuit

sd

1. Cautd in DEX sensul perechilor de cuvinte: a emigra a imigra, a investi * a investi, infirmat - informat Explic[ de ce
nu sunt folosite corect cuvintele evidenliate in exemplele de mai
jos, pe care le-am auzitla televizor qi la radio:
O serie de puteri cu care sunt investili
Doud luni rdmase pdnd la investirea oficiald infunclie
Informalia n-afost confirmatd, dar nici informutd.
2. Citeqte zece pagtni dintr-un diclionar de paronime qi ft
propozilii coreete cu cdteva perechi de cuvinte de acest tip.
3. Dacd auzi qi tu la radio sau la televizor astfel de greqeli,
noteazd-le gi aratd de ce s-au produs!

87

7
In de n tifa te a c re m wurg tilor
(necunoogtereo forrnei
corecte o cuvintelor)

Este corect identificsre, nu indentificare. Prima silab6 a


cuvintelor identic, identificare, a identifica, identificat, identitate
este ,,i", nu ,rin".
Cine spune indentificare, dar qi buletin de indentitate (in
loc de buletin de identitate) ar putea fi catalogat ca incult.

Este corect sd spunem qi sd scriem


Am gdsit la televizor gi la radio:
preSedenlie

poliomelitd
indentificare
cremwurqti
repercursiune

r ep er cu r s iun e. Sub stan titul

r ep

r c us iun

t@,

nu

e, c are inseamn[,,urmare'

efect, cons ecin!d", a fost imprumutat in limba noastrd cu aceastl


formd, deci cu silaba ,,cu". In ftancezd, cuvdntul are forma
ipercussion, in italiand, ripercussione, iar, in latind, repercussio.
Se scrie $i se pronunld corect crenvursti. nu cremwurSti.
Cuvdntul gerrnan Krenwiirstchen, care a fost imprumutat de limba
romdn[ sub forma crenvurst, con]ine consoana ,,n" in prima
silabS; litera,,w" a fost adaptatd in limba romdnd ca,,v"

decongestionare
cazino
rrl.9

Uig

Cum aflim forma corecti a acestor cuvinte?


Pentru a cunoaqte forma corectd a cuvintelor, trebuie sd
consultdm DOOM-ul, apdrut in 2005. Din acest dicfionar, afldm

Este corect descongestionure, flu decongestionare.


Cuvdntul a descongestiona este format din prefixul ,,des-" qi
verbul (a) congestiona.

cd:

Este corect presedinfie, nu pregedenlie. Substantivul


preSedinlie vine (este derivat) de la preqedinte, cu ,,i", nu de la
, cU rre"

in

Este corect cazinou,nu cazino. Forma corectd a cuv0ntului


limba romdnd este cu,,-ou", nu cu ,,-o", aqa cum se intdmpld qi

cu alte substantive: bibelou, birou, bistrou, cargou, depou, lingou,


sunt insd corecte.
tangou etc. Formele embargo, i

Este corect poliomielitd, nu poliomelitd. Numele bolii


respective confine silabele ,,-mi-e-", ca qi in limba francezd", de
unde limba noastrd l-a imprumutat. Multe alte afecfiuni, mai pufin
cunoscute noud, conlin segmentul -mielitd: encefolomielitd,

. in exemplele de mai jos, pe care le-am auzitla televizor qi la


radio, cuvintele subliniate nu sunt corecte. Aflfl care sunt formele

leucomielitd, osteomielitd etc.

lor corecte!

doreSte cineva sd adaoge ceva?

qi-au intins tentucolele in toatd lumea


atacantul s-a ales cu un traumqtism craniar minor
mdrliSoare cu montiuri tn Platind
88

89

metri patrali

La televizor qi la radio, am auzit de foarte multe ori

rep&os

postiurd
autovehicol
2. Descoperd qi tu, la televizor qi la radio, alte cuvinte
incorecte! Consultd dicfionarele (DOOM qi DEX) pentru a te
convinge ci formele cuvintelor pe care le-ai vdzut sau le-ai auzit
sunt inregistrate!

substantivul localie folosit cu un sens nepotrivit, doar pentru cd


,,ar suna mai bine":

dh
\J/

Cum vi se pare localio, peStera?


A ales trei localii posibile: Romdnia, Bulgaria Si Ungaria.
Prima qedinld va avea loc vineri, la Napoli' Loculiu nu a
fost aleasd intdmpldtor.
in majoritatea bcaliilor de lux, nu aveai loc nici sd arunci
un ac.

Am servif o prdjituricd hfr-o localie funny


(cuvinte ,,moi frumoos e" f olosite nepotrivit)
. ,,locolie"

Pddurea Snagov. Ora I5. Altd locayie, aceeaqi poveste.

@
In limba romdnd, cuvAntul locayie, dup6 cum

afldm din

Diclionarul explicativ al limbii romdne (DEX), inseamnd:


,,1. inchiriere; chirie pldtitl pentru anumite lucruri luate in
folosin![ temporard. 2. contractprin care una dintre parfi se obligd
sd procure gi sd asigure celeilalte pdr,ti folosinla unui lucru pentru
un timp determinat in schimbul unei sume de bani,,. in Nout
diclionar universal al limbii romdne (2007), este inregistrat gi
sensul ,,un loc anume, precis determinat", apdfut ca urrnare a
influenfei limbii engleze. Folosirea excesivd qi inadecvatd a
substantivului localie este insd nerecomandabilb.

Ar fi trebuit

Este a doua locafie ca indllime din Europa.


ZAmbili! Se fac poze. Loca{ia este cdt se poate de ineditd:
un salon de spital, ldngd patul unui pacient.
intr-o loculie medicald militard...
Localii cumpdrdturi

Wt

exemplele de mai sus, incearcd sd inlocuieqti localie cu


substantive mai potrivite ca sens, alegdnd dintre urmdtoarele: loc,
lard, orag, centru, destinalie (de vacanld), vdrf (de munte),
staliune. Vei observ a cd loc se potriveqte in mai multe cazur|

'

,,o servi"

do-

auzitlatelevizor:
Odatd aiunsi aici, puteli sewi masa chiar qi la restaurant.

De ce nu e corect?
Aga cum ne aratd qi DEX, verbul & servi, cdnd se referdla
mdncare, inseamnd: ,,a pune, a aduce la masd mdncare, bSuturd

sd

90
L

Italia, de exemplu, sau alte localii minunate...


Pe ldngd Neptun, mai existd Si alte localii unde ar putea
avea loc intdlnirea bilaterald.

9l

f
etc; aprezenta cuiva o mancare ca sA ia din ea, atrata pe cineva
cu ceva; a da sd m[n6nce". in schimb, a se servi inseamnd ,,a lua
sd mdndnce sau sd bea". Din propozifia de mai sus se infelege cl
persoana respectivd poate face pe chelnerul la restaurant, aducdnd
mdncSruri qi bduturi clienlilor. Reporterul insd nu a vrut sb spunil
acest lucru, ci cd persoana poate lua masa, poate mdnca gi la
restaurant. A greqit pentru cd nu a gtiut diferenfa dintre a servi qi a
se servi.
Ar fi trebuit

sd

Latelevizor qi la radio, am mai auzit

' .,conflict

De ce nu e corect?
Sensul adjectivului insolvabil, dupd cum apare in DEX,
cste ,,care nu este solvabil, care nu-gi poate pldti datoriile, care se
afll in situalia de insolvabilitate; nesolvabil, falit". Acest sens nu
se potrivegte insd cu substantivul conflict.

Ar fi trebuit s[ alea una dintre variantele:


conflict insolubil
conflict imnosibil de rezolvat
conflict imoosibil de solutionat

qi:

La televizor qi la radio am auzit qi alte cuvinte folosite


necorespunzdtor:

6-}
\J

L In exemplele de mai sus, inlocuiegte verbul a servi, care


folosit incorect, cu a lua, a mdnca sau a bea.
2. Explicd, de ce ar fi nepoliticos ca, de ziua ta, sd intinzi
dirigintelui sau dirigintei o cutie de bomboane gi sd-i spui: ,,V[
rog, servili bomboane, e ziua mea."
3. La petrecereata, e corect sd spui: ,,Vd rog, servili-v6 cu
?nghefatd de care vrefi"?
este

Am auzit la televizor:
conJlict insolvsbil

/5h
Cei'care sunt acasd servesc masa.
Apoi a mers la aniversarea cumnatului ei, unde u servit Si
altefeluri de alcool.
O servili impreund cu bunii voStri prieteni (este vorba
despre o pl[cintd).
Mai servili o cafeluld!

insolvobil"

fi

transferate cdtre autoritdlite locale, care vor avea


obligutivituteu sd...
,,Holul neprins e negustor cinstit", deci ucceptanla holiei,
nemaitntdlnitd expresie tn nicio altd limbd de pe glob.
Sigur cd trdiesc o minimd satisfaclie atunci cdnd vdd cd
dproape toatd lumea Si-a dat seama despre domnul Cioroianu Si
cupabilitdfile sale.
66 de personuje impart o casd cu rozdtoarele.
Toli pilolii suntfoarte bine preparu|ifizic.
Vor

f. in exemplele de mai sus, cuvintele evidenliate sunt


lolosite gregit. Pentru a obline enunfuri corecte, inlocuieqte aceste
cuvinte, in ordine, cu: obligalia, acceptarea, copacitdlile,
93

/
persoane, pregdtili. Dacd apar
corecteazd-le!

2.

in

aceste enunfuri gi alte gregeli,

Care este sensul cuvintelor: personaj, persoand,

Am realizat cd e nevoie de toate device-urile Si de toate


minundliile
Vor deveni spalii de expozilii Si performance.

preparat, pregdtit? Alcdtuiegte propozilii corecte cu ele!

Wr.

cuvintele

evidentiate mai sus gi vezi cum srnrt traduse ele in limba romdn6.
2. Unegte cuvintele englezegti din prima coloan6 cu acelea

'Sd fii clovn e un job funny?


nii jurnaliqti preferd sd foloseascd cuvinte din limba
englez[ in locul celor romdnegti, care

caut6 intr-un diclionar englez-roman

li

se

par, probabil, prea

romdnegti

din a doua coloani, care s-ar potrivi in

exemplele

anterioare.

obignuite.

@
Veli

l-

La radio, ascultAnd horoscopul , am auzit'.

prelua conducerea, nu numai

ln limba

la

job, ci Si in familie.

este recomandat sd se

o. afacere
b. affiuzant
c. cumpdrdturi
d. dispozitiv, sistem
e. emisiune tn direct
f evolulie, tendinld

trend
2. band
3. live
4. fake
5. break

6. funny

7. shopping
8. business
9. device

S.

h.

i.

10. performance

La radio qi la televizor, ,am mai auzit qi alte

cuvinte

enelezesti de acest fel:

64,
\Cl

j.

pauzd
spectacol,

reprezentalie
trupd,

formalie

3. Urmlregte mai multe emisiuni la radio gi la televizor pi


noteazl toate cuvintele englezegti folosite in locul celor din
romAnS. Subliniaz5 apoi cuvintele englezeqti care nu qtii ce
inseamni.

Trendal vafi avantajos.


Cdntd apoi un band.
Aufdcut un live.
Are o companie de ceasuri de lux, adicdfoke-uri din alea.
Asta mi se parefoartefanny.
Vd duceli probabil Si la shopping.
Este greu sd fii in Romdnia o femeie care sd ducd un
busineis atdt de important.
94

"fals

95

r
Ploud cu lopata

(expresii stdlcite)
Expresii precum a ploua cu gdleata, a se termina in
coadd de peste, a trage mdla de coadd, a tdia frunzd la cdini au o
strueturd fixd. Nu putem spune decdt cel mult in glum6: ploud cu
lopata, povesteo s-a terminat tn coadd de vacd, Maria trage
mdtura de coadd, Ion taie frunzd la pisici. Dacd nu intenliondm sd
glumim, atunci trebuie sd folosim aceste expresii aqa cum sunt
date in dicfionare.

dAm

De ce nu e corect?
Expresia corectd este a juca un

rol, ntr a ocupa un rol.


Existd qi expresia q ocupa un loc. Reporterul, dii grabd, a
suprapus aceste dou6 construcfii (greqeala aceasta se numeqte
contaminare).

auzit la televizor:

fi

De ce nu e corect?
$i in acest caz, jumalistul a ftcut o contaminar e: nu poate
vorba de... qi nu se pune problema.

Ar fi trebuit s[

De ce nu e corect?
E*ptesiu corectS, a$a cum apare in dic{ionare, este a ieqi la
iveald,nu a apdrea la iveald.

Ar fi trebuit

se

sd

Se bazeazd pe informalii noi, care ar fi iesit la iveald tn


ultimele luni.
sau Se bazeazd pe informalii noi, care sr li wdta! tn ultimele

J^-

auzit demai multe ori la telev izor,larubrica meteo:

De ce nu e corect?

dut

reporter a spus la televizor:


Mdndstirea Neaml ocupd un tol cu totul deolsbiL
96

Expresia corectd este a face exceplie de la reguld.


Prezentatorul a combinat aceastd, expresie cu-aface abstracyie
de
ceva, iar rezultatr,J este o expresie nou6, nici glumeald, nici logicr.
97

Ar fi trebuit sd
Nici regiunile

din interiorul arcului carpatic nu

fac

Enunfurile de mai jos, pe care le-am atzitla televizor qi la


radio, sunt construite greqit. Incearcd s[ corectezi tu expresiile
evidenfiate, inlocuindu-le, in ordine, cul. a intra tn alertd sav a se
alarma; a lua propriile mdsuri; a aduce o jertfd sau d face un
sacrificiu; a trece printr-un coSmar sau a trdi un co;mar.
Au intrat in alarmd.
Va trebui sd ia propriile iniliative.
Vezi cdt sacrfficiu uduce omul dsta? !
Ne povesteau oamenii coSmarul prin care au trdit.

Pdul cel mai pulin dintr-un rdu mdi mare


(olte osocieri nepotrivite)

La fotbal, Rddoi este fdrd jisard; cdnd tl imitd tnsd pe


Agassi, rqcheta tl trddeazd.
A trecut un an de cdnd s-a intfrmplat Nobelul.
Leonard Cohen va prex,enta primul sda turneu dupd o

Corecteazd tu enunfurile de mai sus.

Noteazi alte asocieri nepotrivite din emisiunile de la


radio gi de la televizor! Incearcd s[ explici cum s-au produs.

din cauzo

- dotoritd

Am auzit la televizor qi la radio:


A

fost avansat la ,,exceplional" din cauza unor astfel

de

rezultate.
A fost

Trebuie sd fim foarte aten{i la sensul cuvintelor pe care le


folosim gi la modul in care le imbindm. Aqa cum se observd gi in
exemplele de mai jos, jurnaligtii au aldturat cuvinte care nu se
potrivesc, fie din lips[ de inspirafie, fie combindnd niqte structuri
mentale asembndtoare sau apa(indnd aceluiagi domeniu.

Am auzit la televizor qi la radio:

Bdnuiesc cd dumneavoastrd ali vrut sd alegeli rdul cel


mui pugin dintr-un rdu mai mare.
Vom avea niste detalii mui mari despre acest cutremur.
Au cdzut 40 de litri de ploaie pe metru pdtrat.
Zdchnd.filrd cunogtin(e in spotele casei.
98

foarte mult tnrdutdlitd situalia datoritd alunecdrilor

de teren.

De ce nu e corect?

Prepozilia datoritd introduce


locufiunea din cauza, o cauzh negativd.

cauzd pozitiv5, lar

Ar fi trebuit sd spund:
A fost avansat la ,,exceplional" datoritd unor astfel de
rezultate.

A fost foarte mult

tnrautalitd situalia

alunecdrilor de teren.

La radio qi la televizor, am mai auzit gi:


99

din

cauza

1
6)r
\C/

circuld cu atenlie dutoritd prdbuqirii permqnente...


Renunla la un trofeu datoritd scandalului ce s-a iscat.
A avut loc un accident datoritd drumarilor.
{In blocaj tn trafic dutoritd maqinilorfoarte multe.
Au tnvdlat poezii din cauze dumneavoastrd.
Toate lucrurile astea se pierd dutoritd incompetenlei

Stilisticd

Se

Guvernului.

. povesti,,sursote"

Wt .

corecteazd"exemplele de mai sus, in care prepozifia


datoritd qi locufiunea prepozifionald, din cauza sunt folosite gregit
una in locul alteia.
2. Construieqte gi tu cdteva enunturi in care datoritd gi din
cauza sd fie folosite incorect qi explicd in ce constau gregelile.

Moderatorul unei emisiuni de televiziune afirma:

PoveStile lui, relatdrile lui nu sunt duse la bun sfdrSit Si nu


sunt sursate,..
Ce este nerecomandabil aici?
Cuvdntul sursat a apdrut de curAnd ?n jargonul (limbajul
specializat) jurnalistic, pentru a caracteriza o informafie care a fost
oblinutd din surse (considerate sigure, chiar dacd nu pot fi

dezv6luite). Termenul este o inovafie lexicali pe care mulli


vorbitori nu o cunosc qi de care nu este de fapt nevoie (pentru cd
acelagi lucru se poate spune la fel de simplu qi aproape la fel de
scurt prin cuvinte deja existente).
Ar fi trebuit

_
\3

fi

sd

Am mai auzit qi:

ludm un spot (cu sensul: ,Strmeazd,un spot publicitar,,)


imediat dupd breakul de publicitate (,,imediat dupd, pauza
publicitard").

Ascult6 cu aten{ie cdte o emisiune de gtiri de la trei posturi


de televiziune qi incearcd sd gdsegti, in ceea ce spun
100

101

7
prezentatorii, cuvinte gi expresii specifice profesiei de jurnalist de
televiziune.

. oovo luo finol tdmbdldul..."

Reporterul explicd:

i cd dupd ce va lua./inal tdmbdldul...


De ce nu e corect?

in loculiunea a lua sfarSit (adicd a se sJdrSi, a se termina),


reporterul a inlocuit cuvdntul sfarSit cu final, care i s-a pdrut,
probabil, rnai elegant. Numai cd in locufiuni nu se pot face
substitutii, pentru cd acestea produc expresii inexistente gi uneori
nerecunoscute de ascultdtori. Pregiozitatea, dorinla de a folosi
,,cuvinte alese", qeeazd adesea efecte ridicole, mai ales cdnd
formul5ri savante contrasteazd cu termeni qi expresii populare gi
familiare (precum tdmbdldul de mai sus).

Ar fi trebuit

6}\
\J
s-ar

Rescrie enunfurile de mai jos, pe care le-am attzit la


televizor, evitdnd formuldrile inutile gi preten{ioase:
Una dintre urgumentayiile de bazd ale preSedintelui a fost
tocmai aceea cd...
Sigur cd sunt niqte manifestdri pe care nu ni le dorim, mai
ales cdnd vegetalia este tn plind deffisarare.
Ei par mai confortabili cu ideea...
$titri cum e tn alte pdrli cdnd te prinde in astfel de moduri
(conducdnd beat o maqind).
Se-ntdmpld la noi mai multe accidente? Sau perceplia
noastrd este una... expandatd? sd zic aqa.
Vdntul tot vioi bate, iar cele cdteva raze de soare de la
amiazd aduc un Celsius mai campdtatfald de ieri.

. $menari, borfagi gi ciumpalaci


Redactorul unui post de radio comenta reacfiile
publicului, spundnd:

sd

Cdnd apare un analist

Auzim destul de des formulSri pretenfioase, acolo

unde

fi potrivit unele mai simple

prin intermediul

gi mai firegti:
acestei telenovele debutate de doamna...

(,,lansate de doamna...")

acum ne afldm tn certitudinea cd este vorba de (.,acum


avem certitudinea cd este vorba de...").

Exemple asemdndtoare se gdsesc Ai


lexic.

in capitolul despre

la televizor,

Ce este nepotrivit aici?


Fraza nu este propriu-zis incorect5, dar cuprinde o expresie

din limbajul familiar-argotic, care nu se potriveqte cu e emisiune


de informafie sau cu o dezbatere. Redactorii, prezentatorii gi
moderatorii folosesc uneori expresii familiare pentru a da impresia
c[ ni se adreseazd direct, cd emisiunile sunt un dialog cu publicul,
ca in familie sau intre prieteni. Unele expresii sunt ingenioase qi
amtrzante, altele sunt vulgare, jignitoare, deci nepotrivite situaliei.

t02

toutd lumeu pune

botu'.

103

Ar fi trebuit

Dacd tncearcd vreunul sd ne-o tragd, ca sd traduc asa...


S-a lins pe bot, ierta[i-mi expresia. de Primdria Capitalei..
I-a dat tn bot, iertutd fie-mi expresia...
intrebarea asta, cea *oi p"nold,
g14 siw...
Cdnd a vdzut cd a luat leapd, cum"ose sDune.

sd

Sunt multe moduri in care s-ar


utilizarea unei expresii argotice.

fi putut exprima ideea, fbrl

Am mai auzit gi alte cuvinte sau expresii argotice

orr

familiare, nepotrivite cu tonul unei dezbateri politice sau al unei


emisiuni de gtiri:

Politicienii sunt de gaScd, sunt borfasi.


E un Smenar politic.
Repede, m-amdat jos, cafomist, bd...
Cei'trei pugiliqti romdni suspectali cd ar .fi pus mfrna la
Chicago...
Puterea, cea care are ca$cavalul in Romdnia...
Stelistii se pot scoate in ultimele doud meciuri.
A.fdcut ce-au vrut mugchii lui.
20.000 de romdni i-aa ldsat mascd pe spanioli.
Steaua nu arefald de Liga Campionilor.

W,,rradu"

enunfurile de mai jos in limbaj standard, potrivit


cu o emisiune de qtiri sau cu un interviu, elimin6nd excesele
familiar-argotice qi corect6nd eventualele abateri :
Cdpgunarii vor rupe casele de schimb cu euro, ca sd aibd
ce sparge mai apoi in hipermarketuri.
Erali preafiloasd, aqa?
Bagd cu tolii cdte-un sandviq.
Se chinuie sd dea cuflit turcilor.
Pe piald sunt buletinefalse tn draci.
$tiam cd am un coleg de matinal serios, nu o vrdjeald.

'

,,olll Pus-o

at

Unrealizator de emisiuni vorbegte

Se dd gratis, se dd moca, doar pentru cd eqti fiica


preSedintelui
Vremuri nasoule!
Ce coleg eSti! Ce nasol eSti!
A lopdit Si-a urlat tn microfon de-au gdsito toli dracii.
$i io, cdnd fi microfonu', fac ca toli dracii.

in

a$a:

ideea cd n-au reuqit sd ne-o

Ce este nerecomandabil aici?


Dacd expresiile familiare qi argotice de mai sus sunt
nerecomandabile la un post serios, cuvintele vulgare nu au ce sd
caute la televizor, indiferent de tipul de emisiune.

Alte exemple de argotisme auzite la radio gi la televizor


sunt: bazot, abureald, dilimac, na$pa, mecld, dudd, din pdrli,
vrdjeald, a se oftica, troale, /dyd, leapd, beton, buldu, pdrnaie etc.
Adesea, vorbitorii ingigi igi dau seama de stridenla
gi cautd formule de scuze:

r04

stilistic[

Am

mai

auzit multe cuvinte gi expresii vulgare

aluziv-wlgare:
105

sau

O curvistind micd pusd pe interes...


Sd nu mai umbli cu masina murdard, cd am pus'o.
Pe voi vd cumfreacd griia despre emigranlii romdni.
Bd, io-mi bag picioarele tn ea de muzicd..'
Cred cd, dacd era Cristina acum in ltalia, cred cd Si-o luaAm auzit cd tn seara asta o romdncd gi'a mui luut'o tn

metroul din Milano.

,,Te uili la talk-show-uri? Fd o listd cu formulele vulgare


pe care Ie auzi la moderator qi cu cele pe care le auzila invitafi. Ai
observat, la un moment dat, cd" moderatorul evitd sd vorbeascd
urAt ca sd nu fie amendat de CNA?

ironiile ori autoironiile ingrogate/stridente, pentru c6

devin
obignuinfd:
Dacd nu mai am timp suficient, itri crdp capu' ca lopata.
Ei credeau cd eu o sd stau cu mdinile in buzunar, ca ei sd
md porcdie pe mine.
Ideea este, pdnd se deschide jegu'dsta de site...
A inceput sd creascd tn steaua lai de smArdoi politic.
B di, p upincuristule, bdi, bdiatule !

W"r-[reqte

cdteva emisiuni la radio gi la televizor qi vezi in


cdt timp de ,,rnonitorizare" (o or5, doui etc.) ai intAlnit l0 expresii
gi cuvinte precum cele de mai sus, care nu ar trebui rostite public!

Cligee gi
,,pPosfdl6i"

__k
I Moderatorul unei emisiuni-anchetd

s-a

adresat unui

telespectator, care incerca sd intre in direct, in felul urmbtor:

Poti sd rdmdi, cretinule, pe telefon!


chiar dacd era enervat:

Am mai auzit destul de multe ameninfdri qi insulte' Unele


sunt grave, pentru cd sunt spuse cu seriozitate:

6i
\3

Bai, dobitocule, dacd era copilul tdu...


in tribune sunt... cinci hundicapu{i prostdldi care se iau la

bdtaie.

ticuri verbole

Str

Unele cuvinte qi grupuri de cuvinte incep, la un moment


dat, si fie folosite foarte des, pierz6ndu-qi in mare mdsurd sensul
debazd qi devenind un fel de elemente de legdturd sau chiar ,,de
umpluturd", clipee sau ticuri verbale pe care le percepem ca
parazitare, inutile.

. ,,lo nivelul zilei de mdine..."

Sd

ascultlm informaliile meteorologice:

$i la noi in lard, lu nivelul zitei de rndine, vor


ile.

Ar fi fost mai bine

ca

Sunt de evitat gi cuvintele urdte spuse pe un ton mai


glumef, adresate colegilor din platou sau politicienilor, ca 9i
106

t07

tncepe

$i in alte

formulele la nivelul qi la nivel de sunt

folosite in exces:
la nivelul zilei de marli
mai avem de tnvdYat lu nivel de suporteri

. -PPoctic"

Am auzit la teler izor ;i:

Angajalii primdriei, practic, au stabilit cd e vina lor, cd un


funclionar a comis o eroere, practic, a confundat... Practic, totul

. ,,vizovi de..."

s-a rezolval.

Loculiunea vizavi de este adesea folositd inutil, frrd a


aduce vreo precizare gi ingreun0nd doar mesajul, acolo unde s-ar
fi potrivit foarte bine alte prepozilii sau locufiuni prepozifionale:
la,fald de, in legdturd cu, tn comparalie cu etc.'.
suntem dispuqi sd inchidem ochii vizavi de aceastd amendd
foarte multe SMS-uri vizavi de cele doud subiecte ale
noastre

inlocuieqte, in exemplele de mai jos, locufiunile la nivelul


qi vizavi de (sau varianta ei gregit-inovativd vizovi la) cu alte
prepozilii sau loculiuni prepozifionale, care sd se potriveascd mai
bine in enun!:
A refuzat sdfacd orice declaralie vizavi de demisia pe care
chiar el a cerut-o.
Aveau niste salarii foarte mici, vizavi de profitul pe care-l
aveau patronii.
AS vrea sd afldm Si pdrerea lor vizavi la aceastd poveste a ta.
Sd se tncerce o incluziune foarte mare la nivelul romilor

Mai mul1i jurnaligti au acest tic verbal:


Singura qansd, practic, a oamenilor de aici, din
Brdhdqeqti, afost sd salveze...
Invingdtorii spald, practic, ruSinea. ultimelor rezultate.
Iese, practic, din lupta pentru titlu.

.,,hoi(deti)"
I
I--

It

Foarte des moderatorii se adreseazd astfel invitalilor in


studio, colegilor, telespectatorilor sau ascultdtorilor:
Rdzvan, haideti sd urmdrim

l.

cu tel'

Arn auzit urmdtoarele contexte in care redactorii


lolosit interjecfia hai(deti). Gdndegte-te tu dacd o pofi ?nlocui
108

109

t...

au

cu

frr[ sd se piardd nimic din


un alt cuvant sau dacA o
sensul enunlului!
Haideli... Nu Pot sd cred aSa ceva!
Haideli... Toate hune!
Doamnelor Si domnilor..' Hai sd urmdrim materialu'!
8 pi 8 minute, hai, bund dimineala!
Ha| bine! Hai cu qtiri!

preferat, mai mulfi oameni au acelaqi tic verbal sau fac


greqeli!

Unde nu-i logicd, voi de

frszill

Osdtrebuiascdsdseoatelidela"'haicdStilivoi'dela

secret, din interiorul vostru, mai multe calitdli, sd puteli intra tn


graliile Sefilor.
2. Procede azd la fel cr.r verbul a iesi din urmatoarele
formuldri, pe care le-am auzitlatelevizor:
A iegit cu o declaralie de presd la Cotroceni'
PreSedintele a ieSit cu o declaralie gi a spus"'
Singura ocozie publicd tn care lulihai a ieSit sd
mullumeascd...
3. Ai auzit forrnula Hai, pa! la cei din jurul tdu? Ce pdrere
ai despre ea? Tu o foloseqti?

. docd trebuie,

prezentatoare de la meteo are

urmdtorul tic verbal:

Un moderator de la un
de televiziune a
Ai fdcut lucrul acesta, ai intrat fn aceastd campanii Si
inleleg cd unul dintre lucrurile... pentru cd in mod inevitabil as
vrea sd ajungem la chestia asta qi oqrecum sd o rezolvdm din
start pentru a nu fi cu aceastd povard cd trebuie sd crarificdm qi
aceastd chestiune oricdt de nu ne-arface pldcere. Lucrul cnre s-a
in disculie
ie este de ce ai folosit conturile tale...
Care sunt problemele acestui enunt?
Textul este incoerent, ideile nu sunt duse p6ni la cap6t,
enunful este dezorganizat, fragmentat, sunt prezente multe cuvinte
vagi (lucru, chestie, chestiune, oarecum). propozifia concesiv[
,,oricit de nu ne-ar face pldcere" este gregit construitd, amestecdnd
mai multe tipare (,,oricdt de pufin[ pldcere ne-ar face,', ,,oricdt
ne-ar displdcea"). Redactorul a vrut, probabil, s6 se exprime ,,cu
menajamente", dar rentltatul este un text ?ncdlcit, din care nu se
infelege nimic.

Am auzit acest cligeu qi la un alt ptezentator, de la acelaqi


post de televiziune:

6)
VTrebaie sd

vd mai sPun cd...

crezi cdticurile verbale sttnt contagioase? cu alte cuvinte,


redactorii de la acelaqi post, f,rind colegi 9i stAnd mult timp
impreund, se pot influenfa intre ei? Fii atent dacd, la postul t[u
110

Noi am inregistrat mai multe enunturi care ni se par


inacceptabile, pentru cd sunt ilogice, prolixe, au topicd gregitd,
ideile sunt l[sate in a'er, se amestecd registrele, confin cligee. i1i
propunem s[ identifici tu cauzele exacte ale acestor dezorganizdri
ale textelor. Dac[ ai nevoie de ajutor, pofi sd te
pe site-ul
CNA, unde gdseqti tabelele cu explicaliile greqelilor.
l1t

idul dsta care

se

face acttm4

prezidenlial, n-ar ,'"t"i sd'-qi pund $t "J' /-i::":,:"::'::,


el' facem ceva pentru
Z"p"titiJi,- notul partid cum se va numi
joc de ei?
oamenii dqtia sau ne batem in continuare
inimd' cu
2. Cadoul pe)rfect este acela ddruit din cum
lumea
semnificalie qi, mai'ai', 'u tradilie romdneascd' $i cele mai
o podoabd rafinatd'
veche din care n, irig"* a devenit
pentru noi nicio utilitate' Au
multe lucruri ldrdneSti nu mai au
persoana
aparte Si pot fi cadoul potrivit pentru
o
totuqi

frumusele

Cum rezolvi unele exercjtii?


Pronuntare
DacS suntefi din apropierea
Bucuregtiului, probabil cd ali
'ou$e" auzit astfel de pronunfii. Daca
n.r, ..r. pufin probabil. Din lista
voastrd pot face parte: pdpuse,
cdyituqe, iapusi, ptons"'6or^
a"

singular).

,rveregheti"
s

Formele corecte sunt: ieftinire, petic,


purice,
.corecte
-.-.::\y:::e
sunt: egzattat, egzemptu,
_

dlbatic, s eringd, trimite.

;::?::;,,
:::f::i:'":::':':"^f 1jt:egzotism,",'p,",i,,'-nf,,';;",,-21:';t:,#,

""!_r:?*_"?r:l,",ecstras,ecstrem,pi{s,';';;;;;:;;,'!;"i#!
,;:?::):y:::u.^":..^_-.y1111'",.;";;;;"":"t"i,-,;;;;7",""",

";;
sunt f";;.
r,{-'";{:::;n
i:":: ol'T:'"r.
structurd ugor aii*ita;;;#;rr:ll:

i:Y:::::,? dar au
compunerii,
::l:::!,r:n""

Ui optsprezece,

$apte qi opt.

in

care se

pot recunoagte formele

ifjT: ",j*u'",:,:...:-rjlil:a fi aazitforme de tipul qtofa, sc:himba, in


,.:l"r^',*:ii!:(,b?:r,onu:rig;,;;;;,#td;J#"i{i:'#"#
'il-1',?:,9"1:*1,1.*:gan.2.'spray';;o;";,#lsi#tt
Accentuarite

,butelie"
tutqre.

corecie

;";;";;;;
qsporq, ./urie,

prlcind,

Nume romAnegti L Substantivele


comune de la care provin
numele proprii sunt: olar,.mdcelar,
coSer, ciubotar, moror,'
1bror.
Nu se mai folosesc astdzi co$er (variantd
a lui co,Sar,,f"..ounA
care face coguri"), ferar (variant6,
a lui -fierar) qj"'"lioboto,
(,,cizmar").

Grafie
sunt: oferi, citi,
sti, tntdtni. Toare
.T11-"_f.,.orecte
hli,i,jl car: ," ..ri" .u'un"ri'lrrfrr",,iil
*'uursur
unde punem cratimi?
"r '
rrr4.- variantll.;
v4fianrele care ar trebui
s5 apard pe
crawl sunt:
sunt:
' Redactorul-Sef de la ziarul ,,Gdndul,,
dat demisia
' Azi-noapte, intr-o zond ultrac"rtroia, Si_a
prim_ministrul Si-a lovit
molocicleta

ljf_i;,ilI:

;::j':}:id"

t12

lt3

Majuscule - Posibile contexte:


' liai luat o cdmaqd albd, Am citit "Albd-ca-Zdpada"Ministrul de
. problemele interne nu-l intereseazd pe presedinte,
Interne este Plecat din lard
. La lard, poli sd te piteSti tn multe locuri' in drum spre Bucuresti'
am trecut Prin Pitegti.
aceste
Abrevieri - 2. in contextele in care au fost inregistrate,
preq');
qi
(pr'
yuftdtor de
uUr"ui".i improprii i*.-nurr, pre{edinte
pir. a" ,ir'; *"aiffiW"d)' in preq' .Colegiul Med'
Medicilor Dentisti din
Dentiqti Bucureqti fpl'"q"di"t"k Colegiului

*fuIin

BucureSti)'

Punctuatie

pregdtite penry crawl ar trebui s6 arate aqa:


presedinteft aimaniei, Traian Bdsescu, afdcut o vizitd tn
de Marea Neagrd'
Ucraina, unde a discutat probleme legate
venili la
Mesajul prim-mfiistrului a fist: "Dragi colegi'

vi.gr-t"
'--o- _-Textele

discuYii!".

Morfolosie
,rsubstantivuri"
corecte swt: zgurii, PldPumii,
,;tu au.au nereguleioo - Formele
c[ substantivul acesta
sdptdmdnii, maqinii, dar medicinei' penttu

plural.
ooprodisurito
'ihibrituri,

nu are

,,-,.^-,.:--.-.:

Formele corecte sutrt" aragaze' compromwurt'


habitate, hoteluri'
lui Ioana'o - Formele corecte sunt: doamnei' fetei'

,oblogul
bdiatului, dstuia.

r"-;* sau tncetineazd ?,, _


::::::i
Formoro corectate
rn text: La ulti,
sunt marcafe
,nntrit'pr*io^te
anftenamen,"
!,?

:l:;;j:

compen|ie,

"';7;;:;

#;: ;:';,'Z':,:,;i*

':l:;T:';:::f ;ii;;;;".;:";f,;:^;:,:1'#':::#";i"*ii
prezew,

dar
timp sd rdmdnd :o'fi.
pdreau
md vor anunra 5!,^:t::o;;i;;rprofesorii

i*e:r;::"-'i!?i:!.;tr!::;;#;l:f
',niti',ir", 'oYot""t este: crezus"r^i

,:,
pt""or"ra*";*;:"rt:li

raportu

"?

'a 'u oirl

:";!f ';Y,i,;:;i

nu a mai venit
nimeni

i' ; ;;r;';' :':xo :;;i'


"J'nu
:
;;'
;::t;' ;::;
-'- sq
mergem cu
":qutobuzut,
"
parcur. "'
n

h o td r d s

Ji {i'rroversdm

fuIaxim Si minim

rli'**iiir,-.1'

pt""".,

Enunfurile pi consrrucfiile
gregite sunt: au

:H_,1i{{.:Z,i:,ii:::!:;::;t:u,,au,,,i)i;*L,*,i.,
cu minim 500 de
plecat

noastrd; sd urce

":

;;";r'*''llim

i'

W";;,;;;'::;.*;#i':;;f:;f
care
le

"textele

';;;,";:#i;;,";

::::,:,, y;;;;j;:::* i,,#::;;;:cte_sunr:

cetor pe care
i_am

"#'1::!::::,'#y:,:'"(""i*i!!i"^{!i;{;#":i""r*i:
mama a ajutat-o

ctistiga.

z^pnetena a ajutat-r
pe rnama' dar
pe care, dacd
p" p'i"t"na;
va csre crezi

:t;;,i

cd lq anul va

,rDrageleo'adjective
t,. -^--jscris dragii noastre prietene o
I-am
este:
Corect
,rvectr-ei" vesti despre noi. surorii sale

D^ezacordul pronume
lui care_ Sunt
cet n7u, a cdrui

Sighiqoarei.

r!*:iiixiJ!ii:::!r*,,,;;:,i{y,;;;.izi,"xt;;;;:;
subiect qi

scrisoare in care i-am dat urtimere


cetdli q
mai mari i-am trimis o vedere cu imaginea vechii

,rfti-u. place" si fie mai simple verbele rdzuieste' ddinuie'


,,."pi.": Formele corecte ,uitt Tob'i'd,
strdduieqte/se strdduie,pentru
corecte ambele forme.

"i,lu

tt4

je3cgro
dat se

unele verbe' sunt considerato

"::: ":t

""*';;;;',;

Primul in

int#;:

tnn";:'1'$i

:tg formete: proJbsorul

i..l_t:::"-

Predicat' cc

Exemplere confin

?:?,qtd,,;;;;#:::ii!;i:y: jii!:,',j:i';,;:,,'#,f;:
seard; ru-t"

sunt cauzele acestor


avarii; tr

iri"
," hlottd
uu din casd, sd'spunem,
"or)

lls

pldpumile; parcarea masinilor pe qoselele sau pe trotuarele aflate


pe traseul summitului vaJi interzisd.
Alte dezacorduri - Forma corectd a numeralului cu valoare
adjectivald este'. doudsprezece miliarde qapte sute cincizeci de
milioane de lei; trei sute cincizeci qi una;,la ora doudzeci qi unu...
la ora doudzeci qi doad; doudsprezece filme.
,oinsiqi materialele" - Forma corectd a adjectivului pronominal
de intdrire este: despre sine insdsi; inSiSi profesorii; pe noi inSine;
tnsuqi preqedintele; voi tnsevd; cu tine insdli (sau cu tine tnsali).
ortransfer firesc a unor jucitori valorogi" - Forme corecte:
cdstigdtor a trei premii Oscar Si al premiului Palme d'Or; in fala
centrelor de distribulie a pachetelor gratuite; Horia a fost unul
dintre pionierii qi sus{indtorii de stindard ai cdntatului ,,pe viu";
se vor intrece tn ochii juriului Si ai telespectatorilor; d
e atunci au trecut opt generalii ale unei familii.
oocea mai greu incercatil" - 1. E corect: capitala provinciei, cel
mai greu incercatd de...; formalia cel mai bine clasatd din
Romdnia, pentru cd formantul cel este invariabil, frcAnd parte din
structura gradului de comparafie/intensitate superlativ relativ al
adverbelor greu qi bine.
,odecit in partea de sud-est va mai ploua" - E corect: seara nu
mdndnc decdt o salatd/seara mdndnc doar/numai o salatd; la
petrecere nu vin decfrt bdie1i de lo liceu/la petrecere vin
doar/numsi bdieli de la liceu; din trei ldstari, nu a supravieluit
decdt unul/Cin trei ldstari a supravieluit doar/numai unul; nu om
citit cartea, nu am vdzut decdt filmul/nu am citit cartea, am vdzut
dour/numaifilmul.
Gregeli de utilizare a prepozifiilor - Enunfurile corecte sunt: cea
mai micd scdnteie poate degenera intr-un adevdrat rdzboi;
dinamovistii s-au pierdut printre laptopuri, printre fete frumoase,
dar qi prin mullimea de fani; sincer, aq avea tupeul sd iau masa la
el pe/la terasd, dar...; are un singur regret core nu se indreaptd
spre/cdtre propriul copil, cdruia i-a luat viala, ci spre el insuSi;
...pentru cd trdiesc de pe urma acestor copii; avansul fiind de
peste 40 de secunde; nu te poli preface cd pricepi o lege
europeand/nu te poli preface cd te pricepi la o lege europeand;

companiei TAROM Pe data de I0 martie au maifost simnulate


ucolo niste incidente; nu este si cazul ydrii noaitre; vor putea
cumpdra casele, tnsd aproape la valoarea de piald.
oopoate mai ne vedem'o - Enunfurile corecte sunt:
Nu vd mai place muzica de la petrecere?
Nu ne-a mai dat atdt de multe cdr{i de citit in vacanldi.

116

IT7

dupd care urmeazd unii de care habar n-avem; stali la telefon I0


secunde!
,,ca pi contribuabil, ca qi ghid" - Enunfurile contindnd gruparea

ca si se pot reformula astfel: in calitate deffiind candidat


independent; zona este consideratd (ca
fiind) centru comercial; a
fost ales conducdtor; fiind contabil; fiind colegi de echipd; tn
calitate de component al trupei.
,eu ag vrea ca si scoatetiot - Enunfurile corecte sunt: vrem ca
elevii noqtri sd fie foarte bine pregdtili la limba romdnd;
stiu sd
utilizez foarte bine calculatorul; md duc la librdrie ca sd cumpdr
noul manual.
,rdin punct de vedere aloo - Trebuie fbcute urmdtoarele corecturi:
din punctul de vedere al petrecerii timpului liber,. din punctul de
vedere al copiilor.
Anacolutul - Enunfurile corecte sunt: pe cine a cdntat searct,
dimineala il fncearcd talentul; vine Arinula a cdrei zi nu e azi; pe
domnul Prigoand l-am vdzut la noi in emisiune; o qedinld prinire
ale cdrei puncte de pe ordinea de zi se numdrd; de daia aceasta
vorbim despre un cutremur care, practic, cam de vreo doud runi
iqi face simlite efectele prin Romdnia; peste 700 de gedinle
Ia care
ali luat cuvdntul; iatd o solulie care deja reprezintd un rdspuns la
intreb area dumneavo as trd.
,ocreator modioo - L. liderul suporterilor stelei/echipei steaua,.
proprietarul Parcului Bordei; qeful Biroului de Comunicare al
Primdriei din cluj; reprezentantul casei de pariuri,. specialist in
proteclia tmpotriva incendiilor; profesoard de romdnd,. rudd a
victimei; proprietarul bdncii; liderul sindical al minerilor din
Valea Jiului; precipitalii

in

Europa,. directorul Grddinii

Zoologice; iubitoare de animale; creator de modd.

ordinea cuvintelor (topica): Avocutul proaspdt angajat al

mai apuce qi primarii de treabd!


imi mai citeqti o po't,este?
li-a mai povestit cineva aceastd intdmplare?
Exercifiul final de la capitolul de sintaxl - Enunfurile corecte
Sd se

sunt:

l)

Existd o concluzie, ceea ce face sd se mai demoleze un mit sau


Existd o concluzie, ceea ce mai demoleazd un mit.
2) Sun la Consulat Si imi rdspunde robotul. Ce fac atunci?
3) De esemenee, l-ali putut vedea in reportaj pe antrenorul Florin
Halagian.
4) Sd rdmdneli qi fdrd acest loc de muncd.
5) Uneia dintre tinerele care fdceau seinzayie aldturi de maqini i
s-aJdcut rdu.
6) Sunt hoteluri a cdror construclie aminteqte mai degrabd de...
7) E un pic ambigud definirea termenului ,,mitd" aici.
8) Va trebui sd plece Ia o clinicd medicald din strdindtate, unde se
va incerca recuperarea lui.
9) Sperd ca dosarele sdfie gata pdnd in primdvara anului viitor.
l0) un total ile 188 de metri pdtrali.
Il) Nu sunt bani pentru mdrirea alocaliilor, pentru pensii,
pentru...
12) Hai sd vorbim numai de rdu pe toatd lumea!
13) Nu mai este interesatd de continuarea investiliei.
14) Parcd nici voud nu vd vine sd credeli ceeq ce s-a intdmplat.
15) Ce-i cu versurile astea?
l6) ESti unul dintre cei care s-au intors.
17) Cum este, s-e depdqit orice limitd?

Bibl iog

rafie orientotivd

Dicfionore Si gromotici de bozd


Diclionarul explicativ ql limbii ramdne, edilia a II-a, Bucuregti, Univers
Enciclopedi c, 1996 (DEX).
Diclionarul ortografic, ortoepic qi morfologic al limbii romdne, edilia a
II-a revdzttd gi addugiti, coordonator: Ioana Vintild-R[dulescu,
Bucureqti, Univers Enciclopedi c, 2005 (DOOM).
Gramatica limbii romdne,I, Cuvdntul; II, Enun[ul (coordonator: Valeria
Gulu Romalo), Bucureqti, Editura Academiei RomAne, 200512008
(GALR I, rr).
Avram, Mioara, Gramatica pentru toli, Bucureqti, Humanitas, edifia a
III-a, 2001.

Alte lucrdri
Avram, Mioara, Probleme ale exprimdrii corecte, Bucureqti, Editura
Academiei, 1987.

Avram, Mioara, Cuvintele limbii romdne intre corect Si incorect,

Chigindu, Cartier, 2001.


Bulgdr, Gh., D ic lio nar de p aronime, Brtcureqti, Lucman, 2002.
Constantinescu, S., Dificultdli semantice, Bucuregti, Editura $tiin1ific6,
t994.
Doca, Gh., Limba romdnd,III. Probleme de sinonimie gramaticald Si
cultivore a limbii, Bucuregti, Tipografia Universitd{ii din
Bucuregti, 1996.
Foriscu, Narcisa gi Mihaela Popescu, Diclionar de cuvinte ,,buclucaqe".
Dificultdli de pronunlare qi scriere, Bucureqti, ALL,2005.
Graur, Al., Diclionqr al greSelilor de limbd, Bucureqti, Editura
Academiei, 1982.
Grui1d, G., Moda lingvisticd 2007: normq, uzul Si abuzul, pitegti,
Paralela 45,2006.

Gufu Romalo,Valeria, Corectitudine Si greqeald. Limba romdnd de azi,


edilia a lll-a, revdzutd gi addugiti, Bucuregti, Humanitas, 2008.
Hristea, Th., Limba romdnd. Teste rezolvate, texte de analizat Si un
glosar de neologisme, Bucuregti, Petrion, 1998.

118

119

pentru elevi' editatd de


,,Limba gi literatura romdn[", revistd trimestriald
Societatea de $tiinle Filologice din Romdnia, anul l: 1957 '

Marcu, F., Marele diclionar deieologisme,Bvatreqti, Saeculum

N*t\?:;;nar

ADDENDA

I'O"

Ai intdlnit de mai multe ori in aceastd

universat at timbii romdne,Iaqi, Litera Internalional,

se cerea sd

:::i.,t!, i" ,care !1


raradio$i,6",p'ri;iriF;;;il:?ffi';#'#J:'.',:i',,X'i::
$i. noi, autorii, Blanca Croitor, And..eu
f':n mo^nilorizyre.
Adina Dragomirescu, Carrnerr M;"- ;;[,T;";;
311t^?
Nedelcu, Alexandru Ni colae, rrinu Nt.ui
;;;;i*niiri"r.u r r"
^:

2007.
Pan6 Dindelegan, Gabriela, Admiterea tn facultate. Teste de limba
r o mdn d, edilia a Il-a' Bucureqti' Humanitas, 200 1'
qtiinfificS, anul I: 1 855'
,,Rom6nia lite:rard';,revistd culturalS, literard 9i
S6d"unrr, Florenfa, Dic{ionar de pronunlare' Nume proprii strdine'
Bucureqti, i,ditotu Enciclopedic[ Romdn6, 1 973'

Seche, Luiza

ficut acest exercifiu, am monitorizar posrurile


::T:,i::i,31:
t:::tlne.qi ",T
de radio, ca sd urmd.il';;;;;ilr;;"d;;##

gi Irina Preda, Diclionar de sinonime, Bucureqti -

9.,
qi prezentatorii.

Chiqindu, Litera InternalionaT, 2003'

Resurse elecfronice
DEX on-line . http://dexonline.rol
Site-ul CNA
http ://www. )na.(oIREZULTATELE-MONITORIZ-RII, 85 5'html
hup://arhiva .cna.rolpaginaindex/confergesa./confetintaoh}}presa.html
http I I arhiv a. cna. ro/iomunicare/comun ic I 2008 I c020 7'html
:

Emisiuni
Cultural'
,,Ghid radiofonic de exprimare corect6", Radio RomAnia
,,Parol", TVR Cultural.

carte tipul de
urm'regti emisiuni fu t"f.rrii# ro]J

In cdrticica despre cum sd fii ,,cool,, prin


modul in care
vorbegti, [i-am prezentat o.serie de greqeli
dinire cele Jescoperite
de noi in diverse emisiuni. Rezultatere a patru
etape de
monitorizdri (din octombrie_ 2007 pdndt
i"
*ir
ioosl
le-am
"posturile
prezentat

gi

Rrelei, Astfel, dupa fiecare

monitorizate au aflat ce. pi cAt au gregit


"npi,
gl ,_uu'gArit
_
e-'- ' int _un
clasame-nt realizatin funcfie de
numarJt gieqetitor.
iti prezentdm, in continuare, cele pahu sinteze
cu
renJltatele monitorizdrilor. Acestea
au la bazd" o anexd cu toate
greqelile, dar gi c.u explicaliile lor.
Dacd accesezi site_ul
www'cna.ro, vei g[si anexa, adicd tabelele
in .ur" ,uni ,.rise, pe
coloane,_postul, data gi ora la care
s_a inregistra,
qi numele celui care a gregit), forma gregit6, gr"i.ufu iadesea
6._u corectd qi
explicalia

gregelii.
Am notat in tabele,
primul r6nd, erorile grave fdcute la
_in
p, tu!?. Aco I o unde gre s e I ii"
iiJa"ve,

i:'l

:11'f^ le-am indicat


tolerabile,
mai degra;d

;; ;;;f

il f";;;###;

*lt ,,ei vjSe', 1in roc de- ,:;1";;;;,'t;r;:."d"r;:;


,,cdr.tle
:jil,,::jT,T.lllf?
care le-am citit" (in to.Cde
,,,cd\ile p. .ur.l._"_

,,500 milioane euro,' ,

rimas

in

.i,irf

continuare,, etc., dat e


recomandabil sd spui ,,500 de milioane
de euro,', respectiv ,,a

rdmas".

na

,r&

Prima monitorizare s-a desfbqurat

in

perioada 15

- 25 noiembie 2007 qi a totalizat 540 de ore, a doua


s-a desfbgurat in perioada 26 noiembrie - 1l decembrie 2007 qi a
cuprins 180 de ore, a treia a fost in perioada I * 2l martie 2008
(330 de ore), iar apatra, in perioada 1 - 3l mai 2008 (330 de ore).
Am monitorizat 9 posturi de radio (Radio Rominia Actualiti{io
Europa FM, Kiss FM, Pro FM, Radio 21, Radio InfoPro,
Radio Rominia Cultural, Antena Satelor qi Radio Guerrilla)
qi 13 posturi de televiziune (TVR 1, Antena l, Pro TV,
Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Culturalo Nafional
TV, Antena 3, Bl TV, OTV, Acasi TV gi N24).
Sintezele pe care le expunem con{in gi unele gregeli pe
care nu le-ai intdlnit in paginile cdrlii noastre. Te invitdm sd le
descoperi! Acesta este ultimul exercifiu pe care !i-1 propunem noi
in aceastd carte, dar nu uita s[ fii mereu atent la modul cum te
exprimi, invdldnd din greqelile altora.
octombrie

I
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO
$I DE TELEVIZIUNE
in perioada 15 octombrie - 25 noiembrie 2007
1. Considerbm cA sunt foarte grave neglijenlele in redactarea titr[rilor
gi a crawlurilor, in care apar uneori mesaje sau cuvinte fdri semnele diacritice
specifice alfabetului romdnesc (fapt curent la OTV), greqeli de ortografie - ,,am
fost foarte mAndrii cd..." (Acasi TV, 13.XI); ,,suntem membrii ai acestui grup
de state" (Antena 3, 3.XI); ,,ce se intdmpl5 cu bani noqtrii" (81 TV, l2.XI);
,,ftrd a creea locuri de parcare" (Bl TV, 21.X); ,,bineanteles ca..." (Bl TV,
2l.X) -, erori de punctuafie (virgulS intre subiect gi predicat: ,,Nachos con pollo
(cartofi prajili cu pui), este un fel de m6ncare", Antena 3, 27.X), gregeli tipice
tastdrii gi editdrii computerizate (contamindri intre structuri, elemente paruzitare

de gtergerea incompletb a unei secvenJe,. cuvinte lipsd etc.).


Recomanddm si se evite in titraje abrevierile ad-hoc - ,,Administralia
Nafionald a Medicam." (Prima TV, 7.XI) -, precum gi stilul ,,te1egrafic",
administrativ (manifestat prin juxtapunerea unor substantive gi grupuri
nominale) - ,,pregedinte Patronatul Nalional al Viei gi al Vinului" (TVR 2,
2l.Xl);,,Marilena Cojocaru, iubitoare animaleo'(TVR 2, 17.X). intrucdt textul
scris rimAne mult timp pe ecran sau se reia de mai multe ori, fixdndu-se in
produse

memoria telespectatorului-cititor, erorile din aceasti zoni sunt mult mai grave
decdt cele din rostire, care pot trece neobservate.
2. Dintre accentulrile greqite, le semnaldm pe acelea care nu reprezintd
simple accidente de pronun{ie, ci utilizdri neliterare sancfionate, de normd:

,,mafie" (Antena 1, l6.XI); ,,butelie" (Nafional TV, 20.Xf; ,,derb!ul"/


Bl TV, 8.XI) etc. In ciuda marii rdsp6ndiri,
nu poate fi acceptati accentuarea gregitd a numelor proprii provenind din
substantive comune cu sufixul in formd veche -ariu (: -sr) * ,,Olarlu"
(Nalional TY, 22.X);,,Horia Micelariu" (Radio 21, 6.X);,,Pescariu" (Radio
21, 13.XI); ,,Morariu" (Realitatea TV, 30.X) -, mai ales cdnd este vorba de
numele unor personalitSli culturale consacrate - ,,Eugen Cogerlu" (TVR 1,
20.XI; corect: Coqgriu). Greqite - tipice limbajului popular, incult - sunt qi
accentuSrile analogice (asociate cu alternanfe vocalice gi cu schimbarea
tiparului de conjugare) ale unor forme verbale: ,,ficgfi-o!" (TVR l, 23.XI,
26.X1; corect: JQceli-o), ,,bitgfi-i!" (Kiss FM, 17.X; corect: bqteli-i);
,,scotgti-le" (Realitatea TV, I 4.XI; corect: s coateli-le).
3. Au fost inregistrate erori de pronunfie destul de risp6ndite in
limbajul popular, dar neacceptate de limba cult6: ,,gtatul de platd" (Nafional
TV, 21.XI); ,,servici" (Realitatea TV, 10.XI; TVR 2, 5.XI; TVR Cultural,
30.X); ,,vereghete" (Acas[ TV, 3l.X); ,,plastec" (Radio 21, 24.X). S-a
constatat cd este foarte rdspAnditi o surprinzdtaare ignoran!5 sau neglijen!5 in
ceea ce privegte literax, citit5/rostitd cs in cuvinte in care pronunlia corectd este
gz: ,,rezultatele [ecsaminirilor]" (Realitatea TV, 4.XI); ,,memoria [ecsilului]
romdnesc" (TVR Cultural, 9.XI); ,,un [ecsercifiu] de stil" (TVR Cultural,
l4.XI); ,,[ecsemplu]" (Pro TV, 27.X); ,,sd treacb [ecsamene]" (Bl TV, 28.X).
Sunt descalificante cultural pronunldrile greqite ale unor cuvinte gi
expresii str[ine, cain cazul engl. puzzle pronunlat [paldll (,,este o piesd dintr-un
fpafnl] mai mare", 81 TV, l.XI) sau al fr. ,,montagnes msses [m6tefl rus]" (Bl
TV, 3.XI). S-a constatat, de altfel, cd numele prOprii qi titlurile in francezd sunt
adesea pronunfate greqit, fiind citite dupd regulile din englezd sau din rom6nS:
,,Tribune de Gendve [tribune de geneve]" (Antena 3, 20.X);,,Le Figaro [e
,,derby-ul" (Realitatea TV, l5.XI;

figaro]" (Antena 3, 25.X).


4. Erori gramaticale descalificante cultural (in ciuda marii frecvenle in

vorbire) sunt folosirea relativului care invariabil

25.X) etc.

t22

gi fdrd

prepozifie

qi

dezacordurile de diferite tipuri.


4.1. Dezacordul dintre subiect gi predicat, extrem de supirdtor cdnd
provine din folosirea popular-regionald a unor forme verbale unice pentru
singular gi pentru plural, este explicabil uneori ca acord semantic sau prin
atraclie: ,,Traficul, vremea, ploaia i-a impiedicat deocamdat[ s5..." (B1 TV,
15.XD; ,,Harghita gi Covasna s-a situat printre..." (Bl TV, 25.Xf; ,,$i mai se
ducea nigte dudui" (Antena l, 6.XI); ,,Rudele lui Romulus Mailat a avut parte
de o primire nu tocmai bun[" (Radio 21, 6.XI); ,,mai vine din tdnira genera]ie
oameni'o (Pro TV, 26.X); ,,moagtele Sftintului Dimitrie va sta aici" (Antena 3,

t23

Sunt dese dezacordurile intre un numeral cu forme diferite pentru


masculin gi feminin gi substantivul pe care acesta il determin[: ,,doudzeci qi
unu de facultSli" (Realitatea TV, 26.X); ,,gaptezeci gi unu de institulii" (Pro
TY,26.X);,,avem o mie qi una de lucruri de frcut (Kiss FM, 24.X); ,,cel de-al
doilea frlm, al dou[zeci qi doullea al seriei" (Kiss FM, l.XI). Foarte des
numeralul doisprezece este folosit invariabil, deci gi pentru feminine:
,,doisprezece zile" (Pro TY,26.X);,,doisprezece grade la Arad" (Bl TV,
22.X1);,,zece mii sau doisprezece mii" (TVR 2, 30.X); ,,are peste doisprezece
mii de membri" (TVR 2, 5.XI). Degi este foarte rdspdnditd qi nu reprezintl un
dezacord propriu-zis, folosirea fonnei doisprezece pentru exprimarea orei ,,ora doisprezece" (Prima TV, 16.X; Antena 3,27.X; Kiss FM,S.XI etc.) rimdne o gregeald, sanclionatd de specialiqti. Au fost destul de frecvent intdlnite
gi alte tipuri de dezacorduri: ,,insiqi materialele" (81 TV, 28.X); ,,cele peste
1500 de litri de motorind" (Na{ional TV, l.Xf; ,,in ochii juriului 9i al
telespectatorilor" (Prima TV, l8.X); ,,au trecut opt generalii ai unei familii"
(TVR 2.28.X) etc.
4.2. Frecvente sunt gi abaterile de la norma de acord al pronumelui
relaliv care - ,,principiu pebaza cIreia..." (Pro TV, 23.X); ,,nu are o persoand
impotriva clruia..." (OTV, 24.X) - gi, mai ales, de la regula ca acesta sd fie
precedat, cdnd este complement direct, de pe'. ,,cea mai mare prostie care a
ibcut-o" (Acasd TV, 17.XI); ,,un ceas care l-am avut" (Nalional TV, l2.XI); ,,o
legendd care poate ne-o spui tu" (TVR 2,28.X);,,piciorul care mi l-am rupt cu
motocicleta" (Radio 21,14.XI) etc. Care este folosit invariabil--,,un om simplu

care

nu are nicio putere, care ii e fricd" (Acas5 TV, 3l.X);

,,...Ie-aq

recomanda-o din suflet celor care le-a pldcut la vremea lor" (81 TV, 10.XI) gi devine - ca in vorbirea personajelor lui Caragiale - un fel de conector
universal: ,,ne amintim de Ddnu! Lupu, care nu se gtie ce s-a intAmplat acolo
pAni ta urmi" (Bl TV, 29.X); ,,Orice om s[n[tos la cap are doi pantofi in
picioare, curel-x llsat Dumnezeu cu doul picioare" (Bl TV, l8.X).
5. Alte manifestdri nerecomandabile ale romdnei populare, neingrijite,
sunt, de exemplu - in morfologia verbului - forma verbalS hibridi a vroi *
,,Vroia si se c6sitoreascd" (Acasd TV, 23.X) *, conjunctivul si aibe - ,,nu
trebuie sI aibe" (Pro TV, 5.XI) -, confuziile intre conjugdri - ,,Irinel s-o simte
bine? (Pro FM, 19.X) -, omiterea sufixelor -esc Ai -ez -,,se bdnuie" (OTV,

15.XI), ,,s-o copie" (Kiss FM, 7.XI) -, confuziile intre imperativul afirmativ 9i
cel negativ: ,,Aoleu, nu mai zi de-astea!" (Acasd TV, 17.XI).
Registrului popular

ii

aparfin qi construcliile analitice care substituie

genitivul 9i dativul din limba literarL: cu lu(i) proclitic - ,,to(ionarul lui


Elisabeta Rizea" (TVR Cultural, 23.X); ,,I-a linut lu' ila m6inile" (Antena I ,
20.X) - sau cu prepozilia la: ,,[-am dat doui ciocane la butonul [sta" (Pro FM,
6.XD.

De asemenea, sunt stridente stilistic, marcdnd un nivel suburban de


comunicare, construc{iile cu pronume reflexiv ale unor verbe - a se risca, a se

merita qi mai ales a se rdde: ,dar totugi

124

mi risc" (Pro TV, l9.XI);

,,s-au

meritat cele 557 de minute" (Prima TY, 24.X);,JVIi rffd de legin" (Antena 1,
10.Xf; ,,Cum poti sd vorbeqti de inunda{ii gi si te rizi...?', (Antena 1,25.X);
,,$i sd ne mai r6dem un pic" (Radio 21,20.X1).
Adverbele semnaleazd ,,stilul incult" prin doud fenomene muntenegti,
respinse de limba standard: folosirea lui decdt neinsolit de negafie, in locul
adverbelor doar qi numai *,,Am dec0t litera [l]" (Nalional TV, 23.XI); ,,Mai

sunt decAt cdteva minute" (Nafional TY,23.XI);,,A jucat de la egal la egal


[...]
decat in primele trei sferturi" (Realitatea TV, 4.xI) -, gi plasarea adverbului
mai inaintea pronumelui ori a auxiliarului: ,,Nu mai il injurali,' (Realitatea TV,
20.XI); ,,Mai ne trebuie bani qi pentru chirie" (Bl TV, l5.X!; ,,Sper sI nu mai
se intAmple niminui" (Acasd TV, 3.XI); ,,Mai ar fi povestea cu doamna

blondd" (OTV,24.X).

In fine,

familiar-populari este extinderea nerecomandabild a


extrem de multe construcfii: ,,si-pi asume rlspunderea pe
legea" (Antena 3, l9.X); ,,el sd fie acolo pe telefoane" (Antena 1, 6.XI); ,,omul
e pe treabi" (Antena I, IO.XD, ,,pe finalul meciului" (pro TV, 26.X1); ,,pe
agenjiile de gtiri a venit o informa!ie..." (Antena 3, l9.X) etc.
6. Semnal6m frecvenla cu care apare in mass-media o greqealb
combStutd constant de lingviqti, dar care s-a rdspdndit in ciuda tuturor criticilor:
folosirea secvenlei ca gi (cu sau fbrd scuza incercdrii de a evita o cacofonie) in
locul lui ca, in construclii care exprimd nu comparafia, ci statutul, calitarea,
relafia: ,,ca gi concluzie, ce-ar trebui sd facem?" (Acasd Ty, 23.X);,,e cel mai
mare de la noi ca qi numir de clienJi" (Radio Romania Actualitili, 5.XI); ,,lucra
ca qi taximehist" (Radio InfoPro, 19.X); ,,ca gi tentafie de a alege in afara
cuplului" (TVR 2, 17.XI).
7. Au fost inregistrate (destul de rar) cuvinte qi expresii marcat.r,ulgare
curv$tini
mici pusi pe interes" (Prima TV,21.X);,,vreun pulifrici
-,,o
de-dsta" (Antena l, 25.X); ,,Bii, pupincuristule, b6i, bbiatule!', (Antena l,
16.xD. Mai frecvente sunt argotismele a cdror vulgaritate este aluzivd; in
prepozi{iei pe

in

aceastd situa{ie sunt construcliile eliptice qi ambigue cu verbele a pune, a lua, a

da,

face etc.: ,,Sd nu mai umbli cu magina murdar[ cd am pus-o,' (pro FM,

3l.X); ,,Cred cd dacd era Cristina acum in Italia, cred cd qi-o lua" (pro FM,
8.XI); ,,Am auzit cd, in seara asta o romdnc[ qi-a mai luat-o in metroul din
Milano" (OTV, 7.XI); ,,in ideea cd n-au reuqit si ne-o tragi', (OTV l8.XI);
,,Pe voi vi cam freacl grija despre emigranfii rom6ni" (Antena l, 6.XI) etc.
8. Alte erori, pe care spaJiul nu ne mai permite sd le prezentdm aici in
detaliu, se explicd prin neglijen{a in construirea discursului oral: utilizarea
gregiti a unor prepozifii, a structurii din punct de vedere (,,din punct de vedere
al performanlsi'l, TVR 1, 20.XI), a conjuncliilor corelative (,,Ministrul
Transporturilor, Ludovic Orban, c0t gi subalternii sdi...", Realitatea TV, 20.XD,
producerea de anacoluturi (,,Eu, de exemplu, C.N.A.-ul mi pune sd vI intreb
dacd aveli probe", Bl TV,31.X), aparilia lui deci parazitar (,,Tu mb faci pe
mine deci s[ nu mai am vigoare", Antena 1,25.X) - pdnd la incoerenla totald a
enunfurilor: ,"Ai fbcut lucrul acesta, ai intrat in aceasti campanie gi inleleg c6

t25

unul dintre lucrurile, pentru cd in mod inevitabil, a$ vrea s-ajungem la chestia


asta gi oarecum sd o rezolvdm din start pentru a nu fi cu aceast[ povard cd
trebuie si clarificdm qi aceasti chestiune oricit de nu ne-ar face plicere.
Lucrul care s-a pus in disculie este de ce ai folosit conturile tale [...]" (Antena
3, 30.X). Principalele deficienfe semantice qi stilistice sunt pleonasmele
(,,Reprezintd un procent de pdnl la 25 la suti", Realitatea TV, 18.X; ,,Se
terminl cu happy-end", Bl TV, 28.X; ,,Bine v-am regisit din nou la edilia

speciall

emisiunii noastre!", OTV, 28.X), improprietIlile semantice,

extinderile de sens ale unor cuvinte la modd (localie), cligeele (,,qi la noi in !ard,

la nivelul zilei de m6ine, vor incepe ploile", Antena 3, 3.XI), calcurile din
englezd (,,ei par mai confortabili cu ideea...", Antena 3, l9.X), limbajul
pre{ios, artificial (,,Revenind la acest moment terminus al vie}ii Elodiei",
OTV, l5.Xl; ,,dupd

ce va lua

final tdmbdliul...", Acasd TV,24.X), cacofoniile.

II

:
I

REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO


$I DE TELEVIZIUNE
in perioada 26 noiembrie - 11 decembrie 2007

I. Greqeli de scriere (in titraje sau in crawluri)


1. Scrierea cu -i, -ii sau -iii la finali de cuvAnt: ,,Aproape 26000 de
goferii au rdmas frrd pennis" (Antena l, 4.XII); ,,adugi in Italia de anumili
membrii ai organiza\iei" (Pro TV, 11.XIf; ,,LaBrdila, muncitoriii s-au chinuit
trei ore sb fixeze bradul de Crdciun" (Realitatea TV, 4.XII); ,,iar tofii cei care
au plf,tit" (Antena 3, 11.X[); ,,aceste companii ar putea oferii salarii" (Antena
3,27.Xt).
2. Cuvinte scrise gregit: ,,PD gi PLD creazl un nou partid politic"
(Antena 3, 3.XII); ,,Hai incl odati!" (Pro TV, 4.XII); ,,dintr-o dati" (Antena
l, 5.XII); ,,in nici vn caz" (Realitatea TV, 5.XIl); ,,tenismanul" (Antena 3,
2.XIf; ,,hypermarket" (Antena 3, 3.XII).
3. Greqeli privind folosirea cratimei
3.1. Lipsa cratimei din structura unor substantive compuse, a unor
adverbe compuse sau a unor nume de localitdli: ,,Parlamentari care sfideazd
legea qi bunul simf" (Bl TV, 26.XI);,,Cei care vor dori si-gi ia rimas bun, o
vor putea face" (Antena 1, S.XI|; ,,agent gef'(Antena 3,28.XI); ,,plutonier
major" (Antena 3, 27.XI);,,prim procurorul" (Antena 3, 27.X1); ,,prim
ministru" (Prima TV, 4.XIf; ,,Azi noapte, Buz[u" (Acasl TY, 27.XI);
,,Gabriel Zahiu este noul antrenor al echipei Pandurii T6rgu Jiu" (OTV,

l0.X[);
ll.xrD.

,,Tdrgu Mureg: azi a fost inmormdntat actorul Ion Fiscuteanu" (OTV,


3.2. Apari{ia cratimei in cuvinte derivate sau compuse sudate, intre
qi articol, in elidSri improprii: ,,o aliantd

rdddcina unui cuv6nt adaptat


i
I

t
I

t26

pre-electorali" (Realitatea TV, 29.XI); ,,media multi-anuali', (pro TV,


28.XI); ,,ultra-performant" (Pro TV, 28.X1); ,,Bitrdnul traversa strada, dar s-a
dezechilibrat qi a cdzut sub rofile tir-ului" (Antena l, 3.XIf; ,,S-au dat cap-n
cap! i' (Anten a l, 2.XIl).
4. Greqeli privind scrierea cu literi mare sau mici la inceputul
cuv6ntului: ,,va crea probleme guvernului" (Antena 3, 3.XII); ,,E oprit trenul

Personal Bucuregti - Piteqti" (Realitatea TV, 6.XII).


5. Gregeli de punctuafie
5.1. Absen{a virgulei
(a) pentru a separa vocativele sau alte formule de adresare de restul
enunlului: ,,Politicieni trezili-v61" (Bl TV, 10.XII); ,,La mul{i ani pro TV!',
(Pro TV, I.XII); ,Nu te supira frate!" (prima Ty,27.XI);,,Cum nu mii?,,
(Pro TV, 29.XI);

(b) pentru a separa strucfuri coordonate adversativ: ,,a faee dovada...


de corecfie nu o
joacd" (Antena 3, 28.XI);
(c) pentru a marca lipsa verbului: ,,Venezuela la urne" (Antena 3,
2.XII); ,,Agathon la DNA" (Antena 3, 3.XII); ,,Fata Andei Cilugireanu
injunghiati in propria cas[" (OTV, lO.XII);
(d) pentru a izola anumite circumstanfiale sau structuri explicative:
,,Coliziune in lanf pe un pod peste Dun[re provocati de polei" (OTV, 30.XI);
(e) pentru a delimita apozi\ia de restul frazei: ,,a discutat cu secretarul
general al Guvernului, Ilie Bolojan despre..." (Antena 3, 28.XD.

iar pragul minim fixat..." (Antena 3,27.Xl);,,Este un element

5.2.

Aparifia nejustificati

virgulei

(a) intre subiect gi predicat: ,,Filmul ,,4 luni, 3 sdpt6m6ni qi 2 zile,', a


primit..." (Antena 3, 2.XII);
(b) intre verb gi complementul direct: ,,...a invins cu scorul de 2-0,
forma{ia..." (Antena 3, 3.XII);
(c) intre propozilia principald 9i o subordonatd completivd: ,,Liderii
Uniunii sunt nemulfumi{io ci unii colegi parlamentari..." (Antena 3,29.XD.
6. Lipsa semnelor diacritice se observd in mod consecvent la anumite
posturi (ca OTV) gi, accidental, la altele: ,,circulalia se desfiqoara', (Antena 3,

27.XI); ,,urmatoarei rute" (Antena 3, 27.XI);,,Antrenor Romania" (TVR


3.XII); ,,Brailal urmeaza dupa" (Prima TV, 10.XIl); ,,En francais,, (Antena

2.Xn).

l,
l,

II.

Greqeli de pronunfare
1. Accentulri gregite: ,,urmdnd sd beneficiez de prevgderile...,,

(Bl
TY, 26.XI); ,,ca tutore legal al lor" (Acasi TV, 30.XI); ,,in derbiul cu
Universitatea Cluj" (Na{ional TV, 3.XIf; ,,are un a{bi,'(Nafional TV, 10.XII);
,,performeri" (TVR 1, 4.XIf; ,,bute[e" (prima Ty, 27.XI);,,studiul cu
priclna" (Radio 21, lI.XII); ,,to!i ili rdspund cu furle cd...,,(Bl TV,30.XI);
,,De-abia agtept s5 vdd incgtro se va duce" (Antena l, a.XI!; ,,Transparency
International" (Radio InfoPro, 6.XIf; ,,The Best of, cu Mihai Morar gi Ioana
t27

Pescarlu" (Radio 21, 30.Xf; ,,Corul pregitit de maestrul Stelian Olarlu"


(TVR Cuitural, 11.XII); ,,Descrieti-mi-o pe-aia din bar!" (OTV, 30.XD;
,,Ducgfi-vir rndine Ia.." (TVR Cultural, ll.Xlf; ,,Dar spunefi-mi ce pirere
ave{i despre..." (Nafional TY, 27.XI);,,Pii r[spundg]i-mi, atunci!" (Nalional
TV, 10.XII); ,,Credgfi-m[ cd toatd ziua..." (Europa FM, 10.XII); ,,Ducgfi-vd
acolo!" (Radio 21, 30.Xf; ,,Suntgm in direct." (OTV, 10.XlD.
2. Pronun{ii gregite
2.1. Cuvinte: ,,s-au b[tut pe bacnotele" (Antena l, 2.XlI); ,,Ce
repercursiuni ar avea [...] acest mesaj?" (OTV, 2.XIf; ,,Doroftei qi [...] sunt
cei mai titrafi boxieri" (OTV, I0.XII); ,,De pe Champs-Elys6es [gampelize]"
(Na,tional TY,27.XI);
2.2. Serii de cuvinte in care pronunlarea corecti a litereix este [gz]: ,,qi
tot [ecsotisrn]" (TVR Cultural, 29.XI);,,Nu se qtie insd cu [ecsactitate]" (Pro
TV, 4.XIf; ,,executor [ecsecutor]" (TVR l, 30.XD etc. (pronun{area corectji a
literei x in cuvinte ca acestea este [gz], agadar: [egzotism], [eg2actitate],
[eg2ecutor] etc.)

2.3. Forme ale unor pronume gi ale verbului a .ft in care litera e se
pronunfd corect [ie]: ,,Iar [el e)zero, nimic" (Acas[ TV, I.XID,,,[el] declari
c5..." (Europa FM, I I.XII) etc.

III. Greqeli privind morfologia


1. Forme gregite ale unor verbe: ,,Nu tofi liberalii vroiau sd
migreze" (Antena 1, 4.XIf; ,,Sper ca toatd lumea si aibe o zi frumoasd" (Pro
TV, 2.XII); ,,!5ri1e africane nu trebuiesc acum descoperite" (TVR 2, 8.XII);
,,Ce li-ar place sd prezin[i?" (TVR l, ll.XII); ,,Pbdurarul poate prevede un
eventual dezastru" (Radio Rom6nia Actualit5li, l0.X[); ,,Fice{i-m5 s[
infeleg!" (TVR Cultural, 9.XII); ,,Si-i bitem la fundule! pe toli" (Radio 21,
4.XI!; ,,Crimele se succed" (Nafional TV, lO.XIf; ,,auzisei de el" (TVR l,
27.XI);,Nu or sd se aplice" (Antena 1, 5.XII); ,,ii trimeteai mesaje pe
telefonul mobil" (Acasd TV, 30.XD.
2. Forme gregite ale unor substantive
2.1. Forme gregite de plural: ,,Printre criitifele aburinde" (Acas6 TV,
4.XII);,,Iqi petrec diminelile, dar gi dupi-amiezele citind ziarele" (Furopa FM,
3.XID; ,,cotidianele britanice Times gi Sunday Times" (Radio lnfoPro, 6.XID;

,,compromise" (TVR 1, 27.XI); ,,S-au deschis patinoarurile" (Radio 21,


30.xr).

2.2" Forme incorecte de genitiv gi de dativ: ,,A dat foc plapumei"


(Antena 1, 11.XII);,,impotriva p0inei albe" (OTV, l0.XIf;,,din cauza cefei
(Realitatea TV, 9.XIf; ,,la orele amiezei" (TVR 2, 26.X1);,,pe blogul lui Ioana

Dobre" (Antena

l,27.XI);,,Bii, eu impotriva lui ista

votez" (Antena

1,

27.X1).

2.3. Unele substantive apar cu forme gregite din cauza necunoaqterii

etimologiei cuv6ntului respectiv: .,ucrainienii" (Prima

t28

TV,

4.XID;

,,pregedenfie" (Antena

3, I I.XII); ,,genoflexiuni" (prima TV, 4.XII);

,*rtacheta foarte cobor6td" (Realitatea TV, 9.XII).

3. Forme gregite ale unor adjective sau adverbe: ,,intr_o manierl


ugor groteascil" (B1 TY,27.XI);,,Aqa cd, dragele noastre, aveli cu ce sd vI
rdsfb{a}i" (Bl TV, 30.XI); ,,printre ultimile pe care le-a frcut', (TVR Cultural,
29.XI);,,revanga unei mare scriitoare suedeze,, (TVR Cultural, ll.Xlf;
,,s_a
circulat bu maxim l0 kilometri la ord" (Nafional TV,27,XI).
IV. Gregeli privind sintaxa
1. Lipsa acordului
1.1. Dezacordul dintre subiect gi predicat (frecvent): ,,Dacd femeii ii
place culorile rog-albe, ce sd-i faci?" lRadio lnfopro.4.XII); ,,Cat a" efemerd
este gloria Si puterea" (Realitatea TV, 10.XI!; ,,...qi iar se va gisi cdfiva
tdntdldi care si le ia de neveste" (Kiss FM, 29.xr);,,Aga cum
si-a dirit Mazilu
Si compania" (Nalional TY, 27.XI); ,,Gala premiilor Nobel au loc in
Norvegia" (orv, l0.XIf; ,Numai doud luni mai desparte Romdnia de..."
(Realitatea TV, 10.x[); ..in fiecare zi, acest partid, in frunte cu Traian
Bdsescu, pierd c6te cinci la sutd, nici nu-qi dau seama" (Antena 3, 5.XII) etc.
1.2. Dezacordul adjectivelor (unele provenite din verbe sau din
numerale): ,,Ar fi un lucru bun, dar nu atdt de bun ar fi aceasti solu(ie" (Antena
3, ll.X[); ,,Pe Subin BdlaSu toate lucrurile astea il llsau reci..." (Acas[ TV,
1LXID; ,,cele patruzeci qi una de puncte,, (Nalional TV, 9.XI!; ,,in Romdnia
existd peste doisprezece mii de oameni,'(Radio 2l,4.XII) etc.
1.3. Dezacordul unor pronume: ,,mama Adelei popescu, omur cdreia
ii d[ruieqte iubirea ei infinitd" (Acas6 TV, 30.X!; ,,paradoxal, Ministerul de
Finan{e nu este interesat..., singura lor griji fiind..." (Realitatea TV, 29.XI);
,,vor fi achizilionate patru spitale mobile, care vor fi repartizate astfel: doud la

Bucureqti, una la Iaqi, gi o alta 1a..." (Europa FM, 10.XII).

1.4. Dezacordul lui al a, ai, ale (frecvent): ,,av6nd un efect de


tnmuiere aI pielii" (Bl TV, 30.K); ,,cu ajutorul computerului gi a
instrumentelor de aici" (TVR 2, I.XII); ,,cdstigdtor a hei premii oscar pi a
premiului Palme d'or" (Bl rv. 27.X1):.,in cudrul acestei intrevederi sau a
unei convorbiri telefonice" (Antena 3, 3.XI!; ,pe fondul luptelor pentru
influenlb gi a conflictelor personale" (Europa FM, I I.XII) etc.
2. Anacolutul (construcfii sintactice cu forme greqite, in special de
caz): ,,Domnul Boc ii mai dau o misiune in seara asta" (Bl fV, ZO.X|;
,,Domnul Prigoanii l-am vizut la noi in emisiune', (prima TV, 2.XIf; ,,E o
echipd care nu-i sufli in ciorbd" (Radio 2l,4.XII);,,Vine Alinufa care nu e

ziua ei asldzi" (Pro FM, 30.XI) etc.

3. Complementul direct fi'ril pe (frecvent): ,,a patra intrebare care


n-o mai contoriz[m aga, ca timp" (TVR 2,6.xil);,,vreau o ldmurire care s-o
argumentezi" (Realitatea TV, 4.XIf; ,,bibelourile fabuloase care le ai in cas[,,
(Bl TV, 9.XI!; ,,Asta a fost singurul rdspuns care vi l-a dat?,'(TVR l, 3.XII);
,,pentru lovitura care a dat-o" (Radio 2l,4.XII).
129

4. Complementul (direct sau indirect) nedublat prin pronume:


italianl stdrnegte pe italieni,, (Antena 3, 2g.XI); ,,Aveauingrijoriri mari
pe care vroiau si le imprrtrgeasci lui rraian Bisescu" (prima TV, 29.xI)
,,Presa

etc.

5. Gregeli de utilizare a prepozifiilor/locu{iunilor prepozitionale:


,,Ne intoarcem pe aceastd idee" (Realitatea TV, 26.xr);,,p6nd aiumaveau niqte
salarii foarte mici vizavi de profitul pe care-l aveau patronii" (pro FM, 27.XI);

,,Stali pufin in telefon pentru l0 secunde!" (OTV, l l.X[); ,,Nu te po{i preface
cI pricepi despre o lege european[" (B1 TV, IO.XI]; ,,Vom vedea cum stau
lucrurile din punct de vedere al invita{ilor mei" (OTV, I l.XD.
6. Gregeli in utilizarea conjunc{iilor: ,,in aceqti zece ani s-a format ca
qi politician" (Realitatea TV, 2.XI|; ,,durnneavoastrl, ca gi colegiu, ca gi
entitate" (B1 TV, 11.XI!;,,amprimit gi urmdtorul text, aici, ca gi dedicalii'
(Kiss FM, 29.XI); ,,L-a rugat foarte mult ca si nu spun[ la nimeni" (OfV,
30.XD;,,...urm5reqte ca sI treacd ilegal granila" (OTV, 2.XII);,,Vrei ca sii te

intorci in atenlia publicului..." (Radio 21, l l.X[).


7. Greqeli in utilizarea adverbelor: ,,...nu o poate ajuta cu nimic pe
bd1'r.en6, dec6t o poate transporta la spital" (Realitatea tV, ie.Xt;;
,,mai mX
scoate din minli" (Antena l, 27.XI); ,,eu vreau s6 mai imi pun', (Kiss FM,
27.XI);,,mai li-aduci aminte" (Radio Romdnia Actualitdfi, 2.XIl);,,dac6 mai se
poate numi confruntare" (TVR 1, 10.XII) etc.
8. Nemarcarea relatiilor sintactice (stilul ,,telegrafic,'): ,,Anca Oprea,
director Gridina zoologicd" (Realitatea TV, 4.XII); ,,precipita{ii Europa,'
(Antena 3,titraj,28.xl);,,lider sindical mineri valea Jiului" (Antena s,z.xlty;
,,35000 pisiri moarte din cauza gripei aviare,' (OTV, lI.XII); ,,Cinci, gase
procente va fi energia mai scump6'(pro FM, 27.XI) etc.

2l.XI); ,,Trendul va fr avantajos" (pro FM, 6.XIf; ,,este in trend" (TVR 2,


1 1 .XI!; ,,Ceo,td apoi un band" (Antena 1 29.XI);
,
,,$i-a creat un brand" (este

vorba despre o cdntireafi) (OTV, l0.XIf; ,,...sus!in master-classuri,'(TVR 2,


28.XI);,,au fbcut un live" (Antena 3, 28.XI); ,,Niqte agreementuri, bd,
linem
aga.'." (Nafional rv, 27.xr);,,Are o companie de ceasuri de lux, adicd fake-uri

din alea" (Pro FM, 5.Xl!; ,,imediat dupr breakut de publicitate" (Realitatea
TV, 6.XII); ,,asta mi se pare foarte funny" (Kiss FM, 28.XI) etc.
3. Folosirea abuzivd, a termenului locayie pentru loc, centru, sediu,
imobil etc.: ,,Locafii cumplrdturi" (Pro TV, 26. XI); ,,la locafia respectiv["
(Antena l, 3.XIf; ,,inh-o locafie medicald militard" (prirna TV, 4.XIf;
,,...acesta fiind cunoscut drept o locafie a inftactorilor" (Radio Infopro, 2g.XI);
,,Cum ali ales locafia asta?" (este vorba despre un club) (OTV, 30.XI); ,,Fin

observator in ceea ce privegte locafia, dar gi mediul inconjurdtor"

(orv,

30.xD

etc.

4. Verbul a se tntdmpla folosit inadecvat: ,,Aceasti paradd se va


intdmpla" (Pro TV, 1. XII); ,,A trecut un an de c6nd s-a intAmplat Nobelul
anul trecut" (TVR cultural, 9.XIf; ,,$i o alt6 premierd care s-a intamplat la
Marie Curie" (TVR 1, 11.XII).
5. Calcuri dupil englezi: ,,sd ai un partid preziden{ial, da, face sens,

deci are un scop" (Antena 3, 3.XIf; ,,firma... va cumpdra un teren..., unde va


dezs'olta mai multe clidiri de birouri gi depozite" (Antena 3, 5.XII);
,.Alfii ins6,
nu sunt la fel de pozitivi..." (Prima TV, 29.XI) etc.

2. cuvinte englezegti folosite excesiv, deqi existd un echivalent in


romdn5:,,Dupi ce cd a intitrziat enorn cu speech-ul respectiv,, (Antena l,

VI. Observafii in plan stilistic


1. Excesul de elemente colocvial-argotice (unele de_a dreptul
lulgare): ,,CAnd apare un analist la televizor, toati lumea pune botur',
6aOlo
21, l I.XII); ,,Sd claxondm pdnd di benga in ei', (Antena 1, 4.XII); ,,Va ieqi cu
smirdoiali" (Antena l, 5.XID; ,,Dacd imi bag qi eu o pild ta tine, mi-o d[ gi
mie?" (Pro TV, 29.XI); ,,La cili bani are BCR-ul, sd ne arate gi noud o
bundciune" (Pro FM, 27.XI); ,,am dat banu' acumulat, am dat cagcavalu",
(Kiss FM, 27.XI); ,,Haide, fd, cd eu nu sunt liganci, m0nca-mi_aio
frcea-mi-ai" (Acasd TV, 30.X!; ,,Era sd le zic bulangii, imi cer scuze" (e
vorba de parlamentari) (Nalional TY,27 .XI);,,Avem in ,,Libertatea" una, doui,
trei, patru ff,{e la vedere" (Kiss FM, 4.XII);,,Bi, io-m bag picioarele in ea de
muzicd..." (Prima TV. 29.X1); ..lnstitutele de sondaj a opiniei publice s-au
ftrcut de rahat pentru a miliarda oard" (Antena l,27.XI);,,Aqa ium a fost gi
Cioroianu, inainte si dea cu mucii in fasole" (Antena I , 27 .XI);,,Ia mai dd-i,
mi, in... mama lor de macaronari" (Antena 3, 28.XI); ,,Toati lumea mi
freaci la cap cu filmulelul" (Antena l, 29.XI) etc.
2. Stilul ,,relaxat), (in cadrul cdruia se inscriu qi pronunfiile populare
ale numeralelor, foarte frecvente la toate posturile): ,,$i damele,
nu
"i"ne mais"
existi?" (Acasd TV, I0.XII); ,,Mdcar in ultima parte a emisiunii si
r6dem" (Antena l, 6.XIf; ,,V[ place [...] sn vi conversafi,, (pro TV, 2.XIf;
,,la paptisprezece ani de la Revolufie" (Bl TV,3.XIf;,,costa o sutd douij de

130

131

V. Gregeli de lexic gi de semantici


1. Pleonasmul: ,,in cazul unor asemenea pruncucideri, mamele, de
foarte multe ori, iqi ucid qopiii, pe care apoi ii abandoneazd, fie in ghene de
gunoi, fie..." (Prima TY, 27.XI);,,Mult mai devreme decAt ar fi creiuL cineva
cd poate fi posibil" (Bl rv, 3.XIf; ,,Am auzit c6 rela[ia s-a imbundtb{it la un
anumit moment dat" (B1 TV, 3.XIf; ,,calitifi pozitive" (Antena 3,2.XlI); ,,a
pi-nceput deja" (Kiss FM, 27.xr);,,Sunt recunoscute ca fiind drept cele mai

fi o potenfiali victimi" (Nalional TV,


27.Xl);,,Pentru a le revedea din nou impreund pe scend" (Na{idnal tV, :.Xry;
,,Astfel, proiectele de viitor sunt realizate prin..." (TVR Cultural, 3.XIf; ,,Cu
marile metropole europene" (TVR Cultural, 9.XII); ,,am mai frcut inci un
pas" (Radio Romdnia Actualitdfi, 27.X1); ,,revin iarigi" (Radio Rom6nia
Actualitdli, 9.XII); ,,este cel mai mare colos din Craioya', (TVR l, 30.XD;
,,procentul a ajuns la33%o" (TVR l, 6.XI); ,,A!i vdzut cd tot sunt agresate in
bune" (Europa FM, 27.XI); ,,Poate

continuare" (OTV, 1I.XII)

etc.

mii

de lei" (Nalional TY,27.XI);,,Ia ora gaptisprezece,, (Realitatea TV, 2.XII);


,,Real Madrid oferd Fiorentinei qaptisprezece milioane de euro" (orv, l.xII);

,,la ora noulqpe" (Pro FM, 28.X1);,,Steaua pleacd cu


FM, I LXIf; ,,paigtrei de milioane" (Kiss FM, 27.X1).
3. Alte stAngicii stilistice sunt:

Sansa a paigpea,, (pro

(a) cacofoniile: ,,Prim6ria gi banca care au fbcut acest...', (Europa FM,

3.XIf; ,,nu se agteaptd ca ceva sd se schimbe" (Antena :, tt,XU;f ,,Sunt


convinsd ci cadoul meu de crdciun ii face bine" (Radio Romdnia Actualitdfi,
e.XIl);

(b) repetiliile: ,,Toate acestea vor incepe incepind cu ora I 1.00.', (pro
TV, LXI!; ,,Haidefi si mergem pe ce nu merge!,'(TVR l, 6.XID.

III
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO
$I DE TELEVIZIUNE
in perioada I -21martie 2008
in textele scrise (tih6ri, crawluri) apar in continuare nepermis de multe
de ortograjie gi de punctualie. cele mai grave erori de ortografie privesc
$regeli

folosirea cratimei: absenla -,,gi ma lovit" (prima TV, 2r.III) * ruo int oduc"r"u
eronatd a acesteia - ,,Lisa-fi, domnule, si vad[ cum e aici!', (Antena l, I 1.il);
,,Lisa-fi gura!" (Antena 1, 11.ilI); de asemenea, scrierea secven{ei finale i/iifiii:
,,copii sdi" (TVR 1, 7.III); ,,banii noqtrii" (Antena l, I l.I[); ,,angai4li noqtrii"
(Antena 1, l9.IID.
Sunt foarte numeroase erorile de puncfualie care privesc folosirea
virgulei: lipsa virgulei care sd izoleze un vocativ -,,Jerod cum stdm?" (prima
TV, 5.il); ,,Sdrut mdna mami" (Nafional TV, 18.III); ,,gi eu ce fac Mircea?,,

(Pro TV, 15.ilI); ,,gefu' venili sd vi uitafi!,' (pro TV, I9.III); ,,Mulfumim
Rapidule!" (Pro TV, 2l.llr) - sau un atribut izolat (presupundnd o elipsi)
,,Busuioc acazst cI nu qtia cd pavarotti a murit,, (OTV, l4.III); ,,1_a condamnat
la 25 de ani de inchisoare pe Jean pierre Sgueglia acuzat de triplul asasinat"
(N24, I9.IID. De asemenea, lipsegte virgula care sd izoleze o apozilie:
,sA. fost
ucisr cristina de sotul ei Alexandru?" (orv, 4.IIf; ,,Amor intre directorul
liceului rraian gi eleva sa Gabriela" (orv, l8.IID. Apare, in schimb, virgula
intre subiect gi predicat: ,,Direclia Nalionalr Anticoruplie, incalcd legea,
sprijinitd de organele superioare" (OTV, 7.III).
In ciuda semnaldrilor precedente, postul

orv continu[ sd prezinte pe


crawl texte lipsite de semnele diacritice ale alfabetului romAnesc.
Am constatat un numdr exagerat de mare de neglijenfe de tastare, care
arata cd nu se procedeazr consecvent la verificarea qi corectarea textelor.
Erorile de acest tip, dovedind grabd qi superficialitate, sunt ugor de remarcat:
,,Sportul Studenqesc" (Na{ional TV, f .ilI); ,,Rulmenutl in Europa" (Na{ional
TV, l.ilI); ,,Cu tratame,

qi
t32

tratament

cazare incluse" (Antena

3, 1.In);

,,Protestele agricultorilor

nu sunt stric

regate de...,' (Antena 3, l9.IIf;


3, 19.Iil); ,,Ceel mai scumpe tramvaie,,
(Antena 3, 19.III); ,,liderul transinstrean" (N24, l.ru);
,,Euffi Centarli,,
(N24, 3.III); ,,aleger8i legislative" (N24, l0.m);
,,favoratir'prouii,slabe,, (N24,
10.I$; oosubrepefectul" (N24, \2.III); ,,mana victimei,, (pro TV, 5.IID _
,,Cosmote ingopat de euro,' (Antena

corect: mamq.

- in yronunlie,

persrstd erorile (deja semnalate de monitorizdrile


r ,,[ecsecutarel'; (Nalional TV, 3.III); ,,[ecsactl,,,

precedente) in citirea literei

-[ecsecutivului]" (Na]ional TV, 6.III); ,,[ecsemplu],' (OTV, i.tl; nadio


7.III; Antena 3, 12.lll; f.fZ+, :.ffU; ,,1ecsistl1,, (OTV,
4-II!; ,,[ecsercifiile]" (Antena 3, l2.III). ReintAlnim accentuirite
gregite, mai
ales ale femininelor cu terminafia -te: ,,.cend se termind bute[a,'
1brv, +.t[;
aceeaqi greqealb qi la TVR l, 2l.IlI; pro TV, l2.Ill);,,Baialionul
300 de
infanterle" (B1 TV, I2.III); ,,Mafia" (Bl TV, 17.III)i
,,mass_med!a,,(TVR
Cultural, l4.Ill).
S-au inregistrat gi alte pronun{ii gregite: ,,colega mea, reporter
de
servici" (Radio Romdnia Actualit[fi, 20.III; aceeagi grggeiau gi ta oi.v,
+.ttt;
TVR l, 5.iII); ,,A fgst d{ afard pe uqe,' (OTV, t:.Ug;
,,qaptisprezece,,
(Antena I' 19 qi 2I.III etc.); ,,Undeva, in centru, tot se va gtranguta
traficul,,
(OTV, 20.III), ,,Ce repe_rcursiuni va avea pentru
fara noastrd,, (Bl TV, 2.III);
,,repercursiune" (N24, 5.IIl) - corect: repercusiune.
In domeniul morfologiei, cele mai frecvente greqeli privesc formele
hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (Na{ional TV,4.III; Et rv,'to.ttl; pro
TV,
13.III; orv, I I.III; Prima TV, 7.IID. Incorecte sunt gi alte forme:
conjunctivul
si aibe (Antena 1, ll.I[; TVR l,5.III; OTV, tb.m;, indicativui prezent
trebuiesc (,,Bordurile trebuiesc puse,', Bl TV, 11.f!, unele imperative
negative (,,treaba asta cu pldcerea n-o mai zi a d,oua ouia",
Rudio Infopro,
13.IID. S-au mai semnalat erori tipice care
lin de incadrarea unor verbe la o alta
conjugare: ,,Nu v-ar displace sI v[ oferimun bilet,, (TVR 2, I3.IID _
corect:
displdcea;,,Le suportdm, ne compracem" (Radio Romdnia a"t""ritJri,
lg.IID corect: compldcem; forme incorecte de genitiv:
,,ca familia ,o""i poiiiistului ,a
aibd grljd de copil" (Nafional TV, 3.III) corect: surorii. Mai
mulli redactori
par sd extindd pluralul paparazzi la singular:
,,zi-mi c6t cdqtigd cei mai tare
paparazzi din Rom6nia [...], care a fost suma cea mai
de un
paparazzi in Romdnia" (Radio Guerrilra, l0.m) corect:-ui"-"agtiguti
popoiorlo. Au fost
Romdnia Actualit[fi,

inregistrate forme de plural neacceptate de normd


- ,,aceste semnuri,, (Antena
1, l.1.II!; ,,cogmare" (Antena Satelor, 4.rrr)
extinderi are pluralului in -i:
-,
,,orice revolufie are victimile ei" (Radio Romdnia culturar, +'.tu;, int .u..
extrem de frecventi este forma adjectival[ ultimite:
"
,,ultimile pute.i;, (Nafional
TV, 3.IIf; ,,ultimile doud meciuri,, (Nalional tV, iZ.ru;;
,,"iti_il" sondaje,,
(Na[ional TV, l3.lll).

rn sintaxd, una dintre cele rnai frecvente gregeli intdlnite in figele


de
monitorizare r[mane omiterea prepoziliei pe la pronumele rerativ
care ctr
funcfia de complement direct: ,,prefurire
b pun"uo ei in plus" (Realitatea

"uri

133

TV, 6.III); ,,un dosar care il cunoscl'(Bl TV, 5.il); ,,la datele care le aveli"
(OTV, 2.III; gregeli similare la OTV, 4 9i 8.III; Radio RomAnia Actualitali,
I7.III; Antena Satelor, 12.III; Antena 3, ll.[I; TVR 2, 12.III; TVR 1,s.ilD'
Aproape la fel de des apar diferitele tipuri de dezacord intre subiect qi predicat;
dacd unele acorduri dupl inleles sau prin atracfie sunt explicabile in
comunicarea orald, altele nu pot fi scuzate: ,,Ce-s cu filele astea de doi lei?"
(OTV, 6.IIf; ,,cu siguranld va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg
dezbiltut" (Realitatea TV, I6.IID. Ridicd probleme, in continuare, acordul

construcliilor cu pronumele relativ care in genitiv: ,,Al5turi de Statele Unite,


Rusia gi Europa, al cirui laborator a fost instalat..." (Nalional TV, l4.II!;
,,adera{i la un grup a cdrei ideologie..." (Radio InfoPro' 7.III); ,,Poli1i$tii sunt
la casa de pariuri ale ciror geamuri sunt sparte" (TVR 1, 7.III) etc.
E in continuare frecvent dezacordul adjectivelor numerale, forma
doisprezece fiind folositd pentru feminine sau neritre: ,,locuitorii a doisprezece
firi, prinhe care qi Romdnia" (Radio Guerrilla, 7.III);qi,,Acum doisprezece
in construclia ora
episoade, toatd lumea vorbea..." (OTV, 4.III), ca
doisprezece: ,,S-a ndscut la orele doisprezece" (Bl TV, 5'III); ,,Pdnd la ora

doisprezece se lucreaza..." (Radio Romdnia Actualit[li, 7.III). S-a constatat qi


folosirea formei de masculin in locul celei de feminin: ,,dupd douf,zeci 9i unu

de zile" (Prima'TV, 2.IIf; ,ireizeci gi unu de sutimi" (Radio

Romania

Actualit5li, I0.III); ,,corpul format din noudzeci qi unu de piese" (Nalional TV,
I 1.IID, dar gi a formei de feminin (una, doui) in locul celei de masculin (unu,
doi) pentru neutre sau masculine: ,doudzeci qi una de grame" (Prima TV,
13.IID; ,,o sut[ optzeci gi doui de centimetri la Postdvarul" (Na{ional TV,
16.IID; ,,o sutd optzeci qi doui de centimetri" (N24, 16.III); ,,...se situeazd la
nivelul apatruzeciqi una de procente" (Radio Romania Actualitali, S.ilI);,,cel
de-al douf,zeci qi douilea meci" (N24, f .ilD; ',nu una, ci doud SMS-uri"
(Radio InfoPro, 7.III); ,,suntem doudzeci qi una de milioane" (TVR I ' 14'IID'
intre gregelile tipice, pentru a cdtot corectare ar trebui sd se faci
eforturi in viitor, se numdrS qi:
o aparilia
adverbului decat in contexte afirmative: ,,in ultima faz6 s-a prelevat
decat ficatul" (OTV, 8.IIf; ,,$i cine era, decat dumneavoastrA cu copilul?"

Alexandra" (OTV, 2.III); ,,un numdr de telefon unde mai se pot obline

informalii" (Antena Satelor, 5.llf ;


o folosirea conjuncfiei compuse ca si in locul lui si: ,,au convenit ca si dea
drumul la blocajul [sta" (Realitatea TV, f .il); ,,Eu imi doresc ca si fiu
judecat..." (81 TV, 19.III); ,,riscul ca si apard complicalii nu este exclus"

1,l5.I[).
in plan lexicql

(Antena

Si semantic, s-au identificat

in

continuare destul de

multe pleonasme supdritoare - ,,un refren care poate fi posibil" (Radio


Romdnia ActualitSfi, 13.III); ,,detalii qi multe alte aminunte in c6teva
minute" (Pro TV, 6.III); ,,A gdsit poqeta abandonatS, dar insi era goal["

l, l9.IIf; ,,mai reluim o dati unde sd se adreseze" (Antena Satelor,


5.II!; ,,Mai repeta{i-l o dati, vd rog, telefonul!" (Antena Satelor, 5.III); ,,$i
(Antena

din nou revenim la muzica popularl romdneascd" (Antena Satelor, I3.III) etc.
Recomandlm evitarea folosirii abuzive a termenului locafie pentru loc, centru,
sediuo imobil etc. (,,ltalia, de exemplu, sau alte locafii minunate", TVR
Cultural, 16.lll), prudenJd in inventarea de cuvinte (,,Migcarea inseamnd qi o
daunalitate crescutd", Nalional TV, 6.III), renun{area la unele extinderi
colocviale ale utilizdrii prepozi{iei pe: ,,o gtire care a sosit chiar acum pe

Agenfia France-Presse" (N24, 6.II!; ,,erali o prezen!5 foarte frecventi pe mai


pulinele televiziuni de la acea vreme" (N24, 10.III);,,poate ne semnalali acest
lucru pe SMS;tot aici, pe SMS" (Radio InfoPro, 4.lII);,,zice un ascultdtor pi
SMS" (Radio InfoPro, 10.IID.
in concluzie, se constatA cd persist6 anumite erori tipice, care nu sunt
produse de inerentele ezitdri ale expunerii orale, ci provin din proaste
obiqnuinfe ale uzului. Eliminarea lor presupune timp qi voinld de autocorectare.

IV
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO
$I DE TELEVIZIUNE
in luna mai, 2008

(oTV,8.III);

o aparilia parazitarb a lui Ei dupd prepozilia ca (gruparea ca 9i): ,,care poate fi


folosit ca gi teren de joacd" (Antena l, 3.II!; "ceea ce s-a creat ca Ei
capacitdli de cazare pentru turigti" (Antena Satelor, I8.III); ,,Din punctul
dumneavoastri de vedere, ca qi directoC' (Radio RomAnia Actualitali,
20.III); ,,dac6-mi permiteli, ca qi o concluzie" (Realitatea TV, 10'[I);
,dac6!i-ar veni ca qi clientd o doamnd de peste 50 de ani" (TVR 1, 12'III);
gregeala apare qi la Prima TV, 7 9i 1 l.I[; OTV, 2 9i 8-III; Antena 3, I l 'il;

Radio InfoPro,2l.IId:' N24, f .il;

topica gregiti
(Realitatea

vi menlinefi argumentafia?"
maii se povesteqte de un episod cu o fat6,

adverbului mai: ,,Mai

TV, 14.III); ,,Cd

t34

Gregeli de scriere
o greSeli grave cqre privesc folosireu cratimei: ,intro zi" (TVR 1,
l3.V) * corect: intr-o; ,da-ti doui-trei rdnduri" (Prima TV,2.V) - corect: dali;
o lipsu crutimei la cuvinte compuse cu qef: ,,comisar gef', ,,chestor
qef', ,,procuror qef' etc. sau la nume de localitdli: ,,Cluj Napoca", ,,T6rgu
Mureq", ,,Turnu Migurele", ,,Miercurea Ciuc", ,,Piatra Neamf", ,,TArgu
Jiu" (la majoritatea posturilor);
o scrierea tn doud cuvinte s anor compuse sudqte:,,scurt circuit"

(Antena I,21.V) - corect: scurtcircuit;,,sub secretar" (Antena 1, 19.V)


corect: subsecretar;,,nici cum" (Prima TV, 20.V) - corect: nicicum;
135

. absen{q. virgaleilvirgulelor care separd un substantiv in vocativ:


[,] Rom0nia!" (Bl TV, 2l.Y);,,La mulli ani [,] Europa!" (National
TV, 9.V); ,,Trei [,] Doamne [,] 9i tofi trei!" (OTV, 11.V) etc. sau o interjeclie:
,,Poli1ia [,] mi, n-auzl?" (Pro TV,2l.V); ,Nu, mi [,] e Vanghelie!" (Realitatea

o omiterea rui pe inainte de care complement


direct apare fiecvent,
la toate posturile: ..cu pozele qi cu textele care le ave!i,, (OTV,
6.V); ,,De ce

,,Succes

sunt acele salturi car-e le_amvdzut?,'(Nafional TV,


l1.V);,,Huin"t" care le
1,2}.y);,,lucru care, am fbcut de curdnd
mdcar
Germania nu gi-l poate permite" (N24, lg.v);
noiia pimurui meu
,,Riman"r;p;;4i;,nici
reportaj care l-am rearizat" (B1 TV, ll.v);
,,E un intro aici care l_ai ldcut,,
(Radio Romania Actualitiri, 1 1.v);
,,Dafi-mi ,roie ,a ;f.;
a"J-*i"al celor
avea" (Antena

TV, 2.V) etc., ca gi inaintea conjancliilor sdversutive: ,,o persoand a murit [,]
,,Viena nu este doar fotbal [,] ci
reprezittd..." (TVR 1, 21.V) etc.;
o virgald tntre subiect qi predicat:,,Euro 2008, se apropie" (TVR 1,
l3.V) etc.

iar alte trei au fost r[nite" (N24, 9.V);

care i-am amintit mai devreme" (Antena satelor, rs.vr;""


,,i*iri"a turiqtilor
care-i vedeli in zond" (Realitatea TV, l.v);
,,care este ,tiiui'a" muzrca care_l
promovezi?" (TVR 2, r3.V); ,,la emisiunea aceasta
de pe TVR Internafional,
care-o avem noi cu afacerile de succes" (TVR r, l9.vip" care (in

rl

Gregeli de pronunfare
o accentudri greqite:,,prevgderile" (Antena Satelor, 8.V; OTV, 10.V)
corect: prevedgrile;,,companiile private" (Radio Rom6nia Actualith{i, l4.V)
corect: companlile;,,se!fl' (N24, 12.V) - corect: seif,

'lr

o dezucordal dintre,sabiect

Iegzecutiv].

Forme greqite ale unor cuvinte

. verbe (pronunlate, accentuate sau scrise grepit): ,,vroiam" (OTV,


9.V; Radio RomAnia Actualit5ti, 6.V; Radio Guerrilla, 9.V; Bl TV, l5.V; TVR
Cultural, l7.V) * corect: voiam;,,s[ aibe" (Na]ional TV, 2l.V; 81 TV,2.V;
TVR 1, l9.V) - corect; sd aibd; ,,trebuiesc" (OTV, l0.V; Radio Rom6nia
Cultural, 6.V; N24, l0.V) - corect: trebuie;,,vor apare" (Europa FM, 22.Y;
OTV, 14.V) - corecti vor apdrea;,,spung{i" (OTV, 6.V; TVR Cultural, 20.V)
- corect: spynefi;,,scrigti" (Radio RomAnia Actualitdli, 7.V qi 13.V) - corect:
scrieli;
o substantive la genitiv-dativ: ,,in domeniul medicinii nucleaxe"
(Antena Satelor, 8.V) - corect: medicinei; ,,regele zgurei" (Radio Romdnia
Cultural, 21.V) - corect: zgurii;,,orele amiezei" (TVR l, 5.V, 7.V pi 12.V1
Realitatea TV, 13.V) - corect: amiezii;,,centrul piefii" (TVR Cultural, 4.V) corect: piefei; ,,un orag al tandrefii" (Bl TV, 4.V) - corect: tandrelei;
,,cenuqei" (Nafional TV, 9 gi l0.V) * corect: cenuSii;
o adjective qi adverbe: ,,dragele mele" (Nafional TV, 10.V) - corect:
.

corect: ce-i;

o adverbul decat tn contexte aJirmative, in locul


hti numai sau doar:
,,Mdine, decdt in partea de sud_vest va mai ploua,, (N24,5t);-.lmportant

decdt cd a dispdrut', (OJV, 10.V); ,,Nu, imaginea nu


u_ oUlinur_;
decdt faptul cd nu vor sicomenteze...,, (Realilate aTy,2l
.Vj;
o cu $i cu sensul,,in calitate de", pentru evitarea

dragile; ,,aspectul vechei ctitorii" (TVR Cultural, lS.V)

- corect: vechii;
corect: mat'ii;,,1a maxim" (Prima
TY,2l.Y; Radio Guerrllla,20.Y; Realitatea TV, I gi 2.V; Europa FM, 2.V;
N24, 3.V;Antena 1, 1.V,2.V 9i 4.V; Pro TV, 9.V); ,,cu maxim" (Nalional TV,
21 Si27.Y; Prima TV,2l.V;N24, l9 qi 20.V),,,in maxim" (Europa FM,2.V;
Antena l, 1.V) - corect: maximum.
Gregeli de sintaxi

11.

,it

l,i
:,{

;_

ob{inut

caiofoniei, dar gi fbrd


aceastl justificare: ,,8u, ca gi contribuabil, vin qi
spun,, (OTV, t tt I corect: in
calitate de;,,sd transmitem_ca qi mesaj" (orv, r+.v;
- corect: cLmesaj;,,tot
ce qtim_noi, ca 9i cregtini" (]Vn l,2l.V)- corect jind
:
creStini;,,Agen1ia de
turism la care lucreazd, ca qi ghid" (Antena l, 19.vi,,c^ si
"or""i,
"o'iiih:
far. cu care nu avem cea mai bund relaJie,' (Antena 3,6.V)
_ coreci:
ca yard;

o acordul lai cel Ia superlatival udverbelor..


,,"uu mal aprig lovita
de"'" (TVR l, l4-y);
cea mai bine crasat' oio [o.an#,ltzq, z.v),
',formafia
,,este cea _mai bine pllTF' (N24, 9.V); ,,capitala provinciei,
."u .ui gr",

incercatd de..." Qr{24, 20.V); ,,Asta ar fivafiantacea


mai simpld, cea mai ugoarl
de vizionat de el" (OTV, l0.V); ,,provincia chinezd....;;;;
g*u'uf".tutA,,
(Antena 3,2}.Y);,,Cei mai bine pldtiJi rom6ni" (Europa
FM, 4.V; Bl TV, g.V)

136

Si predical, frecvent, la toate posturile:

,'Eu am fost primul ?n linia de front qi pe urma yeneau r"rtu t-f"i', (orv,
14.V) - corect: venea;,,A1i vdzut,va Ii in sala o
maml qi ni"i,,(81 TV,
l4.v) - corect; vor fi; ,,Doud mii de euro, atat au pierdut "
fiecare stelist in
aceastA sear[" (TVR
7.Vl - corect: a pierdut;,,se iia qi Uuoi p"
asta,,
|
(Radio InfoPro, l3.v)_- corect: se iau;,,s-au
dat drumul la "fr"rtia
tot soiul de
- corect: s-a dat;,,Se merg f" totuf uft"
fl{jg.ge1t9" (Europa FM,8.V)
indicii" (Prima TV, l9.v) * corect: se merge:,,proaia qi
"u ravagii
vanfrt a ftrcut
ieri in Mureq" (Pro TV- y-) - corect: au
Jicrt;,,Unul dintre oamenii dgtia sunt
ascultafi la telefon', (B _5
I TV, 7 .V) - corict: este ascultatl ,,egti unul dintre cei
care te-ai intors" (TVR I, r4.v)
- corect: s-au intors;,,suni hotelu.i a cdror
construc{ie amintesc mai degrabd de..." (Radio Romdnia
Actualiti{i, ll.v) corect: aminte$te; ,,Fotografiile suvenir... face qi ele parte
din'program,,
(Europa FM,6.V) - corect:
fac;,,Ce-s cu versurile astea?,, (81 TV, l4.V) _

l.

. x intervocalic pronantat [csJ: ,,[ecsact]" (Radio Romdnia


ActualitS{i, 7.Y; OTV, 12.Y; Antena 3, 7.V)
corect: legzactl;
,,[ecsaminarel", ,,[ecsecutivl" Q.{alional TV, l2.Y) - corect: legzamiare),

,,agteptarea marei finale" (Antena 1,21.V)

"on"i

toate exemplele);
I

corect: cel (pentru toate exemplele);

137

o stilul

,,telegraJic", fbrd prepozi{ii sau alte elemente de legdturd:


l, l3.V) - corect: de romdnd;,,Ajutoarele din
partea Primdriei Sector 5" OI24, l4.V) * corect: Sectorului; ,,gef Birou
Investigatii Criminale" (Pro TV, 5.V) - corect: Seful Biroului; ,,specialist
protecfie impotriva incendiilor" (Pro TV, 8.V) * corect: in proteclia;
,,reprezentant casii pariuri" (Prima TV,2l.V) - corect: al casei de pariuri;
,,creator modd" (Prima TV,22.V) - corect: de modd;,purtdtor cuvint Poli{ia
,,profesoar6

TABEL SINOPTIC

romAni" (TVR

Posturi monitorizate, numirul gregelilor de limbi


gi
sancfiunile aplicate de c.N.A. dupr fieiare etapi
de monitorizare
Posturi

numirul

monitorizate

TV, 14.V) corect: de cuvdnt al Politriei;


Luminila, rudi victimi" (Antena l, 6.V) - corecl: ruda

j'
i;

c folosiri improprii ule unor cuvinte: ,,zdcdnd

spatele casei" (Pro TV, 20.V)

frrI

,;i

18

cunogtin(e in

54

TVR
CULTURAI,
ANTENA

cu

numtrrul

c.N.A.

gregeli din

de

perioada

C.N,A.

26.X1I1.xII.2007

TVR 2

sancfiuni
aplicate de

perioada

23

total de

lscnsoare
de

2r.rrr.2008
65

PRO TV

soma{ie

l7

scrlsoare
de

atentionare
16

scnsoare
de

37

41

scnsoare
de
atentinnar,

34

30

scflsoare

28

28

39

36

de
,,l
iil
iii

,I
tl]
,ll

'f

i
'll

REALITATEA

TV

44

scnsoare
de

atentionare
29

PRIMA TV
ANTENA 3
NAITONAL TV

3J

28

64
22

BITV

68
25

63

oTv

35

N24

nu s-a

RADIO
ROMANIA

l3

nu s-a

monitorizaf

somatie

44
somaFe

somalie

24

J9
nu s-a

monitorizrt

monitorizrt

42

somafie

EUROPA FM
KISS FM

14

t9

RADIO 2I

t4

t2

PRO FM

RADTO

nu s-a

ANTENA
SATELOR
RADIO
INF'OPRfi

138

ll0

monitorizat

Somalie

26

Soma{ie

nu s-a

nu s-a
monitorizat
nu s-a

monitorizat
nu s-a

moniforiTri
nu s-a

monitorizat
nu s-a

il
l2

monitorizat

monitorizat

nu s-a

monitorizat

nu s-a
monitorizal

20

t9

l9

139

Somalie
Somalie

67

')

somaFe

Somalie

30

ACTUALITATI

RADIO
GUERRILLA

Somatie

atentionare

ACASA TV

ROMANIA
CULTURAL

Somajie

atentionare

care sunt investifi"

'i

sanc{iuni
aplicate

atentionare

27

corect: cunoStinld;

o utilizqres greSitd a perechilor paronimice: ,,O serie de puteri


(Bl TV, 4.V) - corect: tnvestili.

numdrul
total de
gre$eli din

25.Xt.2007

TVR I

c pleonasmul: ,,Pe tema subiectului nostru de astbzi" (National TV,

fi posibili in

c.N.A.

I5.X*

Gregeli de lexic qi de semanticii

noqstrd/subiectul nostru:, ,,Mai poate


Romdnia propaganda...?" (TVR l, 8.V) - corect: este posibild;

sancfiuni
aplicate de

perioada

2l.V) - corect: tema

de

greqeli din

Capitalei" (Realitatea
,,Constantinescu
victimei.

total

Consumatori frecvenli ai mass-mediei, suntem bombardali zi de zi, la


televizor sau la radio, cu tot felul de informalii, Sociale, politice, economice
sau de diveftisment, acestea sunt formulate, uneori, intr-o limbd romAnd

nu tocmai corectd: gregeli gramaticale sau cuvinte inventate. Din


nefericire, gijurnaligtiigre$esc, againcAt nu tot ceea ce auzim la radio sau
la televizor trebuie considerat litera de lege. Mass-media reprezintd, astdzi,

un veritabil formator de opinie, oferind tinerilor modele pe care aceqtia le


urmeuanegregit, in acest context, ebte de datoria noastrd, a celor care
ne ocupdm de educatia lor, sd le asigurdm cele mai bune metode de
invdlare a limbii romdne,

ililtilffiilullim