UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI

DIN BACU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA E.P.I.

CREATIVITATE TEHNICA
POMPELE CU ROTI DINTATE
Indrumatori:
Prof.dr.ing.Gheorghe BRABIE
Prep.univ.drd.ing.Vlad CIUBOTARIU

Student:

-20101.GENERALITI

Pompele cu roi dinate sunt foarte mult ntrebuinate n

acionrile hidrostatice datorit simplitii constructive, robusteii,
compactitii i siguranei n funcionare pe care le ofer.
Dup gama de presiuni pe care o asigur ele se pot clasifica
n:
- pompe de joas presiune pn la 3...5 daN/cm2, folosite n
general pentru

ungere i rcire ;

- pompe de medie presiune pn la 25...50 daN/cm2 , utilizate la

acionarea lanurilor cinematice care necesit fore mici;
- pompe de nalt presiune pn la 70...150 daN/cm2, folosite la
acionarea lanurilor cinematice care necesit fore mijlocii sau
mari.
Din punct de vedere constructiv pompele cu roi dinate se
mpart n dou mari grupe : cu angrenare exterioar i cu
angrenare interioar.
n fig. 1 se prezint construcia clasic a unei pompe cu roi
dinate cu angrenare exterioar, care cuprinde: dou pinioane 1 i
2, din care unul este motor iar cellalt se rotete prin antrenare, i
carcasa 3, cu orificiul de aspiraie 4, i cel de refulare 5. Sensul de
rotaie este dat de sgeata care pleac din punctul de angrenare,
ctre racordul de aspiraie. Construcia ei mai cuprinde capacele
laterale ce nchid pompa, element de etanare ntre corp i capace,

la ieirea arborelui motor din carcas i lagre de alunecare sau

rostogolire.

fig. 1 Pomp cu roi dinate cu angrenare exterioar

ntruct calculul debitului refulat de pompa cu roi dinate
este laborios se va accepta pentru simplificare ipoteza volumului
golurilor egal cu volumul dinilor. Aceasta permite determinarea
capacitii geometrice a pompei cu relaia:
V 2m 2 zb

n care:
m- este modulul danturii;
z- este numrul de dini ai unui rotor;
b- limea rotorului.
Presiunea de absorbie pa este egal cu presiunea atmosferic,
iar presiunea de refulare pr este determinat de presiunea cerut n
circuitul deservit.
n figura 2 este reprezentat o pomp clasic cu angrenaj
interior, care funcioneaz dup acelai principiu ca i cele cu
angrenaj exterior; acestea au avantajul unei compactiti mai mari,

dar, n schimb, au i o construcie mai complicat, motiv pentru

care nu au primit o rspndire mare.
Lichidul este transportat volum cu volum de catre golurile dintilor
spre orificiul de refulare, etansarea spatiului de inalta presiune , de joasa
presiune, facandu-se prin contactul dintilor in zona de angrenare; in aceasta
zona, curgeri inverse se mai pot produce prin spatiile dinte varfurilor dintilor
si carcasa, precum si pe partile laterale ale pinioanelor

fig.2 Pomp cu roata dinat cu angrenare interioar

1- carcas; 2- pinion; 3- arbore fix; 4- coroan dinat interior; 5-capac; 6lagr radial; 7-arbore de antrenare; 8-etanare.

Evitarea uzurilor excesive , si deci mentinerea jocurilor

corespunzatoare necesita masuri de echilibreare a presiunilor pe
partea de lucru a carcasei.

fig.3

fig.4

In figura 4, se arata in epura presiunilor pe carcasa din care

rezulta solicitarea unilaterala a rotoarelor, arborilor si lagarelor
pompei.
In scopul compensarii acestor forte la unele constructii de
pompe se practica solutia din figura 5; se prevad in carcasa
a,b,a1,b1, comunicand cu spatiul de refulare (b,b1),repectiv cu
cel de aspiratie (a,a1) in acest mod avand loc o redistribuire a
epurii de presiune pe conturul rotoarelor si carcasei.
O inportanta deosebita o au si fortele axiale, in particular
influenta lor asupra jocului deintre flancurile pinioanelor si
carcasa.constructiv se poate vedea o compensare automata a
jocului la flancuri, piesele de etansare fiind actrionate de
presiuniea din camera de refulare.
Se stie pe de alta parte, ca functionarea corecta a unui
angrenaj cu roti dintate, presupune un grad de acoperire
supraunitar, ceea ce inseamna ca inainte de de iesirea unei
perechi de dinti din angrenare, perechea urmatoare de dinti intra
in contact. In consecinta, in spatiul dintre dinti in angrenare,
ramane o cantitate de lichid puternic comprimat de varfurile
dintilor conjugati.
Strivirea lichidului are consecinte negative asupra
functionarii pompei, care se manifesta prin shocuri, pulastii ale

eforturilor in lagare, degradarea mediului hidraulic. Prin

practicarea de degajari in capacele laterale in dreptul zonei de
angrenare sau in arbore fig 5(a,b) , se mai poate atenua mult
acest fenomen

Fig 5.a

Fig 5.b

Comprimarea lichidului in dantura

In general, in constructia acestor pompe, se folosesc
amgrenaje cu grad supraunitar, asa incat in procesul de lucru intro
anumita pozitie a punctului de angrenare, lichidul este inchis in
spatiul mort cuprins intre varful unui dinte si fundul golului roti
caonjugate.Pe masura rotii, volumul spatiului mort scade si
corespunzator, presiunea in lichid creste, avand efectul producerii
unor pierderi energetice importante, supra solicitarea axelor si
lagarelor, supraincalzirea lichidului.
Pentru decomprimarea lichidului in zona de strivire se
folosesc in practica urmatoarele solutii:
executarea unor canale de descarcare pe suprafata
frontala a capacelor sau in corpul pinioanelor iar in
unele cazuri in arbore, asa cum sa mai aratat;
executarea unor canale pe flancurile inactive ale
dintilor, fara modificarea jocului lateral, fig 6,a si 6,b;

Fig 6.a
Fig6.b
Aspiratia si influenta vitezei periferice asupra
unplerii
Parametrii realizati de pompe cu roti dintate depind in masura
de conditiile de aspiratie, respectiv de siguranta umplerii golurilor
dintre dinti cu lichid in drepzonei de aspiratie.
O umplere incorecta are consecinte nefavorabile:
- debitul scade puternic ;
- randamentul volumic scade;
- apare emulsionarea lichidului si chiar fenomenul de
cavitatie;
Totodata un gol umplut incomplet, ajuns in zona spatiului de
refulare, va fi supus unui flux invers, insotit de un soc hidraulic,
care se manifesta prin cresteri de presiune de cateva ori mai mare
decat pompa de regim al pompei. Functionarea in aceste conditii
este periculoasa si pompa este rapid scoasa din functiune. O
umplere buna, poate fi realizata prin asigurarea unei geometrii
corecte a sptiului de aspiratie.
In ceea ce priveste presiunea din spatiul de aspiratie, nu
trebuie sa fie mai mica de 300 mm col. Hg in valoare absoluta; se
prefera montarea pompei inecat (sub nivelul rezervorului de
aspiratie).
Influenta vitezei periferice asupra umplerii, se manifesta
prin forta centrifuga care apare asupra lichidului din spatiul dintre
dinti.
Problema se trateaza avand in vedere teoria echilibrului
relativ de rotatie.
7