PROIECT DE AUTOCUNOASTERE

- identifcarea propriilor abilitati,potentiale si valori pentru formarea unei

imagini de sine corecte
Stima de sine inseamna raportarea la altii , la experientele pe care le-am trait,
inseamna acea evaluare responsabila si realista sau mai putin realista si obiectiva a
ceea ce suntem si ceea ce ne reprezinta.
Grupul tinta pentru care se realizeaza proiectul:
- proiectul se realizeaza adolescentilor de clasa a 10-a , vizeaza cu precadere
varsta de 15-16 ani pentru ca este o perioada critica cand adolescentul se simte
vulnerabil, neanteles si nevalorizat de ceilalti din jur.
Motivatia proiectului de interventie:
Valoarea pe care fiecare individ o atribuie persoanei sale se concretizeaza in toate
relatiile sale cu celelalte persoane si reflecta modul in care ne raportam la altii si in
manifestarile noastre.
Adolescenta este acea perioada extrem de fragila si influentabila care daca nu este
controlata si inteleasa poate conduce la atribuiri care sa influenteze negativ
traiectoria si evolutia viitoare .
Implicatiile pe care le dezvolta conceptul de stima de sine sunt extrem de
importante la aceasta varsta deoarece se contureaza personalitatea si se defineste
individualitatea fiecaruia.
Este foarte necesar implementarea acestui tip de program in scoli pentru a
ajuta tinerii sa-si dezvolte o imagine de sine corecta, obiectiva care sa-i ajute pe
viitor sa se orienteze si sa opteze pentru ceea ce se pliaza pe interesele si
aptitudinile sale.
Structura programului de interventie
-

se realizeaza un algoritm de pasi :

1. se clarifica conceptul de stima de sine- cum se defineste el, cate acceptiuni

exista, ce implicatii are asupra starii de bine si autoaprecierii, cum

inflenteaza propria autoperceptie ceea ce alegem sa fim si sa realizam in
viata
2. se realizeaza activitati de autocunoastere, se recurge la tehnici si metode
care sa faciliteze acest proces si sa ajute constientizarea mai profunda a
importantei stimei de sine pentru formarea personalitatii.

3. dezvoltarea stimei de sine- se prezinta metode si tehnici care conduc la

imbunatatirea stimei de sine si la conturarea mai exacta a propriei

personalitati
4. strategii de coping- pentru a se inlatura cognitiile false sau negative care
dezvolta comportamente dezadaptative se va apela la acele tehnici care sa-l
invete pe adolescent sa aiba o alta perceptie a lucrurilor.
Strategii de implementare:
Deoarece programa scolara este extrem de aglomerata si solicitanta
intelectual nu se va abuza de acesti tineri, subiectul va fi tratat in timpul orelor
de dirigentie pe o perioada mai indelungata de timp care sa permita o mai buna
procesare a informatiilor si o mai buna gestionare a sentimentelor contradictorii
sau a confuziei care poate aparea.
In sedintele de dirigentie vor fi invitati si consilieri scolari si de orientare
profesionala pentru ca elevul sa cunoasca anumite detalii ce tin de sfera
orientarii scolare si profesionale, prin chestionarele , testele si interviurile
realizate sa se ajunga la o autocunoastere a propriilor abilitati, dorinte si
capacitati.
Evaluarea initiala: este importanta pentru ca ne arata de la ce punct se
pleaca, care este linia directoare pe care o vom urma , care sunt expectantele,
scopul final si strategiile de abordare a programei.
Evaluarea rezultatelor :
-

feed-backul dat de participantii la acest proiect este extrem de important si

reprezinta o cheie de control asupra intregului proces. Din discutiile purtate
cu ei ulterior desfasurarii proiectului, modul in care ei se percep pe sine dup
ace au avut loc aceste ore ne ofera o imagine de ansamblu asupra rezultatelor
obtinute.

Concluzii: stima de sine , felul in care ne autopercepem si ne raportam la altii

transpare in diferite comportamente. Dezvoltarea armonioasa si integrarea in
mediile tot mai complexe de viata implica o stima de sine ridicata si o imagine de
sine corecta care sa corespunda cu ceea ce suntem de fapt.

Proiect de preventie a consumului de droguri

1.Motivatia
Abuzul de droguri inseamna utilizarea de droguri psihoactive intr-o cantitate
suficienta pentru a provoca persoanei adictive vatamare fizica, psihica si
emotionala.
Acest proiect de interventie in randul adolescentilor isi propune sa
responsabilizeze pe fiecare tanar in parte asupra efectelor negative pe care
dependenta de droguri le provoaca, precum si alternativele si mijloacele de
combatere a consumului de droguri.. Milioane de oameni sunt dependenti de
droguri, consecintele acestei utilizari cronice traducandu-se prin tulburari psihice,
disfunctii organice, prin afectarea profunda a planului socio-profesional si
relational .
2. Obiective generale :
-scaderea riscului privind consumul de droguri
- formarea unor atitudini, valori si responsabilitate fata de consumul de droguri
3. Obiective specifice :
- informatii privitoare asupra definitiei drogurilor, clasificarea lor si
efectele utilizarii lor in plan fizic si psihic.
- consecintele utilizarii lor in plan social si profesional
- gasirea de raspunsuri alternative la stresul zilnic sau la evenimente
neplacute sau traumatice, raspunsuri care sa nu se reflecte in consumul
de droguri sau alcool
- constientizarea faptului ca contextul social, grupul de referinta poate sa
exercite o influenta mare in initierea acestor comportamente
- exercitii de dezvoltare personala in care adolescentii sa invete sa fie
asertivi, sa dovedeasca maturitate in luarea decizilor, sa ia atitudine fata
de aceste tipuri de comportamente .
- tehnici de a rezista si respinge presiunile interne sau externe care pot
conduce la consumul de droguri
3.Grupul-tinta
Programul implementat este de preventie primara. Premisa este ca
adolescentii care participa nu sunt inca consumatori de droguri . Optiunea de a

derula un astfel de proiect cu acesti tineri s-a facut pe baza studiilor realizate in
domeniu, concluziile acestora fiind ca adolescentii reprezinta un segment
populationl vulnerabil deoarece experimenteaza mai usor diverse substante
psihoactive ca si o proba initiatica de intrare in maturitate si de a se impune. In
plus, nevoia de identificare cu colegii, nevoia de confirmare identitara
argumenteaza consumul .
4. Evaluarea initiala
Se realizeaza o evaluare primara a grupului tinta vizand identificarea
atitudinilor si cunostiintelor privind consumul de droguri
Perspectiva adolescentilor asupra consumului de droguri s-a edificat din
discutii libere cu privire la atitudinea si modul lor de a percepe si intelege
consumul de droguri, prin aplicarea de chestionare de evaluare a cunostintelor ,
prin organizarea de grupuri care sa aduca argumente pro si contra consumului de
droguri.
5. Strategia de implementare

Resursele materiale folosite : planse, pliante,, retroproiector, video recorder,

caseter video, marcher
Durata programului :
6 saptamani, intalnirile vor fi saptamanale si vor dura 2 ore pentru a se putea
face schimbul de informatii si a intelege mai bine conceptele utilizate.
Metode de lucru : oferire de informatii, dezbateri, invatare activa, discutii de
grup, metode interactive, jocuri de rol
Obiectivele propuse s-au concretizat prin urmatorul algoritm de pasi:
- prezentarea materialului insotita de explicatiile aferente
- exemplificarea celor descrise prin casete audio sau video
- discutii interactive asupra celor auzite sau vizionate
- extragerea mesajului transmis si interpretarea lui
7. Evaluarea finala;
Pentru o corecta evaluare a schimbarilor de atitudine si optica pe care programul a
reusit sa le induca s-au construit:
- grile de evaluare comportamentala
chestionare de verificare a cunostintelor asimilate cu intrebari inchise si
deschise

chestionare de evaluare a atitudinii care sa permita raspunsuri cat mai

deschise pentru a se sublinia schimbarile atitudinale fata de ceea ce
inseamna consumul de droguri

8. CONCLUZII
S-a ales promovarea acestui program in randul adolescentilor deoarece
acestia reprezinta un segment vulnerabil fata de presiunile exterioare si prezinta
flexibilitate la schimbare. Proiectul prin metoda de inserare a informatilor si prin
tematica lui de mare actualitate s-a dovedit a fi eficient in schimbarea atitudinii
fata de adoptarea unor comportamente de risc.

PROIECT DE DEZVOLTARE PERSONALA

Imbunatatirea abilitatilor de comunicare

Grupul tinta pentru care se realizeaza proiectul:

- proiectul se adreseaza adolescentilor de clasa a XII-a , vizeaza cu
precadere varsta de 18 ani pentru ca este o perioada cand tanarul incepe
sa se orienteze spre o cariera in viata, sa opteze pentru anumite
alternative, sa se implice intr-o relatie, etc
Motivatia proiectului de interventie:
Comunicarea este liantul principal in orice tip de relatie interpersonala.
Deprinderile de comunicare si relationare trebuiesc dezvoltate pentru ca deficitele
si disfunctionalitatile in comunicare conduc la dezadaptare, scaderea
performantelor academice sau profesionale si implicit la scaderea stimei de sine.
Structura programului de interventie
1. se dezvolta latura comunicarii nonverbale- pozitia corporala, mimica,gestica,
contactul visual, distanta care se pastreaza intre doua persoane care converseaza
2. se realizeaza activitati de autocunoastere, se recurge la tehnici si metode care
sa faciliteze acest proces si sa ajute constientizarea mai profunda a importantei
limbajului verbal si nonverbal in exprimarea aceea ce dorim ,simtim
3. dezvoltarea stimei de sine conduce implicit si la o comunicare mai eficientase prezinta metode si tehnici care conduc la imbunatatirea stimei de sine si la
conturarea mai exacta a propriei personalitati
4. tehnici si metode care sa faciliteze comunicarea, sa inlature barierele care pot
interveni in procesul unei comunicari eficiente, dezvoltarea asertivitatii, sugestii de
activitati care sa faciliteze exprimarea indirecta, responsabilizarea si exprimarea
empatica.

Strategii de implementare:
Sedintele saptamanale vor avea loc si in context scolar dar si in alte
circumstante care sa-i ajute pe elevi sa dobandeasca deprinderi de comunicare
pliate pe contextul unde are loc discutia.
Evaluarea initiala: este importanta pentru ca ne arata de la ce punct se
pleaca, care este linia directoare pe care o vom urma , care sunt expectantele,
scopul final si strategiile de abordare a programei.
Evaluarea rezultatelor :
Abilitatile de comunicare se vor masura prin dezbateri, discutii interactive, jocuri
de rol, interviuri. Modul in care ei vor stii sa solutioneze anumite conflicte, sa

contracareze anumite efecte negative, cum vor aborda anumite situatii va indica
abilitatea sau inabilitatea lor de a comunica eficient .

Identificati factorii de stres generat de scoala si procesul de invatamant si

sugerati 5 modalitati prin care profesorul poate contribui la reducerea
stresului la elevi

Factorii de stres generat de scoala variaza in functie de fiecare elev in parte.

Diferentele individuale in evaluarea situatiilor care genereaza stresul sunt majore.
Un factor care poate genera stress este reprezentat de anxietatea de
performanta. Competitia acerba , rau inteleasa si canalizata poate conduce la
la o suprasolicitare interna care sa depaseasca resursele si capacitatea adaptativa a
elevului.
Un alt factor generator de stres este reprezentat de atitudinea profesorului in
clasa. Un profesor autoritar, rigid, inflexibil creaza sentimente de neajutorare si
timorare din partea elevului. Contextul in care are loc invatarea este extrem de
important in procesul de asimilare si procesare a informatiilor. Daca profesorul
adopta o atitudine mentala deschisa fata de modul de gandire a elevilor, daca este
flexibil si receptiv la schimbari si stie sa anticipeze anumite reactii nedorite din
partea acestora creaza imminent o atmosfera placuta si relaxata.
Modalitatea de predare dar si de testare a cunostiintelor elevului poate
constitui un factor de stres continu.. Maniera in care se preda si explica elevului
trebuie facuta in functie de gradul de dezvoltare mentala pentru ca dificultatea
sarcinii sa nu depaseasca gradul de intelegere a acestuia. Un mod de predare
unilateral in care profesorul este perceput ca si o sursa de informatii si elevul ca un
recipient care aduna aceste informatii, fara o interactivitate continua si fara a
acorda o sansa de a juca si elevul un rol active in acest proces conduce la distress.
Modul de testare reproductiv, in care elevul opereaza cu un volum mare de
cunostiinte si care nu permite exercitarea creativitatii este un factor stressor major.
Profesorul poate opta pentru un tip de testare prin care invatarea sa fie vazuta ca si
o activitate mediat si facilitata social si care sa permita implicarea elevului in
manipularea multipla a reprezentarilor cunostiintelor cu scopul de a usura
transferal si generalizarea in invatare.
Standardele calitative si cantitative pe care profesorul le traduce ca si
expectante pot conduce la amplificarea stresului. Este foarte important ca
profesorul sa tina cont de diferentele intra si interindividuale ce tin de sfera
cognitiv, parametii fizici,emotionali si sociali ale individului

Stabiliti antecedentele si consecintele care controleaza comportamentul in

acest scenariu
Mihai era un elev bun, fr s exceleze ns la vreo materie. Spre
sfritul liceului l-a cunoscut ns pe noul profesor de informatica.
Leciile sale l-au fascinat. ntr-o zi, profesorul le-a cerut s
elaboreze un proiect pe o tem dat. Mihai a muncit din greu,
cum nu fcuse pn atunci. A doua zi i-a prezentat lucrarea n
faa clasei, cam n maniera n care profesorul i inea leciile. A
fost clduros felicitat de profesor; colegii l-au aplaudat; pn i

colega din banca a patra, creia de mult voia s-i atrag atenia, sa uitat la el mai atent. Zilele urmtoare a avut repetate discuii cu
profesorul, pe diverse probleme de specialitate. Mereu l ncuraja
i-i aducea cri, discuta cu el cum ar trebuie nelese, ba chiar l-a
sftuit s participe la un concurs pe care Mihai l-a ctigat. Deacum viitorul i se arta mai limpede: o s intre la facultatea de
chimie i va munci din rsputeri s devin un bun informatician,
ca profesorul su.
Antecedentele stabilite in acest scenariu care au declansat
comportamentul lui Mihai : noul profesor de informatica care prin
comportamentul sau si modul de predare al materiei il fascineaza pe Mihai.
Mihai care pana la acel moment nu a excelat la nici un fel de materie si nu s-a
remarcat sub nici un fel in clasa incepe sa -si mobilizeze resursele pentru a se face
remarcat la aceea materie
Comportamentul lui Mihai :
Efortul sustinut de a elabora proiectul propus de profesorul de informatica. Pana la
conceperea acestui proiect Mihai nu s-a simtit mai determinat si motivat decat in
acest moment. Prezentarea proiectului in fata clasei intr-o maniera similara cu
aceea in care profesorul isi sustine lectiile.
Consecintele comportamentului sau :
Proiectul fiind bine conceput a primit o serie de intariri pozitive care au crescut
stima de sine si motivatia de a continua pe acest drum.
Atentia acordata de una din colegele sale, care reprezinta o persoana semnificativa
pentru el , este una din consecintele comportamentului sau anterior si reprezinta
inca o intarire pozitiva care justifica continuarea comportamentului.
Faptul ca a primit atentie, laude au reprezentat pentru el o serie de gratificari
care l-au determinat sa-si construiasca o linie directoare care va trasa cariera
profesionala pe care vrea sa o urmeze.

1. Descriei o problem comportamental specific activitii la clas.

Aplicai metoda ABC (indicnd factorii care o iniiaz, care o suin i

care o poteneaz) n cazul problemei identificate i propunei
modaliti de soluionare a acesteia.

Descriei un posibil partener social al programelor de

orientare n carier din zona n care locuii. Propunei o activitate de orientare
n carier n care s valorificai aportul partenerului social identificat.
Un posibil partener social implicat in programe de orientare in cariera
poate fi o organizatie nonguvernamentala care sa activeze in domeniul
profesionalizarii tinerilor de peste 18 ani , tineri care ies din centrele de
plasament.
Tinerii care au trait in centre de plasament nu au beneficiat de
programe care sa le structureze foarte bine interesele si nici care sa-I ajute
sa-si contureze un traseu profesional.
Fiind o organizatie a carei activitate se pliaza pe conversia si
reconversia profesionala, este usor sa gaseasca o activitate prin care tinerii sa
se orienteze spre o cariera profesionala
1.