Refluxul gastro-esofagian

Grupa 7
Studeni:
Buta Cosmin-Gheorghe
Leonte Andrei
Lucasievici Codrin
Tansanu Ciprian

Cuprins

Cap.I

Justificarea alegerei temei i scopul acesteia

Cap.II

Obiective i populaie int

Cap. III

Descrierea bolii i mijloace de realizare a scopului

Cap. IV

Concluzii

Cap. V

Chestionar i statistic

Cap. VI

Bibliografie

Capitolul I

Justificarea alegerei temei i scopul acesteia

Am ales Boala de reflux gastro esofagian ca tem a prezentarii,
datorit incidenei din ce in ce mai mari in populaia naional, si cu
precdere in cea mondial. Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)
cosiderat n Statele Unite problem naional de sntate, a suscitat de-a
lungul timpului discuii aprinse ntre gastroentorologi si chirurgi.
La nivelul Europei de est, dei numrul de cazuri raportate este
inferior celui din Europa de vest, unde BRGE este o afeciune de acum
comun, are o inciden din ce in ce mai mare. Pe lng incidena in
ascensiune, am ales sa cretem gradul de contientizare asupra bolii
datorit faptului c in multe cazuri, are tendina de a fi trecut cu vederea,
cel puin pn la agravarea simptomelor, aceasta avnd oricum un caracter
foarte general. Pirozisul sau arsura esofagian, si regurgitaia, cele mai
commune simptome, de cele mai multe ori sunt neglijate, la fel ca i
durerea toracic non-cardiac, tuse, astm, rgueal, sughi cronic,
senzaie de prea-plin, anomalii dentare, salivaie n exces. Acest lucru,pe
care prin proiectul nostru incercam s il combatem mcar intr-o mic
msur, se intampl datorit culturii medicale slab dezvoltate a populaiei
largi.
De ce este BRGE in cretere?
De ce a crescut incidena BRGE? BRGE a crescut datorit modificrii
obiceiurilor alimentare, si anume consumul crescut de fructe i legume,
creterea consumului de grsimi, ciocolat, cafea, alcool, care altereaz
funcia sfincterului esofagian inferior (SEI) , obezitatea mbtrnirea
populaiei, medicamente care modific tonusul SEI: derivai de nitrii, etc.

Capitolul II
Obiective si populatie tinta

Prezentarea noastr dorete a se adresa adulilor i tinerilor aduli, cu

sau fr studii superioare, scopul fiind creterea gradului de constientizare
asupra BRGE a unei plaje ct mai variate de persoane. Am ales aceast
cateogorie de persoane lund n considerare faptul c depistarea
simptomelor si acionarea n consecina necesit un grad ridicat de
inelegere, independen, atenie .

Capitolul III
Descrierea bolii si mijloace de realizare a scopului

1. Descrierea BRGE
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afeciune digestiv
cronic n care acidul (si uneori si bila) din stomac ajunge (reflueaz) n
esofag (tubul care leaga faringele de stomac), iritnd mucoasa esofagian
i cauznd simptome precum arsuri, eructatii, regurgitatii si durere n
piept. Aceste simptome pot fi resimite de oricine la un moment dat , dar
cnd apar mai des (cel puin de dou ori pe sptmn) sau cnd
afecteaz viaa de zi cu zi, vorbim de boala de reflux gastroesofagian .

2. Simptome ale BRGE

Principalele simptome (clasice) ale bolii de reflux gastroesofagian
sunt pirozisul, adica senzatia de arsura retrosternala inferioara, ce poate
iradia ascendent catre baza gatului; apare in special dupa mese
voluminoase sau dupa consum de grasimi, condimente, citrice, alcool,
cafea, ciocolata, menta, etc si regurgitatia ce reprezinta refluarea
continutului gastric in cavitatea bucala , lasand un gust acru-amar .

Alte simptome ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :

- dificultate la nghiire (disfagie)
- tuse seac
- rgueal, dureri de gt
- senzaie de nod n gt

3.Cauze ale BRGE

BRGE este cauzat de refluxul (ntoarcerea) acidului sau bilei de la

nivelul stomacului n esofag. Cnd nghiim, sfincterul esofagian inferior (un
muschi circular situat la captul dinspre stomac al esofagului) se relaxeaz
pentru a permite alimentelor s treac n stomac, apoi se nchide din nou.
Dac acest muchi se relaxeaz anormal (n afara perioadelor de nghi ire)
sau este slbit, acidul si coninutul din stomac pot reflua n esofag, cauznd
simptome de BRGE precum arsuri. Acest reflux constant de acid poate irita
mucoasa esofagian, cauznd inflamaie (esofagit).
n timp, inflamaia poate duce la eroziuni (rni ale mucoasei)
esofagiene, chiar i ulcere, care se pot complica cu sngerri sau
probleme respiratorii.

3. Cum se poate complica boala de reflux gastroesofagian

n timp, inflamaia cronic de la nivelul esofagului inferior poate duce

la complicaii precum ingustarea esofagului (stricturi esofagiene) prin
formarea unei arii de esut cicatriceal. Strictura esofagian poate determina
dificulti de nghiire.De asemenea se poate ajunge la ulcer esofagian (o
ran profund a mucoasei esofagiene) cu risc de sngerare sau perfora ie,
cauznd durere, dificultate la inghiire.
Modificri precanceroase ale esofagului (esofagul Barrett) riscul de
cancer este mic, dar se recomanda urmrire prin endoscopie cu biopsii
efectuate regulat pentru a evidenia semne timpurii de transformare
malign.

4. Factorii de risc
Factorii ce cresc riscul de a dezvolta boala de reflux gastroesofagian
sunt supraponderalitatea, sarcina, fumatul, consumul de alcool, consumul
de alimente de genul ciocolat, cafea (determin relaxarea sfincerului
esofagian inferior), anumite medicamente, de genul medicamentelor pentru
astm sau emfizem ce determin relaxarea sfincterului, vrsta inaintat,
hernia hiatal si sclerodermia, o boal rar in care sistemul imun distruge
esuturile sntoase (boal autoimun).

5. Tratament
Tratamentul in cazul bolii de reflux gastro-esofagian const in
tratament medicamentos i in modificarea stilului de via , iar in ultim
instan se folosete tratamentul chirurgical.
Tratamentul medicamentos are la baz folosirea urmatoarelor clase de
medicamente :
antiacide : neutralizeaz acidului gastric refluat cu ameliorarea rapid
a simptomatologiei
antisecretorii : inhib secreia acid gastric - blocani de H2 receptori
si inhibitori de pomp de protoni

 prokinetice : stimuleaz golirea gastric si clearence-ul esofagian

protectori de mucoas

6. Modificarea stilului de via const in aplicarea urmatoarelor

msuri :
oprirea fumatului
evitarea consumului excesiv de alcool
ridicarea capului patului cu 5-10 cm
evitarea decubitului dorsal timp de 3 ore dupa mas
scaderea in greutate - pentru pacienii supraponderali
evitarea meselor abundente (de preferat 3 mese pe zi cu 2 gustri
intercalate)
evitarea aplecatului imediat dupa masa
evitarea unor medicamente: aspirin, teofilin, diazepam, estrogen,
progesteron, etc.

Alimentele nerecomandate pacienilor cu reflux gastro-esofagian

sunt:

Carnea gras (carnea de porc, pete gras)

Mezelurile (salam, parizer, crenvurti, unc, etc)
Lactate grase (iaurt gras, smntn gras, unt)
Sosurile (sosurile care conin grsimi)

 Ciocolat (conine xantin, substan care contribuie la relaxarea

sfincterului esofagian)
Ment (conine acizi volativi)
Ceapa (relaxeaz sfincterul esofagian i irit esofagul)
Buturile carbogazoase
Alimentaia pentru reflux gastro-esofagian trebuie s conin produse
bogate in proteine ntruct , cresc presiunea asupra sfincterului
esofagian inferior. Astfel, alimentele recomandate pacienilor cu
reflux gastro-esofagian sunt:
Carne slab (vit, pete, pui, curcan);se evit prajitul
Lactate cu un coninut sczut de grsimi (degresate sau semidegresate)
Legume (morcovi, cartofi, sfecl roie, salat verde,)
Fructe

Tratamentul chirurgical sau endoscopic antireflux este indicat in cazul

eecului tratamentului medicamentos in controlul simptomelor sau in
vindecarea esofagitei si la pacientii ce necesita tratament antireflux pe
termen lung pentru prevenirea recaderilor clinice.

7. Profilaxie
Simptomele bolii de reflux gastroesofagian pot da disconfort sau pot fi
dureroase. Aparitia simptomelor poate fi prevenita prin realizarea unor
schimbari in stilul de viata de genul, scaderii ponderale, renuntarea la
fumat, consumul de alcool si evitarea anumitor alimente ce favorizeaza
simptomele bolii de reflux gastroesofagian, enumerate mai sus. Alimentaia

pentru bolnavii cu reflux gastro-esofagian nu trebuie s includ alimente

care scad presiunea sfincterului esofagian, valva care desparte esofagul de
stomac, i care duc n acest fel, la regurgitarea coninutului din stomac. n
aceast categorie intr alimentele grase, gtite prin prjire, care
ngreuneaz digestia i favorizeaz acumularea de suc gastric.

Cap. IV
Concluzii
In concluzie, ghidndu-ne dup sintagma Mai bine previi dect s tratezi,
considerm c o bun prevenie i contientizare a strii de sntate este
essential i de un mare beneficiu n prentmpinarea multor afeciuni,
BRGE fiind una dintre acestea. Consideram de asemenea c bolii de reflux
trebuie s i se acorde o mai mare atenie ntrucat este o afeciune ntalnita

din ce in ce mai des, i trecut des cu vederea, cu posibile complicaii i

care afecteaz calitatea vieii persoanei in suferin.

Cap V
Chestionar i statistic

Am ntrebat naintea prezentrii cine din cele 20 de cadre militare

prezente a auzit sau a fost diagnostic pn in prezent cu boal de reflux
gastro-esofagian. Raspunsul a pus n lumina urmatoarele date:
-1 persoana cu diagnostic
-2 persoane care au luat contact cu boala prin prisma rudelor sau
cunotinelor
-17 persoane care nu tiau de existena afeciunii ca atare

n urma prezentrii realizate, din cele 17 persoane care nu aveau

cunotin despre boala de reflux, 13 au remarcat simptomele prezentate
ca fiind prezente in viat lor actual, gradul de intensitate variind in funcie
de caz. Din cele 13 persoane, 10 au considerat c simptomele resimite le
afecteaz calitatea vietii i ca acum, n cunotin de cauz se pot adresa
pentru un control de specialitate.
Aadar, la finele prezentrii ne-am atins scopul setat iniial: de a
demonstra subdiagnosticarea bolii de reflux gastro esofagian, ce survine n
urma lipsei de cunoatere asupra simptomelor bolii i a consecinelor
acesteia, i de a oferi un prim pas ctre rezolvarea problemei.

Cap.VI
Bibliografie

1.aranu D. Boala de reflux gastro-esofagian - particulariti

clinico - morfofuncionale. Bucureti: Ed. Medical Amaltea; 1997.
2. Duca S. Chirurgia laparoscopic. Tratamentul laparoscopic
al
refluxului gastro-esofagian. Editura Paralela 45; 2001.
3. Andreica V, Andreica M. Patologia esofagian i gastric
de
reflux. Cluj-Napoca: Ed. Dacia; 1989. p. 13-82.
4. Mc Callum RW, Champion MC. Gastrointestinal motility
disorders. Williams & Wilkins; 1990. p. 61-78.
5. www.romedic.ro

6. www.revistachirurgia.ro