Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
psihologic
Lecie realizat n echip didactic
Prof. Marioara Novac
Prof. Vasilica Varga
Liceul Pedagogic D. P. Perpessicius, Brila
Argument:
Resursele proiectului
Umane: elevii clasei a X-a A, profesor Limba si literatura romna Marioara Novac,
profesor psihosociolog Vasilica Varga
Materiale: sala de clasa, hrtie A4, creioane, fise de lucru
Temporale: 50 minute
Procedurale (metode si procedee): conversatia euristica, dialogul, exemplul,
expunerea,
demonstratia
Tipul lectiei:
Formativa ( Formare de priceperi si deprinderi)
Data si locul de desfasurare: 13 aprilie, 2005 - Liceul Pedagogic
D.P.Perpessicius Braila
Scenariu didactic
Momentele lectiei
1.Organizarea grupului clasa, pentru activitate
2. Captarea atentiei elevilor
Prezinta un citat din Borges (analizeaza fisa
propusa, conform anexei 1)
3. Formare de priceperi si deprinderi
a) Se defineste psihicul labil, se enumera modalitati de aparare a eului
b) Analiza a doua situatii din literatura, conform fiselor de lucru (se
lucreaza cu doua grupe, conform anexei 2): enunta sarcinile de lucru,
modereaza discutiile
c) Realizarea unui profil psihologic al persoanei cu instabilitate
afectiva (Ana)- folosind opera literara Ion de Liviu Rebreanu
(contureaza profilul psihologic conform anexei 3)
d) Analiza factorilor care favorizeaza suicidul
4. Evaluarea activitatii formativa
Enunta sarcinile: fiecare elev se va defini folosind 4 adjective
Feed-back-ul (se aplica un chestionar pe puncte tari si slabe ale lectiei,
conform anexei 5)
Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai importani scriitori sud-americani i
universali, nota ntr-o povestire:
2
Anexa 2
Grupa I de lucru
Merse repede dup dnsul, mutndu-i puca n rstimpuri de pe
un umr pe cellalt. Tcerea i posomora din ce n ce mai mult, silindu-i s se
gndeasc. Era vorbre din fire i mai cu seam acuma simea o nevoie
dureroas s vorbeasc, poate fiindc don cprar era morocnos i avea o
privire att de neobinuit.
(Liviu Rebreanu Itic Strul, dezertor)
Cerinte
1. ncadreaz fragmentul n oper
2. Ce semnificaii are timpul verbului era?
3. Dovedete c fragmentul surprinde o transformare sufleteasc.
Grupa a II-a de lucru
Dar n cadrul uii albe s-a oprit, i-a frmntat buzele ca i cnd ar fi
luat o hotrre definitiv i pe urm a revenit lng cptiul meu. Mi-a
pronunat numele cu o voce muzical i nmuiat n lacrimi.
(Camil Petrescu, Patul lui Procust)
Cerinte
1. ncadreaz fragmentul n oper
2. Ce rol are verbul i-a frmntat n fragment
3. Dovedete c fragmentul surprinde o transformare sufleteasc.
3
Anexa nr 3
Factorul relevant
Note
Factorul relevant
Extraversiune
.........
Sociabil, vorbaret, jovial,
entuziast
Agreabilitate
.........
Simpatic, saritor, bun
Constiinciozitate
.........
Ordonat,
disciplinat,
responsabil, atent
Stabilitate emotionala
.........
Calm, controlat, matur
Introversiune
Retras, tacut, inchistat, sobru, rezervat,
singuratic
Inchistat
Suspicios, rece, dur, neiertator
Constiinta tulbure
Dezordonat, iresponsabil, neatent,
nepasator
Anxietate
Nelinistit, nervos, tensionat, frustrare
prelungita
Imaginativ, pasionat, interese . . . . . . . . . Intelect scazut
culturale
Practic, conformist, prefera rutina,
interese restranse
Conservator
. . . . . . . . . Inovator
Respecta traditiile, normele,
Liberal, radical, iese din tipare
valorile
Analiza psihologica
Anexa 4
Analizati factorii individuali si sociali care pot favoriza suicidul si gasiti
alternative la acestia (cum ar trebui sa procedeze cineva pentru a nu se ajunge la
un astfel de gest)
Nr crt Factorul
Temperament bolnavicios /
interiorizat
Boli incurabile
Singuratate
5
6
7
Sicanele altora
Nereusitele (frustrarea)
Dezbatere
Anexa 5
Chestionar pentru cadrele didactice participante
la activitatea desfasurata in echipa multidisciplinara
V rugm, citii itemii de mai jos i completai spaiile libere sau, dup caz,
bifai varianta corespunztoare opiunii dumneavoastr.
1. Apreciai c elevii au adoptat rolurile conform obiectivelor proiectului:
In foarte mare msur
In mare msur
Parial
Deloc
Altele (menionai) .
2. Dac ai promova dumneavoastr un proiect similar ai mbunti
..
...............................
3. Punctele tari ale activitii au fost ..
......
Feed-back-ul lectiei in parteneriat
Aprecierile colegilor, cadrele didactice care au asistat la lectie
La activitate au participat sase cadre didactice, intre care si conducerea
scolii.
La primul item, se apreciaza ca elevii au raspuns sarcinilor formulate in
cadrul lectiilor in foarte mare masura: 60% si in mare masura: 40%. Am dorit sa
stim ce ar imbunatati colegii nostri daca ar sustine dumnealor un proiect similar, si
raspunsurile au fost: nimic -in proportie de 60%; ritmul in proportie de 20%; am
aduce mai multe exemple din viata: 20%.
Grafic, am putea reprezenta acestea astfel:
2.
3.
4.
Procent %
40
20
20
20
Procentul
10
6
3
36
52
3
Concluzii
Literatura mi s-a parut cel mai placut obiect de studiu din liceu, pentru
ca am facut cunostinta cu diferite tipologii umane care au constituit un punct
de reper in formarea personalitatii mele. Am gasit, de multe ori, in operele
literare, raspunsul la intrebarile care ma framantau.
Acesta nu este un citat dintr-o celebra carte de critica literara, ori de memorii,
ci sunt cuvintele unui elev de clasa a XII-a. Remarcam atitudinea activa fata de
temuta Limba si literatura romana, studiata in liceu si dubla proba de examen la
bacalaureat.
Desi disciplina in speta incumba un volum imens de informatii, tehnici
speciale de lucru si presupune LECTURA intr-o tentanta lume virtual vizuala
ea nu este vazuta, asadar, contrar asteptarilor, ca o povara.
Conform chestionarelor aplicate la clase terminale din Liceul Pedagogic D.
P. Perpessicius, adolescentul apreciaza ora de Limba si literatura romana, pentru
ca:
1. imi ofera o alta perspectiva asupra vietii
2. ma ajuta sa ma cunosc
3. m-a ajutat mult sa devin mai matura, sa inteleg mai bine realitatea
4. m-a facut sa inteleg anumite aspecte ale vietii pe care nu le-as putea trai, de
exemplu, razboiul
5. mi-a facut placere sa citesc literatura
6. capitolul Poezie a fost preferatul meu
7. studiul Literaturii romane constituie o baza pentru cultura mea generala
Lectia de Literatura romana nu ofera doar informatiile necesare promovarii
examenului de bacalaureat, ci este sau ar trebui sa fie o modalitate prin care
adolescentul sa se vada, sa constientizeze propriile dileme, sa gaseasca solutii,
cu atat mai mult cu cat adolescenta este o varsta tumultuoasa, cu treceri
emotionale de la o extrema la alta, iar consilierea poate fi facuta si prin modele
estetice.
Aceste perspective l-ar putea indeparta pe elev, pe de o parte, de gesturi
extreme, dar si de comentariile literare gata confectionate de pe Net sau din carti
de analize literare care se substituie lecturii active.
Lectia de Literatura romana este un punct de vedere (Jaap Lintvelt) care
releva faptul ca orice opera literara este deschisa (Umberto Eco) dar, mai ales,
este o oglinda in care se releva sinele intr-o infinitate de ipostaze in care te
regasesti sau cu care ai dori sa te identifici, este un joc secund (Ion Barbu).
De aceea, lecturile suplimentare, atent selectate de profesor, chiar discutarea
textelor la moda printre adolescenti, nu trebuie neglijate, pentru ca ofera necesare
comparatii, alte orizonturi de asteptare (Doina Curticapean).
In aceeasi directie, se inscrie un alt tip de demers didactic deloc nou in
tarile occidentale lectia in echipa didactica.
Varianta noastra a propus asocierea Literatura romana Psihologie, fara a fi
excluse alte colaborari cu: Religia (pentru texte literare, precum Psalmii arghezieni
sau blagieni, nuvelistica fantastica eminesciana...), cu Artele plastice (pentru teme
11
Bibliografie
12