Sunteți pe pagina 1din 12

Analiza psihicului instabil din perspectiv literar i

psihologic
Lecie realizat n echip didactic
Prof. Marioara Novac
Prof. Vasilica Varga
Liceul Pedagogic D. P. Perpessicius, Brila

Lucrarea de fa a pornit din necesiti practice. Din colaborarea cu


psihologul colii, ndreptat spre consilierea elevilor n situaii emoionale dificile, cu
potenial de abandon colar sau chiar de tentativ de suicid, am pus la punct o
colaborare cu multiple obiective:
a) aprofundarea analizei literare, facilitnd ptrunderea n intimitatea
mecanismelor psihologice ale personajelor;
b) comunicarea i contientizarea de sine a strilor conflictuale de ctre
adolesceni - aflai la o vrst dificil i indefinit;
c) sesizarea unor soluii viabile n existena real i compararea lor cu cele
ficionale, oferite de scriitori.
De aceea, lecia propus pentru analiz (una dintr-o serie de activiti) a fost
conceput pe dialogul Literatur - Psihologie, fr invaziunea agresiv a intimitii.
Elementul - joc, lucrul n echip, dar mai ales moderarea discret a discuiilor au
fost gndite pentru o lecie activ, de construire a unui alt demers.
1. Activitatea pregtitoare:
- selectarea clasei a X-a, pentru c este de profil pedagogic (pregtirea
pentru eventuale lecii);
- reactualizarea individual de ctre elevi a informaiilor despre / din Patul lui
Procust, Ion, Iic }trul, dezertor, Veronika se hotrte s moar;
- clasa a X-a este anul n care se studiaz (nc) proza;
- trecerea de la clasa a X-a la clasa a XI-a e marcat, psihologic, de mari
conflicte, de obicei.

Argument:

Abordarea temei att din perspectiva literar cat si din perspectiva


psihologica ofera elevilor o imagine mai clara asupra temei formulate.

Pentru echipa de profesori este o experienta didactica moderna ce


merita a fi implementata in scoala zilelor noastre.
Obiective cadru:

Dezvoltarea personalitatii prin cunoasterea altora si autocunoastere

Formare de priceperi si deprinderi de analiza si autoanaliza
Obiective de referinta:

Identificarea unor stari sufletesti in operele literare si in alte forme de
arta

Descrierea starilor folosind limbajul precizat de autori

Descrierea unor stari sufletesti proprii

Alcatuirea profilului psihologic al persoanei instabile afectiv

Resursele proiectului
Umane: elevii clasei a X-a A, profesor Limba si literatura romna Marioara Novac,
profesor psihosociolog Vasilica Varga
Materiale: sala de clasa, hrtie A4, creioane, fise de lucru
Temporale: 50 minute
Procedurale (metode si procedee): conversatia euristica, dialogul, exemplul,
expunerea,
demonstratia
Tipul lectiei:
Formativa ( Formare de priceperi si deprinderi)
Data si locul de desfasurare: 13 aprilie, 2005 - Liceul Pedagogic
D.P.Perpessicius Braila
Scenariu didactic
Momentele lectiei
1.Organizarea grupului clasa, pentru activitate
2. Captarea atentiei elevilor
Prezinta un citat din Borges (analizeaza fisa
propusa, conform anexei 1)
3. Formare de priceperi si deprinderi
a) Se defineste psihicul labil, se enumera modalitati de aparare a eului
b) Analiza a doua situatii din literatura, conform fiselor de lucru (se
lucreaza cu doua grupe, conform anexei 2): enunta sarcinile de lucru,
modereaza discutiile
c) Realizarea unui profil psihologic al persoanei cu instabilitate
afectiva (Ana)- folosind opera literara Ion de Liviu Rebreanu
(contureaza profilul psihologic conform anexei 3)
d) Analiza factorilor care favorizeaza suicidul
4. Evaluarea activitatii formativa
Enunta sarcinile: fiecare elev se va defini folosind 4 adjective
Feed-back-ul (se aplica un chestionar pe puncte tari si slabe ale lectiei,
conform anexei 5)
Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai importani scriitori sud-americani i
universali, nota ntr-o povestire:
2

Am visat c eram ntr-un turn. Am ncercat, pipind, s gsesc


iesirea. M-am trt zadarnic. Turnul nu avea nici ui nici ferestre
1. Definete starea sufleteasc pe care ai simi-o ntr-un asemenea spaiu
2. Poate fi turnul fr ui i fr ferestre un simbol?
3. Regseti un asemenea simbol n operele literare studiate?
Captarea atentiei elevilor

Anexa 2
Grupa I de lucru
Merse repede dup dnsul, mutndu-i puca n rstimpuri de pe
un umr pe cellalt. Tcerea i posomora din ce n ce mai mult, silindu-i s se
gndeasc. Era vorbre din fire i mai cu seam acuma simea o nevoie
dureroas s vorbeasc, poate fiindc don cprar era morocnos i avea o
privire att de neobinuit.
(Liviu Rebreanu Itic Strul, dezertor)
Cerinte
1. ncadreaz fragmentul n oper
2. Ce semnificaii are timpul verbului era?
3. Dovedete c fragmentul surprinde o transformare sufleteasc.
Grupa a II-a de lucru
Dar n cadrul uii albe s-a oprit, i-a frmntat buzele ca i cnd ar fi
luat o hotrre definitiv i pe urm a revenit lng cptiul meu. Mi-a
pronunat numele cu o voce muzical i nmuiat n lacrimi.
(Camil Petrescu, Patul lui Procust)
Cerinte
1. ncadreaz fragmentul n oper
2. Ce rol are verbul i-a frmntat n fragment
3. Dovedete c fragmentul surprinde o transformare sufleteasc.
3

Anexa nr 3
Factorul relevant

Note

Factorul relevant

Extraversiune
.........
Sociabil, vorbaret, jovial,
entuziast
Agreabilitate
.........
Simpatic, saritor, bun
Constiinciozitate
.........
Ordonat,
disciplinat,
responsabil, atent
Stabilitate emotionala
.........
Calm, controlat, matur

Introversiune
Retras, tacut, inchistat, sobru, rezervat,
singuratic
Inchistat
Suspicios, rece, dur, neiertator
Constiinta tulbure
Dezordonat, iresponsabil, neatent,
nepasator
Anxietate
Nelinistit, nervos, tensionat, frustrare
prelungita
Imaginativ, pasionat, interese . . . . . . . . . Intelect scazut
culturale
Practic, conformist, prefera rutina,
interese restranse
Conservator
. . . . . . . . . Inovator
Respecta traditiile, normele,
Liberal, radical, iese din tipare
valorile

Analiza psihologica

Anexa 4
Analizati factorii individuali si sociali care pot favoriza suicidul si gasiti
alternative la acestia (cum ar trebui sa procedeze cineva pentru a nu se ajunge la
un astfel de gest)
Nr crt Factorul

Alternative cu trimiteri la operele


literare cunoscute (personaje, secventa
narative)

Temperament bolnavicios /
interiorizat
Boli incurabile

Singuratate

Zgomot (constructiile din zona,


petreceri, fabrici)
Tristete, depresie,

5
6
7

Lipsa suportului afectiv din partea


familiei
Lipsa unui partener stabil

Sicanele altora

Nereusitele (frustrarea)

Formare de priceperi si deprinderi

Aspecte psihologice: definirea psihicului instabil;


mecanisme de aparare a eului
Stabilitatea afectiva este starea de echilibru (trairea) subiectiva care reflecta
concordanta dintre necesitatile interne ale omului si fenomenele lumii externe
Instabilitatea afectiva considerata o stare de dezechilibru sau imaturitate
psihica poate influenta major viata si activitatea omului. Multe dintre faptele
necugetate ale acestuia sunt puse pe seama instabilitatii afective.
Procesele afective alcatuiesc fondul si latura energetica a vietii psihice si a
comportamentului uman.
In cazul unui psihic obosit, incarcat de stres sau anxietate se cunosc mai
multe modalitati de aparare a eului intre care:
Refularea-mecanism primar de aparare prin care impiedicam manifestarea
constienta a dorintelor si gandurilor dezagreabile, a amintirilor neplacute,
dureroase, a experientelor triste;
Negarea sau refuzul de a accepta realitatea; spunem cateodata despre
fiintele dragi care au facut marea trecere ca sunt printre ingeri
Proiectia- mecanism prin care atribuim propriile ganduri sau sentimente
celor din jurul nostru
Sublimarea mecanism prin care impulsurile sexuale sau agresive sunt
exprimate intr-o forma acceptata de societate; o persoana foarte agresiva isi
poate folosi agresivitatea intr-o meserie ex: taietor de lemne, macelar etc
Atunci cand tensiunea interioara care apare ca urmare a nesatisfacerii unor
dorinte, creste foarte mult, iar noi nu gasim o supapa de refulare a acestei tensiuni,
se poate crea un dezechilibru. Daca apelam la unul dintre mecanismele descrise
mai sus putem depasi situatia de criza. In literatura, sunt numeroase exemple in
care autorii si-au sublimat trairile ex: Bacovia- Plumb; Eminescu -Luceafarul, dar
6

exista si numeroase exemple in care unele personaje nu reusesc sa restabileasca


echilibrul interior si recurg la gesturi extreme; ex: Ana din Ion de Liviu Rebreanu.
Unul dintre secretele vietii este mentinerea contactului cu lumea. Nu degeaba
se spune: comunicarea vindeca rani
De-a lungul vietii, noi parcurgem mai multe stadii intre care adolescenta,
considerata de multi, si pe buna dreptate, cea mai dificila datorita conflictelor
de tot felul.
Adolescentul in cateva cuvinte:
Este deosebit de critic cu ceilalti, dar extrem de ingaduitor cu el insusi.
Este avid in ceea ce priveste noutatea, stiintificul, iubeste oamenii inteligenti
si se identifica lor.
Iubeste (si doreste sa fie iubit) uneori (de) persoane nepotrivite.
Raporteaza totul la ideal
Din punct de vedere al productivitatii de idei si imagini, rareori poate fi
intrecut.
Doreste sa fie original, dar imita pe oricine i se pare interesant.

Dezbatere

Anexa 5
Chestionar pentru cadrele didactice participante
la activitatea desfasurata in echipa multidisciplinara
V rugm, citii itemii de mai jos i completai spaiile libere sau, dup caz,
bifai varianta corespunztoare opiunii dumneavoastr.
1. Apreciai c elevii au adoptat rolurile conform obiectivelor proiectului:
In foarte mare msur
In mare msur
Parial
Deloc
Altele (menionai) .
2. Dac ai promova dumneavoastr un proiect similar ai mbunti
..
...............................
3. Punctele tari ale activitii au fost ..
......
Feed-back-ul lectiei in parteneriat
Aprecierile colegilor, cadrele didactice care au asistat la lectie
La activitate au participat sase cadre didactice, intre care si conducerea
scolii.
La primul item, se apreciaza ca elevii au raspuns sarcinilor formulate in
cadrul lectiilor in foarte mare masura: 60% si in mare masura: 40%. Am dorit sa
stim ce ar imbunatati colegii nostri daca ar sustine dumnealor un proiect similar, si
raspunsurile au fost: nimic -in proportie de 60%; ritmul in proportie de 20%; am
aduce mai multe exemple din viata: 20%.
Grafic, am putea reprezenta acestea astfel:

totul a fost bine


as imbunatati ritmul
as aduce mai multe
exemople din viata

Chestionar pentru elevii


participanti la activitatea in echipa multidisciplinara
Va rugam cititi itemii de mai jos si completati spatiile libere sau, dupa caz,
bifati varianta corespunzatoare parerii voastre.
1. Mentioneaza ce moment al lectiei ti s-a parut mai greu
.................
..................
..........................
8

2.

3.

4.

Ai dori sa urmezi o cariera didactica?


Da, deoarece..........................
Nu, deoarece.............................
Pentru a alege cariera didactica, experimentul de astazi (lectia in echipa) tea influentat:
In foarte mare masura
In mare masura
Deloc
M-a descurajat
Nu stiu /nehotarat
Care moment al lectiei ti-a placut cel mai mult si de ce? ..............
...................
..

Aprecierile elevilor cu privire la lectie

Lectia a fost relaxanta, am facut conexiuni cu realitatea, nimic nu a fost greu


Inceputul a fost cel mai greu, deoarece am avut emotii
Momentul dificil a fost cand am facut profilul psihologic al Anei
Mi s-a parut interesanta asocierea elementelor reale cu literatura
Mi-au placut conexiunile cu psihologia

La itemul al II-lea am cerut elevilor sa precizeze daca doresc si ei sa urmeze


o cariera didactica, clasa avand profil pedagogic. Repondentii au spus Da in
proportie de 93%, in timp ce 7% dintre ei se gandesc la alta meserie. Am dorit sa
stim in ce masura considera ca i-a influentat, au avut de invatat din aceasta
experienta, si raspunsurile au fost:

in foarte mare masura


37 %
in mare masura
48 %
deloc
3%
nu stiu / nehotarat
12 %
La ultimul item, am rugat colegii sa aprecieze lectia din punct de vedere al
punctelor tari si raspunsurile au fost:
Aprecierea

Procent %

Modul in care au reusit sa se mobilizeze elevii pentru


a raspunde sarcinilor cerute de profesori si lucrul
acestora in echipa
Colaborarea culturala si didactica
Metodele moderne, materialul didactic bogat si divers,
echipa didactica s-a completat foarte bine, adaptarea
bibliografiei la obiectivle lectiei
Ilustrarea factorilor stiintifici relevanti pentru psihicul
instabil, corelarea cu personajele din literatura studiata
de elevi, intrepatrunderea disciplinara

40
20

20

20

Momentul cel mai placut al lectiei


Aprecierea

Procentul

Sfarsitul lectiei, ca ne-am autoapreciat


Mi-a placut sa am doi profesori
Cand am vorbit despre psihicul labil si am facut portretul Anei
Toate momentele lectiei
Inceputul lectiei

10

6
3
36
52
3

Concluzii

Literatura mi s-a parut cel mai placut obiect de studiu din liceu, pentru
ca am facut cunostinta cu diferite tipologii umane care au constituit un punct
de reper in formarea personalitatii mele. Am gasit, de multe ori, in operele
literare, raspunsul la intrebarile care ma framantau.
Acesta nu este un citat dintr-o celebra carte de critica literara, ori de memorii,
ci sunt cuvintele unui elev de clasa a XII-a. Remarcam atitudinea activa fata de
temuta Limba si literatura romana, studiata in liceu si dubla proba de examen la
bacalaureat.
Desi disciplina in speta incumba un volum imens de informatii, tehnici
speciale de lucru si presupune LECTURA intr-o tentanta lume virtual vizuala
ea nu este vazuta, asadar, contrar asteptarilor, ca o povara.
Conform chestionarelor aplicate la clase terminale din Liceul Pedagogic D.
P. Perpessicius, adolescentul apreciaza ora de Limba si literatura romana, pentru
ca:
1. imi ofera o alta perspectiva asupra vietii
2. ma ajuta sa ma cunosc
3. m-a ajutat mult sa devin mai matura, sa inteleg mai bine realitatea
4. m-a facut sa inteleg anumite aspecte ale vietii pe care nu le-as putea trai, de
exemplu, razboiul
5. mi-a facut placere sa citesc literatura
6. capitolul Poezie a fost preferatul meu
7. studiul Literaturii romane constituie o baza pentru cultura mea generala
Lectia de Literatura romana nu ofera doar informatiile necesare promovarii
examenului de bacalaureat, ci este sau ar trebui sa fie o modalitate prin care
adolescentul sa se vada, sa constientizeze propriile dileme, sa gaseasca solutii,
cu atat mai mult cu cat adolescenta este o varsta tumultuoasa, cu treceri
emotionale de la o extrema la alta, iar consilierea poate fi facuta si prin modele
estetice.
Aceste perspective l-ar putea indeparta pe elev, pe de o parte, de gesturi
extreme, dar si de comentariile literare gata confectionate de pe Net sau din carti
de analize literare care se substituie lecturii active.
Lectia de Literatura romana este un punct de vedere (Jaap Lintvelt) care
releva faptul ca orice opera literara este deschisa (Umberto Eco) dar, mai ales,
este o oglinda in care se releva sinele intr-o infinitate de ipostaze in care te
regasesti sau cu care ai dori sa te identifici, este un joc secund (Ion Barbu).
De aceea, lecturile suplimentare, atent selectate de profesor, chiar discutarea
textelor la moda printre adolescenti, nu trebuie neglijate, pentru ca ofera necesare
comparatii, alte orizonturi de asteptare (Doina Curticapean).
In aceeasi directie, se inscrie un alt tip de demers didactic deloc nou in
tarile occidentale lectia in echipa didactica.
Varianta noastra a propus asocierea Literatura romana Psihologie, fara a fi
excluse alte colaborari cu: Religia (pentru texte literare, precum Psalmii arghezieni
sau blagieni, nuvelistica fantastica eminesciana...), cu Artele plastice (pentru teme
11

precum: realismul, expresionismul, motive literare si vizuale) si seria exemplelor ar


putea continua.

Propuneri de teme ce pot fi predate/ studiate in echipa pedagogica literatura


si psihologie
1. Stari deprimante si controlul lor, in operele autorilor: George Bacovia si
Camil Petrescu
2. Culpa din perspectiva autoanalizei in Ion - Liviu Rebreanu
3. Tiparul familiei si rolul acesteia in cresterea si educarea copiilor Baltagul
de Mihail Sadoveanu; Enigma Otiliei de George Calinescu
4. Personalitati deviante - analiza literara si psihologica-Enigma Otiliei de
George Calinescu
5. Asteptarea si tensiunea afectiva in Itic Strul, dezertor Liviu Rebreanu
6. Dilemele artistului - om in Mesterul Manole-Lucian Blaga
7. Treptele formarii si maturizarea afectiva in Povestea lui Harap-Alb de Ion
Creanga

Bibliografie

1. Coelho Paulo, Veronika se hotaraste sa moara, Editura Humanitas, 1997


2.Golu Pantelimon, Dinamica personalitatii, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1997
3.Liiceanu Gabriel, Despre limita, Editura Humanitas, 1994
4.Manolescu Nicolae, Arca lui Noe, Editura Minerva, 1980
5. Orell Sue si Nicky Hayens, Introducere in psihologie, Editura Trei, 1994
6.Rebreanu Liviu, Ion, Editura Cartea Romaneasca, 1986
7.Rebreanu Liviu, Nuvele, Editura Minerva, 1983
8.Petrescu Camil, Patul lui Procust, Editura Minerva, 1982
9.Luminita Iacob si colaboratorii, Psihologie, manual pentru clasa a X-a,
Editura Polirom, 2003

12

S-ar putea să vă placă și