1.

Functiile MF
1. Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei
2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei
3. Asigura preventia primara, secundara, tertiara.
4. Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute si cronice
5. Acordarea ingrijirilor medicale curente
6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical
7. Sinteza diagnostica si terapeutica
8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului
9. Supravegherea medicala continua
10.Asistenta medicala a familiei
11.Asistenta medicala a comunitatii
12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului
13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative
14.Cercetarea stiintifica
2.Caracteristicile MF
1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate, ce asigura acces nelimitat
solicitantilor, rezolvand problemele de sanatate ale tuturor persoanelor, indiferent de
varsta, sex sau alte caracteristici.
2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare a
ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul cu alti specialisti din
unitatile de ingrijiri primare si se situeaza la interferenta cu alte specialitati, unde isi
asuma responsabilitatea de reprezentat al pacientului.
3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in care acesta
traieste.
4. Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o comunicare
efectiva si fireasca medic pacient.
5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor determinate
de nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si incidenta
bolilor in colectivitate.
7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cornice ale
pacientilor.
8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce, proces care
poate solicita deseori un caracter de urgenta

9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tintita si efectiva.

10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.
11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor fizica,
psihologica, sociala, culturala si existentiala
3.Factori ce au determinat promovarea MF
1.Factori biologici
- organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni din exterior
- omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate avea un impact
important asupra starii lui de sanatate
2.Factori medicali
- debutul unei boli poate fi nespecific
- debutul poate fi atipic la unele boli
- coexistenta mai multor boli la acelasi individ
- frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
3.Factori de ordin organizatoric
-complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa devina dificila
-imposibilitatea acoperii cu specialisti din esalonul 2 al tuturor zonelor
-discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea continuitatii in
cadrul MF
4. Factori de ordin economic
-asistenta medicala primara permite utilizarea eficienta a unor resurse limitate
-asistenta medicala moderna a devenit foarte scumpa
5. Factori de ordin psihologic
-stresul legat de boala poate fi completat de stresul legat de trimiterea la spital
6. Factori legati de asigurarile sociale de sanatate
-in acest cadru MF ocupa un loc central, functionand ca un neuron motor central
4.Asistenta medicala primare (definie si continut)
AMP de prim contact al populaiei cu sistemul de sntate, reprezint prima linie
a sistemului sanitar
Asistena medical primar este structurat pe activiti profilactice, diagnostice i
curative, incluznd:
servicii medicale ambulatorii de sntate public:
medicin de familie
medicina muncii
medicin colar
servicii de ambulan
urgene medicale;
poliie sanitar
farmacii comunitare

5.Diferenta intre asistenta medicala primara si secundara

AMP

AMS

orientat spre sntate

orientat spre bolnav

orientat spre prevenie

orientat spre curativ

orientat spre comunitate

orientat spre individ

acord asisten de prim contact

acord asisten secundar

asigur continuitatea asistenei

medicale

asigur asisten medical-episodic

nu solicit dotri speciale

solicit dotri speciale

este mai ieftin

este mai scump

6.Distributia pe resurse in sanatate

7.Preventia primara
Prevenia primar urmrete prentmpinarea apariiei bolii prin msuri aplicate
mediului i individului. n aceast categorie de servicii intr:
intervenia asupra mediului: igien, microclimat, poluare etc.Stabilirea unui program de
imunizri avnd drept scop prevenirea apariiei unor boli cu potenial de morbiditate i
invaliditatea i mortalitatea crescut
8.Preventia secundara
Const n indentificarea i tratarea persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care
au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste msuri implic:
- metode clinice ca de exemplu: depistarea luxaiei congenitale de sold, prevenirea
anemiei feriprive i rahitismului, etc.;
- screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei i hipotiroidismului;
- examene clinice periodice pentru depistarea: a ntrzierii creterii i dezvoltrii a
maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat;
- examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
testul Papanicolau pentru evidenierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col
uterin;
- testul hemocult pentru depistarea cancerului de colon;
- mamografia pentru depistarea cancerului de sn.

9.Preventia tertiara

Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei naturale a unei

boli. Reprezint o parte foarte important a activitii MF, pe care o desfoar n
colaborare cu specialistul din spital.
Prevenia teriar se realizeaz prin:
- tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic
- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor
- susinerea psihologic, familial i social a bolnavului
10.Calendar de vaccinare
Maternitate : BCG si antihep B
2luni: DTaP, HepB,VPI(polio inj), HIB( hemophylus influenzae)
4luni: DTaP, VPI, HIB
6luni: DTaP- HepB, VPI, HIB
12luni: DTaP, VPI, HIB +ROR4ani :DTP
clasa 1: DT, ROR
clasa 3: hep B rapel, VPO
clasa 6: HPV (3 doze)
clasa 7: DT, anti-rubeolic
clasa 12: hep B (3 doze)- la cei nevaccinati anterior
studenti in anul 1( medicina): hep B ( 3 doze) la cei nevaccinati

11.Profilaxie rahitism

1. PRENATAL ultimul trimestru de sarcin:

Expunere raional a gravidei la aer i soare,
Alimentaie echilibrat cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)
Aport suplimentar de vitamin D :
500 UI / zi per os,
1000 ui / zi n anotimpul rece i n situaii speciale (zone poluate,
disgravidie)
Dac nu se poate conta pe o administrare zilnic se alege administrarea
sptmnal de 4000 5000 ui / sptmn)
Dac nu poate fio asigurat nici administrarea sptmnal se recurge la
administrarea unei doze stoss de 200.000 ui la nceputul lunii a VII-a de
sarcin)
2. POSTNATAL :
Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu nlesnirea
micrilor active nc din primele zile de via.
Alimentaie exclusiv la sn n primele 6 luni;
n caz de alimentaie artificial se vor alege preparate de lapte umanizate, laptele
de vac fiind evitat pn la vrsta de 1 an;
Cura heliomarin se recomand la copilul peste 1 an cu urmtoarele precauii:
Expunere la soare cu capul acoperit
Maxim 2 3 ore / zi
Cura optim = 10-12 zile,
Fr administrare de vitamin D timp de 2 sptmni nainte i dup cur
precum i n timpul ederii la mare ;
Suplimentarea alimentaiei cu vitamin D este OBLIGATORIE

Din prima sptmn de via (cel mai trziu din ziua a 14-a), inclusiv la prematurii
gavai.
a) administrarea zilnic de doze orale, fracionate (egale cu necesarul zilnic)
Necesar = 400 - 800 UI/ zi din ziua 7 pn la vrsta de 18 luni (2 ani)
Preparate: Sterogyl, Vigantol Oil, Vigantoletten 500 1000 Dozaj: 500 u.i. / pic / tb .
Doza zilnic = 1-2 pic / zi
Pentru eficiena metodei este necesar colaborarea familiei

12.Profilaxie anemie feripriva

Cu preparate de fier per os de la 2 luni pentru prematuri si de la 6 luni pentru n.nscutul
la termen
13.Principalele categorii de vaccinuri
Vaccinurile antiinfecioase convenionale conin:
microorganisme vii atenuate
microorganisme inactivate
componente microbiene purificate
componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
proteine recombinate prin inginerie genetica
14.Principalele caracteristici ale vaccinurilor
Eficacitatea vaccinurilor se verific prin studii clinice care urmresc:
aprecierea riscului de apariie a unor cazuri de mbolnvire;
valoarea seroconversiei postvaccinale, evaluat prin studii serologice;
determinarea remanenei n timp a unui titru minim de anticorpi protectori
Reaciile adverse post-vaccinale ce pot aprea n primele 1-2 zile sunt:
Locale
- inflamaie,
- limfangit,
- abcese sterile;
Generale
-febr,
-cefalee,
-convulsii,
-encefalita,
-poliradiculonevrite,
-anafilaxie.
15.Vaccinarea HPV
Infectia cu HPV (Human Papilloma Virus structura aDN) poate fi asimptomatic
sau poate produce veruci veneriene sau neoplazii. Sunt cunoscute peste 100 de
serotipuri de HPV (Human Papilloma Virus):
HPV-1 determina veruci plantare,
HPV-6 si HPV-11 veruci veneriene (anogenitale) ,

HPV-16 si HPV-18 determina displaizii cervicale.

Exista dou vaccinuri mpotriva HPV:
Gardasil/Silgard (contine antigenempotriva
serotipurilor 6,11,16,18 de HPV, microparticule
asamblate prin recombinare genetica)
Cervarix (contine antigene mpotriva
serotipurilor 16,18 de HPV, microparticule
asamblate prin recombinare genetic).
Schema de vaccinare cuprinde in ambele cazuri 3 doze astfel: 0. 2(1) si 6 luni de
la prima doza.
Vaccinul a fost inclus in schema obligatorie de vaccinare a femeilor ntre 11 si 25
de ani din Australia, Canada, Frana, Germania, Italia, Anglia, Noua Zeeland, Kenya,
Corea de Sud, Suedia, SUA,
Serotipurile 16, 18 determina 71,5% din cancerele de col uterin, deci vaccinarea
anti HPV poate mpiedica aparitia a peste 70% din cazurile de cancer de col uterin.
Rmane un risc de pn la 28,5%, datorat infeciei cu alte tulpini de HPV sau
preexistenei unei infectii cu HPV la data vaccinrii. De aceea este important efectuarea
periodic a examenului citologic Babe Papanicolau, ceea ce duce la o reducere
cumulat a riscului de cancer de col uterin cu 94%.
Eficacitate
Studiile clinice asupra vaccinrii au inclus i mii de femei care si incepuser deja
activitatea sexual, iar vaccinul a prevenit leziunile pre-canceroase cauzate de
infecia cu tulpinile oncogene 16 si 18 de HPV. Cu toate acestea, vaccinarea nu
asigur vindecarea n cazul in care exista deja infecia cu tulpinile oncogene 16 i
18 de HPV.
Studiile au aratat c la fetiele din grupa de vrst 10-15 ani rspunsul imun al
organismului la vaccinarea anti-HPV, msurat prin nivelul de anticorpi specifici
anti-HPV, este de 2 ori mai ridicat dect la fetele i femeile din grupa de vrst
16-25 de ani.
Lund n considerare i faptul c este de preferat ca vaccinarea anti-HPV s se
realizeze nainte de debutul vieii sexuale pentru a preveni o eventuala infecie
nc de la primele contacte sexuale, statele care au hotrt introducerea n
programele naionale de preventie vaccinarea anti HPV au decis ca vaccinarea de
rutin sa fie efectuat n jurul acestei vrste.
Efecte adverse
6% efecte adverse majore
-Au fost raportate 20 de cazuri de decese dup administrarea de Gardasil.
Cercetrile au aatat c nu au avut legtur cu administrarea vaccinului.

-S-au semnalat i cteva cazuri de Sindrom Guillain-Barre.

-Tromembolism pulmonar- la persoane ce prezentau factori de risc pentru
tromembolism
94% efecte adverse minore cu o frecven de 0.1%:
durere la locul injeciei,
febr,
cefalee
grea
oc anafilactic,
bronhospasm,
Cu frecven mai sczut: epilepsie, paralizii, atacuri de panic, tulburri circulatorii,
stare de ru, cderea prului, amenoree, dureri articulare, eritem, oboseal accentuat,
tremurturi, parestezii (senzaie de arsur) la picioare i la fa.
16.Precautii si contraindicatii ale vaccinurilor cu virus viu atenuat
Vaccinurile cu virus viu sunt contraindicate n urmtoarele situaii:
femei nsrcinate datorit virusului pot apare malformaii la ft (numai dac
gradul expunerii este foarte mare);
administrarea de imunoglubuline contraindic folosirea vaccinurilor cu virus viu
la interval mai mic de 3 sptmni nainte sau dup administrare;
persoanele cu maligniti (leucemie, limfoame, tumori);
imunodeprimai (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie);
indivizii cu infecie HIV simptomatic au contraindicat vaccinul BCG i febra
galben;
copiii i femeile la vrsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui s
primeasc vaccinul DTP, VHB i AP.
Reaciile adverse post-vaccinale ce pot aprea n primele 1-2 zile sunt:
locale inflamaie, limfongit, abcese sterile;
generale febr, cefalee, convulsii, anafilaxie.
17.Ingrijirea nou nascutului la domiciliu
Pentru a se evita riscul ca un nou-nascut s nu fie alimentat la sn este nevoie de o
educaie sanitar precoce i intens efectuat de medicul de familie.n acest sens sunt
importante cteva msuri:
-explicarea si promovarea alimentaiei la sn nc din perioada prenatal;
-mama trebuie s considere acest act natural i perfect realizabil;
-medicul de familie i sora de ocrotire trebuie s ajute mama n a deprinde
ct mai corect tehnica alptrii la sn;
-se va explica mamei superioritatea laptelui uman n raport cu formulele
de lapte artificial i laptele de vac;
-nu se vor exagera eventualele eecuri de nceput ale alptrii,mama
fiind ajutat i sprijinit n vederea depirii acestora;
-nu se va oferigratuit lapte praf mamei pentru a nu fi tentata s-l
administreze copilului

18.Alimentatia copilului
1. Nevoi nutritive la sugar
2. Calorii si lipide la nn
3. Compozitia chimica a laptelui matern
In primele zile de la nastere laptele este mai vascos, bogat in proteine si minerale numit
colostru.Laptele de tranzitie se secreta intre 6-10 zile .Are compozitie intermediara intre
colostru si laptele definitive.In nasterea premature, laptele este mai bogat cu 15-25% in
proteine si 40-50% in lipide.Compozitia chimica(g/l):
-Glucide totale: lactoza, oligozaharide
-Proteine totale: sunt mai putine, dau au valoare biologica mult mai buna
cazeina- de 10 ori mai redusa, dar biodisponibilitate mai buna
proteinele lactoserului:lactoglobulina, lactalbumina,lactotransferina,imunoglobuline
Lactoferina cu rol de a fixa fierul la nivelul colonului
-impiedica multiplicarea germenilor (E.Coli). Este bine reprezentata in laptele uman si
scazuta in laptele de vaca.
-Imunoglobulinele in special IgA secretorie (1g/l) se interpune ca o bariera la nivelul
mucoasei intestinale in calea patrunderii bacteriilor si virusurilor
-Lipide: 40gr/l
-Saruri minerale: 2-3,5 In LM SI 8 IN LV
-Aport energetic (Kcal)- 680kcal VS 650

19.Avantajele alimentarii la san

-Laptele uman are superioritate nutritionala, imunologica si psihologica fata de laptele de
vaca,
-este proaspat si practic lipsit de bacterii, este gratuit si usor disponibil.
-Singurele ajustari necesare in timpul alimentatiei la san vor fi facute in privinta suplimentarii
cu vit. D, fier si fluor
Laptele uman aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in
primele 6 luni prin componente nutritive adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si
posibilitatilor de digestie ale acestuia.
Laptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica sugarul fiind mai
rezistent la infectii
Laptele uman practic steril, este un aliment viu furnizand toate vitaminele, enzimele,
Ig si alti factori de aparare care-i contine
Alimentatia naturala- este mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament
special, sterilizare, timp de preparare)
Rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil.
Alimentatia la san confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are actiune
contraceptiva ( amenoree de lactatie )
Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.
Cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptului-detrmina senzatia de satietateprevenindu-se supraalimentatia.
Intarcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la copil si poate fi
responsabila de unele tulburari de comportament ulterior
Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul alimentat
artificial.
Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina decat alimentatia
artificiala.

 Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina

folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii- mentinand astfel silueta
mamei.

20.Contraindicatii ale alaptarii

Contraindicatiile alimentatiei la san
De cauza materna Permanente:
infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)
insuficienta cardiaca, insuficienta renala
boli sistemice: -neoplazice, scleroza in placi
boli endocrine:-tireotoxicoza, casexie, diabet neechilibrat
boli psihice:-psihoza de lactatie, nevroze
mame cu AgHB si HIV ( din prudenta)
tratamente cronice:-anticanceroase, ACO, antiepileptice
Temporare: - infectii acute tratate cu antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, sulfamide,
metronidazol)
- mastita, mamelon ombilicat, ragade sangerande ale mamelonului
De cauza infantila:
Permanente: - intoleranta congenitala la lactoza
galactozemie
fenilcetonurie
Temporare: - icterul neonatal
21.Principiile diversificarii

Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:

Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui singur
aliment pe saptamana.
La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe temporar
alimentul nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile de la
normalizarea tolerantei digestive.
22.Tehnica alaptarii
Tehnica alimentaiei la sn
a. pregtirea pentru alimentaie
b. precocitatea punerii la sn din primele ore
c. tehnica alternanei snilor
d. durata suptului : - este in medie de 20 min., in primele zile este de 10 min
e. ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauz de 7 ore n cursul nopii(7-8
mese pe zi)
f. cantitatea de lapte : 60-70ml/mas la 200ml/mas
g. recomandri la sfritul suptului
h. cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc proporional cu vrsta - <2
sptamni: 60-90ml/supt

- 3 sptmni- 2 luni 120-150 ml/mas

- 2-3 luni : 150-170ml/mas
- >3-4 luni : 180-200 ml/mas
i. modalitai de apreciere a suficienei suptului:
- comportamentul sugarului dup supt
- aspectul curbei ponderale
- proba suptului(este combtut)
- numrul miciunilor(> 5-6 ori pe zi)
j.Durata alimentaiei naturale este de min 6 luni i se poate prelungi pn la 2 ani.
22.Tehnica alimentatiei artificiale
Administrarea cu biberonul sau linguria sterilizate prin fierbere
Sunt necesare : - 8-10 biberoane
- 10 tetine(cauciuc, material plastic, silicon)
- un vas emailat
-3 cni emailate pentru pstrarea lingurilor i prepararea diluiilor
- o plnie
- o perie pentru splarea biberonelor
- 2-3 lingurie
- tifon steril
Tetinele noi sunt frecate cu sare i fierte pentru dispariia mirosului de
cauciuc.Sunt perforate cu un ac nrosit n 2-3 puncte asigurndu-se un debit de 20 de
picturi/min(pictur cu pictur).
Laptele trebuie administrat cldu la temperatura de 38.
Biberonul se va ine n poziie nclinat ca tetina s fie plin tot timpul.
Poziia n timpul suptului a sugarului s fie oblic. Durata mesei 10-15 minute.
23.Etiologia starilor febrile la copil
I. Infectii
A. Infectii bacteriene
1.Respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii);
2.Digestive (apendicita, colangita, colecistita, abcesul subfrenic);
3.Renale (pielonefrita, abcesul renal);
4.Cardiace (endocondita, bacteriana, pericardita purulenta);
5.Osoase (osteomielita);
6.Nervoase (meningita, decesul cerebral, tromboflebita septica a sinusurilor venoase
cerebrale).
B. Infectii virale
1. Infectii virale ale cailor respiratorii superioare
2. Mononucleoza infectioasa
3. Infectia cu virus citomegalic
4. Infectia cu virusul Coxackie B
C. Infectii parazitare
1. Trichinoza
2. Amebioza
3. Toxoplasmoza

4. Toxocaroza
D. Infectii cu spirokete si riketzii
II. Colagenoze:
1. A R J
2. L E S
3. S. Kawasaki
4. Poliarterita nodoasa
III. Neoplazii
1. Leucemii
2. Limfoame
3. Tumorii solide (neuroblastom, nefroblastom)
4. Tumori metastatice
IV. Cauze diverse
1. Boli endocrine
- tireotoxicoza
- boala Addison
2. Boli metabolice
- hipercalcemia idiopatica
- guta
- hiperlipoproteinemiile
3. Boli ereditare
- displazia ectodermala hipo (an)hidratica
4. Febra medicamentoasa
24.Tratamentul starilor febrile la copil( tratament fizical si mijloace medicamentoase)
1. Tratamentul antipiretic
Combaterea febrei se va incerca initial cu mijloace simple: scoaterea
imbracamintei, aerisirea incaperii, suplimentarea lichidelor.
Antitermicele recomandate sunt:
- Acetaminofenul - recomandat la sugarii peste 2 luni, pentru febra moderata ( 39C) in
doza de 50 mg/Kg/zi sau15 mg/ Kg /doza in 4 doze.
- supozitoare de 80 mg sau 120 mg. La copii mai mari, 250-500 mg, 3-4/zi.
-Adolescenti si adulti 250-500 mg/doza la 4-6 ore, pana la doza de 1,5 g/zi.
Dozele mari sau administrarea prelungita implica serioase riscuri hepatice si
renale.
Metamizolul ( Algocalminul) - 50 mg/Kg/zi se poate folosi p.o.,i. rectal si i.v. foarte
eficient in febra cu valori inalte (>39,5 - 40C), rezistenta la copilul peste 3 luni.
Administrarea i.v. este riscanta si se va face cu prudenta
- Ibuprofenul - 5-10 mg/Kg la fiecare 6-8 ore, are eficienta aproximativ egal cu
Acetaminofenul insa cu durata mai lunga de actiune.Se administreaza
dupa varsta de 6 luni doza maxima fiind de 40 mg/Kg/zi.Adolescenti si adultii
200-400 mg/doza, la 4-6 ore maxim 1,2 g/zi.
- Aspirina
- 50-60 mg/Kg/zi, are indicati restranse datorita riscului de aparitie a
sindromului Reye. Este contraindicata la copilul sub 5 ani, si este in general rar folosita

sub 12 ani.
Mijloace fizice de combaterea febrei
Se folosesc in hiperpirexie sau in cazul febrei greu controlate cu mijloacele
medicamentoase.
Aceste procedee stimuleaza procesele de termoliza prin conductie si evaporare:
- Impachetarea hipotermizanta: cu apa la temperatura camerei. Compresa se aplica de la
umeri la genunchi si se lasa circa 10 minute - se poate repeta la nevoie dupa 10-15 minute
de 2-3 ori.
- Baie hipotermizanta
Se incepe cu temperatura de 37C sau cu 2 mai mica decat cea a corpului
scazandu-se progresiv, in 4-5 minute pana la 36C.
Punga cu gheata pe frunte si in axile - in febra ridicata.
Racirea centrala ( spalatura gastrica, clisma cu ser fiziologic la temperatura camerei).
2. Antibioterapia
Folosirea antibioticelor se va face cu precautie atunci cand exista semne evocatoare de
infectie bacteriana, la sugarul mic in primele 3 luni de viata cu risc crescut de infectie sau
la nou nascutul febril.In general se foloseste antibioterapia empirica.
25.Situatii febrile care impun internarea in spital
- febra cu valori de peste 40C;
- sugar sub 3 luni;
- copil prea somnolent sau prea agitat;
- asocierea eruptiei purpurice;
- asocierea tahicardiei , dispneei
- asocierea convulsiilor;
- fontanela bombata;
- asocierea frisonului
26.Cand tratam un copil cu febra la domiciliu
- stare generala buna;
- fara antecedente patologice semnificative;
- examenul fizic : lipsa semnelor de localizare infectioasa;
- toleranta digestiva buna, apetit pastrat;
- conditii bune de ingrijire la domiciliu;
- investigatii minimale ( HLG, VSH) normale.
27.Situatii ale copilului cu febra care impun folosirea antibioticelor
Antibioterapia
Folosirea antibioticelor se va face cu precautie atunci cand exista semne evocatoare de
infectie bacteriana, la sugarul mic in primele 3 luni de viata cu risc crescut de infectie sau
la nou nascutul febril.In general se foloseste antibioterapia empirica.

28.Etiologia BDA
-virusuri enteropatogene: Rotavirusuri, Calicivirusuri, Adenovirusuri si
Astrovirusuri.
-bacterii enteropatogene Shigella Dizenteriae, Escherichia Coli, Salmonella
,Vibrio Cholerae, Klebsiella , Yersinia, Clorstridium Difficile, Pseudomonas
Aeruginosa, Stafilococus Aureus
-paraziti enteropatogeni Giardia Lamblia
-greseli alimentare
-diaree la antibiotice
29.Diareea de tip enterotixigen
Se datoresc unor germeni capabili sa produc o enterotoxin, cum ar fi: E. Coli
Enterotoxige, Vibrionul Hoteric, Stafilococus Aureus, si Bacillus Cereus.
In general, aceste enterotoxine sunt proteine secretate de aceti germeni care
actioneaz asupra osmoreceptorilor intestinali, schimbnd sensul de migrare al
electroliilor dinspre vas inspre lumnul intestinal, determinnd pierderi masive de
ap i electrolii prin scaun. Practic se realizeaz o paralizie a acestor
osmoreceptori, alterarea fiind predominant funcional i mai puin structural, la
nivelul enterocitului.
Acest tip de diaree duce la deces prin deshidratare sever ca urmare a pierderilor
masive de apa i electrolii.
Studiile clinice au demonstrat c enterotoxina produs de Vibrionul holeric
antreneaz pierderi mai mari de ap i electrolii fa de celelalte enterotoxine
30.Tratament de reechilobrare h-e sau realimeentare
a)REECHILIBRAREA HIDROELECTROLITICA
Este obligatorie in toate formele de diaree acuta la copil. In formele usoare si
moderate de diaree reechilibrarea hidro-electrolitica se face pe cale orala cu
solutii polihidroelectrolitice, iar in forme severe, cu deshidratare peste 10% se
trateaza in sectiile de terapie intensiva ale spitalelor de pediatrie.
Reechilibrarea hidroelectrolitica pe cale orala se practica in primele 4-6 ore ,
folosind solutii polihidroelectrolitice, in cantitate de 10-20 ml/kg/ora, sau 50100ml/kg/4-6 ore,in functie de gradul de deshidratare usor sau moderat.
9 recomandari pentru un tratament adecvat
1 Folosirea unei solutii de rehidratare orala(ORS)
2 Solutia sa fie hipotona (Na 60mmol/L, glucoza 74-111 mmol/L)
3 Rehidratare orala aprox. 4-6 ore
4 Realimentare orala rapida cu o dieta normala, inclusiv solide
5 Folosirea unei formule speciale de lapte nu este intotdeauna justificata
6 Folosirea unei formule de lapte diluate cu apa nu este justificata
7 Continuarea alaptarii(in orice moment al bolii)

8 Inlocuirea pierderilor aditionale de lichide cu o solutie tip ORS

9 Nu sunt necesare intotdeauna antibioticele
REALIMENTAREA
Dieta clasic in care faza de rehidratare era urmat de dieta de tranziie cu sup de
morcovi sau mucilagiu de orez pn la finele celor 24 ore a fost abandonat. Dei prin
dieta clasic scaunele se normalizau rapid , curba ponderala era descendent datorit
raportului protein-caloric insuficient. Aceasta diet restrictiv era nociv, in special la
copiii care prezentau concomitent malnutriie, precum i la cei cu episoade repetate
de diaree acut.
Pracitc privarea protein caloric indus iatrogen prin repausul digestiv determina
atrofie vilozitar i cronicizarea diareii.
Aceste observaii au condus la o nou strategie dietetica de realimentare
precoce dup primele 4-6 ore de rehidratare cu un aliment proteic, lapte uman,
lapte dietetic, formul adaptata.
31.Clasificarea astmului
Etiologica -alergic (extrinsec)
-nonalergic (intrinsec) Nu astm infecto alergic !
Dupa gradul de severitate ghidul GINA 2002
intermitent
persistent : uor, moderat sau sever
Forma clinica
acut (status astmaticus)
Cronic, cu obstructie fixa
Forme clinice particulare: instabil, dificil de controlat,corticodependent/rezistent
Dupa debut - precoce (early onset asthma)
- tardiv (late onset asthma)
Dupa gradul de control (Gina 2006)
-necontrolat
-partial controlat
-controlat
32.Medicatia de urgenta in astm
2-agonisti inhalatori cu durata scurta de actiune
Glucocorticosteroizi sistemici
Anticolinergice
Metilxantine
2-agonisti orali cu durata scurta de actiune
33.Medicatia de fond si terapia in trepte a astmului
Medicatia de fond:
Glucocorticosteroizi inhalatori
Modificatori de leucotriene
2-agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
Glucocorticosteroizi sistemici
Metilxantine
Cromone
2-agonisti orali cu durata lunga de actiune

Anti-IgE
Terapia in trepte:
1. CSI in doza mica/ antileucotriene
2. CSI in doza mica +BADLA/ CSI in doza media sau mare / CSI in doza mica +
antileucotriene / CSI in doza mica + teofilina retard
3. CSI in doza medie/mare + BADLA + antileucotriene / teofilina retard
4. CSO+ Anti Ig E
34.Complicatii si comorbiditati in AB
Complicatii : - astm acut,instabil ( brittle asthma),near fatal asthma , insuficienta
respiratorie acuta ireversibila
- astm cu obstructie fixa, dificil de controlat, corticodependent,BPOC,
hipercorticism
- disabilitate fizica si psihica, SAS,infectii
- complicatii ale medicatiei antiastmatice
Comorbiditati :atopie, rinita,rinosinuzita, obezitate, BRGE,intoleranta
AINS,polipoza nazala,alergii alimentare ,boli cardio-vasculare
Comorbiditati cardiovasculare: Asociere mai frecventa la femei : estrogenii
cresc imunitatea umorala
Boala coronariana,HTA, insuficienta cardiaca,TEP, aritmii
Riscul crescut prin :- scaderea functiei pulmonare,infectii respiratorii
- inflamatia cronica sistemica(Il-6,TNF-alfa)
- hipoxia si excesul de betaagonisti
- IgE au efect proaterogen (pe mastocite si plachete)
35.Complicatii si comorbiditati in BPOC
Declinul accelerat al functiei pulmonare( unele fenotipuri)
Exacerbari infectioase frecvente ,bronsiectazii
Insuficienta respiratorie cronica, neoplasm bronho-pulmonar,sindrom
de apnee in somn, obezitate
Inflamaia sistemic persistent de intensitate redus din BPOC se asociaz
cu invaliditate general i diverse complicaii sistemice
Caexie, atrofie si slbiciune muscular
Status nutriional deficitar i IMC redus
Boli cardiovasculare , diabet zaharat, osteoporoza
Anemie,depresie,disabilitate generala
36.Principalele cauze de spitalizare ale adolescentilor
-afectiuni neuro-psihice la cei cu varste intre 10-21 ani(21%)
-graviditate si nasteri(49%)
-afectiuni ale sistemului digestiv(11%
-traumatisme(9%)
-afectiuni ale tractului respirator(5.5%)

37.Factori etiologici ai comportamentului delicvent la adolescenti

A.Factori predominanti biogeni :encefalopatii secundare post-inf /post traumatice;
oligofreni
sechele dupa meningita
epilepsie
B.Factori predominanti psiho-sociogeni:
1.Disociatia familiala;
2.Absenta mediului familial;
3.Situatia economico-sociala a familiei;
4.Carentele de ordin educativ;
5.Influentele nefaste ale unor grupuri de tineri.
38.Indicii care arata consumul de droguri
atentie scazuta asupra infatisarii fizice si imbracamintii, precum si o igiena
inadecvata;
pierderea apetitului alimentar si scadere inexplicabila in greutate;
hiperemie conjunctivala;

absenteism si performante scolara slabe;

- pierderea interesului pentru anumite activitati scolare sau extrascolare, pentru
sport sau alte hobbyuri
39.Sdr de oboseala cronica
Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau extenuare
severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte
simptome, dar cel principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni
Cauze: Doctorii nu cunosc cauzele sindromului de oboseala cronica. Unele persoane
dezvolta acest sindrom dupa o infectie virala sau bacteriana, cum ar fi gripa, dar nu exista
dovezi in acest sens. Alte teorii incrimineaza sistemul imun, sistemul nervos, sistemul
endocri(hormonii si glandele) si istoria familiala . Cu toate acestea, nu exista destule
dovezi pentru nici una dintre aceste ipoteze.

Simptome: Oboseala si celelalte simptome descrise mai jos pot debuta brusc sau
pot sa se dezvolte gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau luni:
- uitarea, pierderea memoriei, stareconfuzionala sau dificulate de concentrare;
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei;
- dureri musculare si articulare;
- cefalee
Factori de risc:
Desi persoanele care sufera de sindromul de oboseala cronica au in general intre 25 si 45
de ani si 6 persoane din 10 sunt femei, nu exista dovezi care sa arate care sunt factorii de
risc pentru dezvoltarea acestui sindrom.Boala se intalneste rar la copii. Poate aparea la
adolescenti, mai ales la tinerele adolescente. Spre deosebire de adulti, adolescentii au mai

multe sanse sa dezvolte sindromul dupa un episod de boala precum mononucleoza sau
gripa.
Investigatii:
- HLG,VSH,glicemia,TSH,analize de biochimie,examen sumar de urina.
- Teste suplimentare:
- anticorpii antinucleari pentru diagnosticul de LES;
- factorul reumatoid, pentru diagnosticul de artrita reumatoida;
- testul HIV;
- teste pentru boala Lyme, in cazul expunerii la capuse.
40.Obezitatea la copil etiologie
41.Clasificarea obezitatii la copil
42.Complicatiile obezitatii la copil
43.Cardiopatia ischemica etiologie
1.Factori coronarieni:
- ASC coronariana 95%
- anomalii ale arterelor coronariene
- embolii coronariene(FiA)
- vasculite(periarterita nodoasa, boala Kawasaky, lues, CMV)
- Tromboze(policitemie,dupa iradiere, cocaina,transplant cardiac)
- tulburari ale coronarelor mici (DZ,cardiomiopatia hipertrofica, spasm coronarian
angina Prinzmetal si sdr X coronarian)
2.Factori extracoronarieni:
- cresterea nevoilor energetice ale miocardului
- hipertiroidia
- tulburari de ritm cardiac
- stari febrile
- HTA
- scaderea fluxului coronarian
- stenoza mitrala
- insuficienta aortica
- HTP
- tulburari metabolice(amiloidoza, hemocistinurie)
44.Cardioparia ischemica clasificare
1.In fct de durere
A. Cardiopatia ischemica dureroasa
Angina pectorala stabila
Angina pectorala instabila
Infarctul miocardic acut
B. Cardiopatia ischemica nedureroasa
Moartea subita coronariana
Tulburari de ritm de origine ischemica
Insuficienta cardiaca de origine ischemica
Descoperirea EKG intamplatoare

2.Dupa societatea internationala de cardiologie

A. Oprirea cardiaca primara
B. Angina pectorala
- de efort
- de novo
- agravata
- stabila
- spontana
C.Infarctul miocardic
- IM acut
- IM vechi
D. Insuficienta cardiaca de natura ischemica
E. Aritmii cardiace de natura ischemica
3.Dupa Canadian Cardiovascular society
CLASA I: Activitatea obisnuita nu provoaca angina angina doar la efort
fizic intens sau rapid sau de lunga durata
CLASA II: Limitare usoara a activitatii obisnuite angina la mers sau urcat
scari, deal, la efort fizic postprandial, pe vreme rece, stres emotional sau doar in
primele ore dupa trezire.
CLASA III: Limitare marcata a activitatii obisnuite- angina la mers pe un
teren plan 100-200 m sau la urcat pe scari un etaj in ritm normal, in conditii
normale
CLASA IV: Incapacitatea de a desfasura vreo activitate fizica fara disconfort
sau angina de repaus
45.Tratamentul cardiopatiei ischemice
1.Tratament nefarmacologic : identificarea si combaterea factorilor de risc
(modificarea stilului de viata- alimentatia, sedentarismul, fumatul, consumul exagerat de
alcool, controlul glicemiei la pacientii diabetici)
2Tratamentul farmacologic
a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spray
- sever - nitroglicerina i.v.
b). cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung recomandate in
angina pectorala sunt indicate :
1.Betablocantele (propanololul, atenololul, metroprolol);
2.Nitratii (nitroglicerina, isosorbid dinitrat);
3.Blocantele canalelor de calciu.
4.Reducerea procesului de ateroscreloza:
- medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati
- metabolice trimetazidina
- antiagregante - aspirina , clopidogrel)
- antioxidante
asocierea cea mai frecvent folosita este intre nitriti si betablocante ( ex. nitrati+
betablocante cu actiune prelungita - atenolol, metoprolol);

 -alta asociere : nitrati + blocante de calciu;

-sau betablocante + blocante de calciu.
Tratamentul chirurgical al anginei pectorale
1). Angioplastia coronaniana percutana ( PTCA ), cu balonas are indicatie la
pacientii cu afectarea unui singur vas. Exista insa riscul retrombozarii. Asocierea
concomitenta a inhibitorilor glicoproteinei II b / III a s-a dovedit eficienta in
privinta ameliorarii riscului de ocluzie acuta si de restenozare.
2). Stentarea

3). Grefa by pass coronanian ( CABG ) - reprezinta tratamentul de alegere in

coronaropatia complexa ( afectarea a 3 sau mai multe vase). Desi afectarea unui
vas poate reprezenta o indicatie pentru angioplastia coronariana percutana, totusi
in privinta sigurantei si certitudinii mentinerii vascularizatiei coronariene, CAGB
este superioara;

Tratamentul ischemiei asimptomatice

Trebuie individualizat in functie de urmatoarele:
a). gradul pozitivitatii la testul de efort;
b). varsta, profesie, conditie medicala generala.

Acestor bolnavi li se recomanda efectuarea angiografiei coronariene asociata sau

nu cu by pass coronarian (recomandata la pacientii cu ischemie severa, evaluata
anterior prin metode non - invazive);
masurile generale de tratament includ beta-blocantele si aspirina

46.Managementul pacientului cu cardiopatie ischemica

educatie
aspecte de tratament
aspecte de evaluare periodica
complicatii- abordare
stabilirea conditiilor clinice asociate- boli asociate dislipidemii, diabet,
obezitate, arteriopatii, HTA
stabilirea factorilor de risc cardiovascular ai pacientilor: nivelul TA sistolice si
diastolice, nivelul presiunii pulsului la varstnici, varsta, fumatul,dislipidemie,
glucoza plasmatica a jeune crescuta ( 102-125 mg/dl test de toleranta la glucoza
alterat,istoric familial de boala cardiovasculara sub 55 ani la barbati si sub 65 la
femei, obezitate de tip abdominal : la barbati > 102 cm si la femei > 88 cm ,
sforait apnee in somn si tipul de personalitate
modificarea stilului de viata
47.Cauze si clasificare dislipidemii
Dislipidemiile pot fi primare sau genetice
secundare:
- Obezitate, sedentarism
- DZ
- Consum de alcool

- Hipotiroidism
- IRC
- Contraceptive orale
- Diuretice
- Betablocante
48.Managementul pacietului cu dislipidemie
1. depistarea si selectarea dislipidemiilor
2.masurarea si inregistrarea factorilor de risc
3. evaluarea riscului, se ia in considerare si comorbiditatea
49.Tratamentul dislipidemiilor
Are ca scop reducerea nivelului de CT, LDL, TGL si cresterea HDL dar si
inlaturarea altor factori de risc( fumatul, consumul excesiv de alcool, HTA,
obezitatea)
1. Tratament dietetic indicatii de dieta (6 luni) dar si modificarea stilului de
viata
2. Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos
1. Inhibitori ai HMG COA Reductaza (enzima care intervine in sinteza
colesteroluli in ficat) STATINE
- scad LDL cu 25-60%
-stabilizeaza placile de aterom
-influenteaza mai putin HDL si TGL
- monitorizare transaminaze si CK
a) Simvastatinum ( Simvacard, Simvor, Vasilip, Zeplan, Zocor
b) Lovastatinum (Lovastatin, Medostatin)
c) Pravastatinum (Pravator, Lipostat)
d) Fluvastatinum (Lescol)
e) Atorvastatinum (Sortis)
f) Rosuvastatinum ( Crestor)

2. Fibratii
- scad TGL
- cresc HDL
- influenteaza mai putin CT si LDL
a) Bezafibratum (Regardin)
b) Fenofibratum ( Lipanthyl 160 mg, Lipofib)
c) Ciprofibratum (Lipanor)
3. Acid nicotinic si derivati
a) Acipimoxum (Olbetam)
b) Acidum nicotinicum (Niaspan- vit din grupul B)
- scad TGL, mai putin LDL

4. Alte hipolipemiante

a) Acid omega 3 (Omacor)

b) Ezetimibum (Ezetrol)
c) 1. determinarea periodica a CT la barbatii de varsta medie si a femeilor dupa
menopauza si varstnici
d) 2. recomandari asupra modificarii stilului de viata
e) 3. combaterea factorilor de risc adiacenti
f) 4. indicatii de dieta
g) 5. initierea tratamentului medicamentos
h) 6. monitorizarea efectelor adverse asupra ficatului si muschilor
i) 7. tratament profilactic cu aspirina
50.Diagnosticul IMA
Diagnosticul (semne si simptome)
durere retrosternala de intensitate mare, cu caracter constrictiv sau de
apasare, cu iradiere spre gat si membrele superioare, insotite de simptome
asociate: transpiratii profuze, dispnee, fatigabilitate, vertij, greata sau
varsaturi.
examenul obiectiv - nespecific,
auscultatia poate decela zgomot 3 prezent (S3),
se poate observa dilatatia venelor de la baza gatului (turgescenta
jugularelor),
edem pulmonar,
suflu de regurgitare mitrala nou sau mai intens ca pana acum, suflu de
DSV (cazurile cu prezentare tarzie-ruptura de SIV).
Paraclinic:
Modificari ECG subdenivelare de segment ST si negativarea undei T in
AI/NSTEMI.
Modificari ECG cu supradenivelare de segment ST de mai mult de 1 mm,
in 2 derivatii invecinate, sau HBAS in STEMI
inferior: D2, D3, aVF
anterior: V1-V6
antero-septal: V1-V3
lateral: D1, aVL, V4-V6
Modificari ECG cu subdenivalare de segment ST mai mare de 1 mm in
V1-V3 pledeaza pentru STEMI posterior
Biomarkeri cardiaci:
CK, izoenzima sa CK-MB, troponina I (TnI) sau T (TnT) si mioglobina:
TnI sau TnT sunt specifice afectarii cardiace si cresc la 4-6 ore, scad
treptat pana la ziua 10. Au specificitate buna cu implicatii prognostice
CK-MB crestere rapida in 4-6 ore cu scadere rapida in 36-48 ore.
Se recomanda evaluarea lor la fiecare 6-8 ore in primele 24 ore.
Ecocardiografia
poate vizualiza tulburari de cinetica globala si segmentara/regionala,
se poate determina functia sistolica a VS, iar daca aceasta este scazuta,
prognosticul este mai prost.

 Daca diagnosticul este nesigur, se va apela la ecocardiografie, RMN cord pentru

diagnosticul diferential cu disectia acuta de aorta sau embolia pulmonara.
Proteina C Reactiva este de mare sensibilitate si poate ajuta la identificarea
pacientilor cu risc inalt si leziuni complexe asociate.
Factorul natriuretic cerebral (BNP) este predictor independent al mortalitatii in
NSTEMI.
Imagistica
Imagistica perfuziei miocardice efectuata cu ajutorul scintigrafiei cu
thaliu, teste de efort, teste farmacologice sau ecocardiografice cu
dobutamina.
51.Tratamentul IMA
Masuri generale:
Tratamentul STEMI necesita reperfuzia imediata a vasului ocluzionat.
Tratamentul AI/NSTEMI implica stabilizarea placii instabile si a
trombocitelor activate.
Strategia invaziva precoce, in comparatie cu strategia conservatoare, inseamna
beneficiu, atat in privinta mortalitatii cat si a morbiditatii.
Medicatie:
Aspirina (AAS) se administreaza cat mai precoce si continua pe perioada
nedeterminata. Doza initiala va fi intre 162-325 mg (Clasa I)
Clopidogrel se va administra intr-o doza de 75 mg/zi, in caz de intoleranta
la AAS, sau cand nu se planifica terapie interventionala:
se va intrerupe cu cel putin 5-7 zile inainte CABG elective pentru a
reduce riscul de sangerare (Clasa I).
Se va continua o luna in cazul implantarii MBS si 12 luni in cazul DESstent farmacoactiv.
Terapia antianginoasa cu nitrati si beta-blocante se va initia in momentul
in care starea hemodinamica a pacientului o va permite
Nitratii se vor evita in caz de
hipotensiune (Tas<90 mm Hg),
in cazul suspiciunii de VD (VD), sau
in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum
sildenafilul.
Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de oxigen al
miocardului.
Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus
Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15
minute.
Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie
la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care betablocantele si nitratii nu amelioreaza simptomele de ischemie.
Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina.

Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta semnelor

si simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva.
Oxigenoterapie, 4-6 l/min.
Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica (LMWH)
cu administrare subcutanata
se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I).
Enoxaparina este de preferat inaintea HNF,
in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale
(CABG), in 24 ore de la debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia).
Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina,
reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul
trombocitemiei induse de heparina:
antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare
e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina,
daca in conduita terapeutica este inclus si cateterismul
precoce si angioplastia (clasa I)
eptifibatide sau tirofiban
se va administra la pacientii cu ischemie in curs, troponina
crescuta sau alte modificari cu risc mare in ciuda atitudinii
terapeutice conservative (Clasa IIa).
Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara.

IECA sunt indicati in

disfunctie de VS (FE<40%),
in IM anterior,
in congestie pulmonara, acestia
imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica.
Blocantii receptorilor de angiotensina ARB,
reprezinta o alternativa la pacientii cu intoleranta la IECXA.
Terapia normolipemianta cu inhibitori de HMG-CoA reductazei (statine)
se initiaza inainte de determinarea nivelelor lipidice (tinta: LDL,100
mg/dl, LDL,70 mg/dl la pac cu risc crescut).
Antagonistii aldosteronici, spironolactona, eplerenona,
se vor administra la pacientii postinfarct cu ICC in absenta disfunctiei
renale sau a hiperpotasemiei.
Aritmiile ventriculare semnificative se vor trata cu amiodarona.
administrarea profilactica a agentilor antiaritmici, precum flecainida
(clasa IC) pentru EXV se asociaza cu mortalitate crescuta.
Fibrinoliticele, precum alteplaza (tPA), reteplaza (rtPA), tenecteplaza (TNK),
administrate in STEMI
scad mortalitatea si imbunatatesc functia VS.
se administreaza in primele 12 ore dupa debutul simptomelor
in prezenta supradenivelarii ST mai mari de 1 mm in 2 derivatii invecinate
sau HBAS nou in absenta contraindicatiilor.

 In primele 3 ore se prefera PCI,

in special daca pacientii cu STEMI au risc mare de soc cardiogen,
hemoragie.
Nu exista beneficii ale tratamentului fibrinolitic in AI/NSTEMI.
Diureticele, precum furosemidul,
in cazul prezentei semnelor si simptomelor de ICC.
Dobutamina
2-20 micrograme/kg/min iv,
la TAs intre 70-100 mm Hg,
in prezenta semnelor de edem pulmonar acut sau soc cardiogen cu debit
cardiac scazut
Dopamina
5-15 micrograme/kg/min iv
in prezenta semnelor si simptomelor de soc.
In IM de VD se administreaza solutii iv.
Pentru normalizarea glicemiei: insulina
Prima linie
In STEMI sau IM-HBAS nou obiectivul primar este terapia prin reperfuzie
Beneficiile aduse de reperfuzie au fost mai mari la cei tratati mai devreme.
Strategia precoce prin interventie coronariana percutana (PCI) a redus
semnificativ riscul mortalitatii, IM nonfaatal si ischemia recurenta
in prezenta facilitatilor terapeutice se prefera angioplastia coronariana imediata si
PCI cu timp usa-balon 90 minute.
Strategia invaziva precoce este benefica si in AI/NSTEMI,
mai ales la cei cu risc mare cum ar fi
angina/ischemia recurenta la efort fizic redus cu sau fara simptome
de ICC,
in ciuda terapiei antiischemice,
la nivele ridicate ale TnT sau TnI,
subdenivelare ST noua,
instabilitate hemodinamica,
tahicardie ventriculara sustinuta,
PCI in ultimele 6 luni sau inainte de CABG.
52.Recomandari la externarea pacientior cu IMA
Regim alimentar
Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta
II. Hiposodat in caz de hipewrtensiune si ICC.
Exercitii fizice
Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana
Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.
Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati.

 Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta

simptomelor.
Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.
Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau
ischemie are prognostic bun pe termen lung.
Preventie
Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana.
Se recomanda reabilitare cardiaca.
Controlul greutatii corporale.
Abandonarea fumatului.
Modificarea factorilor de risc.
53.Dg diferential al sd coronariene
Diagnostic diferential
Cardiac:
pericardita,
miocardita
B. aortei:
disectia acuta de aorta
B. pulmonare:
embolie pulmonara
B. gastrointestinale:
afectiuni esofagiene,
colecistita acuta
54.EPA diagnostic
Prezentare
Dispnee acuta, tuse
Stop cardiac, soc cardiogen
Aslte caracteristici care pot reflecta cauza:
durere toracica, palpitatii BCI, IM, aritmie?
Istoric de dispnee la efort BCI, IC ?
Oligurie, hematurie IRA
Semne de hemoragie intracraniana
Evaluarea initiala rapida
La pacientul are stare generala alterata (nu poate vorbi, hipoxic,
TAs<100mmHg) incepe tratamentul imediat
La pacientul stabil oxigenoterapie, diuretic
Investigatii urgente:
ECG: Tahicardie sinusala (cea mai frecventa), aritmii cardiace: FA, TSV,
TV, modificari de segment ST (STEMI, NSTEMI, AI), boala cardiaca
(HVS, B mitrala)

 Rx toraco-pulmonara: confirma dg: hiluri largite, colectie pleurala, linii

Kerley B, cardiomegalie. Se exclud pneumotoraxul, TEP, sindroamele de
condensare.
Gazele sanguine: tipic, scaderea PaO2, PaCO2 poate scadea
(hiperventilatie), sau creste (in functie de severitatea edemului pulmonar)
Hemoleucograma: anemie, leucocitoza factorul precipitant
Ecocardiografie: evaluare functiei VS, anomalii valvulare,
55.Tratamentul EPA
Monitorizarea pacientului
Pacientul in pozitie sezand in pat
Oxigenoterapie pe masca, CPAP sau ventilatie mecanica daca dispneea nu
poate fi imbunatatita
Tratamentul aritmiilor ce determina instabilitate hemodinamica
Management:
Diamorfina 2,5-5 mg iv
Metoclopramid 10 mg iv
Furosemid 40-120 mg iv lent
Acces venos si ex. paraclinice: hemoleucograma, biochimie, enzime
cardiace
Daca Tas > 90 mm Hg, iar pacientul nu are Sao:
NTG slg, 2 pufuri
NTG pev 1-10 mg/h,
creste viteza la fiecare 15-20 min, masurarea TA (obiectiv
TAs = 100 mm Hg)
Monitorizeaza pulsul, TA, frecventa respiratiilor, saturatie de O2
Combinarea diureticelor, vasodilatatoare si inotrope.
Pacientii 2 categorii:
pacientii cu soc (TA < 100 mm Hg)
pacienti stabili hemodinamic, cu TA > 100 mm Hg
Pacientii cu TAs < 100 mm Hg
Pacientul in soc.
Alegerea agentului inotrop:
TAs 80-100 mm Hg si extremitati reci:
Dobutamina 5 mcg/kg/min, crescand cu 2,5 la fiecare 10-15 min la
max 20 mcg/kg/min pana la TAs >100mm Hg.
Se poate combina cu dopamine 2,5-5 mcg/kg/min
TAs < 80 mm Hg: bolus lent de epinefrina (2-5 ml din solutia 1/10 000),
repetat daca e nevoie.

 Dopamina la doza > 2,5 mcg/kg/min - actiune presoare aditiv la

efectul direct si indirect inotrop, putand fi folosita si-n doze mai
mari (10-20 mcg/kg/min) daca TA ramane scazuta.
Adrenalina in pev e preferata dozelor mari de dopamina ca agent
inotrop alternativ. Cand TA creste peste 100 mm Hg, se adauga
vasodilatatoare precum nitroprusiat/hidralazina, sau NTG pentru a
contrabalansa efectele presoare. Adrenalina poate fi asociata cu
dobutamina si/sau inhibitorii de fosfodiesteraza, in contextul VS
insuficient.
BCIA poate fi folosit cu/fara agenti inotropi, in conditiile unor
cauze potential reversibile ale EPA. (IM, DSV)
Se administreaza doze de diuretice in continuare.
56.Clasificarea disectiei de aorta in fct de sediu
disctii proximale (ruptura localizata la nivelul Ao ascendente): tip
I (se extinde la nivelul intregii aorte) si II (hematomul se extinde
pana la nivelul originii trunchiului brahio-cefalic)
disectii distale: tip III, sub nvelul a. subcalvii stg
57.Cauze si dg TEP
Simptome:
- debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau
hemoptizii
Obiectiv:
tahicardie si tahipnee, hTA in prezenta jugularelor turgescente
semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente, suflu
sistolic de IT, S3 de VD, regurgitare pulmonara
cianoza: TEP mare
frecatura pleurala, colectie pleurala
tromboflebita de mi
subfebrilitati
RX:
normal, in contextul tablou clinic respirator sever
hemidiafraagm ascensionat, mici colectii pleurale
HLG: leucocitoza cu neutrofilie, usoara crestere a CK, Tn
Ecocardiografie:
exclude alte cause de HTP (IMA, tamponada)
VD dilatat, dilatartea AP, regurgitare tricuspidiana
D-Dimeri: sensibili, dar nespecific (sarcina, traumatisme, varstnici, tumori)
CT spiral (angio CT) cu subst de contrast
evidentierea directa a trombului pana la nivelul ramurilor segmentare
(imagine lacunara de dimensiuni variabile in lumenul arterial)
scintigrafia pulmonara:

 scintigrafia de perfuzie cu defectede captare, cu aspect normal la

scintigrama de ventilatie
Angiografia pulmonara gold standard cand diagnosticul neinvaziv este
echivoc
Cauze:
- TVP
- emboli septici (endocardita tricuspidiana)
- emboli grasosi (fracturi)
- lichid amniotic
- paraziti
- neoplazii
58.Scopul planningului familial
Scopul principal al planificarii familiale este mbunatatirea calitaii vieii,
planificarea familiala ncadrandu-se astfel n preventia primara care este specifica
medicului de familie, fiind de fapt prevetia unei sarcini nedorite.
Pacienii se prezinta ntr-un serviciu de planning familial si contraceptie din diverse
motive ca de exemplu:
- evitarea unei sarcini nedorite
- protecie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
- spaierea ntre sarcini.
- investigaii suplimentare in cazul prezentei sterilitaii.
- tratamentul disfunciilor sexuale din cadrul cuplului.
punerea diagnosticului de sarcina.
59.Principalele metode de contraceptie hormonala
-contraceptive estrogenice
-contraceptive progesteronice
-implante hormonale subcutanate
-inel intravaginal
-plasture transdermal
-contraceptive hormonsle injectabile
-contraceptie postcoitala
60.Contraceptia hormonala
- contraceptivele hormonale sunt constituite din steroizi sexuali feminini estrogen i
progesteron sintetic sau numai dintr-un compus progesteronic.
- acestea pot fi administrate sub forma de contraceptive orale, implante si preparate
injectabile.
- contraceptivele hormonale cel mai frecvent utilizate sunt cele orale combinate( COC):
monofazice( cu aceeasi doza de estrogen si progesteron administrate in fiecare zi a
ciclului) si multifazice( bifazice sau trifazice), in care doze variate de steroizi sunt
administrate de-a lungul celor 21 de zile ale ciclului( in general doza de progesteron
diminua progresiv in aceste preparate).

Mecanismul de actiune principal al COC este de a inhiba ovulatia, existand mecanisme

aditionale care se datoreaza in special progesteronului( inhibarea ovulatiei prin supresia
secretiei de LH, ingrosarea mucusului cervical, atrofierea endometrului, alterarea
motilitatii uterului si a trompelor uterine).
Ovulatia insa poate fi inhibata i cu o doza mult mai mica din fiecare hormon
efect evident cand cei 2 agenti se administreaza combinat.
COC suprima secretia bazala de FSH si LH.
COC diminueaza capacitatea glandei hipofize de a sintetiza gonadotropine atunci
cand este stimulata de hormonul hipotalamic eliberator de gonadotropine( GnRH).
Foliculii ovarieni nu ajung in stadiul matur, estradiolul este sintetizat in cantitati reduse,
iar peak-ul de LH de la mijlocul ciclului nu se produce. Ovulatia nu are loc, corpul luteal
nu se formeaza si progesteronul nu se sintetizeaza. Aceasta blocare a ovulatiei este
dependenta de doza.
COC recente, minidozate nu realizeaza o blocare foarte intensa, permitind o
concentratie bazala relativ mai mare de FSH si LH decat formulele cu doze mari. Aceasta
determina o probabilitate mai mare a aparitiei ovulatiei daca administrarea pilulei a fost
omisa, sau daca pacienta urmeaza un tratament medicamentos care interfera cu actiunea
OC.
61.Contraindicatii contraceptie orala
Contraindicatiile absolute ale administrarii CO:
- tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai ceea ce
demonstreaza o predispozitie genetica pentru tromboza venoasa.
- boala cerebrovasculara.
- boala cardiaca ischemica coronariana
- afectarea grava a functiilor hepatice
- suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san.
- sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
- sarcina suspicionata sau in evolutie.
- fumatoare peste 35 de ani.
- hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa( valori mai mari de
750 mg/dl reprezinta contraindicatie datorita riscului de pancreatita).
- HTA severa.
Contraindicatii relative ale administrarii CO:
- Migrena insotita de aura( migrena clasica adica cea de origine
vasculara), precum si alti factori de risc pentru AVC: varsta inaintata,
fumatul, HTA, determina discontinuitatea folosirii CO sau stoparea lor.
Pe de alta parte migrena care se datoreaza variatiilor hormonale si care
coincide cu menstruatia( migrena fara aura) nu prezinta contraindicatie
de administrare a CO ci dimpotriva acestea pot determina disparitia ei
prin administrarea de CO in doze mici zilnic sau prin administrarea
unui agent progesteronic zilnic( 10 mg.medroxiprogesteron acetate).
- HTA daca este controlata corespunzator , se permite administrarea CO.
- Leiomiomul uterin: nu reprezinta o contraindicatie pentru ca CO nu
stimuleaza cresterea lui insa pot reduce sangerarea menstruala.

Diabetul zaharat gestational este permisa utilizarea CO daca se

monitorizeaza glicemia a jeun; daca femeia alapteaza se ia in
considerare administrarea minipilulei cu progesteron.
Interventiile chirurgicale necesita oprirea administrarii pilulei cu 4
saptamani inainte, daca se cunoaste data interventiei, mai ales daca se
presupune o imobilizare la pat, in felul acesta crescand riscul de
tromboza venoasa.
Epilepsia : administrarea antiepilepticelor pot diminua efectul
contraceptiv al CO.
Siclemia : riscul de tromboza in aceasta boala este teoretic; protectia
impotriva sarcinii justifica folosirea CO.
Diabetul zaharat: exista un risc minim la persoanele cu complicatii
vasculare date de aceasta boala.
Litiaza biliara: CO nu determina formarea pietrelor, insa pot accelera
simptomele la pacientii cu aceasta boala.
Lupusul eritematos sistemic. CO pot exacerba boala si afectarea
vasculara data de aceasta; in acest caz minipilula cu progesteron este o
alegere buna.

62.Diagnosticul de sarcina in primul trimestru

SIMPTOMELE CARE NE CONDUC LA SUSPICIUNEA DIAGNOSTICULUI DE
SARCIN:
Amenoreea( absena menstrei) care de cele mai multe ori este primul simptom de
sarcina, mai ales cand apare la o femeie tanara , normal menstruata, cu activitate
sexuala si la care nu se deceleaza o alta cauza de amenoree.
Manifestari neuro- vegetative: greata, varsaturi mai ales matinale, meteorism
abdominal.
Mictiuni frecvente.
Marirea de volum a sanilor, care sunt tensionati si durerosi.
Senzatie de oboseala sau somnolenta.
Diagnosticul de sarcina este confirmat de examenul echografic sau de testele biochimice
si radioimunologice care se bazeaza pe detectarea in urina sau sange a
HCG( gonadotropina corionica umana), care este o proteina produsa de placenta sau de
precursorii acesteia; testul este ieftin, usor de folosit si detecteaza sarcina la aproximativ
2 saptamani de intarziere a menstrei; In cazul testelor imunologice acestea devin
pozitive cu 3-4 zile inainte de data probabila a menstrei, fiind deci mult mai sensibile,
dar si mai scumpe.

63.Investigatii la luarea gravidei in evidenta

Se determina grupul sanguin si Rh-ul gravidei; daca gravida are Rh-ul negativ,
se va determina si Rh-ul partenerului, pentru a putea diagnostica precoce
incompatibilitati mai ales in sistemul Rh.
Hemoleucograma( pentru hemoglobina si hematocrit).
Glicemia.
Examenul sumar de urina( pentru albumina si glucoza).
VDRL sau orice reactie disponibila de serologie a sifilisului.

 Testul HIV.
Serologie ( Ig G si Ig M pentru principalele boli infectioase care interfera cu
evolutia normala a sarcinii si anume : toxoplasmoza, listerioza, citomegalovirus,
rubeola, infectia cu VHB sau VHC).
Examenul citologic si bacteriologic al secretiei vaginale( mai ales pentru
gonococ, streptococ hemolitic grup B , trichomonas vaginalis, chlamidia
trachomatis, candidoza).
In cazuri speciale se completeaza setul de analize cu dozari de anticorpi anti Rh
sau anti grup A sau B.
Daca gravida are peste 35 de ani ( chiar si la varsta mai mica se face dublu si
triplu test in vederea stabilirii unui risc crescut pentru principalele malformatii
fetale si anume : sindromul Down, sindromul Eduard etc.) Daca gravida
prezinta risc pentru aceste afectiuni , dupa 16-18 saptamani se va practica
amniocenteza in scop diagnostic.

Echografia obstetricala :
este utilizata pentru punerea diagnosticului de certitudine , cel mai precoce,
adica la sfarsitul saptamanii a patra si inceputul saptamanii a cincea calculate de
la prima zi a ultimei menstruatii;
ea precizeaza varsta sarcinii, existenta avorturilor incipiente sau a sarcinilor
oprite in evolutie.
Intr-o sarcina cu evolutie normala sunt recomandate minimum trei examinari
ecografice, deci una pe trimestru( intre a 14-16 saptamana, intre a 22-25sapt., si
intre a 35-37 sapt.).
uterul gravid prezinta in a cincea saptamana de amenoree sacul ovular( uterul se
exploreaza bine cu vezica urinara plina).
in jurul saptamanii a saptea pot fi decelate BCF( bataile cordului fetal) cu o
frecventa de 160b/min.
in a 12-14 saptamana de amenoree se vizualizeaza craniul fetal.

64.Disgravidia precoce
reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si care influenteaza echilibrul

hidro-electrolitic si starea de nutritie. De obicei insotesc primele 8-20 saptamani de

sarcina; se considera ca se asociaza cu un nivel crescut de estrogeni.
Simptomele debuteaza la 2 saptamani dupa prima menstruatie absenta.
Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata,
varsaturi si senzatie de voma, acidoza, mictiuni rare, oboseala, senzatie de foame
continua.
Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer,
colecistita, pielonefrita, anxietate.
Tratamentul se face in ambulator, cu exceptia cazurilor severe la care este indicata
spitalizarea pentru restabilirea volumului circulant si a starii nutritionale pe cale
parenterala.
Se vor evita grasimile si se vor consuma des cantitati mici de lichide pentru a evita
depletia de volum plasmatic.

 Pe cat posibil se evita orice medicament, acestea putand fi date numai la indicatia
stricta a medicului.
Complicatiile posibile pot fi:
intarzierea cresterii intrauterine si anomalii fetale
retinita hemoragica
afectare hepatica
deteriorare SNC uneori pana la coma
evolutia digravidiei precoce este in general favorabila daca greutatea pacientei se
mentine la peste 95% din greutatea anterioara sarcinii.

65.Disgravidia tardiva
Este o afectiune proprie ultimei jumatati a perioadei de gestatie, caracterizata
din punct de vedere clinic prin triada simptomatica: edeme, hipertensiune,
albuminurie.
Aceste simptome impreuna cu cresterea excesiva in greutate, apar de regula
dupa saptamana a 20 a de gestatie.
Cauza este necunoscuta, fiind prezenta in special la extremele de varsta fertile
ale femeii si anume: la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de peste
35 de ani.
Substratul fiziopatologic este reprezentat de vasospasm care in final duce la
instalarea hipertensiunii. Vasospasmul si lezarea endoteliului vascular in
combinatie cu hipoxia locala duce la hemoragie, necroza cu afectarea finala a
diverselor organe. La femeia gravida normotensiva exista o toleranta la
substantele vasoconstrictoare aceasta fiind mediata de sinteza de prostaglandine
( prostaciclina) cu efect vasodilatator de catre endoteliul vascular ; in caz de
preeclampsie exista o secretie crescuta de tromboxan cu proprietati
vasoconstrictoare. Graviditatea in mod normal creste volumul sanguin cu 40 %;
dar expansiunea volumului sanguin nu apare la femeile cu preeclampsie.
Vasospasmul determina o diminuare a spatiului intravascular care va afecta in
final scaderea fluxului sanguin utero-placentar care determina stagnarea
cresterii intrauterine a fatului sau moarte intrauterina. Afectarea circulatiei
determina si reducerea perfuziei renale cu scaderea filtrarii glomerulare ;
edemele apar probabil prin maldistributia fluidului extravascular.

Manifestari clinice:
Cresterea tensiunii arteriale( > 140/90mm Hg), inregistrata la 2 determinari
succesive la interval de sase ore.
Proteinurie >300mg/ in urina colectata in 24ore sau + sau mai multe+++ pe un
singur specimen urinar.
Edeme ( in trecut acestea erau considerate ca semn important de preeclampsie
insa, actual acestea se considera ca apar si la gravidele care nu vor dezvolta
preeclampsie; prin urmare prezenta lor nu pune diagnosticul de preeclampsie ,
insa absenta acestora practic exclude diagnosticul. Totusi prezenta edemelor la
nivelul mainilor si a fetei asociata cu cresterea rapida in greutate poate constitui
un semn de avertizare.

Crestere rapida si excesiva a greutatii.

Durere epigastrica
Cefalee.
Hiperreflexie evidentiata la nivelul genunchilor.
Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar, exudat
retinian de aspect vatos.
Amnezie.
Oligurie.
Anurie

Manifestari clinice in preeclampsia severa:

Hipertensiune (TA>160 /110 mm Hg) inregistrata la cel putin doua
determinari la interval de 6 ore cu pacienta in repaus la pat.
Proteinurie> 5 g in 24 de ore ( 3+ sau 4+ in caz de determinare calitativa)
Oligurie (< 400ml in 24 de ore).
Manifestari vizuale sau din partea sistemului nervos central
Durere epigastrica
Edem pulmonar sau cianoza
Afectarea functiei hepatice ( sindromul HELLP- hemoliza, cresterea
transaminazelor hepatice si scaderea trombocitelor)
Trombocitopenie( < 100.000)
Falimentul cresterii intrauterine
Diagnosticul diferential:
- hipertensiunea cronica
- hipertensiunea agravata de sarcina
Examenul paraclinic evidentiaza:
- proteinurie cu valoarea sus mentionata
- hipocalciurie ( scaderea marcata a excretiei urinare de calciu care apare
inainte de simptomatologia clinica, fiind astfel un semn valoros)
- acid uric , uree, creatinina crescuta
- clearance la creatinina crescut
- trombocitopenie
- transaminaze hepatice crescute
- cresterea produsilor de degradare a fibrinei
- cresterea timpului de protombina
- scaderea fibrinogenului
- cilindrii granulari, eritrocitari, leucocitari in urina
- cresterea densitatii urinare specifice
- hiperbilirubinemie
Tratamentul:
- cazurile grave cu: TA>160/110, proteinurie >5g/24 ore, tulburari vizuale,
cerebrale, cefalee, alterarea starii de constienta, edem pulmonar,
epigastralgii se interneaza si se induce nasterea cat mai repede posibil ;

odata ce nasterea a avut loc TA trebuie sa revina la normal in cel mult 2

saptamani; daca aceasta nu se intampla in cel mult opt saptamani cel
mai probabil este vorba de HTA esentiala.
Cazurile care se trateaza in ambulator, vor fi urmarite din punct de
vedere al greutatii, al tensiunii arteriale si al proteinuriei; aceste cazuri
sunt exclusiv cele cu simptomatologie minima care nu pun probleme.
Se recomanda repaus la pat in spital in decubit lateral stang pe toata
durata sarcinii, administrarea de antihipertensive, sedative, si
anticonvulsivante, precum si evitarea cresterii excessive in greutate in
timpul sarcinii.
Se va masura cantitatea de urina zilnic.
Ecografie fetala pentru monitorizarea cresterii intrauterine a fatului ,
precum si examinarea Doppler ( velocimetria in vena ombilicala) pentru
a depista insuficienta placentara
Doze scazute ( 50 , 150 mg) de aspirina pot preveni uneori severitatea
sau instalarea preeclampsiei.
Administrarea de suplimente de calciu la femeile nulipare considerate la
risc poate avea un efect protectiv.

66.Modificari clinice fizice si patologice in lauzie

Se defineste ca perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse
de simbioza matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza de la sfarsitul
periodului 4 al nasterii pana la aparitia primei menstruatii; practic se considera 6
8 saptamani post partum, pentru ca nu exista criterii precise care sa marcheze
sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza pot fi amenoreice mai multe luni.
In aceasta perioada :
Uterul involueaza de la o greutate de 1000gr la 100gr( dupa 2 saptamani uterul
de la nivelul ombilicului trebuie sa devina organ pelvin , si in 6 sapatamani el
trebuie sa revina la dimensiunea normala.)
In contrast cu regresiunea uterului, la nivelul glandei mamare apare productia
lactata indusa de influente neurohormonale in perioada de gestatie. Laptele
matern inlocuieste colostrul la 3 zile de la nastere. La 3-4 zile postpartum sanii
devin tumefiati, eritematosi si sensibili la palpare datorita angorjarii fiziologice.
Daca apare mastita este necesara interventia chirurgicala si tratament antibiotic.
In aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii
tromboembolice.
Dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime
variabila, caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor
elimina ca lohii prin vagin, in primele 3 zile avand culoarea rosie( de la rosu
deschis in primele ore la rosu inchis), apoi devin galbene si vireaza spre alb
( lohii seroase) in urmatoarele 10 zile pana la 6 saptamani. Dupa aceasta etapa
incepe sub influente hormonale predominant estrogenice proliferarea
endometriala care dureaza 25-42 de zile. La femeile care nu alapteaza la sfarsitul

celor 6 saptamani de lehuzie apare prima menstruatie. Alimentatia la san sau

utilizarea CO nu afecteaza durata sau caracteristicile lohiilor.
Colul uterin devine ferm dupa 3 zile, orificiul intern al colului se inchide si el
dupa 3 zile, iar cel extern dupa 3 saptamani.
Vaginul supradestins de prezentatie revine frecvent la dimensiunile anterioare;
se poate remarca discret colpocel in caz de perineorafie incorecta.
Peretele abdominal poate ramane cu dehiscenta muschilor drepti abdominali.
Pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali
dispare treptat.
Hemoroizii daca au existat dispar si ei treptat.
Sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu tendinta
la stari depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern care modifica
fundamental comportamentul femeii. Starea extrema a acestei situatii se
numeste psihoza puerperala care uneori poate necesita internare cu tratament
antipsihotic si antidepresiv.
Lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina,
aspectul lohiilor, evolutia cicatricei perineale( existenta hematoamelor sau a
infectiei), modificarile sanilor, curba pulsului, temperatura, tensiunea arteriala,
diureza si tranzitul intestinal. Lohiile rosii persistente, involutia uterina
insuficienta poate sugera retentie placentara si necesita tratament de
specialitate.
Femeile care alapteaza numai la san este necesar sa consume un plus de 300
calorii pe zi , un plus de lichide dar fara a fi nevoie de suplimentarea de
vitamine.
Temperatura de 38 grC sau mai mare inregistrata la 2 determinari separate,
aparuta la 24 de ore postpartum poate fi datorata urmatoarelor cauze:
Endometrita( in acest caz febra poate apare si dupa mai multe zile si
este insotita de durere in etajul abdominal inferior, sau lohii cu miros
fetid care necesita culturi si antibioterapie ( combinatia de
clindamicina cu gentamicina parenteral este cea care acopera flora
bacteriana din aceasta zona si anume: streptococul gr.B, Bacteroides,
enterococi, E.coli, Klebsiella, si Proteus ; dupa ce febra a scazut,
medicatia nu trebuie continuata oral ci se poate intrerupe) ; durerile
moderate in abdomenul inferior, mai ales in cursul alaptatului sunt
normale datorita contractiei uterului.
Infectie de tract urinar
Pneumonie
Tromboflebita septica pelvina este un diagnostic de excludere care se
face la o pacienta care este tratata pentru endometrita , care continua
sa faca pusee de temperatura si la care au fost excluse alte cauze de
crestere termica. In acest caz administrarea heparinei determina in 72
de ore scaderea temperaturii la valori normale.
Mastita
Infectia plagii perineale

 Tromboflebita superficiala afecteaza putine femei post partum si se manifesta

prin cordon venos, varicos, dureros spontan si la palpare, necesitand
antiinflamatorii, ridicarea membrului afectat, si cateodata antibiotice si
anticoagulare.
Daca femeia a reluat raporturile sexuale, dupa 6 saptamani se instituie
contraceptia, de preferinta cu progesteron care nu interfereaza cu secretia
lactata.
67.Manifestari clinice menopauza
Incepand cu varsta de 40 de ani, evaluarea de rutina a statusului medical trebuie
sa includa screening-ul pentru problemele asociate modificarilor hormonale.
Intervievarea asupra modificarilor in functia menstruala, sangerarii anormale,
tulburarilor vasomotorii, tulburarilor somnului si asupra functiei sexuale, trebuie
considerata de rutina.
Modificari comportamentale si ale dispozitiei:
Pierderea fertilitatii si a functiei menstruale poate avea consecinte asupra starii
generale a femeii si confortului acesteia. Medicul trebuie sa fie receptiv la potentiala
afectare emotionala a femeii si trebuie sa fie pregatit pentru a oferi acesteia suport
psihologic. Poate aparea dificultatea de concentrare si pierderea memoriei recente.
Afectarea produsa ca urmare a trecerii intr-o alta etapa a vietii( batranetea)
simbolizata de catre M poate fi discreta, dar suparatoare. In societatea actuala,
tineretea este pretuita in timp ce maturitatea este frecvent desconsiderata. Gradul in
care acest fapt afecteaza femeia este legat de autevaluarea aspectului propriu.
Imbatranirea poate fi neimportanta pentru unele femei, dar posibilitatea ca aceasta sa
cauzeze anxietate si depresie nu trebuie desconsiderata; studiile arata ca femeile
singure si fara copii prezinta mai frecvent depresie comparativ cu alte femei; un rol
important in aparitia ei il au si evenimentele psihosociale, statusul marital si alte
evenimente cotidiene.
Riscul de a dezvolta boala Alzheimer poate fi redus prin terapie estrogenica.
Tot in aceasta perioada apare si sindromul climacteric: caracterizat prin cresterea
anxietatii si iritabilitatii care sunt datorate mai curand factorilor psihosociali decat
statusului estrogenic. In anumita cazuri poate fi necesar consultul psihologic.
Modificari vaginale si ale tractului urinar: tesutul vaginal, uretral si al bazei vezicii
sunt cunoscute ca fiind estrogen sensibile; in decurs de 4-5 ani daca nu este utilizata
terapia de substitutie apare atrofia simptomatica: absenta lubrifierii, dispareunia si

infectiile vaginale recurente. Simptomele urinare include: disuria, necesitatea

imperioasa de a urina, infectiile recurente ale tractului urinar, incontinenta urinara la
efort.
Modificari ale libidoului.
La aceste femei poate surveni scaderea libidoului si a satisfactiei sexuale; acest fenomen
este inconstant si nu se poate generaliza. Daca apare, cel mai frecvent este determinat de
atrofia vaginala consecutiva deficitului estrogenic si care poate fi tratat cu usurinta.
Modificari cutanate.
Accelerarea acestor modificari cutanate, mai ales dupa M constituie o cauza de
ingrijorare pentru multe femei. Terapia estrogenica previne si restabileste pierderea
colagenului la nivel cutanat, insa nu poate combate efectele factorilor de mediu asupra
tesutului cutanat precum expunerea solara si fumatul.
Tulburari cardiovaculare: boala arteriala coronariana si boala vasculara cerebrala sunt
probleme de sanatate publica care determina decesul la 50% din femeile trecute de 50
de ani. In acest caz intervine ca factor de risc principal hipoestrogenemia si ca factor
de risc aditionali fumatul si hipertensiunea arteriala.
Osteoporoza:pierdera accelerata de tesut osos odata cu instalarea M.
Tulburari vasomotorii: apar la aproape din femei mai frecvent la cele la care M a
fost indusa chirurgical. Ele se remit fara terapie in decurs de 3-5 ani. Aceasta
instabilitate vasomotorie se poate manifesta si printr-o tulburare intermitenta a
somnului in absenta evidentei tulburarilor vasomotorii. Aceste valuri de caldura sunt
datorate influentelor exercitate asupra centrului termoreglator din hipotalamus de
catre nivelurile fluctuante ale steroizilor sexuali, precum si de cresterea LH; totusi
cauza exacta nu se cunoaste, ele putand persista pana la 5-7 ani dupa instalarea M.
Administrarea estrogenilor de substitutie poate determina ameliorari; in cazul
femeilor care nu prezinta risc de boala cardiovasculara se pot administra CO cu
rezultate bune. Doza de estrogeni conjugati trebuie sa fie de 2,5 mg initial, dupa care
se scade treptat la 1,25 in decurs de cateva luni pentru a nu creste riscul de boala
cardiovasculara. Ca alternativa terapeutica se poate folosi medroxiprogesteronul
acetat 10-30 mg/zi oral sau clonidina( un agonist alpha 2 adrenergic) care poate fi
administrat oral 0,05mg de 2 ori pe zi sau 0,1 mg/sapt ca plasture transdermic.
Sangerarea anormala si amenoreea.
In aceasta perioada menstruatia poate fi neregulata, abundenta sau prelungita( datorita
ciclurilor anovulatorii), pana in momentul in care apare amenoreea definitiva martorul
cel mai evident al incetarii functiei ovariene( in acest moment estrogenii produsi de catre
ovar nu sunt in cantitate suficienta pentru a produce proliferare endometriala si absenta
productiei ciclice de progesteron nu produce hemoragie de privatie). Intrerupera
menstruatiei a fost atribuita scaderii progresive a numarului foliculilor normal functionali
prin cresterea progresiva a nivelurilor FSH in faza foliculara.
Desi anovulatia este una din cele mai comune cauze de sangerare anormala uterina,
aceasta nu este singura: sarcina trebuie considerata intotdeauna la femeile ce prezinta
cicluri menstruale, deoarece este posibila mentinerea sarcinii in decada a cincea de viata.
Pe masura ce rata sarcinii scade, creste incidenta cancerului endometrial; acest risc creste
de 5 ori la femeile ce utilizeaza estrogeni fara progesteron. De aceea orice femeie care
prezinta sangerare uterina anormala in perimenopauza trebuie investigata prin biopsie
endometriala.

68. SINDROMUL PREMENSTRUAL- SP( tulburare menstruala disforica)

Definitie:
Aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai multor
simptome (tulburari fizice, psihice si de comportament) care interfera cu activitatea
normala si poate afecta relatiile interpersonale ale pacientei, urmata de o perioada in care
aceste manifestari lipsesc.
Simptomatologie:
- psihica: agresiune, agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de energie,
bulimie, sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare,
pierderea increderii, coordonare slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans,
comportament violent sau impulsiv.
- Fizica: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala, constipatie,
cefalee, mastodinie, greata, edeme ale membrelor, dureri pelvine, transpiratii si
exacerbari ale altor afectiuni medicale preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena.
Etiologia :
Exista numeroase teorii care incearca sa explice aceste manifestari care sunt legate de
progesteron care se gaseste in cantitati variabile in faza luteala si nu apare la femeile
cu cicluri anovulatorii; de fapt SP reprezinta un raspuns anormal la modificarile
hormonale normale.
- niveluri scazute de progesteron
- niveluri crescute de estrogeni
- scaderea nivelurilor de estrogeni
- schimbari ale raportului estrogen/ progesteron
- cresterea activitatii aldosteronului
- cresterea activitatii enzimei renina- angiotensina
- niveluri scazute de endorfine endogene
- hipoglicemie subclinica
- modificari ale catecolaminelor
- raspuns la prostaglandinele endogene
- deficiente vitaminice
- exces in secretia de prolactina
Diagnosticul pozitiv:
Confirmarea recurentei simptomelor in timpul fazei luteale, de-a lungul mai multor
cicluri menstruale succesive( inregistrate prospectiv nu retrospectiv), simptome care
dispar la instalarea menstrei.
Trebuie demonstrat ca aceste simptome interfera cu activitatile zilnice si afecteaza
relatiile interpersonale ale pacientei.
Simptomele trebuie sa nu reprezinte o exacerbare a unor afectiuni psihiatrice
preexistente.
Nu au fost identificate niveluri hormonale specifice, tratamente sau markeri asociati
simptomelor premenstruale.

 Femeile care manifesta aceste simptome premenstrual trebuie supuse unei evaluari
psihologice complete pentru a identifica o boala subiacenta, ca de exemplu: depresia,
tulburarile de personalitate, hipotiroidia(10% din femeile care prezinta SP prezinta
anormalitati in functionarea glandei tiroide), care poate fi o manifestare oculta in caz
de agravare a sindromului premenstrual).
Tratamentul:
Sfaturi practice: femeile pot fi sfatuite in legatura cu schimbarea stilului de viata:
eliminarea consumului de cofeina( pentru diminuarea anxietatii si a insomniei),
oprirea fumatului, exercitii fizice regulate, dieta nutritiva( legume si fructe,
cresterea aportului de glucide si scaderea celui de lipide amelioreaza mastodinia
ciclica) scaderea aportului de sare pentru diminuarea edemelor, somn adecvat,
reducerea stresului.
Administrarea de vitamina B6: este utila in tratamentul cefaleei si a depresiei;
Supliment de calciu: 1200 mg de zilnic.
spironolactona amelioreaza meteorismul si retentia de apa; se administreaza de
1-2 ori/zi.
Bromocriptina
Inhibitori de monoamin oxidaza
Medoxiprogesteron zilnic( oral) sau Depo-Provera( im. la fiecare 3 luni).
Inhibitor de prostaglandin sintetaza sau CO in caz de dismenoree
Pacientele cu diagnosticul psihiatric de afectiune disforica premenstruala s-au
dovedit a raspunde la inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei ( care se
administreza exclusiv in timpul fazei luteale) : fluoxetina( prozac), administrat
20-40mg/zi timp de mai multe saptamani in mod continuu, pentru a obtine efectul
terapeutic; se poate administra: alprazolam cand predomina depresia sau
anxietatea in doza de 0,75-2mg/zi cu reducerea treptata a dozei.
Terapia hormonala: se administreaza substante care suprima ovulatia sau care
reduc fluctuatiile ciclice ale progesteronului seric; acestea sunt contraceptivele
orale care se administreaza fara acea intrerupere, in mod continuu 3-6 luni in
cicluri repetate. Estradiolul transdermic este utilizat la femeile care au
predominant bufeuri si transpiratii, trebuind sa fie antagonizat cu progesteron
ciclic.
GnRH-agonisti( gonadotrofin realising hormone) suprima activitatea ciclica de la
nivelul hipotalamusului si hipofizei; nu poate fi dat timp indelungat pentru ca este
scump si pentru ca poate produce un sindrom menopauza- like cu simptome de
hipoestrogenism dar, se foloseste uneori perntru confirmarea diagnosticului de
sindrom premenstrual atunci cand exista dubii; daca dupa o cura de 2-3 luni sub
forma injectabila sau spray simptomele nu cedeaza se exclude sindromul
premenstrual.
Terapia chirurgicala ca metoda extrema este reprezentata de : histerectomie si
ooforectomie.
69.Clasificarea DZ
-DZ tip 1 = deficineta absoluta a secretiei de insulina determ de distrugerea celulelor beta
pancreatice

-DZ tip 2 = rezistenta periferica crescuta la insulina si secretie inadecvata de insulina

-DZ gestational = diagnosticat in timpu sarcinii
alte tipuri de diabet: defecte genetice ale celulelor beta pancreatice,boli ale pancreasului
exocrin,endocrinopatii,diabet indus medicamentos sau prin subst chimice
70.Criterii de dg ale DZ
-valori ale glicemiei > 200 mg/dl si simpt spefic pt DZ:polidipsie,poliurie scadere
ponderala
sau
-valori ale glicemiei a jeun .126 mg/dl
sau
-valori ale glicemiei >200 mg/dl la TTGO
-HbA1C > 7
71.DZ tip 2
-80-90% din persoanele diabetice
-rezistenta la insulina
-insuficienta cel beta pancreatice
-istoric familial
-persoanele nou dg sunt majoritatea obeze
risc major de IMA si AVC
72.DZ tip 1
- distrugerea cel beta prin mec autoimun
-apare in special la tineri
-apar anticorpii antiinsulari
-se instaleaza brusc
-cetonemie,cetonurie
-necesita tratament cu insulina pe viata
73.DZ tip 2 vs DZ tip 1
-in tipul 2 cel beta pancreatice nu secreta o cantitate suficienta de insulina in timp ce in
tipul 1 cel pancreatice sunt distruse in totalitate
-in tipul 1 mecanismul de distructie a cel pancreatice este autoimun,cu aparita de
anticorpi
-DZ tip 1 necesita tratament cu insulina pe viata in timp ce D tip 2 poate fi tratat si prin
dieta si antidiabetice orale
74.Complicatii DZ
-retinopatie diabetica
-nefropatie diabetica
-neuropatie diabetica
-piciorul diabetic
-cardiopatia diabetica
-macroangiopatia cerebrala
-arteriopatia diabetica
-coma cetoacidotica

-coma hiperosmolara
-hipoglicemia
75.Evaluare pacientului cu DZ
-stabilirea unei diete
-scadere ponderala
-Hb glicozilata < 7%
-TA <130/80 mm Hg
- LDL< 100 mg/dl
-HDL>40 mg/dl
-TG<150 mg/dl
76.Particularitatile patologiei varstnicului
Principiu
Debutul clinic atipic
Debut precoce
Coexistena mai
curabile

multor

afeciuni

Parametrii clinici i biologici modificai

sunt frecvent ntlnii la vrstnici

Etiologie multipl i evoluie complex

Eficiena crescut a profilaxiei i a
tratamentului la vrstnic

Observaii
Simptomatologia se va rsfrnge asupra sistemului de
organe considerat veriga cea mai slab
Prin disfuncionalitatea mecanismelor compensatorii
Prin compromiterea simultan a mai multor mecanisme
homeostatice; ameliorri minime ale fiecreia pot aduce un
beneficiu general spectaculosmda
Se poate s nu explice un anumit simptom; nu au obligatoriu
valoare
diagnostic
,ex.
Extrasistole
ventriculare,bacteriurie,scderea toleranei la glucoz,
scderea mineralizrii osoase, contracii involuntare ale
vezicii urinare
Este puin probabil ca tratarea unei singure afeciuni s duc
la vindecarea unui pacient vrstnic
Vrstnicul este mai predispus la consecinele negative ale
bolii comparativ cu subiectul tnr

77.Cauze de incontinenta urinara

Cauze tranzitorii de incontinenta urinara
Delirul- mai frecvent ntlnit la pacienii
spitalizai
Infecia-infecii simptomatice ale tractului
urinar produc sau contribuie la incontinen
Uretrita i vaginita atrofic
Medicamente
diuretice,
anticolinergice,
sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolul

Cauze permanente
Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la
femei n absena manevrelor de stres i a reteniei
urinare care asociaz i nevoia imperioas de a
urina
Incontinena de stres- mai frecvent la femeile
vrstnice; apar scurgeri urinare instantanee
secundare unei manevre de stres; apar numai n

Cauze psihologice: depresia, psihoze

Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv
de lichide)- debit urinar excesiv care poate
depi capacitatea persoanei n vrst de a se
deplasa n timp util la toalet
Fecalomul este o cauz frecvent de
incontinen urinar; mobilizarea fecalomului
stabilizeaz continena

timpul zilei
Obstrucie uretral-frecvent la vrstnici, este
secundar hipertrofiei benigne de prostat, stricturii
uretrale, cancer de prostat; - picturi aprute dup
terminarea miciunii, senzaie imperioas de
miciune datorit hiperreactivitii detrusorului sau
incontinena prin preaplin determin retenia
urinar
Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauz rar de
incontinen; este idiopatic/secundar nervului
motor inferior sacrat; apar miciuni frecvente,
nicturie, polakiurie, reziduul postmicional este
mare(>450ml)

78.Enumerati principalele afectiuni ale varstnicului

1.Ateroscleroza cardiovascular i cerebrovascular
2. Afeciuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere
3. Polimialgia reumatic,osteoporoza,fractura de old
4.Diabetul zaharat tip2 i hiperglicemia noncetozic
5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar i cutanat
6. Escarele de presiune
7. TBC pulmonar
8. Cataracta, glaucomul,degenerescena macular
9. Surditatea
10.Mielofibroza, mielom multiplu
11. Consipatie, fecalom, incontinen anal
12. Boala Parkinson
13.Depresia i suicidul
14. Bronhopneumopatia cronic obstructiv
15. Hipertrofia benign de prostat
16. Diverticulita i angiodisplazia

79.Cauze de instabilitate
Cderile reprezint o problem major pentru vrstnici, mai ales pentru femei; sunt
nsoite de traumatisme grave i constituie a asea cauz de deces la vrstnici.Fracturile
de old consecutive i teama de cdere reprezint cauze majore de imobilizare.
Factorii de risc intrinseci care predispun la cderi sunt:
- tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la ntuneric)
- scderea auzului
- disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia periferic
- demena
- afeciuni musculo-scheletale
- afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri)
- hipotensiune postural
- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive,
anticonvulsivante
Factori de risc extrinseci sunt reprezentai de obstacole din mediul nconjurtor, surse de
lumin, podele, scri, buctrie, baie, curte, intrarea.

Profilaxie-tratament - tratarea factorilor patogenici favorizani

- reducerea riscurilor din mediul inconjurtor i a numrului de
medicamente administrate
80.Particularitatile tratamentului la varstnici
O etap important a tratamentului la aceast grup de vrst o constituie
profilaxia.Interveniile profilactice se adreseaz populaiei generale i n special
populaiei cu risc.
Intervenii pentru populaia general
Screening
TA ***
Talie i greutate
Hemocult i/sigmoidoscopie
Mamografie+_ examen clinic al snilor la
femei69 ani)
Test Papanicolau
Screening al vederii
Evaluarea problemelor consumului de
alcool

Comportament sexual
Prevenirea
BTS:evitarea
comportamentului sexual cu risc,
folosirea prezervativelor

Consiliere
Oprirea fumatului
Evitarea consumului de alcool n timpul
conducerii auto, notului,etc
Dieta : aport adecvat de calciu(la femei),
scderea consumului de grsimi saturate
i colesterol
Activitate fizic regulat

Imunizri
Vaccinarea antipneumococic
Vaccinarea antigripal
Vaccinarea DT-rapel

Prevenirea accidentelor
Chimioprofilaxie
Centura de siguran, cascheta(moto, Discuri de profilaxie hormonal la femei
bicicleta)
aflate la menopauz

Sntatea dentar
Vizite regulate la stomatolog
Splatul pe dini
***Creterea valorilor tensionale se asociaz cu morbiditate i mortalitate crescut la
aceast grup de vrst.Studii recente sugereaz c la vrstnici pot fi utilizate aceleai
valori limit pentru definirea HTA iar tratarea acesteia reduce cu 25-45% riscul de AVC i
deces secundar afeciunii cardiovasculare.

Intervenii pentru populaia cu risc

Persoane instituionalizate
PPD, vaccinare hepatitaA
Boli cronice, contact TBC
PPD
Persoane75 ani cu risc de cdere
Prevenirea cderilor
Factorii de risc pentru bolile Profilaxia cu 75-100mg aspirina/zi scade
cardiovasculare
incidena infarctelor de miocard
Se ia n considerare screeningul pentru
colesterol
Familii cu cancer de piele
Evitarea expunerii la soare, folosirea unei
mbrcmini de protecie
O atenie deosebit trebuie acordat btrnilorcu risc crescutpentru o deteriorare
mai rapid i instituionalizare; astfel, ei trebuie monitorizai mai ndeaproape: cei peste
80 ani; cei care locuiesc singuri