UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI

MASTER: APESA
AN: I

COMUNICAREA I RELAIILE PUBLICE PRIN WEB

CURS: Managementul relaiilor publice

PROFESOR COORDONATOR:
Conf.univ.dr. CORINA RDULESCU

REALIZAT DE:
Masterand: DICU MDLINA-ALEXANDRA

I.

RELAIILE PUBLICE

1. Definiii
Relaiile publice se bazeaz n primul rnd pe conceptul de comunicare public, cea
care are un puternic caracter social i este dup Pierre Zmor o comunicare formal
care nu are ambiia s ocupe cmpul total al comunicrii naturale ce se realizeaz pe un
teritoriu
O prim definiie este dat de Asociaia Internaional a Relaiilor Publice care a
stabilit c: Practica relaiilor publice este arta i tiina social a analizrii unor tendine, a
anticiprii consecinelor lor, a sftuirii liderilor unei organizaii i a implementrii unor programe
de aciune care vor servi att intereselor organizaiei, ct i intereselor publicului (D. Newsom).
British Institute of Public Opinion, a crui definiie a fost adoptat de ntregul
Commonwealth, consider c relaiile publice sunt un efort deliberat, planificat i susinut de a
stabili i de a menine nelegerea reciproc ntre o organizaie i publicul ei, iar Deutsche
Public Relations Gesselschaft prezint relaiile publice ca efortul contient i legitim de a
realiza nelegerea, de a stabili i a menine ncrederea n rndul publicului, pe baza unor
cercetri sistematice. Dup sinteza realizat de revista profesional Public Relations News,
relaiile publice sunt funcia de conducere care evalueaz atitudinile publicului, apropie
politicile i procedurile unui individ sau ale unei organizaii de interesele publicului,
planific i execut un program de aciune pentru a ctiga nelegerea i acceptarea publicului.
Efortul de a defini relaiile publice sau de a face ordine n definiiile existente este ngreunat
de faptul c formulrile respective conin att aspecte conceptuale (ce sunt relaiile publice), ct i
aspecte instrumentate (ce eficien au ele, ce proceduri de lucru folosesc cei care le practic).
Toate acestea nmulesc elementele care compun definiiile, deoarece rezultatele acestei activiti sunt
numeroase, iar uneltele folosite de practicieni sunt deosebit de variate.
n Romnia, relaiile publice sunt privite ca un domeniu relative recent (au doar un
deceniu de existen fa de 100 n SUA). Cu toate c bombardamentul informaional al
Internetului este att de intens nct a copleit societatea modern, nici n mediul online nu
s-au nregistrat pn n prezent foarte multe organizaii care aloc prea multe resurse pentru
relaiile publice, deoarece acestea nu au contientizat c reeaua poate fi un motor de
propulsare pentru acestea.

2. Relaiile publice prin web

n mod obinuit, relaiile publice n mediul online sunt cunoscute sub denumirea de
ePR (electronic Public Relations), unde particula e" desemneaz mediul electronic, P"
vine de la Public i R" de la Relaie(ii). La fel ca i pentru relaiile publice in sens general,
i pentru ePR exist o multitudine de definiii. Una dintre cele mai larg acceptate spune c
ePR reprezint toate formele de organizare eficient a comunicrii n mediul online, n
care participanii comunic ntre ei cu ajutorul Internetului sau a Intranet-ului. ePR este
considerat unul din cele mai moderne instrumente ale politicii de comunicare care
ntrunete veritabile atribute promoionale. De asemenea este i un instrument de
comunicare de marketing corespunztor pentru categorii diferite de stakeholderi. Astfel, in
timp ce publicitatea, promovarea vnzrilor sunt deseori orientate spre consumatori, ePR
sunt folosite pentru a influena n sens pozitiv un public divers, pentru a crea un climat de
ncredere, simpatie i nelegere mutual dintre o organizaie i mediul su, incluznd aici
att acionarii i angajaii, mass-media, furnizorii, comunitatea local precum i
consumatorii, cumprtorii organizaionali sau alte grupuri de interese. Internetul se
dovedete a fi astfel unul din cele mai eficiente medii pentru a oferi audienelor nou formate
datele pe care le dorete, campaniile de relaii publice avnd un impact asupra
consumatorului mai puternic i mai de durat dect publicitatea.
Putem vorbi despre Internet ca fiind un nou canal pentru relaiile publice doar dac
se respect, simultam, urmtoarele criterii:
coordonarea comunicrii ntre organizaie i publicul su (comunicarea are loc n
dublu sens);
fiecrei categorii de public i corespund anumite instrumente sau tehnici de aciune;
Internetul este integrat n politica strategic a organizaiei (doar acesta este rolul
principal al relaiilor publice: a vinde imagina companiei!"), o sarcin deopotriv
dificil i delicat.
II.

INTERNETUL MEDIUL DE DESFAURARE A RELAIILOR

PUBLICE ONLINE

Din punct de vedere fizic, Internet este un termen folosit pentru a descrie
interconectarea mai multor reele de calculatoare ntr-un mod ce permite calculatoarelor s
comunice i s transfere fiiere direct i transparent dintr-o parte a lumii n cealalt.
Accesul la resursele existente n Internet se poate face prin modem, cablu, satelit sau

dispozitive mobile.
Uneltele Internet permit unei firme s furnizeze informaii i servicii n mod activ
utilizatorilor. De fapt aceste unelte definesc tipul de prezen de afaceri n Internet. Internetul ofer o varietate de unelte pentru diferite tipuri de sarcini i, n acela i timp, un
utilizator poate folosi mai multe unelte pentru a ndeplini o anume sarcin. Cele mai
importante 5 aplicaii ale Internetului sunt:

Pota electronic (e-mail) aceast facilitate de a transmite mesaje a existat

nc de la primele zile ale ARPANET i are i astzi o pularitate uria;

Reelele de tiri (USENET) grupurile de tiri sunt forumuri specializate n

care utilizatorii au un anumit interes comun pot s fac schimb de mesaje.
Exist mii de grupuri de tiri, pe subiecte tehnice sau nontehnice incluznd
calculatoarele, tiina, divertismentul i politica;

Conectarea la distan folosind Telnet, Rlogin sau alte programe;

Transfer de fiiere copierea fiierelor folosind programul FTP. n acest fel

sunt disponibile imens de multe articole, baze de date i alte informaii;

World Wide Web (WWW) Web-ul cu interfaa sa grafic prietenoas a

schimbat faa Internetului, de la o interfa greoaie de tip linie de comand la
un mediu hipermedia plcut atrgtor. Noua aplicaie nu a modificat aplicaiile
existente sau uneltele software folosite. n schimb a atras n reeaua Internet
milioane de noi utilizatori care folosind un calculator multimedia poate
viziona fiiere grafice sau video, poate asculta fiiere audio, la fel ca i pentru
a extrage date din orice surs Internet.

Tot in cadrul relaiilor publice online se include i mixul de marketing online, care
este n principiu digital, nu tine seama de spaiu i timp, este interactive i orientat ctre
dialog.
III.

MODALITI SPECIFICE DE ACIUNE PENTRU RELAIILE

PUBLICE ONLINE

Practica acestui domeniu de aciune a consacrat deja o serie de tehnici specifice, care
pot fi grupate n trei categorii distincte: de primire, utilizate n relaiile cu mass-media si
legate de evocarea unui eveniment special. n mediul online, n funcie de publicul vizat, o
organizaie are la dispoziie o gama larga de metode si tehnici care permit eficientizarea

activitailor de RP.
Tehnicile specifice relaiei cu consumatorul si poziionarii produselor apeleaza la
buletine informative electronice, brosuri electronice, demonstraii practice, webinarii
(manifestari de tipul seminariilor sau conferinelor online), fan cluburi, acordarea de premii
de notorietate, oferirea de mostre digitale, tiparirea de cari electronice, etc.
A) e-mail PR
Conform celor prezentate n capitolele anterioare, e-mail-ul a devenit o metoda de
comunicare larg acceptata si utilizata att n comunicaiile externe ct si interne ale firmei.
Prerile specialitilor despre utilizarea potei electronice ca vehicul ePR eficient n
procesul de comunicare sunt nsa mparite. Unii o considera a fi cea mai puin eficienta
metoda de comunicare interna, ntre conducerea organizaiei si subordonai, de exemplu,
deoarece e-mail-ul poate lsa loc de nenelegere sau poate fi o metoda de eschivare a
conducerii de la ntlnirile fa-n-fa cu angajaii atunci cnd au de dat vesti proaste. Alii,
dimpotriva, sunt de parere c pota electronic reprezint metoda cea mai eficient de
comunicare att pe orizontal ct si pe vertical. Unii chiar opteaza pentru nlocuirea ei cu
programe de mesagerie instantanee n comunicarea intera. E-mail-ul are reputaia celei
mai ndragite aplicaii n contextul Internetului, marketingul prin e-mail fiind recunoscut
drept cel mai productiv mijloc de reclama pe web. Publicitatea prin e-mail mbraca de
obicei trei forme: inseriile n newslettere, email-ul direct (direct e-mailing) si e-mail-ul
gratuit.
a) Buletinele informative electronice
Cunoscut cel mai des sub denumirea englezeasca de newsletter, un buletin informativ
electronic reprezinta o publicaie, de obicei periodic (saptamnal, lunar), ce cuprinde
diverse informaii dintr-un anumit domeniu, fiind distribuit pe baz de abonament.
Brourile electronice reprezint unul dintre cele mai eficiente instrumente de relaii publice
online. Utilzarea unor newsletter-e pentru comunicarea n interiorul sau exteriorul
companiei prezint avantajul costurilor reduse si transmiterii scrise a unor informaii
valoroase. Este de dorit ca newsletter-ele s apar frecvent pentru a oferi permanent
informaii actuale, s includa elemente multimedia (clipuri cu imagine si sunet), ct si linkuri catre alte site-uri de interes, precum si o arhiv a numerelor precedente. Newsletterul
reprezinta un mijloc extraordinar de educare si informare a clienilor si potenialilor clieni
despre produse, companie, valorile si oamenii acesteia. n plus, organizaia poate fi adus

periodic n faa clienilor i potenialilor clieni, genernd reacii pozitive care, n cele din
urma, conduc la apariia mai multor oportuniti.
b) Marketing direct prin e-mail
n prezent aproape toate ramurile industriale au nceput sa foloseasca posta
electronica n mixul lor promotional. n Romnia, din datele Asociaiei Romne de
Marketing Direct (ARMAD), exista n jur de 10-15 baze de date publice care pot fi
cumparate sau nchiriate iar cel mai mare furnizor de servicii e-mail din Romnia n
domeniul marketingului direct este Vodanet. Cele mai importante beneficii oferite de
adoptarea unei strategii de marketing direct prin e-mail sunt:
1.

Orientarea pe un anumit segment. Deoarece destinatarii au optat pentru a primi

doar anumite informaii, e-mail-ul se poate construi exact pe profilul audienei. De
asemenea, poate fi trimis doar atunci cnd acetia doresc.

2. Rapiditatea. Raspunsul se obine mult mai repede (n medie n 3 zile), n timp ce

marketingul direct prin pot are nevoie de 3-6 saptamni.
3. Cresterea ratei de raspuns - n medie, rata de raspuns se situeaza ntre 6-8% pentru
e-mail-urile cu permisiune, o cifra semnificativ mai mare dect cea obinuta n
majoritatea campaniilor de marketing direct. Aceasta rata este cu att mai mare cu
ct listele sunt create pe baza de double opt-in. Cele mai bune rate de raspuns se
obin n sectorul B2B.
4.

Scurtarea perioadei de timp pentru realizarea campaniei. Gartner estimeaza o

perioada medie de7-10 zile lucratoare pentru realizarea unei campanii faa de 4-6
saptamni pentru marketingul direct prin posta.

5.

Creterea profitului prin reducerea costurilor aferente campaniilor de marketing.

Marketingul direct prin e-mail este ieftin, institutul de piaa Gartner estimnd ntre
5-7$ la o mie de mesaje fa de 500-700$ la 1000 de scrisori clasice. Rezultatul unui
cost mic se traduce prin creterea frecvenei de schimb a mesajelor n comunicarea
cu clienii (spre exemplu ageniile de turism trimit alerte e-mail ca urmare a
renunrii la bilete de ctre alte persoane).

6. i, nu n ultimul rnd, crearea de noi oportuniti de afaceri.

c) E-mail-ul gratuit
Una dintre cele mai populare posibiliti de trimitere si primire a mesajelor email pe
Internet se deruleaz prin intermediul serviciilor gratuite de posta prin interfaa Web, cum
ar fi Yahoo!, Hotmail sau nou-venitul Gmail. n afara funciilor de client de email si a
marimii semnificative a cutiei postale (giganii Web Yahoo! si Google pun la dispoziia
utilizatorilor 2GB) aceste servicii afiseaza reclame n programele de citit email-urile. n
plus, deoarece subscrierea la un astfel de serviciu se face n urma furnizarii de informaii
personale, bazele de date astfel construite pot fi nchiriate publicitarilor. Ca urmare, acestia
au posibilitatea sa ofere reclame exact pentru audiena dorita, n funcie de zona geografica
sau alte caracteristici de segmentare (vrsta, sex, interese personale etc.).
B) Comunitaile virtuale instrumente de eRP
Definim o comunitate virtual ca un grup de entiti, persoane sau parteneri de afaceri
care interacioneaz n grade diferite de virtualitate (fie temporar, fie permanent), prin
intermediul unui mijloc electronic (care poate fi sau nu mediat de calculator) pentru o
problema comuna sau un spaiu de interes comun. Comunitaile virtuale pot fi gndite ca:

modalitate de loializare a clienilor, de atragere a prospecilor, de generare de trafic;

oferta suplimentar de servicii (networking, comunicare, posibilitatea de a transmite

un mesaj, de a deveni cunoscut);

un mod de cercetare calitativ a pieei, a modului de gndire si de comportament al

publicului int etc.
Comunitile virtuale suportate de organizaiile independente par sa aiba o raa a

succesului mai ridicata n meninerea unor discuii impariale n legatur cu subiectele

relevante pentru membrii comunitii fa de cele iniiate de companiile comerciale, care
trebuie sa menina o imagine explicita si sa fie corecte daca problemele comunitii sunt n
relaie directa cu beneficiile lor comerciale. ntruct n literatura de specialitate exista o
multitudine de puncte de vedere privind tipurile de comunitai virtuale (marea majoritate
fiind n funcie de perspectiva de studiu: sociologica, psihologica, antropologica, de afaceri
etc.) orice ncercare de identificare a lor are ca variabila subiectivitatea autorului. Astfel,
din punctul de vedere al naturii membrilor se disting comunitai virtuale orientate catre
consumatori si comunitai virtuale susinute de organizaii.
Marele beneficiu oferit de comunitile virtuale este posibilitatea de interaciune

multi-direcionala ntre participani. Mai mult de jumatate din vizitatorii unui site vor sa
discute despre produsele, serviciile sau coninutul acelui site cu ali vizitatori - pentru a
ntreba si a raspunde ntrebarilor, a mpartasi cele mai bune metode si a explora interese
comune. Promovnd interaciunea dintre clieni, firmele pot astfel sa creasca semnificativ
atracia si meninerea lor, conversia de la vizitator la cumparator si, n final, identitatea
marcii si fidelitatea pentru un produs.
C) Promovarea prin Marketing viral
Marketingul viral (MV) este o metoda de comunicare n care mesajul dorit este
transmis de la o persoana la alta fara intervenia directa a celui care face comunicarea.
Practic se genereaza trafic pe site prin eforturile altor persoane n mod voluntar. Numele
este dat de modul n care se propaga virusii prin e-mail, multiplicndu-se pe nenumarate
nivele. Uneori referirile la MV se mai fac sub denumirea de buzz-marketing" (marketingul
rumorii), word-of-mouth" (marketing oral) sau prin jocul de cuvinte word-of-mouse".
Marketingul viral este un termen relativ recent introdus n dicionarul strategiei de
comunicare de catre Steve Jurvetson pentru descrierea strategiei de marketing a serviciului
gratuit de posta electronica Hotmail. Acesta a fost nfiinat n 1996 de catre Sabeer Bahtia si
Jack Smith, suparai ca prin sistemul de mesagerie electronica de la locul de munca nu
puteau trimite mesaje prietenilor. De aceea, n fiecare e-mail trimis prin Hotmail cei doi
tineri au inclus specificarea ca destinatarul putea beneficia de servicii gratuite de mesagerie
electronica la adresa www.hotmail.com. n plus, destinatarii erau invitai sa-l recomande
prietenilor sau cunoscuilor.
Un exemplu recent de marketing viral este campania de promovare a serviciului de
posta electronica de la Google - Gmail. Abonarea se realizeaza numai prin invitaii trimise
prin posta electronica, iar sloganul campaniei este: oo+l (infinit plus unu mesaje!).
MV poate avea loc spontan (comunicarea, n general izolata, are loc la iniiativa unor
indivizi independent de vreo companie) sau organizat (caz n care grupuri de indivizi
participa voluntar la promovarea sau atacarea unei marci, de exemplu).
Posta electronica reprezinta cel mai popular mijloc de promovare virala, mai mult de
jumatate din recomandari realizndu-se pe aceasta cale. Inserarea unui modul de
recomandare n e-mail are cel puin trei avantaje: permite ncurajarea aciunii, posibilitatea
de masurare si controlul recomandarii. E-mail-ul viral este analog textului click aici"
dintr-un banner si variaza n funcie de natura ofertei. Cel mai bine se preteaza pentru
scrisori, invitaii si campanii sociale. In plus, includerea semnaturii n mesajul viral conduce

la cresterea numarului de e-mail-uri deoarece diseminarea este nsoita de credibilitate.

D) Blog-ul Cel mai nou mijloc de comunicare de marketing
Aparute n urma cu doar civa ani, blogurile s-au nmulit ntr-un ritm ameitor,
astazi Internetul fiind plin de jurnale online" care mai de care mai specializate. Acest nou
mijloc de comunicare n masa este la fel de nuanat si informat ca jurnalismul tradiional,
este n direct" si, n plus, este extrem de personal si independent (personalitatea autorilor
este nestnjenita de afilierea sau corectitudinea politica). Blogging-ul ca meserie a aparut pe
masur ce companiile din diverse domenii au nceput sa vada din ce n ce mai mult Web-ul
ca un loc important de comunicaii, fiind n cautare de candidai care pot scrie ntr-un stil
conversaional despre subiecte la zi care sa atraga consumatorii, clienii si potenialii clieni.
Blog-urile le permit firmelor sa si asume un ton natural n detrimentul discursului tipic de
relaii publice al unor pagini web statice, iar cititorii sunt deseori invitai sa posteze
comentarii. n timp ce companiile angajeaza bloggeri full-time, alii paseaza sarcinile
suplimentare de blogging angajailor din departamentele de marketing sau de editare web.
Blogurile sunt un instrument de relaii publice excelent. Sunt mai rapide, accesarea
lor ajuta la mai mult la economisire dect obinerea de informaii de pe canalele clasice si
sunt des actualizate (n unele cazuri si de mai multe ori pe zi). n plus, au un impact
considerabil asupra afacerilor. Spre exemplu, n istoria nescrisa a Reelei este consemnat
cazul companiei Kryptonite, o companie furnizoare de ncuietori pentru biciclete, faimoase
pentru ca erau imposibil de desfacut. n 2003, procedura de deschidere a acestora cu un
banal pix a fost descrisa cu lux de amanunte pe un blog oarecare. Informaia s-a raspndit
att rapid nct a ajuns la sute de mii de utilizatori de Internet, pentru a fi n cele din urma
preluata de publicaii cu reputaie, ca New York Times. Lipsa unei reacii prompte la
apariia crizei a costat compania aproape jumatate din veniturile sale anuale.
Blog-urile se transforma, din ce n ce mai mult, dintr-un dialog mediat de tehnologie
ntr-unul care mediaza opinii si subiecte ale specialistilor de relaii publice. n interiorul
organizaiilor blogurile pot fi folosite pentru a documenta progresul anumitor proiecte de
cercetare, producie etc. fiind de folos n acest sens natura lor cronologica. Ele ofera
angajailor unei companii posibilitatea ca acestia sa fie tot timpul la curent nu numai cu
deciziile, ci si cu procesele decizionale, cu motivaiile care au dus la luarea anumitor
hotarri. Existena unui blog nu este recomandata n cazul companiilor care au o
comunicare interna buna iar informaiile circula rapid. n acest caz un blog nu ar fi altceva
dect o sursa n plus de zgomot".

n comunicarea externa, pentru specialistii PR care au un blog, acurateea este o

povara. n timp ce jurnalitii au editori care sa-i ajute, bloggerii se bazeaza doar pe ei nii
pentru verificarea tuturor informaiilor si legaturilor nainte de a le posta. De aceea, este
important ca ntr-un jurnal online bloggerii de relaii publice sa introduca ct mai multe
legaturi catre surse de informaii care susin intrarea n blog. n cazul n care nu se pot face
referiri Web, bloggerul PR trebuie sa-si susina afirmaiile cu ct mai multe citate sau sa
faca trimiteri la ct mai multe testimoniale.
IV.

WEBSITE-UL I FUNCIA SA N RELAIILE PUBLICE

Piatra de temelie a oricror aciuni de marketing pe Internet este website-ul.

Obiectivele unui website variaz de la o organizaie la alta. Pentru unele, Internetul este o
pia de desfacere, iar altele l folosesc ca un canal de comunicare sau suport pentru
strategiile de marketing. Oferit timp de 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamna acesta poate
conine informaii despre produse si/sau servicii n cataloage virtuale, instruciuni de
utilizare a acestora, asisten online nainte si dupa vnzare, posibiliti de a trimite sugestii
i/sau reclamaii si, daca este cazul, efectuare de comenzi.
Primul pas pentru o organizaie care doreste sa foloseasca Internetul este asigurarea
unei prezene online. Prin site-uri orice firma are acces la milioane de utilizatori ai
Internetului crora le poate comunica orice informaii doresc acestea. Pe de alta parte, o
firma prezent n Reea beneficiaz de avantaje numeroase si importante: reducerea
costurilor de comercializare a produselor, promovarea organizaiei, cstigarea de noi
segmente de pia (vorbim practic de o pia global), vnzarea de produse n direct,
asigurarea unei legaturi facile cu clienii si furnizorii, fidelizarea clienilor, obinerea de
date pentru cercetarile de marketing, reducerea costurilor de realizare a afacerii, raspuns
rapid din partea clienilor privind perceia noilor produse, ca i un foarte puternic
instrument de relaii publice.
WebPR-ul se refera la folosirea interactiv n comunicare a site-ului web al
companiei. Este important sa ne amintim ca orice organizaie care are un site are, implicit,
si o activitate de relaii publice online, n masura n care exista o forma de interactivitate, un
feedback sau macar un serviciu de tip FAQ (ntrebari Frecvente). O pagina web care nu este
de publicitate, nu este legata de promovarea vnzarilor sau care nu face parte dintr-un site
de comer electronic este de relaii publice. Adica, ceea ce este marea majoritate a World
Wide Web-ului. De exemplu, site-ul ReteteCulinare.ro, care ofera sfaturi pentru pregatirea

alimentelor, a primit mai mult de 10.000 de vizitatori n dou luni de la lansare.

WebPR-ul ofera mai multe avantaje. n primul rnd permite targetarea strategica a
mesajelor catre public (nsa aceasta nu nseamna ca RP se reduc numai la site). n al doilea
rnd datorita faptului ca ofera o excelent oportunitate de distribuire a informaiei direct
catre public, site-urile web permit reacii rapide si cheltuieli mai puine. Apoi, informaiile
pot fi actualizate frecvent, zona de stiri a website-ului devenind astfel una dintre locaiile
vizitate constant de jurnalisti, n masura n care acestia au nevoie de un punct de vedere al
companiei pe o tema anume. Site-urile Web pot fi ideale, de asemenea, pentru gestionarea
situaiilor de criza.
Site-urile care conduc la o comunicare de marketing online eficienta sunt cele de tip
brosura, adica acele coninuturi Web care informeaza consumatorii despre produse si
servicii fara a implica interactivitatea. Practic acestea sunt echivalentul brosurilor de firma
plasate online. De exemplu, Holcim Romnia S.A. menine un site extensiv, care include
informaii detaliate despe produsele si serviciile sale, pune la dispoziia clienilor
documente necesare pentru a participa la diverse programe ale companiei, are o seciune
dedicata mass-mediei prin care prezinta stiri, nouti, evenimente corporative sau
comunicate de presa. De asemenea, Holcim faciliteaza comunicaiile de marketing, oferind
posibilitatea abonarii la doua newslettere.
Este important sa observam ca, n timp ce Web si online PR-ul sunt instrumente foarte
eficiente pentru relaiile publice externe (cu clienii/consumatorii, cu finanatorii; cu
membrii aceleiai organizaii profesionale; n cadrul industriei; cu media etc.) ca instrument
de ePR intern este preferabil sa fie folosit Intranet-ul. n special n relaia cu angajaii sau cu
membrii unei organizaii; n relaia cu acionarii; ntre diferite componente ale organizaiei
etc.
Viitorul ePR aparine organizaiilor virtuale. Specialistii spun ca acestea ofera
posibilitatea unor activitai de relaii publice mai fluide, provenite din natura noului model
organizational bazat pe tehnologia informaiilor si comunicaiilor. Per ansamblu,
consultanii ePR spun ca relaiile publice reconfigureaza Internetul, devenind treptat cel mai
important instrument al comunicaiilor de maketing, iar Reeaua, la rndul ei redefineste
folosirea relaiilor publice .
Ca si n cazul altor instrumente de promovare, pentru a obine eficien maxima
trebuie stabilite obiectivele ePR, alese mesajele si instrumentele prin care vor fi transmise
acestea, stabilit planul si evaluate rezultatele. n plus publicitatea online si ePR trebuie sa
lucreze mpreuna, n cadrul efortului general al firmei n domeniul comunicarii de

marketing integrate pe Internet.

V.

ETICA N REEA

Pentru specialistul n ePR o practica corecta pe Internet nseamna, nainte de toate,

construirea unor relaii bune cu cei apropiai ca i cu colegii, a fi deschis si onest. Apoi,
respetnd codul bunelor maniere online poate trece la activitile specific domeniului su de
activitate. Relaiile create n cadrul comunitaii virtuale pretind o anumita reglementare,
instituirea anumitor reguli de conduit la care cetaenii spaiului virtual neleg, de cele mai
multe ori, sa adere de buna voie, sub sanciunea unor forme de excludere din cadrul
comunitii sau de limitare a accesului la aceasta.
Originea etichetei Internetului {neticheta, pe scurt) nu poate fi legata de o anumita
sursa. Regulile au fost create si adunate de nii utilizatorii cu iniiativ ai Internetului, care
au dorit sa ofere tuturor internauilor un cadru civilizat si armonios de manifestare si
dezvoltare n cultura cablat. Asa se face ca setul de reguli a luat fiin prin sondarea
prealabila a opiniilor utilizatorilor n diverse situaii si compilarea unor surse sau ghiduri
aparute la un moment dat n urma unor iniiative personale sau de grup.
Relevante ca ndrumari si sugestii sunt recomandrile de etic ale Institutului de Etica
a Computerelor. Dupa modelul poruncilor biblice, cele zece reguli ale eticii n ciberspaiu,
interzic sa utilizezi computerul pentru a face rau cuiva, sa obstrucionezi munca altora, sa
tragi cu coada ochiului la munca altei persoane, sa folosesti computerul pentru a fura,
pentru a depune marturie falsa sau a plagia etc. Cel mai bine este nsa sa respectam seturile
de politici si proceduri proprii fiecarui site. Este responsabilitatea noastra sa suportam
politicile si procedurile altor reele sau sisteme.
Zece reguli ale netichetei
1. Nu utiliza un computer pentru a agresa alte persoane.
2. Nu te interpune pe munca pe computer a altor oameni.
3. Nu-i baga nasul" n fisierele altora.
4. Nu utiliza un computer pentru a fura.
5. Nu utiliza un computer pentru a susine o marturie mincinoasa.
6. Nu utiliza o copie a unui soft pentru care nu ai platit.
7. Nu utiliza resursele computerelor altor persoane pentru care nu ai fost autorizat.
8. Nu i asuma drepturile intelectuale ale altor persoane.
9. Gndeste-te la consecinele sociale ale programului pe care l scrii.

10. Utilizeaza computerul n modalitai care arata respect si consideraie.

Chiar daca la prima vedere implicarea specialistului ePR pare dificil din cauza
tehnicitii mediului online, n realitate este suficient ca specialistul de relaii publice s fie
familiarizat cu elementele care conduc la realizarea unei comunicri online eficiente,
deoarece pentru restul de activiti va aplica aceleasi principii cunoscute din realitatea
clasic. Este important ca specialistul ePR s in cont c Internetul poate crea avantaje n
aceeai masur n care poate genera prejudicii de imagine i, implicit, financiare. Totul
depinde de cum este realizat activitatea de relaii publice n spaiul virtual.

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.

C. Rdulescu Comunicare i protocol, Editura Universitii din Bucureti, 2009

C. Coman Relaiile publice i mass-media, Editura Polirom, 2004.
Gh. Orzan, M. Orzan Relaii publice online, Ed. Uranus, Bucureti, 2007
V. Stancu Relaii publice suport de curs
Internet - http://facultate.regielive.ro/cursuri/stiintele-comunicarii/relatii-publiceonline-25038.html