Sunteți pe pagina 1din 6

Problema energiei

Munii notri aur poart, noi cerim din poart-n poart e o veche zical care pare s
caracterizeze perfect bravul popor romn. Dac state precum Elveia i Israel s-au dezvoltat
chiar i n lipsa unor resurse naturale diversificate, romnii se ncpneaz s stea la mna
altora, n ciuda contextului natural favorabil. Iar cnd acest defect se reflect direct n facturile
noastre, nu mai vorbim despre un moft, ci despre o situaie care se cere remediat. Tot ce ne
lipsete este un strop de iniiativ i de bun-credin. O fi mult, o fi puin?
Se vorbete despre gazoducte i despre independe energetic. Un lucru bun, dei nu este
vorba dect despre o mutare a dependenei de la rui ctre sud, tot n Comunitatea Statelor
Independente (foste membre ale URSS). Ne pregtim s importm din ce n ce tot mai mult gaz,
n condiiile n care cea mai mare parte a acestuia este folosit la producerea de energie electric
i termic, prin ardere. S nu uitm, ns, c nu am epuizat soluiile autohtone menite s ne
asigure independena energetic. Una dintre acestea, cu efecte benefice pe termen lung asupra
buzunarelor noastre i asupra mediului, ar putea fi sursele de energie alternativ.
Potenialul energetic eolian al Romniei este de 14000 de MW. Acesta depete de cteva ori
producia anual de energie nuclear de la Cernavod. Suntem n top n privina potenialului dar
codai n privina valorificrii. Principalele probleme sunt costurile ridicare de construcie i de
racordare la reeaua de energie naional. Potenialul energetic solar este i el unul important,
mai ales n zonele de cmpie. i aici valorificarea nu se ridic la nivelul ofertei naturale. Ministrul
Mediului anuna ieri repornirea programului Casa Verde pentru persoane fizice. O veste bun!
n cazul hidroenergiei situaia se prezint mai decent. O mare parte din potenialul
hidroenergetic este deja amenajat. Rmn ns n continuare i cursuri nevalorificate energetic.
Alte surse de energie, dintre cele care ar putea fi valorificare mai intens n ara noastr, sunt
biomasele, apele termale i gazele de fermentare a deeurilor.
Aadar, potenial pentru asigurarea independenei energetice pe termen lung avem. Vorbim
despre energie regenerabil, inepuizabil i nepoluant. Sigur, infrastructura de valorificare nu se
construiete peste noapte i nu de una singur. Teoretic, pn n 2020, 24% din totalul energiei
ar trebui s provin din surse regenerabile. Pentru asta avem nevoie de oameni care s ia
iniiativa i de un cadru legistativ coerent, detaliat i aplicabil. Legea nr. 220/2008 este un
nceput. Dar pn ne vom hotr s trecem la treab i vom nelege c avem chiar aici tot ce ne
trebuie, rmne cum am stabilit:Sraca ar bogat!

Motoarele
Electricitatea fiind o forma foarte avantajoasa de energie, generatoarele si
motoarele electrice au o utilizare foarte larga - de la motoare pentru burghie si
pana la locomotive.
Electricitatea exista de la crearea materiei ,intrucat materia este formata din atomi ,care contin
particule incarcate electric ,numite protoni si electroni .Vechii greci stiau ca frecand o bucata de
chihlimbar cu o bucata de panza , aceasta va atrage obiecte usoare ,dar nu aveau o explicatie a
acestui fenomen.De fapt ,frecarea genereaza electricitate. Materialele neincarcate electric au un
numar egal de electroni,in carcati negativ,si de protoni, incarcati pozitiv, care se neutralizeaza
reciproc .Insa prin frecarea a doua materiale ,se produce un transfer de electroni de la unul la altul,
dezechilibrand incarcarea lor electrica. Cel care primeste electroni se incarca negativ, iar cel care
pierde electroni se incarca pozitiv.

i. Evolutia
Prima main cu aburi a fost inventat n secolul I e.n. de ctre inginerul grec Heron din Alexandria.
O sfer goal pe dinuntru era pivotat pe dou tuburi prin care
trecea aburul dintr-un mic fierbtor. Aburul umplea sfera i
ieea prin evi dispuse n pri opuse ale acesteia. Jeturile de
abur care neau determinau sfera s se roteasc. Totui, n
ciuda faptului c era o invenie interesant, maina nu servea
unui scop util. Primul om care a avut ideea de a
transforma pompa cu piston n main termic, a fost
francezul Denis Papin n anul 1679. Din pcate nu a putut s o
pun n practic din lips de fonduri. El a murit n srcie,
n 1714.Primul motor cu abur a fost proiectat n 1698 de Thomas
Savery, un inginer englez. Acest motor era conceput s pompeze
apa din mine, dar singura lui ntrebuinare a fost s pompeze
apa n casele nalte din Londra.
Primul motor performant a fost construit n 1712 de inginerul Thomas Newcomen, din Cornwall.
Acest motor avea un bra mare care pompa apa cu o frecven de 16 micri de du-te-vino pe minut.
n 1776, James Watt, un constructor scoian de mecanisme, a adus nbuntiri motorului lui
Newcomen.
Nicolas Cugnot a fost primul care, n 1769, a folosit motorul cu abur la un vehicul. Acest vehicul
putea transporta 4 persoane, dar a fost folosit la transportul armamentului greu. Viteza maxim care
a fost atins cu acest vehicul a fost de 5 km/h.

ii. Motorul de curent continuu


Motorul de curent continuu a fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin conectarea unui
generator de curent continuu la un generator asemntor. Astfel, a putut observa c maina se
rotete, realiznd conversia energiei electrice absorbite de la generator. Astfel el a constatat, c
generatorul "iniial" era de fapt o main electric reversibil, care putea lucra ca un convertizor de
energie bidirecional.
Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici i bobinele polare concentrate care creeaz
cmpul magnetic de excitaie. Pe axul motorului este situat un colector ce schimb sensul curentului
prin nfurarea rotoric astfel nct cmpul magnetic de excitaie s exercite n permanen o for
fa de rotor.
Curentul continuu este un curent electric care circula intotdeauna in aceeasi directie dinspre o
baterie sau orice alta sursa . Daca se conecteaza o baterie la la bobina unui motor electric simplu ,
aceas - ta se comporta ca un magnet, avand la un capat polul nord si la celalalt polul sud . Intrucat
polii opusi se atrag , polul nord al bobinei este atras de polul sud al magnetului permanent , iar polul
sud al bobinei este atras de polul nord al magnetului permanent . Aceste forte de atractie produc
rotirea bobinei .
Totusi , un schimbator automat numit comutator schimba directia de circulatie a curentului electric
prin bobina .Cumutatorul unui motor de curent continuu simplu este alcatuit dintr-un inel de cupru
taiat in doua si instalat pe un material izolator , pe axa de rotatie.Capetele bobinei sunt conectate la
cele doua capete ale inelului .Curentul electric circula prin intermediul unei perechi de carbuni numiti
perii , conectati la partile opuse ale cumutatorului . Rotatia axului face ca fiecare din perii sa fie
conectata pe rand la polii bobinei .

iii. Motorul cu megavolti


Unul dintre generatoarele prin inductie des folosite este cel inventat in anul 1931 de Van de Graaff .
O curea confectionala dintr-un material izolant transmite energia unei sfere metalice , care ajunge in
cele din urma la cateva milioane de volti.Generatorul electric de tip Van de Graaff este utilizat pentru
a testa materiale izolante care trebuie sa reziste la tensiuni mari . De asemenea , acest tip de
generator este utilizat in cercetarea nucleara ,tensiunea inalta fiind folosita pentru accelerarea vitezei
particulelor de subatomi.
Cu toate ca generatoarele prin frecare si inductie genereaza o tensiune foarte inalta , ele nu pot
genera curent continuu . Aceasta nevoie a fost satisfacuta doar la sfarsitul anilor 1790 , cand omul de
stiinta italian Alessandro Volta a inventat prima baterie , inventie care a condus la utilizarea
electricitatii pentru iluminat la sfarsitul secolului XIX .

Chiar daca bateria este o sursa convenabila de electricitate utilizata in multiple scopuri , ea se
uzeaza si trebuie fie inlocuita , fie schimbata .Asadar , bateria nu este o sursa potrivita pentru a
genera curent electric unei intregi comunitati.
Experientele de la inceputul secolului al XIX-lea au dus la dezvoltarea generatoarelor moderne.

iv. Motorul cu benzina


Motorul cu benzina a revolutionat transportul la inceputul anilor 1900 . Pe sosele , vehiculele cu
aburi si gaze au cedat locul celor cu benzina . In aer , pana la aparitia motorului cu reactie doar
motoarele cu benzina asiguraau energia necesara zborului Motoarele cu benzina , asemenea
motoarelor Diesel si celor de rachete , sunt motoare cu ardere interna . Combustibilul arde in
interiorul acestora pentru a asigura energia de miscare . La un altfel de motor , vaporii de benzina
sunt amestecati cu aer si aprinsi de o scanteie . Amestecul de benzina si aer arde atat de repede
incat explodeaza si gazele produse se dilata rapid . Aceasta dilatare impinge un piston printr-un
cilindru , iar miscarea pistonului roteste un ax pentru producerea miscarii de rotatie . La motoarele
mari actioneaza mai multe pistoane si mai multi cilindri in succesiune rapida ,pentru a produce o forta
de torsiune mai uniforma . La motoarele cu benzina rotative , care nu au cilindri , gazele actioneaza
direct un rotor .

v. Motoare in doi timpi


Cel mai simplu motor cu benzina cu cilindri , folosit la unele masini mici si la multe motociclete ,
este motorul in doi timpi. Pentru fiecare piston ciclul de operare are doua faze . Intai pistonul urca in
cilindru pentru a comprima un amestec de combustibil si aer in spatiul de deasupra sa . In acelasi
timp , o noua incarcatura de amestec este aspirata pe sub piston . O scanteie produsa de o tensiune
inalta , aprinde amestecul comprimat , si gazele care explodeaza imping pistonul in josul cilindrului .
Noul amestec impinge gazele arse in afara printr-un canal de evacuare , si el insusi comprimat cand
pistonul urca din nou .
Cand se afla sus , pistonul blocheaza canalul de evacuare , astfel gazele dilatate nu pot iesi . Acest
canal se deschide cand pistonul ajunge jos . Pozitia pistonului controleaza , de asemenea , canalul
de admitere a amestecului de combustibil si aer si canal deversor.
Miscarea de sus - jos a pistonului roteste un ax numit arbore cotit cu manivela . De arborele cotit
este asezat un volant greu , care continua sa se roteasca dupa ce pistonul a ajuns in pozitia cea mai
joasa . Astfel , volantul transforma exploziile de energie provocate de coborarea pistonului , intr-o
miscare continua relativ uniforma , si impinge pistonul inapoi in sensul cilindrului in a doua parte a
fiecarui ciclu .
Motoarele in doi timpi sunt relativ ieftine , dar sunt ineficiente in transformarea combustibilului in
energie de miscare . Din acest motiv , majoritatea motoarelor mai mari functioneaza pe ciclul mai
eficient in patru timpi .

vi. Motoare in patru timpi


La un motor in patru timpi exista patru faze in operarea fiecarui piston . La prima miscare in jos ,
numita cursa de admisiune, amestecul de combustibil si aer este aspirat deasupra pistonului .
Apoi pistonul se misca in sus , comprimand amestecul , aceasta a doua faza fiind numita timp de
compresiune . Amestecul comprimat explodeaza datorita unei scantei , impingand pistonul in jos in

cea dea treia faza , numita cursa utila sau activa . Apoi pistonul urca din nou , de data aceasta
expulzand gazele arse . Dupa aceasta a patra faza , numita timp de evacuare , procesul se repeta .
Desi motorul in patru timpi este mai eficient decat cel in doi timpi , doar in jur de a treia parte din
energia combustibilului este transformata in energie utila de miscare . Restul se pierde . Problema
principala se datoreaza miscarii oscilante (de `du-te-vino`) a pistoanelor . Fiecare piston , osciland de
mai multe mii de ori pe minut ,consuma o parte din energia asigurata de combustibil .

vii. Motor cu ardere interna


Motorul cu ardere intern este motorul care transform energia chimic a combustibilului prin
intermediul energiei termice de ardere, n interiorul motorului, n energie mecanic. Cldura degajat
n camera de ardere se transform prin intermediul presiunii (energiei
poteniale) aplicate pistonului n micare mecanic ciclic, de obicei rectilinie,
dup care n micare de rotaie uniform, obinut de obicei la arborele cotit.
Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacia chimic de
ardere.Cldura introdus n ciclul care se efectueaz n cilindrii motorului se
obine prin arderea combustibilului, de obicei un
combustibil lichidca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi
i
combustibili gazoi, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful decrbune. Oxigenul necesar arderii
se obine din aerul atmosferic. Combustibilul n amestec cu aerul se numete amestec carburant.
Arderea poate fi iniiat prin punerea n contact direct a amestecului carburant cu o surs de cldur
sau se poate produce aproape instantaneu n toat masa amestecului caz n care se
numete detonaie i are un caracter exploziv.
Prin arderea carburanilor rezult diferite produse de ardere cu o temperatur de aproximativ
2000 C. Majoritatea acestor produse se prezint sub form gazoas. Pentru o ardere complet se
asigur combustibilului o cantitate de oxigen dozat astfel nct s produc oxidarea integral a
elementelor sale componente.

viii. Impact asupra mediului si societatii


Motoarele sunt daunatoare mediului. Tocmai de accea se iau masuri privind imbuntirea
consumului de energie electric al motoarelor electrice prin aplicarea tehnologiilor existente care
permit reducerea costurilor totale. Sunt adresate cerinte de proiectare ecologic pentru
performanei de mediu a acestor produse, iar productorilor trebuie s li se acorde timpul necesar
reproiectrii produselor.Consumul de energie trebuie determinat cu metode de msurare fiabile,
exacte i reproductibile. Regulamentul trebuie s impulsioneze intrarea pe pia a tehnologiilor ce
amelioreaz impactul asupra mediului al motoarelor electrice, contribuind pn n 2020 la economii
de energie estimate pe durata ciclului de via de 5 500 PJ i la economii de energie electric de 135
TWh fa de situaia n care nu s-ar lua msuri pentru aceasta. Regulamentul trebuie s precizeze
procedurileaplicabile de evaluare a conformitii Pentru a limita impactul motoarelor asupra mediului,

productorii trebuie s prezinteinformaii relevante privind dezasamblarea, reciclarea sau eliminarea


produsului la sfritul duratei de via. Cerinele de proiectare ecologic menionate nseamn practic
aplicarea claselor de randament IE2 i IE3, lista de informaii ce trebuie furnizate de productor,
precum i modul de evaluare i msurare a gradului de respectare a acestor cerine. n acest sens
documentul indic n Anexa I valorile randamentului pentru clasele IE2 i IE3. Trebuie menionat c n
tabele figureaz valorile randamentelor precizate pentru cele dou clase

S-ar putea să vă placă și