Sunteți pe pagina 1din 4

Abordare sintetica

Definire :
Derivarea : este un procedeu de formare a cuvintelor cu ajutorul unor afixe care se asociaz
cuvintelor-baz sau care sunt suprimate de la acestea. Derivarea este numit proprie sau
progresiv dac se face prin adugarea a cel puin unui afix, i improprie sau regresiv, dac
se realizeaz prin suprimarea unui afix.Face parte din mijloacele de imbogatire ale
vocabularului alaturi de conversiune si compunere.
Derivare : este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvnt de baz, cu ajutorul
sufixelor i al prefixelor. Cuvntul rezultat prin derivare se numete cuvnt derivat.
Majoritatea lingvitilor romni includ derivarea n lexicologie, dar unii lingviti romni i
strini o includ n morfologie, punct de vedere general, de exemplu, n gramaticile limbii
maghiare.ntr-adevr, uneori prin derivare se obine un cuvnt din aceeai clas lexicogramatical, dar alteori se schimb aceast clas.
Clasificare :
Derivarea progresiva/parasintetica :
se realizeaz prin adugarea de afixe derivative i care cunoate, la rndul ei, dou tipuri mai
importante: prefixarea i sufixarea. Cnd acestea se combin (formnduse noi cuvinte prin
adugarea simultan de prefixe i sufixe la aceeai tem lexical), avem dea face cu derivate
parasintetice: mbtrni,dezgoli, neruinat, neobrzat etc.;
-

Derivarea parasintetica reprezinta formarea de cuvinte noi prin atasarea simultana sau
succesiva a unui prefix respectiv sufix la acelasi cuvant de baza .
O proba simpla pentru identificarea derivatelor parasintetice este suprimarea pe rand a
prefixului respectiv sufixului .daca ambele suprimari au ca rezultat o forma
ireperabila in limba romana atunci derivatul in cauza este sigur parasintetic
Ex: imbarbata = prefix im= barbata
Imbarbata= sufix verb.-a =imbarbat

Derivarea regresiva (sau inversa) : derivarea regresiv este procedeul analogic de creare a
noi cuvinte, uniti frazeologice i forme gramaticale prin suprimarea unor afixe reale sau
aparente de la cuvinte ori forme flexionare existente deja n limb.
Derivarea regresiv mult mai slab reprezentat n limba romn dect cea progresiv, se
realizeaz prin suprimare de afixe (sufixe lexicale sau desinene) i se bazeaz, de regul, pe
principiul analogiei : astfel, s-aderivat regresiv din etimologie cuvntul etimolog pentru a-l
nlocui pe mai vechiul etimologist n baza existenei perechilor filologiefilolog ,mineralogiemineralog ,geologie-geolog , psihologie psiholog, stomatologie-stomatolog etc.
Principalele caracteristici ale derivrii regresive

Avnd n vedere direcia n care se exercit, se poate spune c derivarea regresiv este
reversul derivrii propriuzise sau progresive, din care cauz a fost numit i derivare n
sens invers sau pur i simplu derivare invers. Pentru mecanismul diferit al celor dou tipuri
opuse de derivare, putem compara dirijor (format din dirija + suf. or) cu regiza, extras din
regizor (< germ. Regisseur) prin eliminarea aceluiai afix derivativ.
Derivarea regresiv se produce att n domeniul vocabularului, ct i n sfera morfologiei,
ceea ce ne ndreptete s vorbim de dou aspecte fundamentale ale acestui fenomen: a)
derivare regresiv lexicala (cf. rni < rni) i b) derivare regresiv morfologica (spre ex.
refacerea lui gemet din gemete, pluralul mai vechiului i normalului geamt < lat. gemitus).
Termenii actuali formati in limba romana prin derivare regresiva nu sunt prea numerosi. Ei
desemneaza mai ales nume de actiune sau rezultat al actiunii formate de la baza de verbe :
accept < accepta, condens < condensa, enunt < enunta, furniza < furnizor, ramburs <
rambursa . Theodor Hristea arata ca in acest mod s-au format in terminologia botanica
romaneasca multe denumiri de arbori si arbusti fructiferi, dupa un tipar latin preexistent: alun
< aluna, banan < banana, maslin < maslina
O analiza comparative l-a condus pe autorul citat la concluzia ca un sitem al denumirilor de
arbori si de fructe atat de unitar ca in limba romana, constituit pe baza unui procedeu atat de
special ca derivarea regresiva, nu exista in nici o limba indo europeana.
Derivvarea frazeologica :
Este un tip de derivare mai complex deoarece consta in formarea unei unitati frazeologice pe
baza aletei unitati frazeologice din aceeasi limba (Th.Hristea)prin urmare nu este o simpla
atasare de afixe
-

In urma derivarii frazeologice se obtin :


Locutiuni substantivale :bagare de seama = a baga de seama + re
Readucere aminte = aduce aminte + re
Locutiuni adjectivale :
Scos din fire = a scoate din fire
Pescuitor in apa tulbure = a pescui in apa tulbure

Frazeologia este o disciplina lingvistica in curs de constituire al carei obiect de studiu este
reprezentat de unitatile frazeologice .Clasificarea acestor unitati in subunitati ,identificarea
surselor lor sunt doua dintre obiectivele acestei discipline .

Bibliografie :
Hristea,Theodor Sinteze de limba romana,ed.III rev.si adaugita ,Editura Albatros
,Bucuresti,1984
Graur,Alexandra Fondul principal al limbii romane ,ESE,Bucuresti,1957
Gutu Romalo,ValeriaCorectitudine si greseala. Limba romana de azi,editura Humanitas
Educational,Bucuresti,2000

Universitatea din Pitesti


Facultatea de Stiinte ale
Educatiei
Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar
Anul I

Derivarea .Tipuri de
derivare

Prof.indrumator :
Lector Univ.Bloju Cristina Loredana

Studenta :

Stoicescu Madalina
Anul
I PIPP- Campulung