Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din unele nsemnri ale cronicarilor, sau de la cltorii strini ai veacului al XVIlea, putem afla c "denumirea de curte domneasc se ddea unui ntreg complex de
cldiri, locul prim fiind deinut de cea care adpostea divanul mare sau sptria, unde
se ineau diferitele ntruniri i recepii i unde se afla i tronul.
Alturi de ea, erau mai multe ncperi, att la parter ct i la etaj. Locuina
particular a domnului se afla imediat n spatele primei cldiri i purta denumirea de casa din luntru- . n restul incintei, desprite prin ngrdituri i grdini, se ridicau alte
construcii, ca locuina doamnei (casa despre doamn), baia, cuhnea, cazrmi,
chiocuri, grajduri, pulberria, care de mai multe ori a srit n aer - jitnia, biserica de
pe poart i nchisoarea".
Iat aadar c o prim vorbire despre nchisoarea din Iai se face dup stabilirea
n acest ora a capitalei Moldovei, respectiv la 1564.
Cu trecerea timpului, construciile din compunerea curii domneti, au suferit
modificri la originea crora au fost invaziile ttare, cazace i polone, precum i ale
rzboiului ruso-turc, la nceputul secolului XIX.
Cu ocazia reconstruirii curii domneti din anii 1803 - 1806 s-au operat i unele
schimbri. Zidul nconjurtor a fost meninut i turnurile renoite. A fost ndeprtat
paraclisul din faa Uliei Mari (Bd. tefan cel Mare), n locul cruia a fost construit o
poart. A disprut acum i temnia de lng poart, menionat i n documentele din
1717.2
Ulterior, n anul 1838, au nceput furturile de pe moiile boiereti, din cauza
srciei ranilor clcai i n rndul armatei (dezertrile), astfel nct
1 Note- F.I. Sulzer,VienaI1781,p.385
2 N. lorga- Stampe i documente, VII, p.375.