Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE DREP I TIINE ADMINISTRATIVE


ADMINISTRAIE EUROPEAN.INSTITUII I POLITICI PUBLICE

DISCRIMINAREA RELIGIOAS. PROBLEMA ISLAMULUI N


FRANA

MASTERAND: CALCAN ANA-MARIA

CONSTANA
2015

Cuprins
Etnicitate i natiune.............................................................................................................. 3
1. DEZBATERE EVZ: n ultimii ani, reacia de respingere a vlului islamic s-a rspndit n tot mai
multe state din Europa Occidental........................................................................................ 5
Danemarca...................................................................................................................... 7
Olanda........................................................................................................................... 8
Marea Britanie................................................................................................................. 8
Spania............................................................................................................................ 9
Turcia............................................................................................................................ 9
2.

Franta........................................................................................................................ 9
Burka vs. niqab................................................................................................................ 9
Imam amenintat............................................................................................................. 10
Razboiul sondajelor......................................................................................................... 10
Italia anti-musulmana...................................................................................................... 11
Tema electorala.............................................................................................................. 12

Bibliografie...................................................................................................................... 14

Etnicitate i natiune
Este etnicitatea, aa cum afirma Ronald Cohen (1978, 379) un vin vechi, de cultur, n sticle
noi? O trecere n revist a crilor i monografiilor din ultimii treizeci de ani indic o acceptare i
aplicare constant accelerat a termenilor etnicitate i etnic pentru a se referi la ceea ce, pn n anii
70, era ncadrat n cultur, cultural sau tribal. Practic, astzi, relaiile i evenimentele sociale sunt
descrise i analizate n relaie cu etnicul: grupuri entice, identitate etnic, granie etnice, conflict
etnic, cooperare sau competiie etnic, politic etnic, stratificare etnic, integrare etnic, contiin
etnic i aa mai departe.
Fenomen subsumat studiului general de autoclasificare a indivizilor sau clasificrii fcute de
alii, etnicitatea poate fi vzut fie ca un fenomen social universal, fie ca un construct social modern
a crui conceptualizare se face n mai multe direcii de cercetare. Astfel, Ebstein conceptualizeaz
etnicitatea ca aspect al identitii personale. Pentru Marx, etnicitatea este un produs al
colonialismului i capitalismului. O definiie concis a etnicitii o reprezint ca pe un ansamblu de
caracteristici particulare ale unei uniti etnice raportate la spaiu, timp i structura ei social istoric.
Conceptul de etnicitate are, pentru unii, o calitate primordial. Exist n natur, n afara
timpului. Este unul dintre darurile existenei umane. Pe de alt parte, etnicitatea este vzut ca
situaional, Aparinnd unui grup, etnia este o problem de atitudini, percepii i sentimente, care
sunt, de obicei, de scurt durat i

nestatornice, variind n funcie de situaia particular a

subiectului . Dup cum situaia individual se schimb, la fel se schimb i identificarea individului
cu un anume grup. Asta face posibil ca etnicitatea s fie utilizat instrumental de ctre mai muli
indivizi sau de interese colective - mai ales n competiia elitelor, care au nevoie s mobilizeze
credine etnice i religioase pentru a-i atinge obiectivele n lupta pentru putere. n aceast lupt,
etnicitatea devine o unealt folositoare (Smith, 1991, 20).
ntre aceste dou extreme se situeaz cile de mijloc ce accentueaz atributele istorice i
cultural-simbolice ale identitii etnice. Un grup etnic este un tip de colectivitate cultural, una care
accentueaz rolul miturilor, al amintirilor istorice i planurilor viitoare, i care este recunoscut prin
una sau mai multe diferene, cum ar fi religia, obiceiurile, limba sau instituiile (ibid.) Fiecare grup
etnic, astfel constituit, este produsul unor fore istorice specifice i subiect al schimbrii istorice i al
dizolvrii.

Citndu-l pe Horowitz (1985), Smith enumer cinci atribute principale ale comunitii etnice:
1. un nume propriu colectiv; 2. un mit despre strmoii comuni; 3. unul sau mai multe elemente
diferite ale culturii comune; 4. o asociaie cu un loc natal propriu; 5. un neles al solidaritii,
pentru importante sectoare ale populaiei (1991, 21). Cu ct o populaie dat are sau mprtete
aceste atribute (i cu ct sunt mai multe atribute pe care ei le au sau le mprtesc), cu att mai
mult se aproximeaz tipul ideal al unei comuniti sau etnii.
n opinia noastr, ns, (preluat din literatura de specialitate a ultimilor ani) existena
societilor moderne multietnice reprezint un fapt empiric incontestabil. n termenii evoluiei
sociale, apariia statului i, n termenii propui de Dahl (1989), trecerea la o nou faz a democraiei
viitorului

- car un ntreg potenial al

societii pluraliste. Diferenierea sectorului politic ca

semi-activitate/activitate specializat ce acompaniaz suveranitatea, determin ca grupurile dintr-un


stat s se lege politic de acesta, de exemplu, ca ceteni ai acelui stat. Aceast difereniere permite
grupurilor distincte din punct de vedere cultural s-i rein diferenele lor etnice att timp ct aceste
grupuri accept suveranitatea guvernului central (Cohen, 1978, pp.141-160). Statele-naiuni
moderne au clarificat i codificat rolurile cetenilor. Totui, att statele timpurii, ct i cele moderne
permit destul de clar populaia multietnic.
n societile multietnice complexe din cadrul statelor-naiuni, ncorporarea politic i cultura,
produse prin unificare politic, tind pn la urm s aib o etnicitate creatoare de valori. n timp,
saxonii i normanzii au devenit englezi. n noile state-naiuni ale Africii i Asiei, acelai proces se
petrece n zig-zag prin diviziunile etnice mai vechi i cele socio-economice mai noi, care ntretaie,
n mod variabil, grupurile etnice.
Calitatea de membru ntr-un grup etnic determin adoptarea de roluri specifice. Astfel,
individul este socializat i internalizeaz setul de caliti universal-valabile n in-group-ul etnic. El
se leag de ceilali printr-un criteriu atribuit care i definete identitatea i care i ofer un sens al
existenei mprtite cu membrii in-group-ului. Acest sens al apartenenei la un grup etnic/ popor
i calitatea de membru contracareaz izolarea structurat i artificial a indivizilor care trebuie s
acioneze i s interacioneze unii cu ceilali, n graniele legitimate, restricionate de diferenierea
rolurilor n societile complexe. Dac alienarea este o funcie negativ a societii, etnicitatea este
un antidot. Comunitatea local, familia, cluburile sau sindicatele pot ndeplini funcii similare, dar
etnicitatea ofer o legtur fundamental i multifaetat n societatea modern (Cohen, 1978, 400).

1. DEZBATERE EVZ: n ultimii ani, reacia de respingere a vlului islamic s-a


rspndit n tot mai multe state din Europa Occidental.

Autoritile au nceput s interzic purtarea vlului n diferite contexte: la nivel local, naional,
n cldirile guvernamentale sau n instituiile de nvmnt.
La modul general, earfa pe care femeile musulmane o poart pentru a-i acoperi prul se
numete hijab (a acoperi n arab). ns varietatea tipurilor de vluri este foarte mare.
De cele mai multe ori, legislaia european a fost ndreptat mpotriva vlului islamic ce
acoper faa femeilor total sau parial: burqa (se poart n Afghanistan, Pakistan), niqab (e comun
n Arabia Saudit, Yemen, Bahrain, Kuwait, Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Pakistan),
boushiya (zona Golfului Persic), abaya (mbrcmintea naional din Arabia Saudit i Emiratele
Arabe Unite). Unele state, precum Frana, au interzis orice tip de vl n instituiile de nvmnt.
Interzicerea vlului, "o expresie a temerilor de dup 11 septembrie" Cristian Prvulescu,
preedintele asociaiei Pro Democraia, spune c apariia legislaiei care interzice vlul n statele
vestice este o reacie la neintegrarea minoritii musulmane n societile respective.
Este i o expresie a temerilor pe care islamul, dup atentatele din 11 septembrie 2001, o
provoac n aceste ri, completeaz el. ns politologul arat c legile n cauz sunt legate i de
dinamica politic din statele occidentale: n Belgia legea a fost votat n plin criz politic. (...)
Este o tem securitar i tocmai de aceea este att de promovat pentru c o parte a populaiei, mai
ales n contextul crizei economice, are tendina de a nvinovi minoritatea.
Opiniile pro sau contra sunt numeroase, att n interiorul comunitilor musulmane, ct i n
interiorul structurilor cu putere de decizie n stat.Pentru muli europeni, valorile pe care le implic
vlul intr n conflict cu valori ale civilizaiei europene precum liberalismul, laicitatea statului sau
egalitatea brbilor i a femeilor. Din perspectiv feminist, burqa este un simbol al
obscurantismului i al oprimrii femeilor.Burqa este un tip de vl care acoper n totalitate chipul
femeii. El are doar o plas n zona ochilor prin care femeia poate vedea.

Sursa: Reuters Muftiul din Romnia: "Soia mea nu poart vl. Este o chestiune de alegere"

Potrivit lui Murat Iusuf, muftiul Cultului Musulman din Romnia, vlul islamic are o
semnificaie strict religioas i este menionat n Coran. ns vestimentaia pentru femei care
acoper faa, precum burqa, este o exagerare, consider el.
Muftiul afirm c a purta sau nu vlul ine de alegerea fiecrei femei musulmane. Noi,
musulmanii din Romnia, suntem foarte deschii ca mentalitate. Soia mea nu poart vl. Deci eu nu
pot s-i impun soiei mele s poarte vl. Este o chestiune de alegere, spune el. n plus, el subliniaz
c vlul nu este un aspect esenial al credinei musulmane: n Turcia sunt foarte multe femei
musulmane care nu poart vl, dar practic cele cinci principii ale islamului. i nainte de rugciune
i fac abluiunea i i pun vlul pe cap.
Muftiul Murat Iusuf a declarat c nu dorete s comenteze politica adoptat de state precum
Belgia sau Frana vizavi de vlul islamic: Nu comentez atitudinea luat de ctre Frana, de ctre
Belgia sau de ctre Elveia cu minaretele. Noi, musulmanii, pentru a nu ne aduce ntr-o situaie de a
nu putea s practicm religia sau de a nu putea s purtm vlul, trebuie s fim noi n primul rnd
foarte deschii, nu trebuie s lsm suspiciuni asupra noastr. "Legea este discriminatorie, este
clar". Vlul islamic a fost neles i ca o dovad a eecului integrrii comunitii musulmane n cea
occidental, de tip laic. n 2006, premierul britanic Tony Blair l-a descris drept un semn al
separrii.
Interzicerea vlului a fost adesea justitificat din motive de securitate, ca msur mpotriva
terorismului. De pild, n Danemarca, o jurnalist mbrcat n burqa a putut s treac neverificat
printr-un punct de securitate la aeroportul de la Copenhaga. Dei n aceast ar nu exist o
interzicere a vlului, n urma unui incident guvernul a subliniat necesitatea ca pasagerii s i arate
feele. Un alt argument a fost acela c n anumite profesii (n sistemul de nvmnt, de exemplu)
interzicerea vlurilor este justificat din moment ce sunt necesare comunicarea fa n fa i
contactul vizual. Acest argument a fost invocat mai ales n Marea Britanie i Olanda, dup ce
studenilor i profesorilor li s-a interzis s poarte haine care acoper faa.
Criticii au spus c interzicerea vlului ar putea s stigmatizeze minoritatea musulman i c
este vorba de nclcarea libertii religioase. Legea este discriminatorie, este clar. Mai mult dect
atta, nsemne i costume religioase poart i alte religii, inclusiv religia catolic dominant,
explic Prvulescu. Dar este vorba de discriminare i n interiorul comunitilor musulmane vizavi
de libertatea de alegere a femeilor. Chiar dac se afirm c (femeile-n.r.) aleg s poarte, este vorba
totui de o manipulare care ncepe nc din cea mai fraged copilrie, deci este greu s vorbim
despre libertate de alegere, completeaz el. Educaia, o soluie care nu presupune interzicerea.

n Frana, Consiliul de Stat a sugerat c o astfel de lege ar putea fi neconstituional i c ea ar


putea constitui o violare a Conveniei Europene pentru Protecia Drepturilor Omului. Oponenii au
subliniat i faptul c numai o mic parte dintre femeile musulmane din statele occidentale poart
vlul ce acoper faa. n Frana, ministrul de Interne a spus c este vorba de numai 1.900 de femei,
dintr-o populaie musulman de peste cinci milioane. Prvulescu arat c, n ciuda numrului mic,
ele se vd mai bine tocmai datorit straneitii lor. Sigur c reglementarea pentru 1.900 de
persoane este evident suprarealist. Pe de alt parte, contextul politic este cel care mpinge n mare
msur la aceast situaie i fricile. Aceste frici sunt reale.
Potrivit politologului, o soluie mai bun dect interzicerea prin lege este educarea comunitii
musulmane n spiritul valorilor de tip democratic: Ar fi de preferat politici de educaie social care
s asigure deschiderea i promovarea libertilor de tip occidental n mediul islamic. Frana i
Belgia, n linia nti n legislaia anti-vl
Belgia. Pe 27 aprilie 2010, Camera Reprezentanilor din Parlamentul federal a votat o lege
care interzice la nivel naional purtarea burqa n public. Dac i Senatul va vota legea, iar regele o
va semna, Belgia va deveni prima ar din Europa care va adopta o interzicere la nivel naional a
bura. Interzicerea se va aplica pe strad, n grdinile publice, pe terenurile sportive i n cldiri
publice sau care ofer servicii publicului. Cei care ncalc legea vor risca o amend de 15-25 de
euro i nchisoare de pn la apte zile.
Amnesty Intrenational de la Bruxelles a criticat legislaia propus: e prezentat ca un act de
combatere a discriminrii mpotriva femeilor, dar este un act de discriminarea ea nsi. Iar Judith
Sunderland de la Human Rights Watch a criticat Belgia pentru aceast legislaie: A le trata pe
femeile pioase musulmane ca pe criminali nu va ajuta la integrarea lor.
Danemarca.
n mai 2008, guvernul danez a decis c judectorii trebuie s fie neutri din punct de vedere
religios i nu li s-a mai permis s poarte simboluri religioase vizibile, inclusiv crucifixe sau vluri.
Guvernul a artat c vlul care acoper faa nu este compatibil cu valorile daneze, dar a decis s nu
impun o lege deoarece puine femei poart astfel de haine.
Frana a interzis n anul 2004 purtarea tuturor simbolurile religioase evidente (inclusiv vlul
islamic ce nu acoper faa) n colile publice (nu n universiti) i n cldirile guvernamentale.
Legea a fost o msur cu scopul declarat de a asigura laicitatea i principiul neutralitii statului.
Oamenii politici au motivat interzicerea hijab n instituii deoarece femeile ar fi forate s le poarte.

Unele organizaii non-guvernamentale au artat c din cauza noii legislaii, multe fete musulmane
au renunat la studii. n mai 2010, Parlamentul francez a votat o rezoluie prin care a condamnat
vlul islamic ce acoper faa femeilor, numindu-l un afront la valorile naiunii de demnitate i
egalitate. Tot n mai, guvernul din Frana a adoptat un proiect de lege care interzice purtarea n
public a vlului care acoper faa. Potrivit proiectului, nimeni nu poate purta, n public, o inut
care acoper faa. Cei care ncalc aceast prevedere risc o amend de 150 de euro i cursuri care
s le reaminteasc valorile republicane ale Franei. Soii care i oblig soiile s i acopere chipul
risc un an de nchisoare i o amend de 15.000 de euro.
n Frana este i problema spaiului public. Nimeni nu interzice purtarea vlului n spaiul
privat. Este vorba de tradiia republican francez care face ca Frana s se fi construit mpotriva
bisericii catolice, s fie destul de reticent la problema interveniei religiei n spaiul public, spune
Prvulescu. Germania. Opt din cele 16 state ale Germaniei conin restricii n privina purtrii hijab.
Berlinul a interzis toate simbolurile religioase n instituiile publice, inclusiv crucifixele. ns n
unele state exist excepii pentru hainele cretine. n Baden-Wurtemberg, de exemplu, statul le-a
interzis profesoarelor musulmane s poarte vlul, dar le permite profesoarelor s poarte haine
cretine: clugriele catolice pot preda mbrcate n vemintele specifice.
Olanda.
Dei anunat de guvern nc din 2006, Olanda nu a introdus pn acum o lege care s
interzic n public vlul islamic ce acoper faa. Totui, diferite coli i instituii au aplicat propriile
regulamente care au interzis niqab deoarece el mpiedic contactul vizual, care certific respectul
reciproc.
Marea Britanie.
n cazul profesoarei Aishah Azmi, un tribunal a decis c o coal poate s refuze s angajeze
o profesoar care poart niqab. Referitor la acest caz, Tony Blair a comentat c vlul este un semn
de separare, iar autoritile britanice din nvmnt propun o interzicere a niqab n toate colile.

Spania.
Recent, autoritile spaniole din Lleida au decis ca femeile musulmane s fie obligate s
renune la burqa n cldirile publice. n prezent, mai multe orae catalane iau n calcul aceast
variant.

Turcia.
Aceasta este una dintre puinele ri cu majoritate musulman n care a fost interzis purtarea
oricrui tip de vl islamic n colile i universitile de stat sau private.

2. Franta

O comisie parlamentara din Franta a recomandat recent interzicerea partiala a valului islamic
integral (burka) si adoptarea de masuri pentru a nu permite purtarea acestuia in spitale, scoli si in
mijloacele de transport in comun din Hexagon, relateaza agentiile internationale de presa, citate de
mass-media de la Bucuresti. Intr-un amplu raport de aproape 200 de pagini, larg raspandit in
cercurile politice si academice franceze, comisia recomanda refuzul rezidentei sau al cetateniei
pentru orice persoana care afiseaza semne vizibile de practici religioase radicale. Recent,
presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a afirmat ca valul islamic nu este binevenit in Franta.
Sondajele de opinie arata ca majoritatea francezilor sustine interzicerea totala a valului islamic.
Totusi, comisia parlamentara a recomandat ca, pentru moment, restrictiile sa fie limitate, pentru a nu
alimenta tensiunile interetnice dintre majoritate si importanta minoritate musulmana. Potrivit
raportului, femeile care sfideaza aceasta recomandare intrand in institutii publice cu fata acoperita
nu vor beneficia de serviciile solicitate, spre exemplu, de asistenta medicala, ajutoare sociale, de
maternitate, etc.
Burka vs. Niqab
Conform mass-media, exista doua tipuri de valuri folosite de femeile musulmane pentru
acoperirea fetei, niqab si burka, in Franta, niqabul fiind cel mai des folosit, acesta fiind purtat cu un
val care acopera capul si poate fi folosit alaturi de un val separat, pentru ochi. Burka acopera
intreaga fata si corpul, cu o plasa in dreptul ochilor, pentru ca femeia sa poata vedea. BurKa a
devenit simbolul regimului islamist taliban din Afganistan.
In Franta, nu exista foarte multe femei care aleg sa-si acopere fata din motive religioase, sub
2.000, potrivit cifrelor oficiale furnizate de organizatiile religioase musulmane, dar dezbaterea
despre valul islamic si locul musulmanilor in societatea franceza a divizat clasa politica de la Paris.
Concomitent, musulmanii din Franta sunt victimele unor campanii organizate de violenta din partea
extremistilor francezi, cu sprijinul tacit al autoritatilor musulmane.

Opozitia socialista este impotriva unei legiferari in acest sens, afirmand ca o astfel de
interdictie va fi greu de pus in practica. Desi afirma ca, in principiu, este impotriva valului islamic
integral, unii membri ai partidului si-au exprimat temerea ca orice reglementare de acest gen ar
putea stigmatiza femeile musulmane. In schimb, UMP, partidul de dreapta care il sustine pe Sarkozy
a introdus deja in Parlament un proiect legislativ privind interzicerea totala a valului islamic, din asa
zise motive de securitate nationala. Sarkozy este cunoscut pentru politica anti-musulmana
promovata, inclusiv opozitia acerba fata de integrarea Turciei in Uniunea Europeana.
Imam amenintat
Recent, un grup de aproximativ 80 de persoane, majoritatea activisti musulmani, au patruns in
moscheea din Drancy, unde au proferat amenintari la adresa controversatului imam Hassen
Chalghoumi, care s-a pronuntat recent pentru interzicerea valului islamic integral, relateaza massmedia locala. Hassen Chalghoumi a subliniat ca adoptarea unei legi care sa interzica purtarea burqai
in Franta este binevenita, declarand ca valul integral este o inchisoare pentru femei, un instrument
de dominatie sexuala si de inregimentare islamista. Hassen Chalghoumi este cunoscut pentru
declaratiile sale controversate, acesta adoptand constant pozitii conflictuale fata de liderii
comunitatii musulmane din Franta, in urma conflictelor periodice cu acestia. Hassen Chalghoumi a
fost singurul cleric musulman din Franta care a sustinut dreptul Israelului de a invada Fasia Gaza la
inceputul anului 2009.
Razboiul sondajelor
Majoritatea francezilor (57%) se declara in favoarea unei legi privind interzicerea purtarii
voalului complet in Franta, arata un sondaj Ipsos, publicat recent de mass-media franceza. Conform
sondajului, 30% dintre francezi se declara pentru o astfel de legislatie, 27% sustin ca aceasta ar fi
destul de buna, iar 37% se opun, 6% declarandu-se indecisi.
Totodata, cetatenii francezi care se declara de dreapta, sunt cei mai hotarati sustinatori ai unei
legislatii anti-burqa, 75% dintre acestia declarandu-se pentru (contra 23%), urmati de Frontul
National (74% pentru, 25% contra), si UMP (69% pentru, 29% contra). In schimb, in randul
stangii exista mai multi care se opun legii: 46% fiind pentru , iar 48% se opun. Printre ei,
socialistii sunt si ei in majoritatea lor contra (52%). Doar 42% dintre ei isi doresc o astfel de lege.
Demersurile de interzicere a voalului islamic este ridicata la nivel de politica de stat de
extrema dreapta franceza, Eric Besson, ministru al imigratiei in guvernul de la Paris, declarand ca

purtatul valului burqa este contrar valorilor franceze. El a afirmat ca burqa este inacceptabila in
Franta, insa nu a cerut interzicerea publica a valului folosit de catre femeile musulmane. Vreau sa
lansez o dezbatere majora pe marginea valorilor si identitatii nationale, a spus Besson intr-un
interviu citat de Radio France Internationale. Oficialul a spus ca imigrantii trebuie sa aiba o
anumita intelegere a limbii franceze, a istoriei si culturii Frantei pentru a reafirma valorile
identitatii si mandriei de a fi francez. Besson a afirmat ca burqa este de neacceptat in Franta insa
nu a cerut interzicerea publica a valului.
Declaratiile ministrului francez au fost facute la doar cateva zile dupa ce trei femei afgane,
una fiind o cunoscuta activista pentru drepturile omului, au fost trimise inapoi la Kabul, in pofida
dovezilor ca acestea vor fi victime ale insurgentilor talibani. Beeson a aparat decizia de a le deporta
pe cele trei imigrante ilegale si a spus ca Franta va continua sa aiba o atitudine dura fata de
imigrantii ilegali. Reamintim ca Franta a deportat 21.000 de imigranti ilegali in 2009.
Adunarea Nationala de la Paris dezbate in prezent gasirea unor mijloace prin care sa limiteze
purtarea costumului traditional dupa ce presedintele Nicolas Sarkozy a spus ca reduce demnitatea
femeii si nu este binevenit in Franta. El a spus ca burqa nu este semn al religiei ci al
subordonarii. In 2004, Franta a interzis purtarea valului islamic in toate scolile publice. In Franta
traieste cea mai mare populatie de musulmani din Europa occidentala, aproximativ 6 milioane de
persoane.
Italia anti-musulmana
Psihoza antimusulmana a cuprins si clasa politica italiana, parlamentul italian intentionand sa
impuna o interdictie privind purtarea valului islamic (burqa), folosit de femeile musulmane pentru
a-si acoperi fata, relateaza mass-media de la Bucuresti. Anuntul a fost facut de ministrul italian de
Interne, Roberto Maroni, citat de agentia italiana de presa ANSA. Masura este similara celei
propuse saptamana aceasta in Franta, insa potrivit lui Maroni, membrii partidului sau, formatiunea
de extrema dreapta Liga Nordului, au inaintat inca din toamna anului trecut un proiect de lege in
acest sens. Roberto Maroni s-a remarcat in anii trecuti prin aplicarea unei politicii de apartheid
impotriva imigrantilor romani din Italia, politica soldata cu zeci de morti si raniti din randul
etnicilor romani aflati in Peninsula, precum si cu mari pierderi materiale.
In timp ce in Franta argumentul pentru interzicerea valului islamic il reprezinta afrontul adus
de acesta fata de valorile seculare franceze, in Italia politicienii sustin ca problema este una legata
de securitate. Conform surselor parlamentare citate, proiectul legislativ depus in Parlament readuce

in actualitate o lege antiterorism adoptata in 1975, prin care se interzice purtarea vreunei masti sau a
vreunui articol de vestimentatie ce impiedica identificarea persoanei. Potrivit ministrului italian
pentru Afaceri Europene, Andrea Ronchi, o noua lege nici nu ar mai fi necesara, daca legea
actuala ar fi aplicata.
Daca in Franta dezbaterea despre valul islamic si locul musulmanilor in societate preocupa de
peste sase luni Hexagonul, chestiunea nu a divizat la fel de mult si viata politica din Italia,
sustinatori pentru adoptarea masurii aratandu-se chiar si membri ai opozitiei de centru-stanga.
Religia nu are nici o legatura cu acest lucru, este o problema ce tine de siguranta publica. Orice
persoana trebuie sa fie identificabila, a declarat Emma Bonino, fosta membra a Partidului Radical,
actualmente candidat al Partidului Democrat la presedintia regiunii Lazio. Ea a declarat ca sprijina
aceasta masura, din acelasi motiv pentru care nu poti intra intr-un oficiu postal purtand o masca de
schi.
Tema electorala
La randul sau, un purtator de cuvant al Partidului Conservator din Danemarca a anuntat ca
formatiunea sa solicita interzicerea purtarii traditionalului val musulman burqa in public, potrivit
Der Spiegel. El a spus ca piesa de vestimentatie a fost introdusa de catre talibani si nu este deloc
islamica. Nu vrem sa vedem burqas in Danemarca. Pur si simplu nu putem accepta ca unii dintre
cetatenii nostri sa umble pe strada cu fetele acoperite, a declarat Naser Khader, membru al
parlamentului de la Copenhaga. Khader, care este ateu de origine siriano-palestiniana, a spus ca
Partidul Conservator vrea sa introduca o legislatie care prevede interzicerea purtarii valului burqa
sau a codului niqab, care prevede ca femeile sa-si acopere complet fetele in public. Oficialul a
adaugat ca burqa nu este specifica Danemarcei, subjuga femeile si ar trebui interzisa complet.
Partidul Conservator crede ca ceea ce fac oamenii in casele lor este o problema personala a
fiecaruia, insa din momentul in care ajung pe domeniul public, ar trebui sa aiba fetele descoperite.
Khader a spus inca ca interzicerea purtarii valului este singura solutie, adaugand ca burqa nu este
deloc islamica. Burqa moderna a fost introdusa de talibani cand au venit la putere. Astfel incat,
asociez burqa cu talibanii.
Partidul Poporului si cel Social Democrat au salutat propunerea, in timp ce liberalii au respins
ideea unei legi care sa reglementeze vestimentatia, atata timp cat nu nu refera la functionari publici,
declarand ca am mers prea departe daca aprobam o lege care spune ce haine sa poarte sau nu
oamenii. Interzicerea purtarii valului este parte a unei initiative a grupului parlamentar conservator,
depusa in Parlamentul danez. Conservatorii, care se pregatesc de viitoarele alegeri locale si

generale, au spus ca e la latitudinea legislatorilor sa decida care vor fi pedespsele in cazul


nerespectarii legii.

Bibliografie
1.Cuvntul: Naiuni i minoriti naionale, Martie 2006 publicate n revista Cuvntul, nr.4
(346), Aprilie 2006, pp.11-12.
2. Ethnic and National Attachment: Ethnic Pluralism or Ethnic Dominance? in Public Opinion
Quarterly, Vol. 61, Special Issue on Race, pp. 102-133. The University of Chicago Press.
3. Rdoi, Mirelle-Carmen. (1998). Identitatea naional ntr-o Europ unit. n S. Chelcea
(coord.) Memorie social i identitate naional. pp. 247-62. Bucureti: Editura I.N.I.
4. Rex, John. (1998). Ras i etnie. Bucureti: Editura DU Style.
5. Sandu, Dumitru. (2004). Ideologii difuze n domeniul identitar-etnic, n Sociologie
romneasc, vol. II, nr. 2. pp. 58-70. Iai: Polirom.
6. Smith, A. D. (1991). National Identity. London: Penguin Books.
7. Smith, Anthony D. (1991). National Identity. Reno, NV: University of Nevada Press.
8. Smith, Alan and Seamus, Dunn. (1990). Extending Inter-School Links. An Evaluation of
Contact between Protestant and Catholic Pupils in Northern Ireland. Coleraine: University of Ulster,
Centre for the Study of Conflict.