Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1 PREZENATAREA SOCIETATILOR
Categoria de active
1.Terenuri si constructii
Valoarea
SC STAR SA BACAU
SC IV SA
SC MECANICA SA
25.592.274
71,64%
45.580.802
96,69%
60.000.153
71,57%
9.203.209
25,77%
1.062.224
2,25%
21.659.322
25,84%
52.655
0,14%
133.771
0,28%
82.920
0,1%
870.797
2,44%
366.775
0,78%
2.09027
2,5%
SC STAR SA BACAU
SC IV SA
SC MECANICA SA
SC STAR SA BACAU
SC IV SA
SC MECANICA SA
SC STAR SA BACAU
SC IV SA
SC MECANICA SA
SC STAR SA
3,6
SC IV SA
3,5
SC MECANICA
SA
1,1
SC MECANICA SA=91.891.508/86.275.546=1,1
Se observa faptul ca la societatile STAR si IV, viteza de rotatie este identica, in schimb ce la SC
MECANICA SA, viteza de rotatie este diferita si mult mai mica.O cauza a acestei valori atat de
scazute o constituie faptul ca cifra de afaceri a scazut mai rapid decat valoarea capitalului fix
sau capitalul fix are o pondere ridicata in totalul activelor societatii ( se poate observa acest
aspect in graficul prezentat mai sus).
Durata in zile a unei rotatii:
Tabel 8: Durata in zile a unei rotatii la societatile studiate
2007
SC STAR SA
93,6
SC IV SA
SC MECANICA SA
93,6
331,8
Grupa Instalatii tehnice si masini si grupa Alte instalatii, utilaje si mobilier la cost istoric,
minus ajustarile cumulate de valoare.Terenurile sunt tratate la valoarea reevaluata, ultima
reevaluare fiind efectuata in anul 2002.
Societatea foloseste regimul de amortizare linIV, acesta stabilindu-se prin aplicarea cotelor de
amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
Sold la
1 ianuarie 2007
31 decembrie 2007
Terenuri
5.907.540
5.907.540
Constructii
22.932.620
19.68734
6.33653
9.203.209
8381
52.655
45.143
689.011
90.334
181.786
corporale in curs
35.39671
35.718.935
Amenajarii terenurilor
35.320
Modernizarii constructiilor
1.467.009
361.466
643.868
91.452
10.644
80817
35.320
Constructii
5.227.753
8.685.190
Alte
mijloace fixe
Total amortizare imobilizari corporale
307.582
1255.845
Cladirile din incinta societatii au un grad diferit de uzura fizica, in functie de anul punerii lor in
functiune si de lucrarile de modernizare la care au fost supuse.
n ultimii ani, reparatiile efectuate asupra cladilrilor principale au vizat atat mentinerea acestora
in stare de functionare, cat si prin modernizarea lor.n ultima perioada, societatea a depus eforturi
deosebite in privinta crearii de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente, cu
impact pozitiv asupra calitatii si productivitatii, cat si in ceea ce priveste reducerea cheltuielilor.
26.773.494
Constructii
32.462.452
867.840
530.541
Avansuri si imobilizari
366.775
corporale in curs
65.001.102
Constructii
13.655.144
3.805.616
396.770
Total amortizari
17.857.530
Contul de rezerve din reevaluare reflecta reevaluarile efectuate de societate si acestea sunt in
suma de 3.139.331 lei.
Situatia imobilizarilor corporale la SC MECANICA SA
Imobilizari corporale
Terenuri
40.738.074
Constructii
20.326.154
26.078.282
119.107
3.212.205
393.306
corporale in curs
90.867.128 lei
Situatia amortizarilor
Terenuri
Constructii
1.06075
418.960
36.187
Total amortizari
5.519.222 lei
La societatea MECANICA SA, pe parcursul lunii decembrie 2007, AGA a aprobat relocarea de
principiu a capacitatii de productie in zona industriala Bucuresti, achizitionand un teren a carui
valoare totala a fost de 11.673.979 lei, finantat prin credit pe termen lung.Valoarea platita la
31.12.2007 este de 90% din valoarea contractuala, restul urmand a fi achitat in conformitate cu
contractul, in momentul in care infrastructura din noua locatie va permite relocarea activitatii
societatii, dar nu mai tarziu de 30.06.2008.
S-au achizitionat si echipamente in valoare de 7.196.900 lei, acestea fiind efectuate conform
planului de investitii relizat in 2006.
Societatea a vandut una din cladirile sale si terenul aferent unei alte societati, IV in urma vanzarii
societatea a inregistrat un venit de 8.410.000 lei.
care depaseste valoarea, daca este cazul, a rezervei din reevaluare, privind reevaluarea anterioara
a activului respectiv.
n cazul vanzarii sau casarii ulterioare a imobilizarilor corporale reevaluate, surplusul din
reevaluare ramas in rezervele din reevaluare este transferat direct in rezultatul reportat.Nu se face
niciun transfer din rezervele din reevaluare la rezultatul reportat decat in cazul in care activul
este nerecunoscut.Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi transferat pe masura ce activul
este folosit de entitate.n acest caz, valoarea surplusului transferat ar fi diferenta dintre
amortizarea cumulata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe
baza costului initial al activului.
Marimea amortismnetului depinde de durata de functionare considerata, astfel ca daca duratele
sunt mici, rezulta amortismente anuale mari.Nici sporirea amortismnetuilui, nici scaderea lui,
desi afecteaza exact cu aceasi suma variatia pretului, evident in sens contrar, nu se vor regasi in
intregime in sporul de resusre banesti ale societatii (capitalul disponibilizat), deoarece din sporul
de profit se vor plati si dividende, IV diminuarea de profit atrage si diminuarea dividendelor.
Pentru societate, situatia cea mai buna ar fi reprezentata de reducerea duratelor de functionare,
acesta asigurand per sold o sporire a capitalului disponibilizat apt pentru a fi reinvestit, chIV
daca duce la o diminuare a profitului.
Pentru exemplificare, societatea a achizitionat la 12.01.2007 un ansamblu mecanic, a carui
valoare contabila de intrare este de 269.826,15 lei, IV societatea a decis amortizarea acestuia pe
o perioada de 4 ani.
n regimul de amortizare linIV, rata anuala a amortizarii este de 100 / 4 = 25%.Amortizarea
anuala este 269.826,15 lei x 25% = 67.456,54 lei.
Tabloul de amortizare a autotractorului in regim linIV se prezinta astfel:
Tabel 9: Tablou de amortizare al unei imobilizari corporale amortizare linIVa
Anul
Valoarea de intrare a
imobilizarii
Amortizare
Valoarea neta
contabila
Pe an
cumulat
Anul N
269.826,15
67.456,54
67.456,54
202.369,61
269.826,15
67.456,54
13913,08
13913,08
269.826,15
67.456,54
202.369,62
67.456,53
269.826,15
67.456,54
269.826,15
269.826,15
Anul N+1
Anul N+2
Anul N+3
Total
Anul
Valoarea de
intrare
Amortizarea degresiva
Valoarea neta
contabila
Pe an
cumulat
269.826,15
101.184,81
101.184,81
168.641,34
269.826,15
63240,50
16425,31
105.400,84
269.826,15
52.700,42
217.125,73
52.700,42
269.826,15
52.700,42
269.826,15
Anul N
Anul N+1
Anul N+2
Anul N+3
Graficul prezentat mai sus arata mai clar situatia comparativa a cheltuielilor cu cele doua
regimuri de amortizare amortizare linIVa sau amortizare degresiva.
Societatea studiata isi amortizeaza mijloacele de transport pe durata a 4 ani, asadar, voi lua ca
exemplu un echipamnet tehnologic - compactor, achizitionat de societate la valoarea de 6.302,52
lei, cu o durata de functionare de 8 ani, rata anuala linIVa este de 100/8=12,5%, rata degresiva
este de 12,5%x2=25%
- durata de utlizare, aferenta regimului linIV, recalculata (Dr=100/25)
4 ani
4 ani
0 ani
4 ani
- durata de utilizare aferenta uzurii morale, penrtu care nu se mai calculeaza amortizare
(Dm=8-4)
4 ani
16 ani
16 ani
16 ani
Tabloul de amortizare in sistem degresiv varaianta AD2 este redat in tabelul urmator:
Tabel 11: Tablou de amortizare al unei imoblizari corporale amortizare degresiva
varianta AD2
Anul
Valoarea de
intrare
Amortizarea degresiva
Valoarea neta
contabila
Pe an
cumulat
529.065
33.066,56
33.066,56
495.998,44
529.065
30.999,90
6066,46
46998,54
529.065
29.062,41
93.128,87
435.936,13
529.065
27.246,00
120.374,87
408.690,13
529.065
25.543,13
145.918
383.147
529.065
23.946,69
169.864,69
359.200,31
529.065
22.450,02
192.314,71
336.750,29
529.065
21.046,89
213.361,6
315.703,4
529.065
19.731,46
233.093,06
295.971,94
529.065
19.731,46
252.824,52
276.240,48
529.065
19.731,46
272.555,98
256.509,02
Anul N
Anul N+1
Anul N+2
Anul N+3
Anul N+4
Anul N+5
Anul N+6
Anul N+7
Anul N+8
Anul N+9
Anul N+10
Anul N+11
529.065
19.731,46
292.287,44
236.777,56
529.065
19.731,46
312.018,9
217.046,1
529.065
19.731,46
331.750,36
197.314,64
529.065
19.731,46
351.481,82
177.583,18
529.065
19.731,46
371.213,28
157.851,72
529.065
19.731,46
390.944,74
138.120,26
529.065
19.731,46
410.676,2
118.388,8
529.065
19.731,46
430.407,66
98.657,34
529.065
19.731,46
450.139,12
78.925,88
529.065
19.731,46
469.870,58
59.194,42
529.065
19.731,46
489.602,04
39.462,96
529.065
19.731,46
509.333,5
19.731,46
529.065
19.731,46
529.065
Anul N+12
Anul N+13
Anul N+14
Anul N+15
Anul N+16
Anul N+17
Anul N+18
Anul N+19
Anul N+20
Anul N+21
Anul N+22
Anul N+23
n exemplul considerat, constructia se amortizeaza integral in 24 ani, din care 8 ani in regim de
amortizare degresiv si 16 ani in regim de amortizare linIV.
Pentru primii 8 ani, amortizarea se calculeaza in regim de amortizare degresiv, aplicand rata
degresiva ede 6,25%, IV pentru urmatorii 16 ani, se calculeaza un sistem de amortizare linIV, in
functie dfe valoarea ramasa si numarul de ani ramasi: 315.703,4/16=19.731,46 lei.
Analiza imobilizarilor corporale
Rata imobilizarilor corporale evidentiaza ponderea pe care valoarea neta a activelor corporale o
detin in totalul activului imobilizat.
Marimea acestei rate este determinata in primul rand de natura activitatii.Datorita sistemului
complex de variabile care au incidenta asupra acestui indicator, este dificil de stabilit o marime
optima, o rata de referinta.n cazul intreprinderilor comparate, aceasta rata masoara capacitatea
acestor companii de a rezista in cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a tehnicii si
cerintelor pietei.
n cazul societatilor analizate, ponderea ridicata a activelor corporale in cadrul activelor, duce la
o conversie mai dificila a acestor active in disponibilitati, gradul de flexibilitate al firmelor fiind
mai redus.
SC STAR SA
Se constata faptul ca valoarea acestei rate se situaza in intervalul 90-100%, valorile fiind destul
de apropiate unele fata de altele.Dintre cele trei societati, se observa ca SC MECANICA SA are
cel mai ridicat nivel al ratei - 97%, ceea ce inseamna ca societatea detine o putere mai ridicata de
angajare de noi credite, IV societatea SC IV SA are cel mai scazut nivel al ratei 90%, fapt care
poate insemna o restrangere a gajului financIV de care dispune societatea.
Grafic 5: Ponderea imobilizarilor corporale in totalul activelor imobilizate
Rata rezervelor din reevaluare arata ponderea pe care rezervele din reevaluare o detin in totalul
capitalurilor proprii ale unei entitati.
SC STAR SA
SC MECANICA SA
Din aceasta analiza, putem spune faptul ca societatea SC MECANICA SA a efectuat operatiuni
de reevaluare a activelor corporale mai recent fata de SC IV SA, care are o rata de 5%.Prin faptul
ca SC MECANICA SA a efectuat acesta reevaluare, societatea a dus la intarirea capacitatii sale
financIVe.Celelalte societati, care nu au ales reevaluarea, au recurs la aceasta politica contabila
deoarece nu considera reevaluarea un avantaj de moment pentru bunastarea societatii.
Analiza dinamica a imobilizarilor corporale la cele trei societati
SC STAR SA
O analiza a acestui indicator pentru cele trei societati are urmatoarele concluzii:
a) societatile MECANICA SA si STAR SA, avand o valoare a acestui indicator peste
100%, prezinta un ritm de crestere a valorii imobilizarilor corporale fabricate,
achizitionate sau reevaluate superior ritmului de crestere al amortizarii, casarii si
vanzarii unor elemente de imobilizari corporale.Dintre cele doua, SC MECANICA
SA are un ritm de crestere mai mare fata de STAR SA aproximativ cu 13%.
b) Societatea IV SA indica o dinamica sub 100%, respectiv 97,95%, ceea ce arata ca
ritmul de sporire a intrarilor de imobilizari corporale este inferior ritmului aferent
cresterilor.Societatea, fata de MECANICA SA prezinta un ritm de scadere de 17% si
fata de STAR SA , o scadere de 3%.
Analiza corelativa dintre dinamica imobilizarilor corporale si dinamica indicatorilor de
volum (cifra de afecri neta)
SC STAR SA
corporale este superior ritmului de crestere a cifrei de afecri neta (a productiei exercitiului sau
veniturilor din exploatare).Aceasta corelatie reflecta totusi o situatie nefavorabila pentru toate
cele trei societati, ea putandu-se explica prin utilizarea ieficienta a imobilizarilor corporale in
procesul productiv, pe fondul incetinirii vitezei de rotatie a imobilizarilor corporale.Din punct de
vedere economic, acasta situatie are o explicatie si justificare atunci cand are loc reevaluarea
imobilizarilor corporale, caz care se aplica si in cazul nostru.MECANICA SA are cea mai mare
diferenta intre cei indicatori deoarace este si societatea care prezinta cea mai mare rata a
rezervelor din reevaluare - Rrev = 41.099.624/105.743.934 * 100 = 39%.
Cea mai favorabila situatie pentru societati ar fi ca Iacp sa scada sub 100%, Ican sa depaseasca
nivelul de 100%, evident Iacp ar fi mai mic decat Ican.n aceasta situatie, societatea detine un
volum valoric mai mic de imobilizari corporale, IV cifra de afecri obtinuta este mai
mare.Aceasta situatie ar fi justificata din punct de verere economic doar daca societatea nu isi
face un scop din reducerea valorii imobilizarilor corporale, lucru care poate atrage dupa sine si
scaderea cifrei de afaceri.
Pentru a putea trage o concluzie asupra profitabilitatii activitatii celor trei societati supuse
analizei , mai este nevoie de analiza echilibrului financIV al acestora.
Echilibrul financIV ar putea fi definit ca egalitatea dintre sursele de finantare si mijloacele
economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen scurt si
lung.Exista si situatii in care starea de echilibru este caracterizata printr-o inegaliatate (venituri >
cheltuieli), IV diferenta o reprezinta profitul ca rezultat al unei afaceri.
Indicatoruii care se pot utiliza pentru a detrmina starea de echilibru ar putea fi lichiditatea
generala (LG) si lichiditatea imediata (test acid) (LI).
Lichiditatea generala reflecta capacitatea activelor circulante de a se transforma in
disponibiltati banesti, care sa acopere datoriile scadente ale societatii.
unde :
= DTS + Vav,
DTS = SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT (CREDITE BANCARE PE
TERMEN SCURT) + DATORII COMERCIALE+EFECTE DE COMERT DE PLATIT+
AVANSURI NCASATE N CONTUL COMENZILOR+ DATORII FISCALE+ ALTE
DATORII
= 5987.181 lei
AC = 16.062.650 + 36.955.757 +1.968.774 = 5987.181
CAV
= 268448 lei
= 261.028.034 lei
= 191.21014 lei
SC MECANICA SA
= 73.035.827 lei
AC = 41.639.207 + 30.425.030 + 939.258 = 73.003.495
CAV = 32.332
= 36.631.723 lei
DTS = 26.732.041 + 976.860 + 3.042 + 74616 = 36.456.559
VAV = 175.164
Rlg = 73.035.827/36.631.723 * 100 = 199,4%
demostreaza din nou ca societatea este cea mai stabila si profitabila din cele
trei studiate.STAR SA are o valoare peste optim 222,76%, in timp ce IV SA
are o valoare sub nivelul optim 136,5%.ChIV daca IV SA are o valoare mai
mica, acesta se incadreaza in intervalul 120%-200%, interval care reflecta o
situatie economica buna si stabila.Cel putin pe termen scurt, situatia este
buna, datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente, acestea
avand capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.n acest caz, aparitia unor
evenimente neprevazutr in miscarea activelor circulante sau in deterioararea
valorii acestora, este acoperita din diferenta dintre activele curente si datoriile
curente.
n cazul societatii STAR SA, unde rata este pe nivelul optim, activitatea nu este foarte eficienta,
mai ales datorita marimii stocurilor, care de cele mai multe ori se caracterizeaza printr-un nivel
redus al lichiditatii.
Pentru a intra intr-o analiza si mai aprofundata, voi folosi si indicatorul de lichiditate imediata,
test acid, care evidentiaza capacitatea activelor circulante, altele decat stocurile de a participa la
finantarea datoriilor pe termen scurt ale societatii.
SC STAR SA
Nivelul optim este situat intre valorile 50% - 100%.Si in cazul acestui indicator, se evidentiaza
faptul ca SC MECANICA SA are valoarea cea mai apropiata de optim, in timp ce SC STAR SA
depaseste cu mult nivelul optim, fapt care reflecta o gestionare ineficienta fie a creanteor
(dificultati in ceea ce priveste incasarea lor), fie a resurselor monetare (lipsa unei politici
eficiente de plasamente).IV SA se situeaza in valorile normale, insa este la nivelul cel mai de jos
al optimului.
Grafic 11: Situatia centralizatoare a indicatorilor analizati
Analiza efectuata din punctul de vedere al imobilizarilor corporale si cel al lichiditatii, se poate
prezenta sub urmatoarea forma grafica, care reprezinta si o concluzie a rezultatelor obtinute:
aceea ca dintre cele trei societati studiate, SC MECANICA SA, are cele mai bune rezultate,
detinand un echilibru financIV cat mai apropiat de ideal.Societatea STAR SA se situeaza pe locul
al doilea, fiind urmata de SC IV SA, care nu are rezultate foarte profitabile.
Abordarile de evaluare au fost de asemenea incluse in raport, cu scopul de a evidentia cat mai
bine analiza datelor si concluziile raportului de reevaluare.Evaluarea terenurilor s-a efectuat prin
metoda comparatiilor directe, care reprezinta cea mai adecvata metoda atunci cand exista
informatii privind vanzari sau oferte comparabile.Metoda analizeaza, compara si ajusteaza
tranzactiile si alte date cu importanta valorica pentru loturi de teren similare.Metoda este una
globala si care implica informatiile culese in legatura cu raportul cerere-oferta pe piata imobilIVa
specifica.
Metoda costurilor presupune evaluarea terenului si a constructiilor, IV rezultatul insumarii
valorilor astfel obtinute fiind valoarea estimata prin metoda costurilor.
Abordarea prin capitalizarea venitului are la baza faptul ca un activ, in functie de caracteristicile
sale constructive, tehnice si de pozitie in teritoriu, constituie un potential de venit pe un termen
indelungat (cel putin egal cu perioada sa de viata) prin inchiriere, renta, etc., altfel spus, activul
are o valoare de randament.
4 MONOGRAFIE CONTABILA
Achizitie de la furnizori
n data de 15.06.2007 se achizitioneaza echipamente tehnologice avand costul de 12.536,65 lei
inclusiv TVA.
1.Achizitia de echipamente
%
2131
Echipamente tehnologice
404
12.536,65
Furnizori de imobilizari
10.535
4426
TVA deductibila
2.001,65
Vanzare
n data de 13.11.2007 se vinde o instalatie la pretul de 15.300 lei, TVA 19%,
comision bancar 95 lei.
1.Livrarea
461
18.207
707
Debitori diversi
15.300
4427
2.907
TVA colectata
2131
=
Echipamente tehnologice
15.300
11.220
Amortizarea constructiilor
6811
Ch. de exploatare privind
amortizarea imob.
080
5121
461
18.207
Debitori diversi
15.300
Conturi la banci in lei
627
2907
asimilate
Inventariere
n urma unei inventarierii din 22.12.2007 pentru schimbarea gestionarului se
constata un minus de o imprimanta in valoare de 650 lei amortizata 75%.
Vinovat e gasit gestionarul, pentru care pretul de imputare conform procesului
verbal de imputare este 300 lei. Suma se va achita la casierie in 8 zile.
1.Achizitia imprimanta
%
214
Mobilier, aparatura birotica
404
Furnizori de imobilizari
650
546
4426
TVA deductibila
104
2.Imputarea
4282
357
7583
300
4427
57
TVA colectata
214
2814
650
487,5
Amortiz. altor imob. corporale
6583
162,5
ncasarea imputatiei
5311
Casa in lei
Reevaluare
4282
357
2.000
Constructii
105
1.200
2812
800
Amortizarea constructiilor
1065
66,67
Amortizare
n data de 27.11.2007 se inregistreaza rata de amortizare aferenta unei
instalatii.
6811
2813
3.100
212
3021
55
Materiale auxilIVe
421
157
Personal-remuneratii datorate
7588
556
2131
7.568,40
Echipamente tehnologice
2813
6.054,72
1.513,68
6811
Chelt.deaxpl.privind amortizarea
avans
i mob.corp
471
302,74
Cheltuieli inregistrate in
financIV care este supus unei analize cat si pentru exercitiile financIVe
urmatoare.
Imobilizarile corporale se uzeaza ca urmare a folosirii sau nefolosirii lor, pierzandu-si treptat
valoarea.Deoarece aceasta pierdere de valoare este determinata, in principal, de activitatea de
productie, este normal ca ea sa incarce costurile de fabricatie, productie sau servicii si pe aceasta
cale sa concure la o societate profitabila si concurentiala din punct de vedere economic si
financIV.n acest fel, se poate reconstitui, in resursa baneasca, in mod treptat, pe toata durata de
folosinta, valoarea de inventar a activelor imobilizate.
Amortismentul reprezinta pe de o parte resursa baneasca, parte disponibilizata a capitalului
permanent.Daca luam in considerare acest rol, atunci evident, societatile au interesul de majorare
al acestuia, cu scopul finantarii largirii si extinderii activitatii.Din alt punct de vedere,
amortismentul poate fi considerat ca si un element de cost, si atunci , evident societatea poate fi
tentata mai degraba sa il reduca decat sa il majoreze.
Amortizarea ca resursa baneasca poate fi privita si ca o suma de bani care se detaseaza din
activele imobilizate care permit societatilor:
a) mentinerea constanta a activelor, in cazul in care s-au utilizat resurse financIVe
proprii pentru obtinerea acestora;
b) rambursarea exacta a creditelor, atunci cand s-au utilizat resurse financIVe
imprumutate pentru procurarea activelor fixe.
Aprecierea caracterului amortismentului prin prisma continutului sau de capital lichid, apt pentru
a fi reinvestit, ma obliga sa precizez rolul sau in capacitatea de refinantare sau chIV se poate
pune intrebarea daca nu cumva joaca un rol nu numai in asigurarea reproductiei simple cat si ale
celei largite.
As putea face urmatoarele precizari:
1. Scopul final al amortizarii capitalului fix il constituie asigurarea inlocuirii lui, prin urmare
asigurarea investitiilor pe termen lung, acesta insemnand ca pe parcurs, amortismentul nu
poate fi folosit in mod temporar, deci pentru finantarea activitatii curente de productie.
2. Nici un intreprinzator modern nu acumuleaza amortismente anuale in vederea utilizarii lor
numai in momentul scoaterii din functiunea mijlocului fix complet amortizat, ci numai pentru
finantarea inlocurii lor.Ori de cate ori se pune problema efectuarii unor investitii, societatile
isi utilizeaza toate resursele imobilizate, IV amortismentul este o asemenea resursa.
Nicio societate nu cumuleaza amortismentul spre a-l folosi doar in momentul inlocuriii activului
complet amortizat, ci il foloseste cu ocazia proximei investitii de realizat, ccea ce face ca masa
activelor imobilizate sa cresca fara utilizarea altor resurse financIVe; amortismentul are o
anumita capacitate de multiplicare.
Cheltuielile de inlocuire a utilajelor uzate la o societate in dezvoltare, absorb o parte din
amortismentele anuale, proportia fiind din ce in ce mai mica pe masura sporirii ratei de crestere a
investitiilor sau durata de viata a activelor devine mai lunga. Cu alte cuvinte, amortismnentele
exclud cheltuielile efective de inlocuire cu utilaje identice.Diferenta de amortizare este folosita la
finantarea investitiilor de dezvoltare.
Efectul multiplicator al amortismmentului se inregistreaza in conditiile unei economii cu preturi
stabile, perioada in care societatea inregisteaza o cerere permanenta pentru produsele/serviciile
sale si in care ea reinvesteste permanent disponibilitatile obtinute pe seama amortizarii in
echipamnte de acelasi fel si la acelasi pret.n perioadele de inflatie, societatea va inregistra o
decapitalizare in momentul in care nu isi actualizeaza amortismentul la inflantie prin calcularea
lui, in functie de valoarea de inlocuire a mijlocului fix.
Amortizarea ca element al costurilor se refera la acea parte a cheltuielior care se vor recupera cu
ocazia vanzarii produselor sau serviciilor.Ponderea amortizarii in costuri variaza de la un sector
la altul de activitate si de la o societate la alta.Costurile de productie pentru intreaga perioada de
existenta a activelor vor trebui incarcate cu cheltuieli privind amortizarea egala cu diferenta
dintre pretul de achizitie si valoarea reziduala a elementelor de active imobilizate.
Progresul tehnic care se resimte in sectorul economic, are ca efect devansarea costurilor variabile
de catre costurile fixe in totalul costurilor productiei, ceea ce determina o importanta sporita a
amortismentului ca element definitoriu al costurilor fixe, pe care numerosi economisti il
considera ca o caracteristica a economiei moderne si contemporane, datorita ponderii crescande a
activelor imobilizate in patrimoniul societatilor.
Amortismentul are un caracter fix, cheltuiala cu amortizarea fiind o cheltuiala constanta, in afara
situatiilor cand se aplica metode de amortizare specifice (degresiva, accelerata).De aici va rezulta
ca aceasta constanta nu va putea fi redusa in mod absolut ci doar in mod relativ, prin reducerea
3. Pierderile rezultate din actiunea uzurii morale sa fie cat mai mici; aceasta ar insemna, in
situatia aplicarii amortizarii linIVe, fie acordarea posibilitatii de a scurta durata de viata a
mijlocului fix apreciata la punerea in functiune cand se sesizeaza pericolul uzurii morale, fie
a stabilirii pe cont propriu a duratelor de folosinta., in functie de tendinta evolutiei
progresului tehnic si a cererii de produse sau servicii realizate prin intermediul mujlocului
fix, daca se aplica metode accelerate, este dovedit ca astfel de pierderi vor fi mici;
4. Amortismentele sa contribuie la reinnoirea echipamnetelor in ritmul strategiei stabilite de
societate, respectiv sa asigure fonduri pentru inlocuirea mijloacelor fixe uzate, aceasta
insemnand permanenta corelare dintre amortismente si valoarea de inlocuire.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
1. Batrancea, I.., Analiza financIVa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
2. Bistriceanu, Gh., Adochitei M., Negrea E., Finantele agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 2001
3. Calin, O., Ristea. M, Bazele Contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004
Dutescu, A., Ghid pentru intelegerea si aplicarea standardelor internationale de contabilitate, CECCAR, Bucuresti, 2001
5. Feleaga, N., Malciu, L., Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002
6. Marin, T. Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 16 Imobilizari corporale, Editura CECCAR, Bucuresti 2003
7. Matis, D. & all,Bazele Contabilitatii, Editura Alma Mater, 2005
8. Matis, D., & Pop, A. Contabilitate financIVa, Editura Alma Mater, 2007
9. Margulescu, D., Niculescu M., Robu, V., Diagonosticul economico-financIV, Editura Romcart, Bucuresti, 1994
10. Oprean, I., Popa, I.E., Lenghel, R.D., Procedurile auditului si ale controlului financIV, Editura Risoprint, ClujNapoca, 2007
11. Pantea, I.P., Bodea, Gh., Contabilitatea financIVa romaneasca, Editura Intelcredo, Deva, 2008
12. Peres, I. & all, Bazele contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara, 2004
13. Ristea, M., Dumitru, C.G., Paunescu, M. & Guse. R.: Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 36: Deprecierea
activelor, editura CECCAR, Bucuresti, 2004
1 Stoian, A., Contabilitatea si fiscalitatea societatilor comerciale, Editura Infomedica, Bucuresti, 1997
15. *** Hotarare nr. 1553 din 18/12/2003, privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de
intrare a mijloacelor fixe
16. *** Hotararea Guvernului nr. 105 din 31.01.2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe din
Monitorul Oficial din 12.02.2007
17. *** IAS 16 versiunea in limba romana, Editura CECCAR, Bucuresti 2003;