MINTEA UMANA: CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR Howard Gardner Traducere de Radu Ciocinelea Editura ge SigmaConsilier editorial: Mihaela Singer Redactor: Daniel Focga ‘Tehnoredactor: Marius Constantina Coperta: Camelia Cristea © 2007 Editura Sigma Toate drepturile asupra prezentei edi Nicio parte a acest ipartin Editurii SIGMA. Original work copyright © 2007 Howard Gardner ~ Five Minds for the Future Published by arrangement with Harward Bussines School Press Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei GARDNER, HOWARD. ci ipostaze pentru viitor trad.: Radu Ciocanelea Bucuresti: Sigma, 2007 Index ISBN 978-973-649-397-3 L.Cioctinelea, Radu (trad.) Editura SIGMA ‘Sediul central: Str. General Berthelot nr. 38, sector 1, Bucuresti, cod 010169 Disriupie: Felix: €21-348 42 405 021-243 a0 3, 021-245 46 Puteti transmite comenzi folosind apelul UniTel la numerele: (080.10000.10; 080.10000.11 (in rejeaus ROMTELECOM) ‘email: comenzi@editurasigma.ro; sigmadistb@yahoo.com Anticariat: e-mail: comenzi_anticar@anticar.ro; web: www.antiear.ro i lucrari nu poate fi reprodusa fara acordul editurii. Lui Oscar Bernard Gardner, care intruchipeaza viitorurile noastreTabla de mater TABLA DE MATERIT MULTUMIRI CAPITOLUL 1 0 VIZIUNE GLOBALA ASUPRA TIPURILOR MENTALE, O introducere personal : - - Mintea disciplinata Mintea sintetica Mintea creatoare .. ‘Mintea respectuoasa si eticd Educatia in sens larg Vechi si nou in educatie Stiinja si tehnologia Limitele stiinjei si tehnologiei: doud avertismente .. Globalizarea CAPITOLUL 2 MINTEA DISCIPLINATA 39 Idei din trecut si din prezent oo. 44 Materie scolard versus discipling de studi 47 Cum se disciplineazd mintea 33 Celéilalt fel de disciplings 66 Disciplina care a luat-o razna 68 CAPITOLUL 3 MINTEA SINTETICA .. Tipuri de sintezé Componentele sintezei Sintezele interdisciplinare: avantajele,riscurile 85 Sinteze promigatoare si prea promifatoare ... 93 De ce sinteza este dificila dar posibila BOD: Provocarea educationala 106 ‘Multiperspectiva .. un pas intermediar 112 Trasee ale sintetizarit . 1156 Howard Gardner CAPITOLUL 4 MINTEA CREATOARE ... 121 Creativitatea reconceptualizatd 123 De la calcule ta caracter 128 Educarea creatorului la toate varstele 131 Creativitarea in grupuri mari si miei .. 143, Creativitatea care a luat-o razna .. 147 Mintea creatoare si sintetica ... seseoseees 152 Trei forme ale creativitafié in VIHOP ..eonnnennnnnnnsensei 155 CAPITOLUL 5 MINTEA RESPECTUOASA we 159 Jocul cu margele in varianta princeps sn 159 Puncte de vedere despre relatiile dintre grupuri.. 161 Particularitéile erei actuale ... 162 Un scop rezonabil: respectul pentru ceilalfi 164 Jaloane ale dezvoltérii .. . 165 ‘Mediu respectuos si variantele sale false sow 169 Valoarea respectulu - 175 Respect in ciuda dificultatilor 183 CAPITOLUL 6 MINTEA ETICA 193 Sprijin pentru munca bine ficutd 197 Sprijin pe verticala ... 199 Sprijin pe orizontala 202 Inoculati periodice ..... 205 Ameningéri la adresa orienta etice 209 O educatie centrata pe munca bine faicuta .. 2215 CAPITOLUL 7 CONCLUZEE .. 231 Catre cultivarea celor cinci tipuri mentale ... 231 Impotriviri $i obstacole . 237 O ordine pentru realizarea celor cinci minti: 240 Cele cinci minti si viitorul 244 NOTE... 251 INDICE ....... eae DESPRE AUTOR... 271 Multumiri Sunt recunoscator mai multor categorii de persoane si institutii care au contribuit in felurite moduri la aceasta carte. Prima categorie include colegi cu care am luerat ani buni: parteneri la Proiectul Zero de la Harvard, care m-au ajutat si infeleg tipurile de minte disciplinata, sintetic& si creatoare, si cercetitori la Proiectul Munca bine flicuté, care m-au ajutat si definese tipurile de minte respectuoasa si etica. A doua categorie include editori; Claudia Cassanova si Carme Castells de la Paidos, editorii mei spanioli, primii care m-au invitat s& contribui cu Las Cinco Mentes del Futuro la seria lor ,,Asterisk”; Hollis Heimbouch, minunatul redactor de la Harvard Business School Press, care a sprijinit prezenta lucrare chiar de cfnd a inceput s& se materializeze. Vreau s&-i mentionez si pe destoinicii si entuziastii ei colegi: Elizabeth Baldwin, Erin Brown, Daisy Hutton, Susan Minio, Zeenat Potia, Brian Surette, Sandra Topping, Christine Turnier-Vallecillo si Jennifer Waring. fn al treilea rand, sunt recunoscator fundatiilor si persoanelor generoase care au sprijinit cercetarea care a fundamentat aceast carte. in fine, datorez recunostinfa iscusitilor mei asistenti Christian Hassold, Casey Metcalf si Lindsay Pettingill; merituosului meu agent literar Ike Williams si asociatului siu Hope Denekamp; si sofiei mele Ellen Winner, care reugeste intotdeauna si glseasci echilibrul subtil intre critica si ineurajere.CAPITOLUL 1 O viziune globala asupra tipurilor mentale O imtroducere personalé N<| a mee i peer YAS Limp de cateva decenii, ca cercetitor in psihologie, am reflectat asupra minjii umane. Am studiat cum se dezvolté mintea, cum se organizeaz, cum ajunge sa arate la apogeul ei. Am studiat felul in care oamenii invafi, creeazi, conduc, felul in care transforma mintea altor persoane si propria lor minte. in general, m-am multumit s& descriu operatiile tipice ale mintii — deja, o sarcind impovaratoare. fins’, ocazional, am oferit si perspective asupra felului in care ar trebui si ne folosim mintea. itorului merg mai departe. Desi nu in Cele cinci mingi ale am pretentia cd as detine un glob de cristal, ma intereseaza aici tipurile mentale de care oamenii vor avea nevoie pentru a asigura progresul lor ~ al nostru — in epocile viitoare. Cea mai mare parte a lucrarii mele ramane descriptiva — prezint operatiile tipurilor mentale de care vom avea nevoie. Nu pot s& ascund ins faptul ci proiectul la care m-am angajat implica o ,,dimensiune axiologica’10 Howard Gardner tipurile mentale pe care le descriu sunt chiar cele pe care — cred eu —trebuie s& le dezvoltam in vitor. De unde aceasti deplasare de la descriptie Ia prescriptie? in Tumea interconectaté in care traieste in prezent marea majoritate a fiinfelor umane, ideea c& fiecare individ sau grup trebuie s& supraviefuiasc& pe parcela sa este depasit’, Pe termen lung, nu mai este posibil ca parti ale lumii s& prospere in timp ce altele raman in strlicie crunta si adénca frustrare. Si ne amintim cuvintele lui Benjamin Franklin: .trebuie si riménem unifi, sau, cu siguranta, vom pieri unul cfte unul”. in plus, lumea viitorului — cu omniprezentele motoare de cautare, roboti si alte instrumente informatice — va solicita abilitati care pani acum au fost doar simple optiuni. Pentru a face fafa acestei lumi noi in conditiile pe care le impune, ar trebui si incepem s& cultivim aceste abilitati inc de pe acum Dac imi permiteti si fiu cal#uza dumneavoastra, atunci voi juca mai multe roluri, Ca psiholog instruit, cu experienta in stiintele cognitiei si in neurostiinfe, m& voi folosi in mod repetat de cea ce stim, dintr-o perspectiva stiintifica, despre mintea si creieral omenesc. ins’ oamenii difera de celelalte speci prin faptul c& poseda istorie, dar si preistorie, sute si sute de culturi si subculturi diverse, precum si posibilitatea de alegere informata, constient&; asa ci ma voi folosi in aceeasi masura de istorie, antropologie si de alte discipline umaniste. Deoarece speculez in legatura cu directiile ov june globala asupra tipurilor mentale n in care se indreapti societatea si planeta noastra; consideratiile politice si ecosomice joac& un rol important. $i, repet, temperez aceste perspective academice amintind permanent cA o deseriere a ‘minfii nu poate exclude considerarea valorilor umane. Destul cu zabava, E timpul si aducem pe scena cele cinci ,dramatis personae” ale acestei prezentiri literare. Fiecare a fost importanta istoriceste; fiecare pare si devind si mai important& in viitor. inzestrat cu aceste ,,minti”, cum le numesc eu, omul va fi bine echipat pentru a face fati cerinjelor anticipate, ca si celor imposibil de anticipat; fri aceste minti, omul va fi la cheremul fortelor pe care nu Ie poate intelege, si nicidecum controla, Am si descriu pe scurt fiecare tip de minte; pe parcursul cArtii, voi explica modul in care funetioneaza si pot fi cultivate la oamenii de toate varstele, Mintea disciplinatd stapaneste cel putin un mod de gandire — un mod distinct de cognitie care caracterizeaza o anumitd disciplina academica, un mestesug sau o profesie. Numeroase cercetari confirma ci este nevoie de pana la zece ani pentru a stipani o disciplind. Mintea disciplinata stie si cum s& lucreze constant de-a Tungul timpului pentru a imbunatati priceperea si intelegerea — altfel spus, este deosebit de riguroasi intr-un domeniu disciplinar. Fiecare ar trebui sa aiba macar un domeniu la degetul mic ~ altfel individului nu fi ramane decat sa joace dupa cum ii canta alii.12 Howard Gardner Mintea sinteticd preia informatiile din surse disparate, le infelege si le evalueaz in mod obiectiv asambléndu-le astfel incét s& capete sens pentru cel care sintetizeaz’, dar si pentru alte persoane. Valoroasa in trecut, capacitatea de a sintetiza devine tot mai importanté pe masuri ce informatiile se acumuleazi cu o rapiditate amefitoare. Completind disciplina si sinteza, mintea creatoare inoveaz’. Aduce idei noi, pune intrebari neobisnuite, inventeazi moduri de gandire inedite, ajunge la raspunsuri neasteptate. in final, aceste creafii trebuie si fie acceptate de catre consumatorii informati. Pentru cd este ancorat& intr-un teritoriu inca lipsit de reguli, mintea creatoare cauta s& fie cel pufin cu un pas chiar si inaintea celor mai sofisticate calculatoare si roboti. Recunoscand c& in prezent nu mai putem riméne in propria cochilie sau pe teren propriu, mintea respectuoasd observa $i salut diferenfele dintre indivizi si dintre grupurile umane, incearcé sd-i infeleaga pe ,,ceilalfi” si cauta s& lucreze efectiv cu ei. intr-o lume in care suntem tofi interconectati, intoleranfa si lipsa de respect nu mai constituie o opfiune viabila. Avansind c&tre un nivel mai abstract decdt mintea respectuoas, mintea etic reflecteazi asupra naturii muncii individului si asupra nevoilor si dorinfelor societafii in care acesta triieste. Aceasti minte conceptualizeazi modul in care lucratorii pot servi feluri mai presus de ei ingisi, iar cetajenii pot munci cu O viziune globala asupra tipurilor mentale B altruism pentru a imbunatai destinul tuturor, Apoi mintea eticd actioneaz pe baza acestor analize. S-ar putea pune cu indreptitire intrebarea: de ce aceste cinci min{i particulare? Ar putea fi oare lista modificata sau extins& cu usurinfa? Raspunsul meu lapidar este urmatorul: cele cinci tipuri mentale abia introduse sunt tocmai cele care sunt la mare pret in lumea de astizi si vor fi la si mai mare pret in lumea de maine. Ele acopera atat spectrul cognitiv, ct gi initiativa umana — in acest sens au un caracter exhaustiv, global. Stim cate ceva despre cum sa le cultivam. Desigur, ar mai putea fi si alti candidati. in cercetarea care a precedat aceasti carte, am examinat diversi candidati, de la mintea tehnologica la mintea digitala, de la mintea afacerista la mintea democraticd, de la mintea flexibild la mintea emotionala, de la mintea strategic’ la cea spirituala. Sunt pregatit pentru provocarea de a-mi apira cvintetul. De fapt, aceasta este principala sarcin& pentru restul acestei cArfi Este poate momentul sa previn o confuzie previzibila. Principala mea realizare notabila este elaborarea, cu cafiva ar in urmé, a teoriei inteligentelor multiple (TIM). Conform TIM, toate fiingele umane poseda cateva capacititi cognitive relay autonome, pe care eu le consider inteligente distincte. Din diverse motive, oamenii difera unii de al{ii prin profilul lor de inteligenta, iar acest fapt are consecinfe semnificative pentru scoala si locul de munca.4 Howard Gardner Prezentind TIM, scriam in calitate de psiholog, incereand sa infeleg cum opereazi fiecare inteligenfé induntrul creierului, Cele cinci mini prezentate in aceasta carte sunt diferite de cele opt sau noua inteligenfe. Ele nu reprezinta capacitati de procesare distincte, ci trebuie mai degraba gandite ca utilizari largi ale mintii pe care le putem cultiva la scoala, in cadrul profesiei sau a locul de munca. Pentru a avea legitimitate, cele cinci minfi se servese de cele cAteva inteligenfe pe care le posedam: de exemplu, respectul este imposibil fir exercifiul inteligentelor interpersonale. Aga c& voi invoca TIM ori de cate ori este adecvata. insa, in cea mai mare parte a acestei cirfi, voi vorbi despre politic’ mai mult decat despre psihologic. in consecint&, cititorii sunt sfituiti si se gandeasca la aceste minti mai degraba in stilul unui factor de decizie, decat al unui psiholog. Aceasta inseamna c& preocuparea mea este si vi conving de necesitatea cultivarii acestor minfi si s& ilustrez cele mai bune modalitti de a realiza acest scop, si nu s& definesc capacitafile perceptive si cognitive specifice, care fundamenteazi aceste mini. Pentru mai mult culoare, o voi lua personal si voi spune cdite ceva despre aceste tipuri mentale. Scriu ca specialist si autor in domeniul stiinfelor sociale si educatiei, ca persoand cu o experienfa semnificativa in conducerea grupurilor de cercetare. Dar sarcina cultivarii tipurilor mentale depaseste cu mult responsabilitaile O Viziune global asupra tipurilor mentale 15 invatatorilor si profesorilor; ea constituie 0 provocare majora pentru tofi cei care lucreaza cu alte persoane. $i astfel, pe masura ce voi analiza aceste tipuri mentale, voi face comentarii asupra felului in care ele se manifesta in alte cariere, mai ales in afaceri si in diverse profesi Mintea disciplinata inci de mic, mi-a placut s& pun cuvinte pe hartie, si am continuat s& fac asta de-a lungul intregii mele vieti. Drept rezultat, mi-am rafinat capacitatea de a planifica, de a executa, de a critica si de a preda mestesugul scrisului. De asemenea, Iucrez. constant bundtati scrisul, intruchipand astfel cel de-al doilea pentru a-mi infeles al cuvantului disciplind: exersarea pentru a perfectiona un talent. Formal vorbind, domeniul meu de studin este psihologia, si mi-a trebuit un deceniu ca s& ajung si gandese ca un psiholog. Cand ma lovese de o controversé privind mintea umana sau comportamentul uman, ma intreb imediat cum sa gandese problema empiric, ce grupuri de control s& mobilizez, cum sa analizez datele si st revizuiese ipotezele atunci cand este necesar. Trecdnd la management, am multi ani de experienfa in supervizarea echipelor de cercetare cu diverse marimi, domenii si16 Howard Gardner iar cicatricele ramase dup’ misiuni — si am tras invafamintel batalii 0 dovedesc. infelegerea mea a fost imbogatita observand reusitele si nereusitele presedintilor, decanilor si gefilor de catedr& din universitate; abordand si consultand corporafii; studiind stiinga conducerii si etica profesionala de-a lungul ultimilor cincisprezece ani. Fara indoiala, atét managementul, cat si stiinfa conducerii sunt discipline; desi pot fi imbogitite prin studiile stiinfifice, ele sunt mai bine definite ca mestesuguri. De aceea, orice profesionist ~ fie ci e avocat, arhitect sau inginer — trebuie s& stipéneasca cheie care si-l indreptifeasca sa aspire ‘utul de membru al breslei respective. lar fiecare dintre noi — vameni de stiinfi, conduc&tori de intreprinderi, profesionisti — trebuie si ne rafinam permanent mestesugul. Mintea sinteticé Ca student, mi-a plicut si citesc texte disparate si si inva de la conferentiari de marca; apoi am incercat si ordonez aceste surse de informatie, pundndu-le laolaltd intr-un mod care si fie util, macar pentru mine. Scriind lucrari si pregatindu-ma pentru teste, m-am folosit de aceast capacitate din ce in ce mai perfectionati de a sintetiza. Cand am inceput s& scriu articole si cari, primele au viziune globali asupra tipurilor mentale 7 fost in principal luerari de sinteza: manuale de psihologie sociala si psihologia dezvoltarii, precum si 0 lucrare probabil mai inovativa: prima examinare ampli a stiintelor cogniti Fie ci lucreazi intr-o universitate, intr-o firma de avocaturi sau fntr-o corporatie, sarcinile managerului_ impun sinteza. Managerul trebuie s& evalueze ceca ce este de facut, lueratorii disponibili, responsabilitatile lor curente si iscusinta lor, precum si modul optim de a executa priorititile curente si de a trece Ja urmatoarele. in plus, un bun manager evalueazi ceea ce s-a facut in ultimele luni si cauta s anticipeze cea mai bund modalitate de a indeplini sarcinile viitoare. Atunci cand incepe s& dezvolte 0 noua viziune, 0 comunicd asociatilor $i imagineazA felul in care se pot realiza aceste inovatii, managerul paseste pe taramul conducei strategice si a creativititii in afacerea sau profesia sa. $i, desigur, sintetizarea stiri curente a cunostinfelor, incorporarea_noilor descoperiti si evidentierea noilor dileme reprezinté 0 parte inseparabila a muncii oricarui profesionist care doreste s@ ramana Ja curent cu noutitile din meseria sa. Mintea creatoare in cariera mea stiintifica, punctul de cotitura a fost publicarea in 1983 a cirfii Frames of Mind: The Theory of Multiple’8 Howard Gardner Intelligences”. La vremea respectiva, socoteam lucrarea o sintezi a cognitiei dintr-o perspectiva multidisciplinari”. Retrospectiv, am ajuns si infeleg c& lucrarea Cadre ale mingii diferi de c&rjile mele anterioare. Contestam in mod fais opiniile acceptate cu privire la inteligenf’, propundnd in schimb nofiunile mele iconoclaste care, la randul lor, erau finta unor critici viguroase. De atunci, munca mea stiinfifics poate fi considerata mai degraba o tentativa de a depisi noi frontiere - eforturi de a crea noi modele de cunoastere a creativitatii, conducerii gi eticii — decat o ‘ncercare de a sinteza cunostinfele existente. in parantez, as putea evidentia cd 0 asemenea secvenfa este neobisnuita. in stiinfe, de obicei tinerii sunt cei care inoveaza, in vreme ce ,batranii” realizeaz& sinteze. fn general, privim Ia lideri, si mai puyin la manageri, pentru exemple de creativitate. Liderul transformational creeazA un raport constrangitor cu menirea organizatiei sale; intruchipeaz& ; gi este capabil, prin persuasiune si acel raport in propria sa vi , sentimentele gi exemplu personal, s& transforme gand comportamentele celor pe care vrea s&-i conduca. in viaja de zi cu Ce se poate spune despre rolul creativit inovatoare majore sunt relativ rare in drept sau medicina. Intr-adevar, avem zi a profesionistului? Creat contabilitate sau inginerie, * in roméneste: Cadre ale mingii: Teoria inteligengelor multiple (n. trad.). ov ¢ global asupra tipur tale 19 m motive si fim suspiciosi dacd cineva pretinde c& tocmai a imaginat © metoda radical noua in contabilitate, in constructia de poduri, chirurgie, urmarirea judiciaré sau generarea energiei. Cu toate acestea, se inmulfesc recompensele acordate celor care concep modificari mici dar semnificative in profesia lor. Eu as acorda fara .creativ” persoanei care reuseste s& examineze registrele contabile intr-o fara ale cirei legi s-au modificat si a carei moneda a fost reevaluata de trei ori intr-un an, sau juristului care infelege cum s& protejeze proprietatea intelectual in conditii de volatilitate monetara (sau p sau tehnologica). Mintea respectuoasa si eticé Daca imi indrept atenjia asupra ultimelor dowd categorii mentale, un alt set de analize devine adecvat, Primele trei categorii se refera in principal la forme cognitive; ultimele doud se refera la relafiile noastre cu alte fiinfe umane. Una dintre cele doua (mintea respectuoasa) este mai concreta; cealalté (mintea eticd) este mai abstracta. in plus, diferentele legate de specializirile profesionale devin mai putin importante: este vorba despre felul in care fiinele umane — fie ci sunt oameni de stiinf4, artisti, manageri, lideri, mestesugari sau alti profesionisti - géndesc si actioneazé de-a20 Howard Gardner lungul viefii lor. Aga cA voi incerca aici si ma adresez tuturor si in numele tuturor. in privinfa respectului, indiferent de statutul celui care scrie, face munca de cercetare sau de manager, trebuie evitate stereotipiile si caricaturizarea. Trebuie s8-i injeleg pe ceilalti pe limba lor, s& fac un salt imaginativ daca este nevoie, si incere s& le acord incredere, si incerc pe cat posibil s& gisesc feluri comune cu ei si si le capat increderea. Aceasti ignor convingerile, si nici c& accept sau trec cu vederea orice. (Respectul atitudine nu fnseamna ci imi nu presupune ,,liberd-trecere” pentru teroristi). Dar sunt obligat si fac un efort, si nu doar s& presupun c& cea ce am crezut odati pe baza unor impresii disparate rimfne in mod necesar adevarat. Aceasti modestie poate in schimb si genereze reactii pozitive in ceilalti. in acceptia pe care o dau termenului, etica se refera de asemenea la relafiile cu alte persoane, dar intr-un mod mai abstract. Asuméndu-gi o atitudine etica, individul incearca si infeleaga rolul siu ca Iucrator si rolul stu ca cetitean al regiunii, farii sau planetei. in cazul meu, imi pun intrebarea: care sunt obligatiile mele ca cercetator stiintific, scriitor, manager, lider? Daca as fi fost plasat de cealalt parte, dac& as fi ocupat o alta nis in societate, ce as fi fost indrituit si astept de la ,ceilalyi” care cerceteazi, scriu, administreaza, conduc? $i, dintr-o perspectiva si mai larga, in ce fel viziune global asupra tipurilor mentale 21 de lume mi-ar plicea sa traiese daca, folosind cuvintele Iui John Rawls, as fi acoperit de un ,,val de ignoranta” in privinta pozitiei mele finale in lume?? Fiecare cititor ar trebui s& poatd sa-si puna acelasi set de intrebari — la care eventual si si rispundi — in legditura cu niga sa ocupationala si civic’. Timp de mai bine de un deceniu, m-am angajat intr-un studiu de amploare al muncii bine ficute” — cea care este excelenti, eticd si plicuti pentru cel care o desfisoara. in ultima parte a cirfii voi apela la acele studii in descrierea mint respectuoase si a celei etice. Educatia in sens larg Cand se vorbeste de cultivarea anumitor tipuri mentale, ce! mai apropiat cadru de referinta este educafia. Acest cadru este adecvat in multe privinfe: la urma urmei, educatorii si institutele de educatie autorizate poarta cea mai mare rspundere in identificarea si instruirea mintii tinerilor, Insi trebuie si ne largim imediat perspectiva dincolo de institutiile educative standard. in cultura de azi — si de maine ~ parintii, colegii si media joaca roluri cel putin Ja fel de semnificative ca invafatorii autorizati si scolile formale. Tot mai multi parinti isi scolese copii acasi” sau se bazeaza pe diversi meditatori, Mai mult, daci exist vreun cliseu22 Howard Gardner din ultimii ani care s& para adevarat, acela este cA educatia trebuic si se desftisoare toata viaga. Cei de la Jocul de munca au sarcina s& selecteze in in aceeasi masur’, managerii si lideri presedinfii trebuie si continue permanent s& dezvolte toate cele cinci tipuri mentale in ei insisi si ~ deopotriva — in cei de care sunt raspunzatori. De aceea, aceasti carte trebuie cititt dintr-o dubla perspectiv. Trebuie si ne preocupim s& educim aceste tipuri mentale la tindra generatie, la cei care sunt pregatiti fn prezent si devin’ liderii de maine. Dar trebuie s% ne preocupim in egal méasura de cei care acum se afla la locul de munca: cum ne putem mobiliza cel mai bine abilitatile — ale noastre si ale colegilor de munc& — astfel incdt s& fim tofi ancorafi in lumea de maine si de poimaine. Vechi si nou in educatle SA trecem acum la educafia in sens formal. in mare misura, aceasta a fost conservatoare, ceea ce nu este neaparat un © Viziune global asupra tipurilor mentale 2B luctu rau. in ultimele secole, profesorii au fundamentat o cantitate imensi de cunoastere practic’. imi aduc aminte 0 conversatie de acum douizeci de ani cu 0 profesoara de psihologie din China. Mi se paruse cd lectia sa de la colegiu, simpla repetare a celor sapte legi ale memoriei umane Rcuti pe rand de toti elevii, fusese in buna masura o pierdere de vreme. Cu ajutorul unui interpret, am vorbit vreo zece minute despre avantajele si dezavantajele diferitelor pedagogii. La sfarsit, colega mea din China a retezat discutia cu aceste cuvinte: ,Folosim metoda asta de aga mult timp incat stim cA e corecta”. Deosebesc dow motive legitime pentru a implementa noi practici educafionale. Primul motiv este c& practicile curente nu functioneaza, realmente, Am putea crede, de exemplu, c& educim tineri care sunt eruditi, sau profund angajafi in studiul artelor, sau capabili s& teoretizeze in stiinfe, sau toleranti fata de imigranti, sau pricepufi la aplanarea conflictelor. Se acumuleaza ins dovezi care arati c nu avem succes in aceste obiective, asa c& trebuie s& luaim in considerare modificarea practicilor noastre... sau a felurilor noastre. Al doilea motiv este legat de schimbarea semnificativa a lucrurilor in lume. Ca urmare a acestor schimbari, anumite teluri, capacitafi si practici pot s& nu mai fie indicate, sau chiar si devina contraproductive. De exemplu, inainte de inventia tiparului, cand carfile erau pufine, era vital ca oamenii si dezvolte 0 memoriea4 Howard Gardner verbali prodigioasa si sigura. Acum cand cérgile (si agendele electronice) sunt la dispozitia tuturor, acest fel — si practicile mnemotehnice asociate — nu mai sunt la mare c&utare. Pe de alti parte, abilitatea de a examina mari cantitaqi de informafie — tiparita si electronica ~ si de a organiza aceasta informatie in mod eficient pare mai importanta ca oricind. Modificarea conditiilor ar putea impune noi aspirafii educationale: de pild®, cand niciun grup nu mai poate raméne izolat fata de restul lumii, respectul pentru aceia care difera cultural gi antropologic devine vital, chiar esenfial, simu doar o opfiune politicoasa. Fie cA avem in sarcina o sali de clast, un club sau 0 corporatie, trebuie neincetat s& judectim care tipuri mentale sunt cruciale, care au prioritate si cum si le combinam intr-o organizare unica si intr-un singur cap. La inceputul celui de-al treilea mileniu, traim un timp al marilor schimbari ~ schimbiri atét de cruciale incdt s-ar putea sa le eclipseze pe cele experimentate in erele anterioare. Pe scurt, putem spune c& aceste schimbari intirese puterea stiinfei si a tehnologiei, precum gi caracterul inexorabil al globalizirii (cel de-al doilea ineles al cuvantului global din subtitlul acestui capitol). Aceste schimbéri soliciti noi forme si procese educationale. Mintile invaticeilor trebuie modelate si irgite in cinei moduri care nu au fost cruciale — sau mu atét de cruciale — pani acum, Cat de profetice au fost cuvintele lui Winston Churchill: ,,Imperiile viitorului vor fi imperii ale minfii”, Trebuie sa recunoastem ce are viziune global asupra tipurilor mentale 25 cautare in aceasta lume — chiar dac& ne cramponam de anumite competente si valori perene care risca s nu mai fie de actualitate. Stiinta si tehnologia Stiinfa moderna a inceput in timpul Renasterii europene. SA considerim, mai inti, experimentele si teoriile privind lumea fizica. intelegerea miscirii si a structurii universului, pe care o asociem cu Galileo Galilei, si infelegerea luminii si a gravitatiei, care este legatA de Isaac Newton, au creat un cumul de cunostinte care continua s& creasc& cu o vitez din ce in ce mai mare. in stiintele biologice, exist o tendinti similara in ultimii 150 ani, fundamentaté de teoria evolutiei a lui Charles Darwin, la care se adauga descoperirile in genetic’ ale lui Gregor Mendel, James Watson si Francis Crick. Desi se pot evidentia mici diferente in privinta modului in care se practica aceste stfinje de la un laborator Ja altul, de la o {ard Ja alta, sau de 1a un continent fa altul, in mod esential existi doar o singura matematici, o singura fizicd, o singuri chimie, o singur& biologie. (Mi-ar plicea si adaug 0 singura psihologie”, dar in aceast& privinfa nu sunt atat de sigur). Spre deosebire de stint, tehnologia nu a avut nevoie de ajutorul descoperirilor, conceptelor si ecuafiiilor matematice ale ultimelor cinci secole, Este exact motivul pentru care, in multe26 Howard Gardner privinfe, China din anul 1500 parea mai avansata decat Europa sau Orientul Mijlociu ale aceleiasi epoci. Se pot crea unelte perfect functionale (chiar exceptionale), cum ar fi: instrumente de scris, ceasuri, praf de pusca, busole sau tratamente medicale ftri a beneficia de teorii stiintifice convingatoare sau de experimente bine controlate. Totusi, 0 dati ce stiinfa s-a lansat, legitura ei cu tehnologia a devenit din ce in ce mai strnsa. Este greu de conceput cA am putea avea arme nucleare, centrale atomice, avioane supersonice, calculatoare, lasere gi o puzderie de tehnici medicale utile, in absenja stiinfei epocii noastre. Acele societiti care nu au acces Ia cuceririle stiinfei, fie rimén lipsite de inovariile tehnologice, fie pur si simplu le copiaza de Ia societtile care le-au dezvoltat. Hegemonia de nezdruncinat a stiinfei si tehnologiei impune noi cerinfe. Tineri trebuie si invefe si gindeasca stiinfific pentru a fi capabili si infeleagi si si se integreze in lumea modema. Fara intelegerea metodei stiinfifice, cetifenii nu pot lua decizii rezonabile in legaturd cu alegerea tatamentului medical atunci cand se confrunt& cu un set de optiuni si ma pot evalua pareri divergente in legitura cu cresterea copiilor, psihoterapia, testarea geneticd sau tratamentul varstnicilor. Fara a avea anumite cunostinfe de operare pe calculator, cetafenii nu pot s& acceseze informafiile de care au nevoie, si cu atat mai pufin s& le foloseasca eficient, sa le sintetizeze intr-un mod relevant sau si le conteste in © viziune global asupra tipurilor mentale 27 cunostinfa de cauza. $i, este inutil si mai spun, dac& nu sunt familiarizati ct de cat cu stiinfa gi cu tehnologia, oamenii nu pot spera sii contribuie la continua dezvoltare a acestor sectoare vitale. Mai mult, opiniile informate despre chestiuni controversate precum cercetarea in domeniul celulelor stem”, centralele nucleare, alimentele modificate genetic sau incdilzirea global’ presupun cunostinfe de baz din stiintele si tehnologiile relevante. Dupa ce au rezolvat misterele majore din lumea fizic& si din cea biologic’, oamenii de stiint& si tehnologii si-au intors recent atentia catre intelegetea mintii si creierului omenesc. in ultimii cincizeci de ani, sau adunat mai multe cunostinfe in psihologie si in neurostiinye decat in toate perioadele istorice anterioare 1a un loc. Dispunem acum de teorii empirice bine conturate privitoare la inteligent’, rezolvarea problemelor si creativitate ~ impreuna cu instrumentele, software-ul si hardware-ul bazate (sau aparent bazate) pe aceste progrese stiinfifice. Educatorii, managerii si liderii din afaceri trebuie s@ fie la curent cu ceea ce s-a descoperit sau s-at putea descoperi in curénd in legitur’ cu natura, funcfionarea, potentialul si limitele minfii umane. Nu mai sunt suficiente curricula elaborate ‘acum cincizeci sau o sutd de ani. ins& aveti griji s4 nu aruncati bebelusul superdotat o data cu apa murdara a epocilor trecute. Este simplu ~ dar periculos ~ si presupunem c& toata educatia viitorului trebuie si se concentreze doar pe matematicd, stiinti si tehnologie.28 Howard Gardner Si este Ia fel de simpiu ~ si la fel de periculos ~ s& presupunem ca forfele globalizarii ar trebui sa schimbe totul. t | i | Limitele stiingei si tehnologiei: doud avertismente | ~Educafia este in mod intrinsec gi inevitabil o chestiune de scopuri gi valori umane”. As dori ca aceasta afirmatie s& fie asezata Ja vedere pe biroul fiecérui factor de decizie. Nu putem nici macar incepe dezvoltarea unui sistem educational fara a avea in minte cunostinjele si valorile pe care le prefuim, si tipul de indivizi care sperdim s& se iveasca la sfarsitul zilei. insa, in mod straniu, mulfi factori de decizie actioneazi ca si cum {elurile educatiei ar fi evidente; si, drept consecinta, atunci cand sunt constransi, ei se dovedese adesea muti, contradictorii sau teribil de prozaici. Cat de des mi s-au impaienjenit ochii citind proclamafii giunoase despre .folosirea eficienta a mintii” sau ,,umplerea lacunelor in realizarea personal” sau ,aprecierea mostenirii noastre cultural” sau +Spijinirea indivizilor in realizarea potenfialului lor” sau ,,formarea | spiritului de competitie”. Recent, vobind cu ministri ai educatiei, am descoperit un scop cu adevarat sisific: ,.realizarea unei pozifii dominante in lume in privinta scorurilor obfinute Ja teste”. in mod evident, pe baza unui asemenea criteriu, doar o singura fara poate viziune globald asupra tipurilor mentale 29 avea succes la un moment dat. in ziua de azi, stabilirea elurilor educationale nu este o sarcina usoara; de fapt, unul dintre scopurile acestei c&rfi este de a fixa céteva feluri mai ambitioase pentru vitor. Primul avertisment: stiinta nu poate constitui niciodata o educatie suficienta, Stiinta nu poate si-fi spuni niciodata ce sa faci in clasa sau la locul de munca. De ce? Ceea ce faci ca profesor sau manager trebuie si fie determinat de propriul tau sistem de valori — si nici stiinta, nici tehnologia nu sunt dotate cu un sistem de valori intrinsec. SA examinm urmatorul exemplu. Sa-zicem c& accepti asertiunea stiintificd: ,,inteligenta psihometrica (IQ) este dificil de mirit”, Din aceasta afirmatie se pot trage doud coneluzii diametral opuse: (1) nu te mai chinui s& incerci; (2) incearci depunand toate eforturile, E posibil s4 reusesti, si poate mult mai usor decat ai anticipat. O singura teorie stiintificd, concluzii pedagogice diferite! Al doilea avertisment, legat de primul, este c& stiinta — chiar ingloband ingineria, tehnologia si matematica — nu este singurul, si nici macar cel mai important domeniu al cunoasterii. (Aceasta este 0 capcana in care cad multi entuziasti ai globalizarii. ‘A se vedea discursurile si scrierile lui Bill Gat. si Thomas Friedman, pentru a numi doar doi guru ai timpului nostru). Alte domenii vaste ale cunoasterii — stiinfele sociale, stiinjele umaniste, artele, spiritul civic, bunele maniere, etica, sinatatea, normele de securitate, dezvoltarea fizicA armonioasi — isi merita locul sub30 Howard Gardner soare si, in aceeasi masur’, orele lor in curriculum. Din cauza hegemoniei sale culturale, stiinfa pe post de cheie care deschide toate usile ameninja s& elimine a rivali din planul de invafamant. La fel de periculos, multi cred c& aceste alte domenii ale cunoasterii ar trebui abordate folosind aceleasi metode si restricfii ca si pentru stiinpa. Ca aceasta reprezinta o teribila eroare este prea putin spus. Ce am infelege din marile opere de art& si din literatur’, sau din cele mai importante idei religioase sau politice, sau din enigmele cele mai durabile legate de infelesul viefii gi al mortii, dact ne-am giindi la ele doar in termenii studiilor si dovezilor stiintifice? Daca n-am face altceva decat s& cuantificim? Ce lider politic sau din lumea afacerilor ar fi credibil intr-un moment de criza, daca tot ce- ar putea face ar fi si ofere explicatii stiintifice si dovezi matematice, daca n-ar fi capabil si atingd inimile auditoriului stu? Exist dou’ de adevar, adevarul profund si adevarul superficial, iar Marele fizician Niels Bohr medita odat& cu ironis felu functia Stiinfei este s& elimine adevarul profund”. La locul de munca, domnese aceleasi amenintairi. Desi este in mod evident important s4 monitorizeze si si ia in considerare progresele stiinfei si tehnologiei, liderul trebuie si aiba o viziune mult mai larg&. Tulbur&ri politice, migrafii ale populatiei, noi forme de publicitate, de relafii publice sau de persuasiune, tendinfe in religie sau in filantro — toate acestea pot avea impact asupra unei organizafii, oferindu-i solujii ieftine sau infelepciune. O viata O viziune globala asupra tipurilor mentale 31 adeviratd, la fel ca si o organizatie (profit sau non-profit), se intemeiazd pe referinfe culturale multiple. Fixarea excesiva pe stiin{a si tehnologie imi aminteste de miopia pe care 0 asociem cu strufii si cu luddigi. Globalizarea Globalizarea consta intr-un set de factori care slabese sau chiar elimina statele nationale, un proces numit uneori Istoricii evidentiaz’. mai multe perioade de _.deteritorializare” globalizare: in epocile mai vechi, teritoriile imense cucerite mai inti de Alexandru cel Mare, apoi, cdteva secole mai tarziu, de catre in epocile mai recente, explorarile si comertul transcontinental din secolul al saisprezecelea, coloniziirile de la sfarsitul secolului al nowasprezecelea — toate acestea sunt vazute ca momente de globalizare totala sau partial’ Dupa doua razboaie mondiale si un indelungat razboi rece, ne-am angajat acum in ceea ce ar putea fi un episod de globalizare total si definitiva. in actualul episod, se evidentiazA patru tendinte nemaiintalnite pana acum: (1) miscarea capitalului si a celorlalte instrumente ale pietei pe intregul glob, cu mari cantitai care circula practic instantaneu in fiecare zi; (2) migcarea fiinfelor umane peste frontiere, existind peste 100 de milioane de imigranfi raspanditi pe32, Howard Gardner glob in fiecare moment; (3) miscarea tuturor genurilor de informatii prin ciberspafiu, cu megabytes de informatie cu diverse grade de credibilitate, la dispozitia oricui are acces la un calculator; (4) migcarea fara restrictii, chiar continua, a culturii de mase ~ precum imbrac&mintea la moda, creafiile culinare sau piesele muzicale peste granife, astfel incat adolescentii din intreaga lume arata din ce in ce mai asemanatori, fir a mai socoti cA si gusturile, credinfele si valorile celor varstnici converg din ce in ce mai mult’, Nu este nevoie si mai spun cA atitudinile fata de globalizare difer’ enorm in interioral unui stat si intre state. Chiar si cei mai zgomotosi suporteri au fost oarecum redusi la tacere de evenimente recente, precum cele reflectind un alt fenomen global numit ,,terorism transfrontalier”. Dar, in mod similar, chiar si cei mai zgomotosi critici profité de avantajele indubitabile ale instrumentarului modern — comunicarea prin e-mail si telefonul mobil, dobandirea unor simboluri comereiale care sunt recunoscute in intreaga lume, organizarea de proteste in locuri usor accesibile si usor de monitorizat de catre susfinatori. Desi ne putem astepta la perioade de restringere si la aparifia de enclave ale izolationismului, este practic de neconceput ca aceste patru tendinte majore tocmai pomenite s poati fi definitiv zigazuite. Curricula scolilor din intreaga lume sunt poate convergente, iar retorica educatorilor este cu siguranta plind de aceleasi farafastacuri (,,standarde la nivel mondial”, ,,curricula O viziune global’ asupra tipurilor mentale 33 interdisciplinare”, economia cunoasterii”). Cu toate acestea, eu cred c& educatia formala curenti pregateste elevii mai degraba pentru lumea trecutului, decat pentru posibilele lumi ale viitorului — acele .,imperii ale mintii” pomenite de Churchill. intr-o anumita masurai, aceasti realitate reflect’ conservatorismul natural al institufiilor educaionale ~ un fenomen faféi de care am exprimat 0 anume simpatie mai devreme. in mod esential, cred totusi ca factorii de decizie din intreaga lume in-au ajuns la o infelegere potrivita cu factorii majori reliefati in aceste pagini. Pentru a fi explicit: in loc sa fixam clar preceptele noastre, continudim s& presupunem ca elurile si valorile educationale sunt in sine evidente. Recunoastem importanta stiintei si tehnologiei dar nu predim modurile stiintifice de gandire, fri a mai vorbi despre modul de a dezvolta indivizi dotati cu capacititile de sinteza si creatie esentiale pentru continuarea progresului stiintific si tehnologic. Si, prea adesea, ne gandim la stint ca la prototipul intregii cunoasteri, in loc s& 0 socotim 0 modalitate forte de cmoastere care trebuie complementati de o finuti artistic, umanist& si poate si spirituala. Recunoastem factorii globalizarii — cel putin cand sunt adusi in atentia noastra ~ dar ined nu ne-am dat seama cum sa-i pregatim pe tineri ca s& supravietuiasca si si se dezvolte intr-o lume diferité de oricare alta cunoscuté sau chiar imaginata in trecut.34 Howard Gardner ‘Trecind la locul de munca, am devenit mult mai constienti de necesitatea continuarii educatiei. Constiinfa celor cinei minti e probabil mai pregnant in multe corporafii decat este in multe sisteme educationale. Cu toate acestea, 0 buna parte din educatia corporativé este concentraté strict pe aptitudini: inovatia este transferati la Skunk Works"; etica este subiectul unui atelier ocazional. Putine corporatii adopta o perspectiva a artelor liberale, exceptiind acele cazuri cind directorii au timpul si resursele s& participe la un seminar la Institutul Aspen, Nu ne gandim cu suficienti seriozitate la acele calitati umane pe care vrem si le cultivam la locul de munea, astfel incét indivizi cu trisaturi gi formatii diferite si poatd interactiona eficient. Nici nu ne gandim cum si modeltim lueratori care si nu-gi urmeze doar propriul interes ci si realizeze misiunea fundamentala a profesiei lor, sau cum si cultivam cetifeni cdrora si le pese profund de societatea in care traiesc si de planeta pe care o vor transmite urmasilor. Eu unul salut ~ ins doar moderat! — globalizarea. Chiar daca fortele citate mai sus ar putea fi manevrate intr-un mod favorabil, aceasta nu constituie o justificare pentru ignorarea sau minimalizarea natiunii, a regiunii sau a cadrului local. Ar trebui, cu * Nume de cod initial atribuit programului secret de dezvoltare al companici constructoare de avioane Lockheed la inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Ulterior termenul s-a extins pentru @ desemna grupuri de super-experti, cu larga autonomie in cadrul unei organizatii, care au responsabilititi cercetarea de varf sau in proiecte secrete (n.trad.), O viziune ‘bal asupra tipurilor mentale 35 siguran{4, s gdndim global, dar ar trebui, pentru motive la fel de serioase, si actionm la nivel local, national si regional. Individul care nu ia in considerafie decat locurile indepiirtate este la fel de miop ca si acela care nu se gandeste decdt la lucrurile de peste strada sau aflate de o singurd parte a frontierei. Principalele noastre interactiuni vor continua s& fie cu lucrurile aflate in vecindtate, la fel cum multe dintre problemele si oportunitatile noastre vor fi specifice natiunii sau regiunii noastre. Ca fiinfe umane, nu ne putem permite si sacrificam localul pentru global, in aceeasi masura in care nu ne putem permite sa sacrificdm artele si stiinjele umaniste pentru a riméne a curent cu noutitile din domeniul stiintific si tehnologic. Mai devreme, am introdus cele cinci tipuri de minte ce vor trebui cultivate in viitor pentru a beneficia de categoriile de manageri, lideri si cetateni de care este nevoie pe planeta noastri. Sper c& am realizat deja pledoaria initiala in favoarea importantei acestor minfi. Pentru a puncta pledoaria mea raspicat: © Persoanele care nu cunose aprofundat una sau mai multe discipline nu vor avea succes la niciun loc de munca pretentios si se vor limita la sarcini modeste. ¢ — Aceia care nu gi-au dezvoltat abilitati de sintezi vor fi coplesiti de informafii si vor fi incapabili si ia decizii juste in problemele lor personale si profesionale.36 Howard Gardner © Persoanele fir capacititi creative vor fi inlocuite de calculatoare si fi vor respinge pe cei dotati cu imaginatie creatoare. © Cei lipsiti de respect mu vor fi demni de respectul celorlalti si vor otravi locul de munca si locurile publi ° In fri etic vor genera o lume lipsita de lucratori decenfi si cetifeni responsabili: noi nu va dori sa traiasca pe o asemenea planet dezolanta. Nimeni nu stie exact cum si dezvolte un tip de educatie | care s& conduci la indivizi bine pregatiti in cel putin un domeniu de cunoastere, sintetici, creativi, respectuosi si etici. Am argumentat, ofusi, c& supraviefuirea noastra ca planet poate si depind’ de cultivarea acestei pentade de dispozitii mentale. iciunul dintre | fntr-adevar, fara respect, suntem in pericol sa ne distrugem | unii pe altii; fara etic, ne intoarcem la lumea hobbesiand sau darwinian’, unde binele comun era inexistent. fns& cred cu tarie c& fiecare facultate omeneasc& ar trebui justificata si de ratiuni neinstrumentale. Ca specie, noi oamenii avem un potential pozitiv impresionant — iar istoria abunda in individualitati care exemplifica unul sau mai multe dintre aceste tipuri de minte: cunoasterea | aprofundata a unui John Keats sau a unei Marie Curie; capacitatea de sinteza a lui Aristotel sau Goethe; creativitatea Marthei Graham sau a lui Bill Gates; exemplele de respect ale celor care i-au | adapostit pe evrei in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial sau 0 Viziune global asupra tipurilor mentale 37 ale celor care au participat la comisiile adevarului si reconcilierii in timpul ultimetor decade; exemplele etice ale ecologistei Rachel Carson, care ne-a alertat in legatura cu pericolele pesticidelor, si ale omului de stat Jean Monnet, care a ajutat Europa sa treacd de la organizarea de rizboi la cea de pace. Educatia in sensul cel mai larg ar trebui si ajute fiinfele umane sa realizeze caracteristicile cele mai impresionante ale celor mai remarcabili reprezentanti ai speciei noastre.CAPITOLUL 2 Mintea disciplinatd BX4 Cea mai importants descoperire stiintificd despre invatare din ultimii ani vine de la acei cercetatori din domeniul cognitiei care au examinat modul in care se produce intelegerea. intr-o paradigm tipica, elevului de liceu sau de colegiu i se cere si elucideze o descoperire sau un fenomen cu care el nu este familiarizat, dar care se preteaz la o explicatic in termenii unui concept sau a unei teorii care a fost deja studiata. Rezultatele au fost surprinz&toare, constante si dezamagitoare. Majoritatea elevilor, inclusiy cei care au urmat cele mai bune scoli si au obfinut cele mai mari note, nu sunt capabili s4 explice fenomenul despre care au fost chestionati. inca si mai alarmant, multi dau exact acelasi rispuns ca aceia care nu au urmat niciodata cursul respectiv si care probabil nu au intlnit vreodata conceptele relevante pentru © explicatie corecti. Folosind terminologia pe care 0 voi dezvolta ulterior, acesti elevi au acumulat multe cunostinfe factuale sau din materia de studiu, dar nu au invafat s& gdndeasc& intr-un mod disciplinat (adic& specific disciplinei in chestiune).. Sa consideram urmatoarele exemple, extrase in mod deliberat din diferite domenii de studiu. La fizica, elevii continua s&40 Howard Gardner considere forte precum gravitafia sau accelerajia ca find coninute in anumite obiecte particulare, si nu ca operand esentialmente identic asupra oricdror feluri de entitati, Cand li se cere si raspunda care dintre cele dou obiecte vor cédea pe pamant mai rapid, se focalizeazi asupra greutatii obiectelor asemenea levi (,otirimida este mai grea decdt pantoful, asa od ajunge mai repede pe pimant”) si neglijeaz& legile acceleratiei (,,in lipsa frecarii, toate . La biologie, elevii se opun total obiectele sunt accelerate la fel ideii de evohutic, sau vad evolufia ca pe un proces teologic, cu organisme ghidate in timp de o mana nevazut’ cAtre forme tot mai perfecte. Fie c& au fost sau nu influentafi de idei creationiste sau de conceptul de design inteligent, ideea selectiei naturale, ca proces complet neghidat, se dovedeste a fi in profund’ contradictie cu modul lor de gandire. La arte, in ciuda familiarizarii cu formele contemporane, elevii continua s4 judece lucrarile in functie de in functie de in cazul realismul lor fotografic, in cazul artelor vizuale, simpla organizare a rimei si de sentimentalismul temei poeziei. Cand li se cere s& explice evenimente contemporane la istorie, elevii care pot descalci cauzele complexe ale evenimentelor din trecut, precum Al Doilea Razboi Mondial, se intorc la explicafiile unicauzale simpliste: ,E vina acelui tip rau” ~ fie c& numele celui cu pricina este Adolf Hitler, Fidel Castro, Muammar al-Qaddafi, Saddam Hussein sau Osama bin Laden. La psihologie, elevii care au inv&jat despre misura larg’ in care comportamentul 4l nostru este determinat de motivatii inconstiente sau de factori exteri asupra c&rora nu avem niciun control continua s& supraliciteze puterea factorului intentional individual. Ca s& nu credeti cd acestea sunt cazuri izolate, trebuie s& subliniez ca tiparele descrise au fost observate in permanenta, la diverse discipline, de la astronomie la zoologie, de la ecologie la economie, in societatile de pe tot globul. Nici americanii, nici ici europenii nu sunt scutiti de aceste conceptii gresite. intr-adevar, in cazuri precum evolutia biologic, elevilor li se expun ideile cheie intr-o serie de cursuri; totusi, cand sunt chestionafi, ei raman atasati de explicati lamarckiene (.girafa are gétul lung pentru cd strmogul ei s-a intins s& ajung& la ramura cea mai inalt&”) sau strict biblice (,,in a cincea *) cu privire la originea si evolutia speciilor. in mod evident, sunt in joc forte puternice care impiedicd elevii si gindeasc disciplinar. Se poate evidentia usor o explicafie — ea instsi inspirath din teoria evolufionisté. Fiinfele umane nu au evoluat de-a lungul mileniilor pentru a gasi explicafii precise cu privire la lumea fizic’, biologic’ sau social. fntr-adevar, intorcdndu-ne la exemplele deja citate, ideile actuale despre forjele fizice provin in principal din descoperirile lui Galileo, Newton si ale contemporanilor lor, iar sta a asteptat cAlitoria de cinci ani si deceniile de reflectii si sinteza ale lui Charles Darwin. (E fascinant si ne gandim care ar fi fost starea cunostinjelor noastre actuale dac& nu s-ar fi42 Howard Gardner nscut cei trei titani). Cunostinjele despre istorie, stiinfele umaniste si art& sunt mai pufin legate de anumite timpuri, locuri si persoane erudite, dar tot depind de emergenta de-a lungul secolelor a perceptiilor sofisticate ale tagmei invatatilor. Asemenea percepfii ar fi putut s& nu apari deloc, ori s& ia o forma diferita, ori ar putea si se schimbe substantial in anii Daci acceptim teoria ine clar c& existenta noastra a depins de abilitatea strmosilor nostri de a supraviefui pana la reproducere — nici mai mult, nici mai putin. Lasand in urma subiectele de scoala standard, descoperim aceleasi moduri de gandire inadecvat& in cazul profesiilor. Avocafii debutangi, de exemplu, insist s& ajung’ la 0 hotfirére moralmente satisfacStoare; aceastd modalitate de gandire inradacinata este in dezacord cu insistenfa profesorilor ca hotirdrile s& se bazeze pe precedent si pe proces, si nu pe codul moral personal. Jurnalistii boboci realizeazi 0 poveste coerenta, echilibrat’, ca si cum ar vrea si plistreze interesul unui public extaziat. Ei sunt incapabi gandeasc& inapoi, pentru ‘a scrie 0 poveste care s& stameasc’ si care, in plus, s& supraviefuiasca creionului albastru al redactorului si limit&rilor drastice de spatiu din prima pagina. Salariatul care tocmai a fost numit intr-o pozitie managerial incearc& si-si pistreze vechile prietenii, ca si cum nu s-ar fi schimbat nimic; el nu infelege c& noua pozitie fi solicits s& asculte, si fie ascultat si respectat, si nu s& castige un concurs de nat 8 popularitate sau s& continue barfele cu fostii tovarasi. Noul membru al consi Jui executiv nu reuseste s& infeleaga c& trebuie si se comporte intr-un mod dezinteresat chiar si fata de pregedintele care |-a curtat luni de zile si apoi |-a invitat sa se alature selectului grup. in aceste exemple profesionale, intalnim la locul de munca acelasi proces. Indivizii aduc la noul loc de munca obiceiurile si credintele care le-au fost de folos in trecut. in viata obisnuita, tinerii sunt recompensafi pentru efortul de a cauta 0 solufie moral, pentru relatarea unei povesti delicioase pistrand ritmul ei propriu, pentru consecvenja de a rimane un prieten credincios. Nu ¢ suficient s8-i sfatuiesti: .De acum inainte, concentreaza-fi atentia strict supra precedentelor”, sau ,,Apard-te de _instinctul .Pastreaza distanja fata de fos! ‘uri mor greu, iar n redactorului de a revizui articoh . Vechile obi de a acfiona nu sunt tocmai naturale. Profesionistul care aspira la tovarasi moduri de a gandi si ascensiunea in cariera trebuie si infeleaga ratiunile acestor idei sau practici noi, s& renunje la vechile obiceiuri, care nu mai sunt functionale, si si consolideze treptat 0 conduit adecvati noi poziti44 Howard Gardner Idei din trecut si din prezent O buna parte din relativ scurta sa istorie (citeva mii de ani), scoala formala a fost caracterizaté de o orientare religioas’. De obicei {fatorii eran membri ai clerului; textele de citit si aveau un caracter moral. Seopul studiat erau c&rti sfinte; iar le scolii era atingerea unui anumit nivel de alfabetizare suficient pentru a putea citi textele sacre ~ de fapt, in multe cazuri, abilitatea de a recita, fird a infelege sau interpreta, era suficienta. Orice discutie despre infelegere, fra a mai vorbi despre imbogafirea acestei intelegeri printr-un efort suplimentar intr-o disciplina — ar fi parut ceva exotic. Erau de ajuns folclorul, bunul simf, 0 zicere ocazionalé a unui infelept. (Unele varietati de educafie islamic& ‘inca imbratiseaza aceasta viziune). ‘Acum 700 ani, atat in China, cat si in Europa, elitei educate i se cerea s& stipdneasc& un set de abilitagi. La terminarea instructiei sale, invayacelul confucianist era capabil si se remarce in caligrafie, tiral cu arcul, muzici, poezie, echitatie, participarea la ritualuri si stépdnirea textelor importante, Omologul sau european se putea evidentia in disciplinele din .,trivium” (gramatica, retorica si logic), pecum si in cele din quadrivium” (muzicd, geometrie, astronomie si aritmetic’). in loc s& i se ceara si inteleaga si si aplice, studentul dotat pur si simplu repeta — adesea memora textual — infelepciunea ilustrilor predecesori: Confucius sau Mencius in Mintea diseiplinata 45 Orient; Aristotel sau d’Aquino in Occident. Poate cA asta avea in minte profesoara de psihologie din China mentionat& in capitolul precedent, cand mi-a spus nerabdatoare: ,,Folosim metoda asta de atta timp incat stim c& e corecta”. Educafia profesionala, asa cum o stim in prezent, nu exista. In masura in care exista o diviziune a mun invitau mestesugul lor de la membrii mai varstnici ai aceleiasi —meseria de fierar se invata de la batranii familici Si fie erau incredinfafi unui mester pentru ucenicie: ,,Tandrul Jones are maini indeménatice; ar trebui sd intre ucenic la barbierul Cutter, ca si-nvefe s& taie parul si s& infepe buboaie”*. Numai preotul era supus unui mecanism mai formal de selectie, instruire si admitere in randul clerului. Renasterea a declansat un proces de transformare lent dar inexorabili a educafiei in Occident. Desi s-a perpetuat 0 anume patina religioas ~ care continu inc — in multe locuri, educatia a devenit intr-un mod considerabil laict. in prezent, majoritatea invafétorilor nu au o instruire religioasa, textele religioase joacd un rol mai modest, iar inocularea moralit&tii este considerat& o sarcind , a comunitatii si a bisericii, si mai putin datoria scolii. (A se vedea, totusi, ci atunci cand celelalte institufii egueazd, responsabilitatea pentru educatia moral revine gcolii. Aceasta * Jocuri de cuvinte: smith = fierar; cutter = unealt& de thiat (n.trad.).46 Howard Gardner poate explica accentul pus in ultima vreme pe educarea caracterului, pe misura ce cresc presiunile ~ in special in Statele Unite — pentru includerea religiei in scolile publice). Expunerile orale si referatele scrise continu si fie apreciate, dar recunoastem cA nu toate cunostintele vin din trecut, ba, mai mult, cumoasterea este cel mai bine construiti ca tentativa, si, mai ales in stiinte, teoriile si metodele destinate studiului se vor schimba in timp. in ultimul secol, scolile destinate profesiilor s-au inmulfit ca ciupercile. Oamenii nu mai ,,citesc” legi; merg la facultatea de drept. Educatia medicala nu mai are loc in colegii dubioase — unele specialitafi medicale pot impune pana la 10 ani de instruire formala. Numai institufiile acreditate pot emite (sau revoca) licenjele importante. Tot mai mult, instruirea managerilor si a directorilor are loc in academii de studi economice si prin variate programe, cu corporafii prospere cultivand propriile lor institu educationale si propriul lor sistem de ierarhizare a studengilor pe grupe valorice. Atat de natural ni se pare acest sector posttertiar incét uitim cat de nou (si controversat) a fost odata. Ucenicia si instruirea cu un mentor inca exist ~ de fapt, in anumite feluri si in anumite locuri ele raman la fel de importante ca intotdeauna — insa rareori sunt considerate substitute pentru instruirea formala. Toate aceste eforturi sunt dedicate achizitiei unei cunoasteri disciplinare, a unor obiceiuri mentale si modele comportamentale adecvate. Fie c& studentul invafa stiinga in general 47 Ja inceputul adolescenjei, fizica particulelor in liceu, principiile codului civil la inceputul scolii de drept sau bazele marketingului in scoala comerciala, felul ramane acelasi: eradicarea modurilor de gandire eronate sau neproductive si inlocuirea lor cu moduri de gandire si actiune care ill caracterizeazi pe profesionistul disciplinat. Materie scolara versus disciplind de studiu De ce, in ciuda celor mai bine motivate eforturi, atatia elevi continua si adere la moduri de gindire eronate si neadecvate? Un motiv major, cred eu, este ci nici profesorii, nici elevii, nici factorii de decizie, nici cetstenii obisnuifi nu apreciaza suficient diferentele dintre materie si disciplind. Majoritatea indivizilor din majoritatea scolilor si a programelor de instruire studiaz& materii ‘Adic&, la fel ca multi dintre profesorii lor, percep sarcina lor ca pe un angajament de a memora un numar mare de fapte, formule i figuri. La stiinfe, ei memoreazi definitiile termenilor-cheie, formula accelerafiei, numarul de planete, masele atomice sau nervii faciali. La matematic’, ei memoreaz& formulele algebrice-cheie si demonstratiile geometrice. La isto , ei inmagazineazi numele si datele evenimentelor si ale perioadelor importante, La arte, ei afl’ despre cine a creat lucrarile celebre si cand. La stiinfele sociale, ei48. Howard Gardner invafi specificitati ale experimentelor particulare, precum i termeni-cheie din teoriile fundamentale. La drept, dobandesc cunostinje factuale despre cazuri celebre. La medicina, ei invaja numele tuturor oaselor corpului. in facultatile cu profil economi ei completeaza tabele si invafa s& utilizeze terminologia financiar’. i sunt examinafi numai pe baza acestor informatii: daca sunt elevi buni si au invajat cu asiduitate, se va considera c& si-au absolvit cu succes cursurile. $i, asa cum este ilustrat in piesa lui Alan Bennett (ulterior ecranizata) .,The History Boys”, ei ar putea si fie chiar admisi la la Oxford! Disciplinele de studiu reprezint& un fenomen fundamental diferit. Fiecare disciplina constituie un mod distinct de a gandi lumea, Oamenii de stint observa lumea; elaboreaz clasificari, concepte si teorii provizorii; nascocesc experimente pentru a testa aceste teorii provizorii; revizuiesc teoriile in lumina descoperirilor; si apoi se intore, mai bine informafi, si fack noi observatii, s& refaca clasificdrile si s& conceap’ experimente. Cei care gandesc stiinfific isi dau seama ct este de greu si dibuiesti cauzele; ei nu confunda corelatia (A se petrece inainte de B) cu cauzalitatea (A este cauza Iui B); si mai stin c& orice consens stiinfific este susceptibil s& fie dat peste cap, treptat sau dintr-o daté, ca urmare a unor noi descoperiri spectaculoase sau a unei paradigme teoretice revolufionare. din fragmente de informatii risipite si adesea contradictorii, mai ales scrise, ins ajutati din ce in ce mai mult de marturii grafice, filmice si orale. Spre deosebire de stiinja, istoria se petrece 0 singur& dat&; ea nu poate fi supusi experimentelor si nu poate fi estat’ pornind de la teorii rivale. Scrierea istoriei este un act imaginativ, care ti cere istoricului s& se plaseze in locuri indepartate si, in fapt, s& intre in piclea participangilor. Inevitabil, fiecare generafie rescrie istoria, in termenii nevoilor, cunostinfelor si datelor disponibile in acel moment. Literati pornesc de la texte scrise care au doar o relatie tangenfiala cu timpurile si evenimentele pe care incearci si le zugraveasca: ca autor dramatic, George Berard Shaw a putut s& scrie deopotriva despre timpul stu, despre epoca Toanei d’Are, despre trecutul mitic sau viitorul imaginat. Literafii trebuie si-si foloseasca uneltele, intre care, Ia loc de cinste, se afl propria lor imaginafie, pentru a intra intr-o lume de cuvinte create de un autor (ca Shaw) cu scopul de a transmite anumite infelesuri gi de a obtine anumite efecte asupra cititorilor. Istoricii se diferentiazA prin teoriile implicite sau explicite privitoare la trecut (de pild& teoria omului providential in opozitie cu teoria rolului determinant al factorilor economici, demografici sau geografici). in difera in termenii atentiei relative acordate biografici autorului, intentiilor sale estetice, genului literar abordat,50. Howard Gardner istorice in care a trait acesta si perioadei istorice sau mitice in care traiesc personajele operci. Sa nu ma infelegefi gresit — este nevoie de informatie pentru a studia stiinta, eratura, de fapt pentru a studia orice. ins& rupte de cone: le lor mutuale, de intrebarile subiacente, de un mod disciplinat de a descifra aceasté masi de informafii, faptele sunt pur si simlu ,,cunoastere inert&” — pentru a an Alfred North Whitehead. {ntr-adevar, din punct de vedere epistemologic, nu amantul se afla la folosi formula tiioas& a filosofului anglo-amer exist diferenfa intre urmitoarele trei afirmafi 93 de milicane de mile departare de Soare, in jurul caruia se roteste”; ,.Nordis intre 1861 descris pe marele imparat roman Iulius Caesar in piesa cu acelasi si sudistii americani s-au luptat in Razboiul ramaturgul William Shakespeare I-a nume”. Ele sunt doar afirmatii adevarate. Aceste afirmafii factuale capita infeles numai dac& sunt plasate in context, respectiv, cel al planului sistemului solar (si al modului in care acesta a fost determinat), cel al luptelor legate de sclavagism gi uniune, care au sfigiat structura statului american timp de decenii, si cel al modului imaginativ-estetic in care un autor englez din secolul al e lui Plutarh, Moduri distincte de gindire caracterizeaz& gi profes saisprezecelea a recreat unele personaje din Vi ieni in circumstantele cele mai fericite, ele sunt modelate de prat pricepufi. Educatorul Lee Shulman descrie ,amprenta pedagogica” Mintea SL a fiecarei profesii”. La drept, profesorul se angajeaza intr-un dialog de fiecare dati cdnd studentul vine cu o socratic cu student & solutie Ia un caz, profesorul aduce la lumin’ un contraexemplu pani cind, in multe cazuri, studentul isi ridicd brajele, prada la vizite, examineaza fisa fiecdrui pacient precum si interactiunile mfuziei. La medicina, studentul insoteste medicul si cauta si ajunga la un diagnostic si la o schema de tratament recomandati. La scoala de design, studentii stau la locurile de lucru, avand modele fizice sau unele digitale pe ecranul calculatorului; ei realizeazi impreuna designul, iar profesorul se plimba printre ei, ficdnd ocazional comentarii ajutatoare sau ice. La facultatea de studii economice, studentii vin la seminar pregati in mod sigur incomplete, ei trebuie totusi sA recomande un mod de sa discute un caz complex; constienti c& informal actiune, unul care ar putea si duc la salvarea, prosperitatea sau Niciuna dintre falimentul unei divizii sau a unei intregi corporat wuleaza fidel ceea ce se va aceste intélniri pedagogice nu intimpla in activitatea de zi cu zi atunci cind studentul va deveni profesionist, dar se consider ci aceste experienfe reprezinti cea mai bund pregitire pentru munca, Fara indoiala, 0 p.-porfie din ce in ce mai mare din aceasté educafie se va desfigura in viitor Ideea de amprenti pedagogic’ demonstreazi cA viata profesionistului nu este echivalentA cu cea a tandrului student.32. Howard Gardner Pentru eficienta pregatirii profesionale, atat studenfii, cat 5 profesorii trebuie s4 opereze pe un nivel diferit de cel utilizat in mod tipic in anii de dinaintea studiilor univer c& studenfii trebuie si vada informafia nu ca pe un scop final sau ca pe o trambulina citre tipuri mai avansate de informat (am ales Algebra I ca s ma pregiitese pentru Algebra II”), ci ca pe un mi joc catre o practic’ mai bine informata. La randul lor, profesori actiondnd intr-o anumité m&sura ca nigte antrenori — trebuie si asigure un feedback in privinta abi de obi: fifi studengilor lor de a deprin- iurile mentale si comportamentale ale profesionistului. Daci examinarrile si feedback-ul sunt concentrate pe informatia factuald,

S-ar putea să vă placă și

• Două Puncte

  

  Document2 pagini

  Două Puncte

  sand3l

  Încă nu există evaluări
• 63

  

  Document87 pagini

  63

  Ioana Dinescu

  Încă nu există evaluări
• Buni Prieteni

  

  Document1 pagină

  Buni Prieteni

  sand3l

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Atematică: Clasa A - A

  

  Document148 pagini

  Atematică: Clasa A - A

  sand3l

  Încă nu există evaluări
• Referat Marketing

  

  Document7 pagini

  Referat Marketing

  sand3l

  Încă nu există evaluări
• Metode Interactive

  

  Document45 pagini

  Metode Interactive

  alinamorosan

  Încă nu există evaluări
• Prefata 21

  

  Document13 pagini

  Prefata 21

  sand3l

  Încă nu există evaluări
• Didactica Muzicii

  

  Document190 pagini

  Didactica Muzicii

  Aura Popa

  100% (9)
• Omects 5561 2011 Metodologie Grad II Si Grad I

  

  Document114 pagini

  Omects 5561 2011 Metodologie Grad II Si Grad I

  Anca Florescu

  Încă nu există evaluări
• Diploma - WWW - Tocilar

  

  Document199 pagini

  Diploma - WWW - Tocilar

  sand3l

  Încă nu există evaluări