Sunteți pe pagina 1din 11

CONTRACTUL DE ANTREPRIZA

CAPITOLUL I
NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE
ANTREPRIZA
1. Notiunea contractului de antrepriza
Codul civil reglementeaza contractul de antrepriza in art. 1.851-1.880.
Contractul

de

antrepriza este

acel

contract

in

baza

caruia

parte,

numita antreprenor, se obliga sa execute pe riscul sau o lucrare, materiala sau


intlectuala, sau sa presteze un anumit serviciu, pentru o alta parte, numita beneficiar,
in schimbul unui pret.
2. Caracterele juridice ale contractului de antrepriza
a. Contractul de antrepriza este un contract bilateral (sinalagmatic).
b. Contractul de antrepriza este un contract consensual.
c. Contractul de antrepriza este cu titlu oneros.
d. Contractul de antrepriza este un contract comutativ.
e. Contractul de antrepriza este un contract cu executare succesiva in timp.
f. Antrepriza este, in principiu, un contract intuitu personae, beneficiarul avand in
vedere calitatile, aptitudinile, cunostintele personale si experienta antreprenorului.
SECTIUNEA A II-A
ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE CONTRACTUL DE ANTREPRIZA SI ALTE
CONTRACTE
1. Asemanari si deosebiri intre contractul de antrepriza si contractul de
munca
Datorita obiectului sau, contractul de antrepriza se aseamana cu contractul de
munca, intre cele doua contracte existand si importante deosebiri. Astfel:
- antreprenorul este independent fata de client in realizarea lucrarii comandate,
partile fiind intr-un raport juridic de egalitate, angajatul este subordonat angajatorului
pe toata durata executarii contractului;
- raportul juridic de munca va fi supus unei reglementari speciale (norme juridice de
dreptul muncii), pe cand contractul de antrepriza este reglementat, in principiu, de
dreptul comun;

- in cazul in care angajatul cauzeaza anumite pagube altor persoane, in baza


raportului de prepusenie stabilit, angajatorul va putea fi tinut raspunzator, in mod
solidar cu angajatul; clientul nu raspunde pentru prejudiciile cauzate de antreprenor
tertilor, in executarea contractului;
- antreprenorul este obligat sa suporte riscul neexecutarii contractului si, in unele
situatii, chiar al pieirii lucrarii, pe cand angajatul nu va fi tinut niciodata sa suporte
riscul neexecutarii atributiilor sale de serviciu.
2. Asemanari si deosebiri intre contractul de antrepriza si contractul de
vanzare a unui bun viitor56

Atunci cand lucrarea se executa cu materialele procurate de antreprenor, contractul


de antrepriza se aseamana cu contractul de vanzare-cumparare care are ca obiect
un bun viitor.
Calificarea corecta a actului juridic incheiat intre parti se va face in functie de intentia
reala a partilor. Astfel, potrivit art. 1.855 C. civ. contractul va fi unul de vanzare, si nu
de antrepriza, atunci cand, potrivit intentiei partilor, executarea lucrarii nu constituie
scopul principal al contractului, avandu-se in vedere si valoarea bunurilor furnizate.
Prin urmare, daca procurarea materialelor care vor fi folosite pentru executarea
lucrarii constituie un act accesoriu, atunci contractul va fi unul de antrepriza. Daca
materialele procurate in vederea efectuarii lucrarii au o valoare mult mai mare decat
valoarea muncii, ne aflam in prezenta unui contract de vanzare a unui bun viitor.
3. Asemanari si deosebiri intre contractul de antrepriza si contractul de
depozit
Cand lucrarea se executa cu materialele clientului, antrepriza se aseamana cu cel
depozitul, intrucat depozitarul efectueaza anumite prestatii legate de bunurile
depozitate.
Calificarea contractului se va face, de asemenea, in functie de intentia reala a
partilor. Dace obiectul principal al contractului il constituie efectuarea lucrarii, vom fi
in prezenta unui contract de antrepriza, iar in situatia in care prestatia principala este
depozitarea materialelor respective, vom vorbi despre un contract de depozit.
SECTIUNEA A III-A
CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE ANTREPRIZA
A. Capacitatea partilor
Antreprenorul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, pe cand beneficiarul va
trebui sa aiba capacitate de exercitiu deplina doar in cazul in care contractul de
antrepriza are natura unui act de dispozitie (de exemplu, constructia unei case).
Atunci cand lucrarea are caracterul unui act de administrare (de exemplu, efectuarea
de reparatii obisnuite), beneficiarul poate avea si capacitate de exercitiu restransa,
avand nevoie, insa, de incuviintarea prealabila a tutorelui.
B. Consimtamantul partilor trebuie sa fie liber exprimat, neviciat.
C. Obiectul si cauza contractului
Atat obiectul, cat si cauza contractului de antrepriza trebuie sa indeplineasca
conditiile generale de validitate in materie de conventii.

In ceea ce priveste pretul, potrivit art. 1.854 C. civ. acesta poate consta intr-o suma
de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii.
Pretul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil.
Conform art. 1.854 alin. 3 C. civ. atunci cand partile nu au facut in contract nicio
referire la pret, beneficiarul datoreaza pretul prevazut de lege ori calculat potrivit legii
sau, in lipsa unor asemenea prevederi legale, pretul stabilit in raport cu munca
depusa si cheltuielile necesare pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului,
avandu-se in vedere si uzantele existente. 57

SECTIUNEA A IV-A
EFECTELE CONTRACTULUI DE ANTREPRIZA
1. Problema suportarii riscurilor
A. Riscul pieirii lucrului
a. Materialele apartin antreprenorului. Daca lucrarea se executa cu materialele
antreprenorului, riscul pieirii fortuite a acesteia va fi in sarcina lui, deoarece el este
proprietarul materialelor, calitate pe care o pastreaza pana in momentul predarii
lucrarii clientului.
b. Materialele apartin benficiarului. Atunci cand lucrarea se executa cu materialele
beneficiarului, antreprenorul este doar un simplu executant (detentor precar al acelor
bunuri), iar riscul pieirii fortuite a lucrarii va fi suportat de catre beneficiar, deoarece el
are calitatea de proprietar al materialelor. Exceptie face situatia in care pieirea s-ar
datora culpei antreprenorului (de exemplu, acesta pastreaza materialele in conditii
necorespunzatoare).
B. Riscul pieirii lucrarii inainte de receptie
Conform art. 1.860 C. civ. in situatia in care, inainte de efectuarea receptiei, lucrarea
executata piere ori se deterioreaza din cauze care nu sunt imputabile beneficiarului,
antreprenorul care a procurat materialele este obligat sa o refaca pe cheltuiala sa,
respectand conditiile si termenele initiale.
Daca materialele folosite la executarea lucrarii au fost procurate de catre beneficiar,
acesta este obligat sa suporte cheltuielile ocazionate de refacerea lucrarii, dar numai
in situatia in care lucrarea a pierit datorita unui viciu al materialelor. Daca pieirea sau
deteriorarea lucrarii nu se datoreaza unui viciu al materialelor, ci altor cauze
neimputabile antreprenorului, beneficiarul este obligat sa procure alte materiale.
Daca pieirea sau deteriorarea lucrarii are loc dupa receptia acesteia, riscul este
suportat de catre beneficiar in calitate de proprietar al lucrarii, antreprenorul
ramanand obligat sa garanteze pentru vicii si pentru calitatile convenite de catre parti
conform art. 1.863 C. civ.
2. Obligatiile partilor
A. Obligatiile antreprenorului
a. Obligatia de a executa lucrarea convenita in termenul stipulat de parti in contract.
Aceasta obligatie implica 3 prestatii distincte: obligatia de a executa lucrarea
promisa, predarea lucrarii si conservarea acesteia. Primele doua sunt obligatii de

rezultat, care, in caz de neexecutare, atrag raspunderea antreprenorului, cu exceptia


situatiei in care probeaza survenirea unei caz fortuit care l-a impiedicat sa-si execute
obligatiile. Cat priveste cea de-a treia obligatie, aceasta este o obligatie de diligenta,
si, pentru a se putea retine raspunderea antreprenorului, beneficiarul este obligat sa
probeze culpa acestuia.
Potrivit art. 1.857 alin. 1 si 2 C. civ. daca prin lege sau prin contract nu se prevede
altceva, antreprenorul este obligat sa execute lucrarea cu materialele sale, fiind tinut
raspunzator pentru calitatea acestor in conformitate cu regulile din materia
contractului de vanzare-cumparare.
In situatia in care materialele care urmeaza sa fie incorporate in lucrare au fost
procurate de catre beneficiar, antreprenorul are obligatia de a le pastra si a le
intrebuinta 58

potrivit destinatiei lor, sa justifice modul in care acestea au fost intrebuintate, iar la
terminarea lucrarii, sa restituie materialele pe care nu le-a folosit.
b. Obligatia de informare a beneficiarului.
Potrivit art. 1.858 C. civ. antreprenorul este obligat sa-l informeze fara intarziere pe
beneficiar daca normala executare a lucrarii, trainicia ei sau folosirea potrivit
destinatiei acesteia ar fi primejduita datorita materialelor procurate sau a celorlalte
mijloace pe care, potrivit contractului, beneficiarul i le-a pus la dispozitie sau
instructiunilor necorespunzatoare date de catre beneficiar ori existentei sau ivirii unor
imprejurari pentru care antreprenorul nu este tinut sa raspunda.
Daca, dupa indeplinirea de catre antreprenor a obligatiei de informare, beneficiarul
nu ia, intr-un termen potrivit cu imprejurarile, masurile necesare, antreprenorul are
dreptul fie de a rezilia contractul, fie de a opta pentru continuarea contractului, dar pe
riscul beneficiarului, notificandu-l in acest sens.
Daca lucrarea este de natura sa ameninte sanatatea sau integritatea corporala a
persoanelor, in conformitate cu prevederile art. 1.859 alin. 2 C. civ., antreprenorul
este obligat sa ceara rezilierea contractului, in caz contrar preluand el riscul si
raspunzand pentru prejudiciile cauzate, atat beneficiarului, cat si tertilor.
Pe parcursul executarii lucrarii, beneficiarul are dreptul sa controleze, pe propria
cheltuiala, executarea lucrarii si sa comunice antreprenorului observatiile sale, dar
fara a-l stanjeni in mod nejustificat pe antreprenor.
c. Obligatia de garantie pentru vicii. Antreprenorul va raspunde pentru viciile
ascunse, precum si pentru calitatile convenite ale lucrarii pe care a efectuat-o.
Obligatia de garantie a antreprenorului functioneaza in aceeasi maniera ca si
obligatia vanzatorului de garantie contra viciilor lucrului vandut.
B. Obligatiile beneficiarului
a. Obligatia de a receptiona si de a prelua lucrarea. Prin receptia lucrarii se intelege
verificarea si, subsecvent, aprobarea de catre bneficiar a modului in care
antreprenorul si-a executat lucrarea.
Potrivit art. 1.862 C. civ. beneficarul este obligat ca, intr-un termen rezonabil potrivit
naturii lucrarii sau uzantelor, calculat de la data la care a fost instiintat de catre
antreprenor cu privire la terminarea lucrarii, sa o verifice si sa o receptioneze,
precum si sa o ridice, atunci cand este cazul. Beneficiarul este obligat sa
receptioneze lucrarea sau, eventual, sa ridice atunci cand, in urma verificarilor
efectuate constata ca lucrarea corespunde cerintelor stabilite prin contract.

In situatia in care, fara motive temeinice, beneficiarul nu se prezinta pentru a efectua


receptia sau nu comunica neintarziat rezultatul verificarii, receptia se considera a fi
facuta fara rezerve din partea acestuia.
Receptionarea fara rezerve a lucrarii determina ca beneficiarul sa piarda dreptul de a
mai invoca viciile aparente ale lucrarii sau lipsa aparenta a calitatilor convenite.
b. Obligatia de plata a lucrarii. Pretul lucrarii trebuie platit la data si la locul
receptionarii intregii lucrari, daca prin lege sau prin contract nu se prevede altfel.
Remuneratia lucrarii care formeaza obiectul contractului de antrepriza poate fi
stabilita in mai multe feluri:
- sub forma unei sume globale (forfetare), caz in care eventuala crestere a costului
materialelor folosite la realizarea lucrarii ori a manoperei va fi suportata de catre
antreprenor, care nu poate solicita cresterea pretului convenit initial. In egala,
masura, 59

beneficiarul nu poate solicita diminuarea pretului, motivand ca lucrarea a necesitat


mai putina munca sau a costat mai putin decat s-a prevazut.
- sub forma unui pret estimat. In aceasta situatie, antreprenorul trebuie sa justifice
orice crestere a pretului, beneficiarul fiind tinut sa achite aceasta crestere numai in
masura in care ea rezulta din lucrari sau servicii care nu puteau fi prevazute de
antreprenor la data incheierii contractului.
- in functie de valoarea lucrarilor sau serviciilor. In aceasta situatie, la cererea
beneficiarului, antreprenorul este tinut sa-i dea socoteala despre stadiul lucrarilor,
despre serviciile prestate si despre cheltuielile deja facute.
In toate situatiile, pentru garantarea platii de catre beneficiar a pretului lucrarii,
antreprenorul beneficiaza de o ipoteca legala asupra lucrarii (art. 1.869 C. civ.).
3. Subantrepriza
Contractul

de

subantrepriza este

acel

contract

in

baza

caruia

parte,

numita subantreprenor, se obliga fata de antreprenorul principal, dintr-un contract de


antrepriza preexistent, sa execute unele parti sau elemente ale lucrarii sau serviciilor
la care acesta s-a angajat fata de beneficiar, antreprenorul principal ramanand
raspunzator fata de client pentru lucrarile executate de catre subantreprenori.
In raporturile juridice care iau nastere intre subantreprenor si antreprenorul principal
sunt aplicabile regulile generale ale contractului de antrepriza.
Intre subantreprenori si beneficiar nu se nasc raporturi juridice si, prin urmare, acesta
din urma nu are o actiune rezultata din contract impotriva lor. Fata de beneficiar,
antreprenorul

va

fi

tinut

raspunzator

pentru

toate

lucrarile

efectuate

de

subantreprenori (art. 1.852 alin. 2 C. civ.).


4. Actiunea directa a lucratorilor si a subantreprenorilor
Conform art. 1.856 C. civ., persoanele care in baza unui contract incheiat cu
antreprenorul, au desfasurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea
lucrarii contractate au o actiune directa impotriva beneficiarului, dar numai in masura
in care acesta nu a achitat deja antreprenorului si pana la concurenta sumei datorate
acestuia.
Prin urmare, prin introducerea art. 1.856 C. civ. s-a urmarit evitarea suportarii
efectelor insolvabilitatii sau chiar ale falimentului antreprenorului de catre lucratori.
Acestora li s-a conferit posibilitatea legala de a-l actiona direct pe client, fiind pusi,
astfel, la adapost fata de concursul altor posibili creditori ai antreprenorului.
SECTIUNEA A V-A

INCETAREA CONTRACTULUI DE ANTREPRIZA


Contractul de antrepriza inceteaza: prin executarea sa, prin reziliere datorita culpei
uneia dintre parti, prin imposibilitate fortuita de executare.
Fiind

un

contract intuitu

personae, incheiat

in

considerarea

aptitudinilor

si

cunostintelor antreprenorului, antrepriza inceteaza si prin decesul sau prin


incapacitatea acestuia de a continua lucrarea ori de a presta serviciul, daca
incapacitatea nu se datoreaza culpei antreprenorului (art. 1.871 C. civ.). Decesul
beneficiarului duce la incetarea contractului numai daca aceasta imprejurare face
imposibila sau inutila executarea contractului. 60

SECTIUNEA A VI-A
CONTRACTUL DE ANTREPRIZA PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII
In aceasta materie, dispozitiile Codului civil (art. 1.874-1.880 C. civ.) se completeaza
cu dispozitiile legilor speciale in materie.
Potrivit art. 1.874 prin contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii,
antreprenorulse obliga sa execute lucrari care, potrivit legii, necesita eliberarea
autorizatiei de construire.
Beneficiarul este obligat sa permita antreprenorului, in masura in care este necesara
pentru executarea lucrarii, folosirea cailor de acces, a instalatiilor proprii de
alimentare cu apa si a altor utilitati care deservesc imobilul. De asemenea,
beneficiarul este obligat sa obtina toate autorizatiile cerute de lege pentru executarea
lucrarii.
Beneficiarul are dreptul de a controla stadiul de executie al lucrarii, calitatea si
aspectul lucrarilor efectuate si al materialelor intrebuintate, precum si alte aspecte
care vizeaza indeplinirea de catre antreprenor a obligatiilor contractuale. Acest drept
trebuie exercitat de catre beneficiar de asa maniera incat sa nu-l stanjeneasca in
mod nejustificat pe antreprenor in executarea lucrarii.
La finalizarea lucrarii, partile sunt obligate sa procedeze la efectuarea receptiei
provizorii, urmata de receptia finala. Din momentul efectuarii receptiei provizorii,
riscurile trec asupra beneficiarului.
Antreprenorul datoreaza garantie pentru viciiole lucrarii. De asemenea, sunt tinuti sa
garanteze pentru vicii si arhitectul si inginerul, care se pot exonera de raspundere
dovedind ca viciile lucrarii nu se datoreaza culpei lor. 61