16 spete de drept civil octombrie 2012

Speta nr. 1
Printr-o actiune intentata la 12 august 2012, A, in calitate de reprezentant
legal al lui B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa constate ca a dobandit
trei sferturi din mostenirea lui D. Ulterior, A a formulat o cerere de interventie in
interes propriu, cerand instantei sa constate ca a dobandit un sfert din mostenirea lui
D.
Din probele administrate, se retine ca D a murit la 7 mai 2011. La 310 zile
dupa moartea sa, s-a nascut B, fiul lui A. A a fost sotia lui D. Din expertiza medicala
efectuata in cauza, s-a stabilit ca B a fost conceput intre un interval de timp cuprins
intre a 301-a zi si a 315-a zi inainte de nasterea sa. C este fratele lui D. Atat A, cat si C
au acceptat mostenirea lui D atat in nume propriu, cat si in numele copilului.
A. Ce hotarare va pronunta instanta ?
Solutie
Instanta va admite cererea de chemare in judecata si cererea de
interventie, constatand ca A a dobandit un sfert din mostenire, in calitate de sotie
supravietuitoare si B a dobandit trei sferturi din mostenire, in calitate de fiu al
defunctului. Potrivit reglementarii anterioare si actuale, copilul conceput pana la
momentul deschiderii unei mosteniri are vocatie succesorala si capacitate succesorala.
Trebuie sa se stabileasca daca B era conceput in momentul mortii lui D. Conceptiunea,
la fel ca nasterea unui copil, este guvernata de legea in vigoare la data nasterii.
Nasterea este un fapt juridic civil, care potrivit art. 6 din NCC, este reglementat de
legea in vigoare la data producerii lui. Cum B a fost nascut dupa intrarea in vigoare a
NCC, atat nasterea, cat si conceptiunea lui vor fi reglementate de NCC. Art. 412 din
acesta prevede ca un copil a fost conceput in intervalul de timp cuprins intre a 180-a si
a 300-a zi inainte de nasterea lui. Acest text instituie o prezumtie relativa, care poate
fi rasturnata potrivit aln. 2 din acelasi articol, in sensul de a se dovedi fie ca acel copil
a fost conceput intr-un interval de timp mai mic decat cel mentionat (cuprins in
interiorul celui mentionat), fie in afara intervalului mentionat. In speta, s-a probat ca
B a fost conceput in afara intervalului mentionat, printr-un mijloc stiintific o
expertiza medicala. De aceea, concluziile expertizei vor fi verificate de instanta,
considerandu-se ca B este fiul lui D. In calitate de fiu, B va dobandi trei sferturi din
mostenire, iar A, ca sotie supravietuitoare, un sfert din mostenire.
B. Dar daca B ar fi murit la 7 mai 2010, ce hotarare va pronunta instanta ?
Solutie
Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondata si va
admite cererea de interventie. In acest caz, atat nasterea, cat si conceptiunea lui B
sunt reglementate de decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si juridice.
Acesta nu permitea rasturnarea prezumtiei potrivit careia conceptiunea a avut loc doar
in intervalul cuprins intre a 180-a si a 310-a zi inainte de nasterea copilului. Din acest
motiv, se va considera ca B a fost conceput dupa moartea lui D, astfel incat nu este fiul
acestuia. La mostenirea lui D vor veni A si C. dobandind fiecare jumatate din
mostenire. Insa, instanta nu va putea recunoaste faptul ca A a dobandit jumatate din

mostenire, ci doar un sfert, in temeiul principiului disponibilitatii, potrivit caruia,

instanta nu poate acorda mai mult decat solicita partea.

Speta nr. 2
Printr-un testament olograf, intocmit la 20 februarie 2012, A i-a lasat
cainelui sau jumatate din avere. Ulterior, la 12 iunie, A a murit, lasand ca mostenitori
pe fratii sai, B si C. Dupa moartea lui A, B s-a ingrijit de caine.
Prin cererea intentata la 10 martie 2012, B l-a chemat in judecata pe C,
solicitand instantei sa constate ca a dobandit trei sferturi din mostenirea lui A. In
motivare, reclamantul a aratat ca jumatate din mostenire a dobandit-o pentru ca a
avut grija de caine, iar un sfert a dobandit-o in calitate de mostenitor legal.
A. Ce hotarare va pronunta instanta ?
Solutie
Instanta va admite in parte cererea si va constata ca reclamantul a dobandit
jumatate din mostenire in temeiul legii. In speta, se aplica decretul nr. 31/1954, acest
act normativ fiind in vigoare atat la momentul intocmirii testamentului, cat si la
momentul mortii testatorului. Potrivit acestuia, subiectele de drept civil se impart in
persoane fizice si persoane juridice. Este persoana fizica numai omul privit in mod
individual ca titular de drepturi si obligatii civile. Cainele nu dobandeste calitatea de
persoana fizica, motiv pentru care nu are capacitate de folosinta. Din aceasta cauza,
testamentul intocmit de ea este caduc, iar mostenirea lui A se va transmite celor doi
frati in parti egale.
B. Dar daca A ar fi murit la 17 ianuarie 2012, s-ar fi modificat hotararea
instantei ?
Solutie
Hotararea nu s-ar fi modificat. In acest caz, s-ar fi aplicat NCC, care in art.
25 prevede ca numai omul poate deveni persoana fizica, daca este privit individual.

Speta nr. 3
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 martie 2012, A l-a
chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa declare moartea paratului. In
motivarea cererii, reclamantul a aratat ca ultimele informatii despre existenta
paratului sunt din data de 16 august 2008, cand acesta se afla intr-o croaziera.
Din probele administrate reiese ca la 8 august 2008, paratul a plecat intr-o
croaziera ce urma sa dureze 3 saptamani. Disparitia paratului de pe vasul pe care s-a
imbarcat a fost constatata pe 16 august 2008, cand paratul nu s-a mai intors pe vas
dupa ce acostase in portul Barcelona. A este sotia supravietuitoare.
A. Ce va hotari instanta, daca s-ar aplica in speta reglementarile din Noul
Cod Civil ?
Solutie
Daca in speta se vor aplica dispozitiile NCC, atunci instanta va trebui sa
respinga cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 49 din NCC, pentru declararea

judecatoreasca a mortii unei persoane fizice, trebuie sa fie indeplinite cumulativ

urmatoarele conditii:
Persoana fizica sa fi disparut
Sa existe indicii din care sa rezulte ca persoana fizica a murit
De la data ultimelor informatii/]tiri sa fi trecut cel putin 2 ani pana
la data introducerii cererii de chemare in judecata.
Cea de-a doua conditie nu este indeplinita in speta, fiindca nu exista indicii
din care sa rezulte ca B a murit. Prin disparitia acestuia ca urmare a coborarii lui de pe
vasul de croaziera, nu se poate afirma ca exista indiciile cerute de lege.
B. Ce va hotari instanta, daca s-ar aplica in speta vechile reglementari ?
Solutie
In temeiul art. 6 din NCC, se va aplica actuala reglementare pentru a
declara moartea unei persoane fizice.

Speta nr. 4
Prin actiunea intentata la 15 septembrie 2012, A i-a chemat in judecata pe B
si C, solicitand instantei sa dispuna:
Anularea contractului de vanzare cumparare incheiat intre parati
Obligarea paratului B la restituirea chiriei incasate pentru
apartamentul reclamantului
Din probele administrate, instanta a retinut ca printr-o hotarare
judecatoreasca ramasa definitiva, A a fost declarat mort la 9 martie 2010, B fiind
singurul lui mostenitor legal. Din patrimoniul lui A facea parte un apartament situat in
sectorul 5, pe care A il dobandise in 2002. Acest apartament a fost inchiriat pe o durata
de 2 ani de catre B lui D printr-un contract sub semnatura privata, incheiat la 10 mai
2010. Ulterior, la 25 iulie 2011, B a vandut acel apartament lui C printr-un contract
autentic. Din depozitiile martorilor audiati, instanta a mai retinut ca A a reaparut la 14
aprilie 2011.
A. Daca in speta s-ar aplica dispozitiile NCC, ce ar hotari instanta ?
Solutie
Instanta va anula cererea de chemare in judecata formulata de reclamant,
considerand ca acesta nu are capacitate de folosinta. Din interpretarea gramaticala a
art. 54 din NCC rezulta ca, pentru a putea cere restituirea bunurilor sale, cel declarat
mort prin hotarare judecatoreasca trebuie sa ceara mai intai anularea acestei hotarari.
In acest fel, prezumtia ca persoana fizica declarata moarta este moarta, prezumtie
nascuta din pronuntarea hotararii declarative de moarte, poate fi rasturnata numai
prin anularea acestei hotarari. De aceea, A nu are capacitate de folosinta, fiind
considerat mort dpdv juridic.
B. Dar daca in prezenta actiune, reclamantul ar fi cerut mai intai anularea
hotararii declarative de moarte celelalte conditii ramanand valabile, ce ar fi hotarat
instanta ?
Solutie
Instanta va admite in parte cererea, in sensul ca:
Va anula hotararea judecatoreasca, declarativa de moarte

Potrivit art. 54 din NCC, cel declarat mort printr-o hotarare judecatoreasca
are dreptul sa solicite anularea acestuia.
Va respinge capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare
cumparare ca neintemeiat
In temeiul art. 54 din NCC, dupa anularea hotararii declarative de moarte,
fostul proprietar nu poate obtine restituirea in natura a bunurilor sale dobandite cu
titlu oneros de un tert, care la momentul dobandirii a fost de buna credinta, nestiind
sau netrebuind sa stie ca cel declarat mort este in viata. Pentru a obtine restituirea in
natura a apartamentului, trebuia ca dobanditorul sa fie cu titlu gratuit, imobilul sa nu
fi fost inscris in cartea funciara pe numele mostenitorului aparent sau dobanditorul sa
fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca cel declarat mort este in viata.
In speta, nu exista probe din care sa rezulte ca acel cumparator C a stiut
sau trebuia sa stie ca A este in viata. Faptul ca a aparut inainte de vanzarea
apartamentului nu duce automat la rasturnarea prezumtiei de buna credinta a
cumparatorului. Doar daca s-ar fi dovedit ca acel cumparator avea posibilitatea
concreta de a afla ca cel declarat mort este in viata se va rasturna prezumtia de buna
credinta.
Va obliga pe paratul B la restituirea chiriei incasate de el pana in
momentul in care a aflat ca reclamantul este in viata
In baza art. 57 din NCC coroborat cu art. 948 din acelasi act normativ,
mostenitorul aparent poate pastra fructele daca este de buna credinta la data
dobandirii lor sau desi este de rea credinta, cel care are dreptul la fructe (A) nu
solicita restituirea lor.
In speta, mostenitorul aparent a aflat ca cel declarat mort este in viata pe
parcursul derularii contractului de inchiriere. El va trebui sa restituie chiria incasata
din momentul in care a devenit posesor de rea credinta.

Speta nr. 5
Prin cererea de chemare in judecata introdusa la 7 mai 2012 la Judecatoria
Craiova, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate ca paratul este
nedemn sa il mosteneasca pe C si ca el este singurul mostenitor al lui C. In motivare,
reclamantul a aratat ca paratul a fost condamnat definitiv pentru savarsirea
infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D, fiul lui A, condamnare ce atrage
nedemnitatea succesorala.
Din probele administrate, s-a retinut ca printr-o hotarare penala definitiva
din data de 13 martie 2011, B a fost condamnat la 7 ani inchisoare pentru savarsirea
infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D. C a murit la 7 decembrie 2011,
lasand ca mostenitori legali pe fiii sai, A si B.
A. Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 6 din NCC si 93
din Legea nr. 71/2011, fapta de nedemnitate succesorala este reglementata de legea
in vigoare la data savarsirii ei. Avand in vedere ca fapta lui B s-a savarsit inainte de
intrarea in vigoare a NCC, aceasta va fi reglementata de Codul Civil anterior. Potrivit
art. 655 din Vechiul Cod Civil, aceasta fapta nu atragea nedemnitatea succesorala.
Daca s-ar fi aplicat dispozitiile NCC in speta, solutia ar fi fost acceasi. In
temeiul art. 958 din NCC, pentru ca tentativa de omor savarsita impotriva altui

mostenitor sa duca la nedemnitatea succesorala a autorului, se cere ca victima sa fi

dobandit efectiv macar o parte din mostenire, daca cel care lasa mostenirea ar fi murit
inainte sau chiar in momentul savarsirii faptei penale. Ori, nepotul defunctului, fiul lui
A, nu ar fi dobandit la data savarsirii faptei penale nicio parte din mostenirea lui C,
care ar fi fost culeasa de fiii sai A si B.

Speta nr. 6
Prin cererea depusa de A la biroul unui executor judecator, acesta a solicitat
vanzarea apartamentului lui B prin licitatie publica, ca urmare a faptului ca acesta nu
i-a platit datoria de 40.000 de lei. A a depus cererea si o hotarare judecatoreasca
definitiva si irevocabila din data de 7 mai 2011, prin care B era obligat sa-i plateasca
lui A suma de 40.000 de lei. In urma licitatiei publice desfasurate, apartamentul a fost
adjudecat in favoarea lui C. Impotriva ordonantei de adjudecare, B a declarat recurs,
aratand ca C nu putea cumpara acel apartament fiind avocat in Baroul Bucuresti,
apartamentul fiind situat in sectorul 3. Cererea de scoatere la vanzare prin licitatie
publica a fost depusa la data de 7 noiembrie 2011.
Ce va hotari instanta de recurs ?
Solutie
Instanta de recurs va respinge recursul ca nefondat. Potrivit art. 1653, alin.
3 din NCC, dreptul litigios este acel drept subiectiv care formeaza obiectul unui proces
inceput si neterminat in privinta existentei sau intinderii lui. In speta, dreptul litigios a
fost dreptul de creanta pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii
judecatoresti prin care s-a constatat existenta si intinderea acestui drept in
patrimoniul lui A. Dreptul de proprietate asupra apartamentului nu este un drept
litigios, deoarece existenta sau intinderea lui nu formeaza obiectul unui proces, fiind o
certitudine ca titularul exclusiv al acestui drept este B. Din acest motiv, interdictia
prevazuta de articolul 1653 alin. 1 din NCC nu este aplicabila in speta.

Speta nr. 7
La 14 aprilie 2011, A intocmeste un testament in favoarea lui B prin care ii
lasa acestuia jumatate din mostenirea sa. Ulterior, la 10 februarie 2012, A moare,
lasand ca singur mostenitor legal pe C, fratele sau. Prin actiunea intentata la 9 iunie
2012, C l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta
a testamentului olograf intocmit de A. In motivare, reclamantul a aratat ca, la data
intocmirii testamentului, A avea varsta de 17 ani.
A. Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va respinge cererea ca nefondata. In temeiul art. 987, alin. 2 din
NCC, capacitatea lui A de a intocmi testamentul este reglementata de legea in vigoare
la data intocmirii testamentului, respectiv Codul Civil anterior. Potrivit acestuia,
minorul care a implinit varsta de 16 ani putea sa-si intocmeasca testamentul. Acesta
ramane valabil si dupa intrarea in vigoare a NCC, care instituie o incapacitate a
minorilor de a-si intocmi testamentul.

Speta nr. 8
La 9 aprilie 2008, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa
constate nulitatea absoluta a contractului de vanzate cumparare incheiat intre parti.
In motivare, reclamantul a aratat ca acel contract incheiat este nul, fiindca paratul
este apatrid. Din probele administrate, instanta a retinut ca la 19 septembrie 2004, A
i-a vandut lui B printr-un contract autentic un teren de 500 de m 2 la pretul de 20.000
de euro, pret platit in aceeasi zi. In contract se mentioneaza ca B cumpara acel teren,
urmand sa ridice pe acesta o casa. La momentul intocmirii contractului, B era apatrid
si avea domiciliul in Romania intr-un apartament pe care il folosea in calitate de
chirias. In 2006, paratul a dobandit cetatenia romana.
A. Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va admite cererea si va constata nulitatea absoluta a contractului
de vanzare cumparare incheiat intre parti.
Avand in vedere ca art. 44 din Constitutia Romaniei revizuita stabileste ca o
conditie pentru ca strainii si apatrizii sa dobandeasca terenuri in Romania, adoptarea
unei legi organice, care sa stabileasca conditiile de dobandire, contractul incheiat
intre A si B este nul, fiindca pana la momentul incheierii lui nu fusese adoptata o lege
organica, aceasta fiind Legea nr. 312/2005. Contractul va ramane nul dupa intrarea in
vigoare a acestei legi, in temeiul principiului neretroactivitatii legii civile noi.

Speta nr. 9
La 17 mai 2012, A i-a chemat in judecata pe B si C, solicitand instantei sa
constate simulatia donatiei pe care D i-a facut-o lui B, in sensul ca adevaratul donatar
este C si sa dispuna anularea donatiei facuta lui C.
In motivare, reclamantul a aratat ca autorul sau D i-a donat lui B un
autoturism, donatie pe care in realitate i-a facut-o lui C, data fiind legatura de rudenie
dintre B si C, B fiind fiul lui C. Reclamantul a mai aratat ca C are calitatea de medic si
ca l-a tratat in ultimele 3 luni ale vietii pe D, acesta murind din cauza unei boli pentru
care a fost tratat de C. Reclamantul a depus la dosar o copie a contractului de donatie.
Din probele administrate, instanta a retinut ca la 25 noiembrie 2011, D i-a donat lui B
un autoturism printr-un contract autentic. De asemenea, s-a retinut ca moartea lui D a
fost provocata de o boala pe care C a incercat sa o trateze in ultimele 3 luni ale vietii
lui D. De aceasta boala, D suferea cu un an inainte de a muri. Paratul C a solicitat
respingerea actiunii, aratand ca donatia i-a fost facuta lui B, care este major,
casatorit, astfel incat nici macar indirect, aceasta donatie nu ii putea profita lui C. D a
murit la 15 ianuarie 2012, lasand ca unic mostenitor legal pe A, fratele sau.
Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va admite cererea, constatand simulat contractul de donatie in
privinta persoanei donatarului si anuland donatia care a fost facuta lui C. In temeiul
art. 992, alin. 2 din NCC, se naste prezumtia potrivit careia daca fiul medicului
primeste o donatie de la pacientul acelui medic, in realitate donatia este facuta
medicului. De aceea, reclamantul nu va mai trebui sa probeze existenta simulatiei prin
interpunere de persoane, ci numai indeplinirea conditiilor din art. 992, alin. 1, adica a

faptului ca medicul a avut grija in timpul ultimei boli de defunct, boala care i-a si
provocat moartea.

Speta nr. 10
La 25 noiembrie 2011, A i-a inchiriat lui B printr-un contract incheiat sub
semnatura privata pe o durata de 6 ani un apartament, situat in Bucuresti, in schimbul
unei chirii lunare de 210 euro. Prin actiunea intentata la 17 ianuarie 2012, Ministerul
Public i-a chemat in judecata pe A, impreuna cu ocrotitorului lui legal, C si pe B,
solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de inchiriere. In motivare,
reclamantul a aratat ca A avea la momentul incheierii contractului 17 ani si a incheiat
acel contract fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului lui legal. Din expertiza
efectuata de instanta, reiese ca valoarea chiriei este apropiata de valoarea folosintei
apartamentului.
Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va admite in parte cererea si va anula in parte contractul de
inchiriere cu privire la ultimul an stabilit de parti in contract. In temeiul art. 41, alin.
3 din NCC, minorul cara a implinit varsta de 14 ani, poate incheia personal si singur
actele de administrare care nu-l prejudiciaza. Contractul de inchiriere este un act de
administrare fiindca prin intermediul lui se asigura o folosire normala a bunului.
Pe de alta parte, articolul 1784, alin. 3 din NCC interzice persoanelor care
nu pot incheia decat acte de administrare sa incheie contracte de locatiune pe o
durata mai mare de 5 ani. Interpretand teleologic acest text de lege, se ajunge la
concluzia ca legiuitorul a urmarit sa interzica persoanelor care nu pot incheia de
regula acte de dispozitie sa incheie contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5
ani. De aceea, se ajunge la concluzia ca textul legal se aplica si minorului care a
implinit varsta de 14 ani, astfel incat A ar fi trebuit sa obtina in prealabil incuviintarea
ocrotitorului sau legal. Fata de faptul ca nulitatea este acea sanctiune civila care
inlatura doar acele efecte contrare legii, contractul de inchiriere incheiat de A va fi
lovit de nulitate partiala cu privire la intervalul de timp ce depaseste termenul maxim
de 5 ani, termen prevazut de articolul 1784 alin. 3. Contractul incheiat de minor nu
incalca dispozitiile legale pe perioada de 5 ani.

Speta nr.11
Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la 9 iulie
2012, casatoria dintre A si B a fost desfacuta din culpa exclusiva a lui B. La 15 august
2012, B i-a vandut lui C printr-un act autentic un apartament propriu cu pretul de
45.000 de euro. Prin actiunea intentata de Ministerul Public impotriva paratilor B si C,
s-a solicitat anularea contractului pentru lipsa incuviintarii prealabile a ocrotitorului
legal. Reclamantul a aratat ca in momentul incheierii contractului B nu implinise 18
ani, motiv pentru care avea nevoie de incuviintarea prelabila a ocrotitorului legal. Se
retine ca la momentul incheierii casatoriei, B implinise varsta de 16 ani si intr-adevar,
la momentul vanzarii apartamentului, nu implinise inca varsta de 18 ani. D este
ocrotitorul legal al lui B.
Ce va hotari instanta ?
Solutie

Instanta va admite cererea si ca anula contractul de vanzare cumparare

incheiat de minor. In motivare se retine ca, din interpretarea teleologica a art. 384
alin. 2 din NCC, sotul vinovat de desfacerea casatoriei va pierde toate beneficiile pe
care le-a obtinut in momentul incheierii casatoriei, ca urmare a casatoriei. Este cazul
minorului B care prin incheierea casatoriei a dobandit beneficiul capacitatii de
exercitiu depline, beneficiu pe care il va pierde prin ramanerea irevocabila a hotararii
de divort.

Speta nr. 12
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 septembrie 2012, A,
in calitate de reprezentant legal al lui B, l-a chemat in judecata pe c ca sa incuviinteze
ca minorul B sa ia numele de familie al paratului C. Din probele administrate s-a
retinut ca B s-a nascut la 12 octombrie 2011, avand ca mama pe A. In momentul
nasterii minorului, A era casatorita cu D. Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa
irevocabila, casatoria dintre A si C primul sot a fost desfacuta la 10 martie 2011.
Printr-o alta hotarare judecatoreasca, ramasa definitiva si irevocabila la 22 aprilie
2012, s-a constatat ca D nu este tatal copilului. Casatoria dintre A si D s-a incheiat la
12 mai 2011. A si-a modificat prin incheierea fiecarei casatorii numele de familie,
luand numele de familie al sotului.
A. Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va admite in parte cererea in sensul ca va incuviinta ca acel copil sa
ia numele de familie reunite ale lui A si lui C, paratului, din momentul nasterii lui. Ca
urmare a admiterii actiunii in tagaduirea paternitatii lui D, va renaste prezumtia de
paternitate in favoarea lui C fiindca o perioada din timpul legal al conceptiunii este
situata in interiorul primei casatorii. Avand in vedere ca, in momentul nasterii copilului
12 octombrie 2011, mama copilului avea un nume diferit de cel al tatalui, C si ca cei
doi nu s-au inteles cu privire la numele de familie pe care urmeaza sa il poarte copilul,
instanta va hotari tinand seama de interesul copilului.

Speta nr. 13
La 23 septembrie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, formuland o
contestatie in anulare prin care a solicitat anularea unei hotarari judecatoresti
irevocabile si respingerea cererii reclamantului ca neintemeiata. Din probele
administrate, instanta a retinut ca la 12 octombrie 2011, B il chemase in judecata pe
A, solicitand obligarea acestuia sa ii predea un apartament. Printr-o hotarare
irevocabila din 4 mai 2012, instanta a admis cererea. In motivarea contestatiei lui, A a
aratat ca in mod nelegal a fost citat in acel proces la o alta adresa decat cea la care
locuia efectiv. Se mai retine ca au fost audiati doi martori care au confirmat faptul ca
din octombrie 2010, A locuieste la alta adresa decat cea mentionata in cartea de
identitate. In primul proces, instanta l-a citat pe A la domiciliul trecut in cartea de
identitate ca urmare a unei adrese emisa de Directia de Evidenta a Populatiei, in care
se mentiona ca domiciliul paratului A este cel trecut in cartea de identitate.
Ce va hotari instanta ?
Solutie

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac impotriva unei

hotarari irevocabile ce poata fi introdusa, printre alte motive, pentru nelegala citare
a unei parti la termenul la care s-a pronuntat hotararea.
Instanta va respinge contestatia in anulare ca neintemeiata. Domiciliul are
doua elemente unul obiectiv, constand in folosirea efectiva a unei locuinte cu titlu de
locuinta principala si unul subiectiv, constand in intentia unei persoane fizice de a-si
stabili locuinta principala in acea locuinta. Pe baza probelor administrate, a
depozitiilor martorilor, in primul rand, tinand seama de dispozitiile art. 89, alin. 3 din
NCC, vom retine ca domiciliul lui A este acolo unde a locuit efectiv. Proba noului
domiciliu se poate face cu orice mijloc de proba, inclusiv proba cu martori. Pe de alta
parte, pentru opozabilitatea noului domiciliu fata de terti in temeiul art. 91, alin. 2
din NCC se cere inscrierea lui in cartea de identitate. Din acest motiv, noul domiciliu al
lui A nu este opozabil lui B, de vreme ce nu a fost inscris in cartea de identitate si nici
nu s-a facut dovada ca ar fi cunoscut de catre B.

Speta nr. 14
La 22 octombrie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa
dispuna anularea contractului de vanzare cumparare incheiat intre B si C pentru lipsa
discernamantului. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, in momentul incheierii
contractului, C nu avea discernamant, motiv pentru care ulterior a fost pus sub
interdictie. Din probele administrate, instanta a retinut ca printr-o hotarare
judecatoreasca ramasa definitiva la 9 septembrie 2012, C a fost pus sub interdictie.
Ulterior, A a fost numit tutorele lui C. Cererea de punere sub interdictie a fost
formulata de A la 14 februarie 2012. Mai retinem ca, la 5 martie 2012, C i-a vandut lui
B un apartament cu pretul de 45.000 de euro printr-un contract autentic. La dosar,
reclamantul a depus hotararea de punere sub interdictie si acte medicale din care
reiesea ca, la data incheierii contractului, C suferea de o boala care atragea alienatia
sa mintala, motiv pentru care a fost pus sub interdictie.
A. Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Hotararea de punere sub
interdictie a lui C produce efecte juridice doar pentru viitor, concluzie dedusa din
interpretarea articolului 169 din NCC. In aceste conditii, actelor juridice incheiate de
persoana pusa sub interdictie interzisul judecatoresc inainte de ramanerea definitiva
a hotararii de punere sub interdictie, li se aplica articolul 1205, alin. 2 din NCC.
Potrivit acestuia, pentru a se anula un asemenea act trebuie indeplinite cumulativ
doua conditii:
cauzele punerii sub interdictie sa fi existat la momentul incheierii
actului
aceste cauze sa fie indeobste cunoscute.
Prima conditie este indeplinita in speta, deoarece din actele medicale
depuse reiese ca la momentul incheierii contractului, C suferea de boala care a
determinat ulterior punerea lui sub interdictie. Cea de-a doua conditie nu este
indeplinita, deoarece reclamantul nu a facut dovada ca erau de notorietate cauzele
pentru care C a fost puse sub interdictie, la momentul incheierii contractului.
B. Dar daca contractul de vanzare cumparare s-ar fi incheiat la 15
septembrie 2012, ce ar fi hotarat instanta ?

Solutie
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. In temeiul art. 169, alin. 2 din
NCC, pentru ca hotararea de punere sub interdictie a lui C sa produca efecte fata de B,
trebuia ori sa fi fost inscrisa in registrul de stare civila, ori inainte de inscriere, B sa o
fi cunoscut. In speta, nu s-a dovedit indeplinirea niciuneia din aceste doua conditii, la
momentul incheierii contractului. Hotararea nu fusese inca inscrisa in registrul de stare
civila si nici nu s-a facut dovada ca B ar fi cunoscut existenta acesteia.

Speta nr. 15
Prin cererea inregistrata la 9 iunie 2012, A, in calitate de tutore a lui B, l-a
chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa anuleze contractul incheiat intre B si
C, ca urmare a faptului ca la momentul incheierii contractului, B fusese pus sub
interdictie. Instanta a retinut ca, printr-o hotarare ramasa definitiva la 10 mai 2012, B
a fost pus sub interdictie, hotararea fiind inscrisa in Registrul de Stare Civila la 28 mai.
La 1 iunie, B a incheiat cu C un contract de antrepriza prin care C s-a obligat sa repare
acoperisul casei lui B in schimbul sumei de 2000 de euro.
A. Ce va hotari instanta ?
Solutie
Solutia va depinde de caracterul contractului de antrepriza incheiat. Astfel,
daca reparatia acoperisului era urgenta, intarzierea efectuarii ei ducand la
deteriorarea casei, contractul de antrepriza este un act de conservare, pe care
interzisul judecatoresc il poate incheia singur, potrivit art. 172 si art. 43, alin. 3 din
NCC. Daca reparatia nu era urgenta, contractul de antrepriza este un act de
administrare, pe care interzisul judecatoresc il putea incheia singur numai daca nu era
lezionat.

Speta nr. 16
Prin cererea inregistrata la 25 noiembrie 2012, reclamantul A a solicitat
anularea hotararilor Adunarii Asociatilor desfasurata la 9 noiembrie 2012. In motivare,
reclamantul a aratat ca, prin acea hotarare, a fost inlocuit administratorul unic al
societatii cu o alta persoana, C. Instanta a retinut ca A este asociat in cadrul societatii
B, alaturi de 4 persoane fizice. B este o societate cu raspundere limitata. La 9
noiembrie 2012, s-a desfasurat Adunarea Asociatilor, la care au participat 4 asociati,
lipsind reclamantul. Reclamantul fusese convocat pentru aceasta adunare de catre
fostul administrator al societatii. Mai retinem ca, in calitate de parat, in acest proces a
fost chemat C. Reclamantul a mai aratat ca C nu putea fi numit administrator, fiindca
fusese condamnat printr-o hotarare penala ramasa definitiva in anul 2007 pentru
infractiunea de delapidare.
A. Ce va hotari instanta ?
Solutie
Instanta va invoca din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si
dupa ce o va pune in discutia partilor, se va pronunta asupra acesteia in sensul ca o va
admite si va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive a paratului C. In
motivare, se are in vedere ca reclamantul solicita anularea unui act emis de un organ
de conducere al societatii, actul acestui organ este chiar actul societatii, astfel incat

societatea trebuie sa figureze ca parata in proces, pentru a-si exercita dreptul de

aparare.
B. Dar daca in calitate de parat ar fi fost societatea, ce ar fi hotarat
instanta ?
Solutie
Instanta va admite exceptia nulitatii absolute a hotararii Adunarii Asociatilor,
constatand nulitatea absoluta a acestei hotarari. Cauza de nulitate invocata de
reclamant este prevazuta de art. 211, alin. 1 din NCC. Este o cauza de nulitate
relativa, potrivit alin. 2 din acelasi articol. Din acest motiv, actiunea reclamantului
trebuia intentata in termen de 15 zile de la momentul la care a luat cunostinta de
existenta hotararii. Cum acest moment nu a fost probat, se va prezuma ca reclamantul
a luat cunostinta de hotarare in ziua in care a introdus cererea, actiunea nefiind astfel
prescrisa. Pe de alta parte, cererea reclamantului este neintemeiata, fiindca numai
daca era decazut din dreptul de a ocupa functia de administrator prin hotararea
penala n-ar fi avut acest drept. Aceasta decadere nu a fost dispusa prin hotararea de
condamnare. In speta exista o cauza de nulitate absoluta a hotararii, rezultata din
incalcarea art. 1910, alin. 3 din NCC. Aceasta cauza consta in lipsa consimtamantului
lui A la inlocuirea administratorului unic. Este o cauza de nulitate absoluta, deoarece:
lipsa consimtamantului la incheierea unui act atrage nulitatea
absoluta, cu exceptia cazului in care exista o norma speciala derogatorie
art. 1910, alin. ultim prevede ca orice clauza contrara prin care
numirea sau inlocuirea administratorului unic s-ar face cu acordul tuturor asociatilor
este considerata nescrisa, ceea ce confirma interesul public al unei asemenea
dispozitii.

Publicat de Andreea Todea la 17:41

Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre Pinterest