CURSUL 2

METODE DE CONTROL
NEDISTRUCTIV. PREZENTARE
GENERALA - completari

EXAMINAREA OPTICO-VIZUALA
Examinarea optico - vizual este cea mai simpl
modalitatea de examinare nedistructiv.
Acest tip de examinare se poate realiza i cu ochiul liber
i se numete control vizual, sau cu ajutorul unor
aparate optice, n acest caz numindu-se examinare
optic.
DETECTAREA DEFECTELOR DE SUPAFATA

Modalitati de examinare vizuala:

A. cu ochiul liber
- ochiul este mai sensibil la lumina galben-verde;
- intensitate luminoasa adecvata: 800-1000 lux;
- tehnicianul poate lucra maxim 2 ore;
- se pot detecta: coroziuni, fisuri (forma si
orientare), porozitati, defecte in cordoane de
sudura;
- rezultatele pot fi de real ajutor pentru alte
controale de tip NDT (non-destructive testings).

B. cu instrumente optice
- instrumentele optice permit marirea imaginii defectului
si inspectarea unor zone mai putin accesibile;
- este necesara cunoasterea tipurilor de defecte ce pot
sa apara si zonele in care ar putea fi intalnite;
- suprafetele de inspectat trebuie curatate;
- microscop;
- boroscop: pentru inspectia cilindrilor de diametre mici,
a incintelor din structuri complexe; aria examinata
este de aproximativ 25 mm in diametru si se afla la o
distanta de 25 mm de sursa de lumina; exista diverse
modele cu diametrul de 2.5-19 mm si lungimea de
cativa metri.
- endoscop: sistem optic superior boroscopului, sursa
de lumina de intensitate mai mare; suprafata de
examinat poate fi la distanta de 4 mm sau mai mult;
lungimea = 100 1500 mm, diametrul = incepand cu
1.7 mm

 - flexiscop: boroscop din fibra optica flexibila;

permite examinarea zonelor de colt sau a
structurilor cu schimbari de directie; lungimi de
lucru = 600 3650 mm, diametre = 3 12.5
mm.
telescop: permite marirea imaginii obiectelor
aflate la distante mari de ochi.
holografia: permite obtinerea unei imagini 3D a
obiectului examinat, cu ajutorul laserelor;
Holograma reda imaginea intregii suprafete care
se compara apoi cu o suprafata etalon (fara
defecte)
aplicatii: inspectia de crapaturi in structuri
industriale; detectarea coroziunilor, fisurilor, etc;
defecte in suduri.

EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE

Lichide penetrante fluorescente, pentru

determinarea discontinuitatilor de suprafata

Etape:
Curatarea si uscarea suprafetei pentru un control fara
interpretari eronate;
Lichidul trebuie sa aiba timp suficient (dwel time) sa
penetreze in fisuri, uzual minim 20-30 min;
Lichidul in exces se curata de pe suprafata;
Aplicarea developantului pe suprafata permite
identificarea fisurii (aici ramane lichid penetrant);
Inspectia se face la lumina obisnuita, UV sau laser.
Metoda permite determinarea discontinuitatilor deschise
de pe suprafata pieselor (vase sub presiune, conducte,
suduri, etc). Informatia obtinuta se refera la forma,
marimea si orientarea defectului.

TESTAREA CU PARTICULE MAGNETICE

(Magnetic Particle Testing)
Se pot examina piese din materiale feromagnetice; se
pot detecta defecte de si langa suprafata.
Echipamentele MPT sunt relativ ieftine, robuste si se pot
manevra de personal cu pregatire medie.
Liniile de flux magnetic sunt intrerupte de prezenta unui
defect. Pentru o buna precizie, liniile trebuie sa fie
perpendiculare pe discontinuitate.
Pe piesa se aplica o cerneala magnetica (particule sub
forma de pulbere sau suspensie in lichid)
Tehnici de magnetizare a structurii: cu magnet, cu
electromagnet, prin bare filament, bobine, etc.

Etape pregatitoare inspectiei:

Pregatirea suprafetei (de rugina, de vopsea)
Eliminarea magnetizarii reziduale pentru a nu apare
interpretari gresite
Degresarea si curatarea piesei
Magnetizarea piesei
Aplicarea particulelor magnetice
Observarea suprafetei analizate

Senzitivitatea metodei: pot fi observate fisuri

datorate fenomenului de oboseala, cu dimensiuni mai
mici de 0.02 mm adancime

EXAMINAREA PRIN CURENTI

EDDY (Eddy Current Testing)
Se bazeaza pe fenomenul de inductie electromagnetica, respectiv
pe curentul electric care apare intr-un material conductor aflat in
camp magnetic.
Se pot sorta materiale, se pot masura dimensiuni de tuburi, placi,
bare, grosimi de acoperiri.
Factorii care influenteaza curentii Eddy: frecventa de test,
conductivitatea electrica , permeabilitatea magnetica, dimensiunile,
temperatura.
Frecventa determina adancimea de penetrare a curentilor Eddy in
material (densitatea liniilor de curent scade cu departarea de
suprafata); o valoare mare a frecventei asigura o senzitivitate mai
mare la defecte, dar pot fi interceptate mai usor si zgomotele
nedorite.
Adancimea standard de penetrare se considera cand intensitatea
curentilor a scazut la 37% din valoarea de la suprafata.

Generarea curentilor Eddy

Cum se realizeaza detectia fisurilor?

Curentii Eddy genereaza in materialul conductor un
camp secundar, care se opune si modifica campul
primar (faza si amplitudinea). Variatiile curentului din
primar sunt analizate in prezenta fisurilor.
Tehnica prin scanare este folosita pentru detectia
fisurilor la structuri de tip tub: schimbatoarele de caldura
sunt verificate periodic, urmarindu-se daca au aparut
fisuri si daca acestea pot sau nu afecta functionarea
echipamentului respectiv.
Pentru a se obtine rezultate reproductibile este necesara
o calibrare standard (pentru inspectia schimbatoarelor
de caldura se folosesc tuburi pe care se practica diferite
defecte).

 Senzitivitatea metodei depinde de: materialul structurii,

tipul si orientarea defectului, adancimea la care se afla,
conditiile de suprafata (rugozitate, tip invelis), etc.
Metode avansate de tip ECT:
- sistemul magneto-optic (magneto-optic imaging MOI),
utilizat pentru controlul coroziunii in structuri de aviatie.;
- pulse eddy current testing (PECT)
- low frequency eddy current testing (LFECT)
Metoda MOI: lumina polarizata plan este transmisa prin
sticla paralel cu campul magnetic indus, ceea ce
determina rotirea planului de polarizare. Gradul de
rotatie este influentat de variatiile de camp magnetic si
de aici, de prezenta defectelor in material. Se pot
examina suprafete mari din structuri: fuselajul avionului,
aripa, ampenaje; se pot detecta fisuri aparute in urma
fenomenului de oboseala sau coroziunii.

Atentie: se pot detecta defecte la suprafata, dar nu stim ca

nu sunt alte discontinuitati in profunzimea materialului !

LFECT a fost dezvoltata la Fraunhofer Institute of NDT, Germany,

pentru controlul recipientilor sub presiune de la reactoare nucleare
(grosimea invelisului de protectie si defectele din invelis), in detectia
fisurilor la oboseala din panouri de invelis, a coroziunii de pe fata
ascunsa a invelisului, a discontinuitatilor din structuri multi-strat.