Sunteți pe pagina 1din 633

ACADEMIA

REPUBLICII POPULARE ROMiNE

DOCUMENTE
PRIVIND

ORIA ROMINIET

INTRODUCERE
VOL. II

BbITRA ACADEMIEL REPUBLICII PC.,I;ULARE ROM NE


1956

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA

REPUBLICII POPULARE ROMINE

DO CUMENTE
PRIVIND

ISTORIA ROMINIEI

INTRODUCERE
VOL. II

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE


1956
www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMNA
DE

DAMIAN P. BOGDAN

www.dacoromanica.ro

GENERALITiTI

Denumirea diplomaticii. Termenul diplomatica vine din cuvintul latin


diploma, sub acest nume cuprinzIndu-se In antichitate, la romani, atIt
o categorie de pasapoarte eliberate de obicei curierilor de &Are senat i apoi
si de Care Imparat, eft i livretele militare ale soldaOlor romani. i fiindca
aceste acte erau scrise pe cloud placi de bronz, alctuind un diptic, s-a

adoptat pentru denumirea lor termenul grec 8L7cXotiv


Caracterul i obiectul. Ca si paleografia, epigrafia, sigilografia, numis-

matica s.a.m.d., diplomatica este o disciplina stiintifica auxiliara istoriei


ea arata regulile si principiile care In trecut au condus la elaborarea si redactarea actelor socotite ca izvoare ale istoriei 2.
Diplomatica i celelalte discipline stiintifice auxiliare istoriei. Intre
diplomatica, paleografie, epigrafie, sigilografie, cronologie etc
discipline
stiintifice auxiliare istoriei
dainuieste o strInsa legatura. Dintre aceste
discipline, cea mai apropiata este paleografia, caci aceasta se ocupa cu studiul caracterelor externe ale textelor serse pe papirus, pergament
Dar pe chid paleografia adincqte caracterele externe ale textelor amintite,
Intari concluziile recurge i la cercetarea caracterelor
uneori pentru
interne, diplomatica se ocup
Cu studiul particularitWor interne.

Asada'', din acest punct de vedere elm pul de cercetare al diplomaticii


este mai lar g declt cel al paleografiei. Insa acest ci'mp se reduce daca-1

raportam la categoriile de texte ce intra In domeniul diplomaticii, cci dac


paleografia are ca obiect de studiu dou mari categorii de texte, manuIn obiectul diplomaticii intM numai o parte din
scrisele i documentele
textele cunoscute sub numele de documente si anume numai actele, adica
nmnai documentele cu caracter juridic 3.
Diplomatica ca i epigrafiastudiaz caracterele externe, dar nu ale
tuturor textelor serse pe metal, piatra, lemn cum e obiectul epigrafieici
numai ale documentelor acte.
Diplomaticaca i sigilografiastudiaza pecetile, dar nu toate sigiliile,
ci numai sigiliile folosite pentru acte. Ca si cro_
cum face sigiliografia,
1 A. Giry, Manuel de diplomatique (MD), ed. noug, Paris, 1925, p. 7. Vezi aici

bibliografia problemei.
2 Vezi i Georges Tessier, Leon d'ouverture du cours de diplomatique l'Ecole des
Charges, In Biblioaque de l'Ecole des Charges, (8 decembrie 1930), XCI (1930), p. 260.

Vezi N. S. Ceaev si L. Cerepnin, Pycciian naneorpaclina, In colectia: Ytie6abie

noco6iin no BcnomoraTeabnum ncTopuvecinim micininamiam, partea I, Diannoe apxvianoe


ynpaenenne, MBACCCP, IiIcropmco-apxliniibin 14FICTliTyT, Moscova, 1946, 2. 14.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA sLAvo-aomiNA

4-

nologia, diplomatica studiazg datele istorice, dar nu toate aceste date, ci


numai acele date ce apar in acte.
Naterea i dezvoltarea diplomaticii. Cauza care a dus la crearea diplomaticii a fost falsul. Nevoia de a cunoate i dovedi autenticitatea actelor,
de a deosebi, in chip sigur, actele autentice de cele false, a ngscut critica
diplomaticg i prin aceasta disciplina tiintifieg diplomatica.
Insg cei dintii istoriografi, cronicarii, care au recurs la ajutorul documentelor, nu se preocupau de autenticitatea lor cum fac cercetatorii moderni
i ea atare originea criticii diplomatice trebuie c'utatg nu la ei,
ci in discutia litigiilor de proprietate din orinduirea feudalg.
Diplomatica ja natere in apusul Europei, iar autoritatea care fixeazg
reguli precise si minutioase cu privire la verificarea autenticitAtii actelor
este papa Inocentiu al III-lea (1198-1216)1.
Progresul disciplinei ins nu se evidentiazg cleat la sfiritul veacului
al XVII-lea, chid benedictinul Jean Mabillon
ca un rgspuns la lucrarea
iezuitului bolandist P. Daniel van Papenbroeck 2
publica opera sa De re
diplomatica, libri sex [Despre diplomaticg, ksase cdrti], prin care pune bazele
adevgratei discipline tiintifice a diplomaticii. De la Mabillon, cercetdrile
s-ao inmultit aa de mult, incit dui-A anul 1737 ele necesit bibliografii
speciale 3.

Na,terea i dezvoltarea diplomaticii slavo-romine. Pe teritoriul patriei


'noastre, cel dintii caz de critica diplomatieg este pomenit intr-un act al lui
tef an cel Mare din 25 ianuarie 1472 4.
In ceca ce privete cercetgrile in domeniul disciplinei diplomatice slavo-romine, acestea slut destul de reduse, iar ping in ziva de azi nu avem incg
lucrare de ansamblu, aa cum de pildg a f Acut St. Stanojevig pentru diplomatica sirbg 5, sau Szentptery Imre pentru cea maghiarg 6
Prima cercetare de diplomaticg cu privire la actele publice si private
moldoveneti mai mult din veacurile XVI Eli XVII, cu prea putine refewrinte despre actele slave din Tara Romineascg.
se datoreqte lui Gh. Ghibgnescu 7. Studiul respectiv are unele date valabile i astgzi 8, trig folosirea
mult ingreuiat din lipsa unei expuneri metodice 9, lipsg ce in genere
a A. de Boilard, Manuel de diplomatique franaise et pontificale (MDF), I, Paris,
1929, p. 19.
Publicat in 1675 sub titlul Propyleum antiquarium circa veri ac falsi discrimen
in vetustis membranis [Propiled de antichitAti cu privire la distingerea unui manuscris
vechi fals de unul adevdrat], ea prefatA la vol. I din Acta Sanctorum.
3 Vezi A. de Boiiard, MDF, p. 25.
4 Vezi mai,departe capitolul: Actele false.
5 St. Stanojevid, Grywije o cpncuou gllIIROMaT141kil [ Studii despre diplomatica
sirb4] (cc,4), in I'mac Cpncue npansescue Auallemmj, Sectia a doua, XC, 53(1912),

p. 68-113; XCII, 54 (1913), p. 110-209; XCIV, 55 (1914), p. 192-262; XCVI, 56


(1920), p. 79-152; C, 58 (1922), p. 1-48; GVI, 61 (1923), P. 1-96; CX, 62 (1923),
p. 1-25; CX X XIII, 70 (1928), p.1-57; CLVI, 79 (1933), p. 43-75; CLVII, 80 (1933),
p. 155-249; CLXI, 83 (1934), p. 1-53; CLXIX, 87 (1936), p. 1-120.
Szentptery, Imre, Magyar oklevltan [Diplomatica maghiarn Budapesta, 1930.

Gh. GhibAnescu, Documentul studiat din punct de vedere istoric, arheologic ft paleo-

graf ic, In volumul XXIII, p. VCIX din Uricariu lui Theodor Codrescu, i in extras, in
acelasi an (1895).
Ca de pilda nomenclatura actelor (p. VXXXIV), dar numai nomenclatura in
sine, nu si explieatiile date de autorul studiului.
impAqirea expunerii e urmtoarea: cap. I trateazg despre uric, ispisoc, zapis,
privilegiu, carte.si hrisov; cap. II nomenclatura actelor din punct de vedere juridic;

www.dacoromanica.ro

GENERALITXT1

caracterizeaz6 mai toate lucrrile fostului profesor de limb romInd de la


scoala normarg. o Vasile Lupu * din Iasi.
Cel care pune ins5 bazele unei cercetri sistematice In domeniul diplomaticii slavo-romlne este loan Bogdan i acest lucru 11 face prin introducerea
de la Documente ci regeste privitoare la relqiile Tara Romlnefti cu Brafovul

.,si Ungaria En .sec. XV ,si XV I1, acelasi obiect avind i introducerea la


lucrarea Documente privitoare la relatiile Trii Romlnefti cu Bra,sovul ci ca
Tara Ungureasai in sec. XVX VI 2. Studiul introductiv citat al lui I.
Bogdan este socotit i astlzi ca deosebit de pretios3, c'ci el InfAitiseazg o schit
a vechii diplomatici rominesti 4.

Un alt cercet6tor al diplomaticii slavo-romine este invlatul rus A. I.


Iatimirski. Intr-o lucrare din 1905, el cerceteaz6 particularitile externe
interne ale documentelor slave din Tara Romineasc6, referind i despre falsuri 5. Un an mai tirziu, Iatimirski studiaz actele slave din Moldova 6. lar
In anul 1907, tot Iatimirski, Intr-un articol, cerceteazd diplomatica slavo-romina privind documentele emanate de la domnii frii Romlnesti i ai Moldovei si aflate In arhiva orasului Brasov7. Toate aceste trei studii ale lui A. I.
Iatimirski stilt socotite i astzi ca articole pretioase 8, iar ultimul este caracterizat chiar ca excelent 9.
O expunere general asupra diplomaticii romInesti
atlt epoca
slavl clt i cea romIneasca
a dat Nicolae Iorga Intr-un articol de
specialitate 1. Acest articol unde pentru prima ail se clasific documentele In: a) acte de proprietate i b) misive, este interesant i folositor
a-tit prin problemele pe care le pune In discutie, cit i prin directivele ce
se desprind.
cap. III materialul de scris, dar in A, intitulat Hirtia trateazd i despre pergament,
gi tot in acelagi capitol (III) e vorba i despre : scriere, titJu cuprins, incheiere (e vorba
de tricheierea actelor), data, iscAliturd, pecete i limb, iar cap. IV ultimul este:

Despre arhivele vechi i cursul hirtillor In cancelarie.


I. Bogdan, Documente gi regeste privitoare la relaiiile Tara Rominegti cu Brapoul
fi Ungaria In sec. XV qi XVI (DR), Bucuregti, 1902, p. XIII LXXX.
Idem, Documente prioitoare la relatiile Tdrii Rominefti cu Braqovul fi cu Tara

Ungureascd In sec. XVXVI (DTRE ), I, Bucuregti, 1905, p. XVLXXVIII.

3 Vezi cele scrise de S. B. Berngtein In Paabicisaima B o6nacra 6oarapcRott HCTOpiviecHoti griaaewronorria , I; Rabin Baaamcnix rpamoT XIVXV BeRoB xlv (fmr),

Moscova, 1948, p. 47.


4 Dupd cum ne-o spune chiar autorul. Vezi in acest -,ens, p. XV din lucrarea publicatd
In 1905, citatd mai sus.
5 A. I. Iatimirski, Banamcnie rpamoni B naaeorp4ntiecitom H Han om
e o nit
OTHOMOHHHX, in sPyccEnit 4111.110BOCIP4OCICHH BeCTIIHK 1), tom. LIV, nr. 1, p.49 67.

Idem, MoaBaBcime rpamomt n naneorpaIllimecicom H minaomamtiecitom OTHOmu:max, din aceeagi revistd, tom. LV, nr. 1 gi 2, p. 177-198.

Idem, Gamma:Be rpamoni Bpamosclioro apxnlia B naaeorpactifitiecRom H


AurraomammecRom omouiemigx, in aceeagi revistd, tom. LVII, nr. 1, p. 131-145.

Berngtein, RBI', I, p. 42.


9 Ibidem, I, p. 76. Berngtein se ridicd impotriva celor scrise de invdtatul bulgar

Dr. L. Miletid (INN! rpamorwre OT 6pamoscicara e6M1),m, in C6optirm aa Bapomm ymorBope-

HIM , iiayau miunimnia)), XXV (1909), p. 18) cd studiul citat al lui latimirski este o
compilatie, i arat cd articolul in cauza este excelent, fijad rezultatul unor observatii
proprii (Berngtein, Fmr, I, p. 43). Afirmatia lui Mileti6 m-a indus gi pe mine in eroare
In sensul celor expuse de Berngtein sd se corecteze gi cele scrise de mine In Diplomatica slavo-romind din secolele XIV fi XV, p. 13.

N. Iorga, Notes de diplomatique roumaine, in e Bulletin de la Section Historique *

al Academiei Romine, XVII (1930), p. 114-141.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

O concisa, interesantil i folositoare prezentare a diplomaticii slavoromine si sud-slave ne-a dat istoricul grec Mihail Lascaris 1. Un articol in
domeniul aceleiasi influente bizantine, despre care Mihail Lascaris scrie in
1931, a dat Dumitru Ionescu in 1934 2.
Sint apoi lucrarile intocmite de autorul acestui studiu: Contriburiuni
la studiul diplomaticii vechi moldoveneVi 3i Diplomatica slavo-romind din
secolele XIV fi XV 4.
Cancelaria domneascei In Moldova pia la domnia lui Constantin Mavrocordat este titlul unui bogat studiu al lui N. Gramad 5. Dupa cum se vede
si din titlu, studiul priveste organizarea cancelariei moldovenesti.
Si, spre a fi at mai complet, trebuie s. mentionez c exist citeva lucrari in care Intr-un cadru general si in cuprinsul unui alt subiect, se discuta
unele chestiuni de diplomatica slavo-romina 6.
In cele ce urmeaza m voi stradui sa prezint succint diplomatica slavoromIna de pe teritoriul patriei noastre.
1 M. Lascaris, Influences byzantines dans la diplomatique bulgare, serbe el slavoroumaine (I B ), in Byzantinoslavica 111/2 (1931), i In extras, 13 pag.
2 D. Ionescu, Contribution it la recherche des influences byzantines dans la diploma-

tique roumaine, in Revue historique du sud-est europen , XI si in extras, Valenii

de Munte (Roumanie), 1934, 26 pag.

3 Damian P. Bogdan, Contributiuni la studiul diploknaticii vechi moldovenesti


(CDM), in Revista istorica romina (RIB ), IV (1934), p. 92-140 si In extras, Bucuresti,
1935, 50 pag. Vezi despre acest studiu cede scrise In Byzantinische Zeitschrift ,
35 (1935), fasc. 2, p. 451, iar despre urmatorul, aceeasi revista, XXXIX (1939),
p. 232-233.
4 Idem, Diplomatica slavo-rominii din secolele XIV ei XV (DSR), Bucuresti, 1938, 188

pag. Acest studiu, in care am folosit pe larg lucrarea invtatului francez A. de Boiiard,
Manuel de diplomatique franpaise el pontificale ( MDF), I, Paris, 1929, sta la baza
lucrarii de fatd.
5 N. Gramada, Cancelaria domneascei En Moldova pEncl la domnia lui Constantin
Mavrocordat (CD111), In Codrul Cosminului , IX si in extras, Cernauti, 1935, 232 pag.
6 Asa e introducerea lui Iurii Venelin din Bnaxo6oarapcHne sum HaHocaannticiine
rpamam, St. Petersburg, 1840, unde se vorbeste despre: intitulatie, martori, gramatici,
monograma', caracterul lui xpilcocyzy si HHitra ; studiul lui I. Bogdan, Io din titlul
domnilor romini, in Convorbiri literare , XXIII (1889), p. 721-738, unde se relateaza
intre altele, i despre formularul diplomelor din vremea lui Nicolae Alexandru ; acelasi
despre Lo
obiect
are si articolul lui D. Ciurea, Probtema origtnii f i sensztlui lui
Io din intitulatia f i subscriptia doeumentelor rominesti, in Anal. Acad. Rom. ,sMem. Sect.

Ist., seria a Ill-a, tom. XXVI, Bucuresti, 1943; recenzia lui C. Jirctek in Archiv

slavische Philologie, 19 (1897), p. 598-612, unde in cadrul darii de seama despre studiul
lui Mileti i Agura, ,LlaHoponrbturre is Te xHaTa caaHnHcHa nticmeriocT se cuprind referinte

pretioase despre: formula finala a actelor slave din Tara Romineasca, gramatici, data,
sanctiune, invocatie simbolica, sabloane, limbd; despre peceti refera atit D. A. Sturdza
In Dare de seamii despre colectiunea de documente istorice nomine aflate la Wiesbaden, din
Anal. Acad. Rom. , seria a II-a, tom. VIII (1888), p. 243-247, cit i Const. Moisil

In Bule de aur sigilare de la domnii Tetra RomEnesti si ai Moldovei (B AS), In Revista


arhivelor o, I (1924-1926), p. 249
265, si tot Const. Moisil In Sigiliile lui Mircea cel
Bearin (SMB), extras din Revista arhivelor o, VI, 2/1945, 32 pag.; despre cronologia
documentelor noastre a scris N. Docan in Despre elementele cronologice in documentele
rominevi (EC) in Anal. Acad. Rom. , Mein. Sect. Ist., seria II-a, tom. XXXII (1910),
p. 353-402. Despre uncle din elementele diplomaticii slavo-romine se gasesc date atit
in studiul lui Mihail Lascaris: BaToneHcHaTa rpamoTa Ha Ilap Man AceHa Il (131-)
din aboirapcHn cTapHimo, IX (1930), precum i in recenzia facutd de autorul acestui
studiu, la articolul mai sus citat al lui D. Ionescu, recenzie cuprinsa in RIR, IV (1934), p.
128-150. Si in sfirsit, pentru a incheia sirul cronologic al unor atare lucran, subliniez ca
pagini interesante despre unele elemente ale diplomaticii slavo-nomine mai ales ale
a inchinat
legaturii dintre diplomatica slava a Tarii Rominesti i cea latino-maghiara,

lingvistul sovietic S. B. Bernstein in lucrarea sa de doctorat RBI', p. 68-79.

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE DIPLOMATICII sLAvo-RomINE

IZVOARELE DLPLOMATICII SLAVO-ROMiNE

Vechimea. Diplomatica slavo-romina are ca izvoare de studiu actele


ce s-au scris in limba slava pe teritoriul patriei noastre, cuprinsa in hotarele
vechilor denumiri teritoriale : Moldova, Tara Romineascd i Transilvania.

Cel mai vechi act slay ce ni s-a pstrat ca fiind scris in Moldova este
scrisoarea-act din 10 februarie 1388 a lui Petru Musat, adresata regelui polon
Vladislav Iagello. Actul se pastra in Archivum Glewvne din Varsovia, astazi
lima nu mai exista, caci a fost nimicit, dimpreun cu alt material arhivistic
ce privea trecutul romlnesc, In urma bombardamentului german asupra acestui
oras in cel de-al doilea razboi mondial. Textul scrisorii a fost publicat pentru

intiia call in 1846 intr-o eolectie rusa' 1; un facsimil al scrisorii 1-a dat I.
Bogdan in Album paleografic moldovenesc, sub nr. 1.

Cel mai vechi act slay ce ni s-a pastrat ca fiind scris pe teritoriul Tara

Ronfinegi este hrisovul fr data, al lui Vladislav I, destinat manastirii Vodita.


Actul se pastreaza la Arhivele statului din Bucuresti, a fost publicat

intlia 'par inc' in anul 1840 de Iurii Venelin, iar de atunci incoace s-au
dat mai multe editii i facsimile, cel mai reusit facsimil fiind
dupa
parerea noastra cel publicat in Culegere de facsimile pentru ,,Scoala de
arhivisticd 2.

Din Transilvania, cel mai vechi act slay ce s-za pstrat este un zapis
fra data de pe la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului al XV-lea al
judetului i pirgarilor Brasovului, zapis ce se 06 in Arhiva orasului Stalin
si a fost publicat pentru intlia para. de Dr. L. Miletie' 3.
Acte in limba slavg pe teritoriul Moldovei i al Tarii Romineti se

scriu pa' la sfirsitul veacului al XVII-lea, iar in chip cu totul sporadic


In prima jumtate a veacului al XVIII-lea 4. Nu acelasi lucru se poate
spune despre actele slave din Transilvania, cAci in aceasta tara romina
ultimele acte serse in limba slav slut din a doua jumatate a veacului
al XVI-lea.

Coleetiile i bibliotecile eu acto slavo-romine din R.P.R. Cel mai de searna


fond de acte slavo-nomine 11 alcatuieste astazi Arhivele statului din Bucuresti.

Urmeaza apoi Arhivele regionale din Iasi, Bacau i Suceava cu acte serse
In Moldova, cele din Tara Romineasca: Craiova si Rimnicul Vilcea cu acte
slave din Tara Romineascd
iar in Transilvania: Orasul Stalin, orasele Cluj
si Sibiu, unde sint i acte provenind de la domnii Moldovei i ai Tarii Rominesti.
O colectie deosebit de bogata de acte slavo-romine are i biblioteca Academiei

R.P.R., Filiala din Iasi a aceleiasi institutii avind de asemenea o colectie Insemnat de acte moldovenesti. In Bucuresti, mai posed colectii
insemnate de acte slavo-romine: Muzeul de istorie al orasului Bucuresti,
AsezAmintele culturale Nicolae Blcescu, Muzeul romino-rus i Muzeul
militar.
ARM 3anaxkuo1i POCCIIII,

I, 1846, p. 23.

2 Culeore de facsimile pentru $coala de arhivisticd, seria slavA, fase. I, Bucuresti,

1943, plana I. Vezi si Documente privind istoria Romlniei, B, XIII, XIV, XV, p, 305.
3 Dr. L. Mi1eti6, HOER maxo6sarapeun rpamoru OT Bpamon, in C6opauu aa
HapoTuin yrvnyrnopemni, }myna H mumanum, XIII (1896), sub nr. 108.
4 Asa e de pild actul lui Antioh Cantemir din 29 iunie 1706, destinat

sftntul loan din Patmos.

www.dacoromanica.ro

10

DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNA.

Numiirul. Este foarte greu de precizat numarul documentelor slavoromIne ce s-au pastrat pina in zilele noastre. Cele mai multe ni s-au pstrat
din Moldova. Dar in acest Bens nu se pot da decit cifre aproximative: peste
4 000 In Moldova, aproape 3 000 In Tara Romineasca i numai 11 in Transilvania
Insa din datele existente In cuprinsul documentelor ce ni s-au pstrat
reiese c au existat mult mai multe documente, chiar si In ceea ce priveste
documentele din Transilvania2.
Pricinile care au facut ca documentele slavo-romine sa fie mistuite In
cursul vremilor trebuiesc cutate nu numai in calamitatile incendii, invazii,
inundatii ce s-au abatut asupra oamenilor din patria noastr 3, Ci 1 In voia
sau fara voia oamenilor, In stiinta sau nestiinta lor 4.
Editii de tide slave-routine. Prin editie de acte slavo-romlne intelegem acea
lucrare In care se publica textul slay al unui act scris In Moldova, Tara Roml-

neasc sau Transilvania, lucrare ce are ca obiect de baza editia actului 5.

Astf el, cea dintii editie de acte slavo-romine Inceputa In anul 1832 apare
la St. Petersburg In anul 1840, este publicata de Academia Rus si se datoreste cercetatorului istoric ca formatie initiala, medic Iurko Hula, care
ins scrie sub numele de Iurii V enelin. Lucrarea lui Venelin: Bffaxo6oarapcline HMI TtattocaasaHume rpamans a constituit cartea de captii a generatiilor intregi de cercetatori, dei Venelin a copiat nu In totul exact unele
documentes, In unele cazuri a rusificat textul, asa ea' e greu sA deosebesti
ce apartine originalelor si ce transpunatorului lor 7 adica lui Venelin,
iar alteori chiar las la o parte formulele finale ale actelor, specificind
ca ceca ce nu mai reproduce alcatuieste partea finala a actului.
In acelasi an de aparitie a editiei lui Venelin, revista 71.Zypnaa MHHHcTepcTsa Hnocipammix Awl publica nou acte moldovenestidin care cel

mai vechi e de la *tefan cel Mare , editie necunoscuta 'Ana azi cercettorilor romini. Patru ani mai tlrziu, I. Nadejdin publica s un act de la
Alexandru cel Bun. i tot patru ani mai tirziu aceeasi revisla va deschide
larg paginile sale lui N. Murzakevici, care astfel Ii incepe bogata sa editie
de acte moldovenesti cu Moago-BaaxnticHne rpamona 5.

Doi ani mai tirziu apare si in tar& prima editie de acte slavo-romine,
fapt datorit lui B. Petriceicu Hasdeu, care, in revista Arhiva istorica a
Rominiei publica diferite acte slavo-romine, unele hag f Ara formulele finale,

1 Vezi pe larg: D. P. Bogdan, Din paleografa

Rumitrul.
Ibidem.
3 Ibidem, cap. Distrugerea textelor slavo-romine.

slayo-romind (PSR),

cap.

Ibidem.

6 Asada'', lucrarile ce adIncesc o problema istorica si care In cuprinsul acesteia editeaza si documente nu stnt editii propriu-zise de documente, deci aceste lucrar nu intra

In cadrul preocuparilor de mai sus.


6 Dar aici trebuie sa se tind seama si de faptul ca Venelin n-a mai putut face corectura textelor, caci el moan Inainte de 1840 cind apare lucrarea sa. Vezi i referintele lui
A. I. Iatimirski din Lkapurnennue ma.noBainme, ar;ronibie H nownepgnTe.mume rpaMOTIA monyiananix rocnoAapeii XV Beim ()AI), In ApennocTu TpyiAbi

CJIal3HHCHOR

nomuccini, IV (1907), p. 287.


7 Vezi cele serse de P. Biliarski, In Cygb6Li nepRoanoro gama, II, p. 258 si de
S. B. Bernstein, In HET', p. 24, nota 1.
8 In 3arnictin Ogeccnoro 06illecTaa Hcropan H gpennocTeti, vol. I, p. 346-351.

Ibidem, vol. IIV (1848-1863).

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE DIPLOMATICII SLAVO-ROMINE

11

aceasta dupa exemplul specificat al lui Venelin. Dar editia lui Hasdeu con-

fine destule omisiuni 1, asa c S.B.Bernstein are dreptate cind scrie ca editiile de documente ale lui Hasdeu au multe greseli si ca el n-a respectat cerin-

tele indispensabile care se pun in fata unui editor de documente vechi 2.


Sint apoi de semnalat actele publicate In revista P.naciunt cpncuoro
ytrenor gpyurrsa unde In vol. VIII, Kapiton Nevostruiev editeaza un act
dela Petru Rares, iar in volumul urmator Pavel Safafik da la iveal un act
de la Mihai Viteazul.
In anul 1868, I. Tb. Golovatki editeaza un act de la Mircea cel BatrIn
si citeva acte moldovenestei aflate atunci In Arhiva orasului Lvov 3, insa
actele respective stilt publicate inexact4.
Trei acte din Tara Romineasca 5 s-au publicat de arhimandritul Leonid In ARM' pyccuoro Ha CBRTOM .A.(1)0He MOIIRCTblpFI CRFITOPO seamiomy-

iiennua n nemnean Hawranetimona, Kiev, 1873 6.

In acelasi an apare la Praga prin grija lui Iosef Jiree'ek editia a II-a

a lucrarii lui Pavel Iosef Safafik, Pdmdtky diemtho pismenictvi J hoslovanti

[Monumente de veche scriere ale slavilor de sud], unde se editeaza trei


acte slavo-romlne 7.

In anul 1878, prof. Emil Kalujniatki public. Dokumenta moldawskie


i multanskie z archiwum miasta Lwowa [Documente moldovenesti i muntene din arhivele orasului Lvov], In Akta grodzkie i ziemskie , VII si In extras,

Lemberg. Editia lui Kalujniatki cuprinde clteva greseli In despartirea cuvintelor 8 i lectura gresita rocnogaps, In loe de rocnognm, a cuvintului
ultim din subscrierea neautografa a actelor Tarii Rominesti.
Un an mai tirziu, Theodor Iv. Belous publica zece acte moldovenesti 9

in HeCROJIbRO pyccitux n pyr,nancinix rpamoT npennnx rocnmapeti MOJIAaBCRI4X, Kologneia, o editie slaba 1 i cu greseli 11

In tara, Grigore G. Tocilescu, creInd o revista proprie Revista pentru

istorie, arheologie i filologie , publica In primul numr din 1883 Docu-

mente inedite privitoare la istoria Romlnilor, unde editeaza acte din Tara
Romineasca.

Trei ani dup aparitia revistei lui Tocilescu, cercetatorul rus V. Kocianovski publica la Kazan Hensgamme rpamomi SIB AcDoncuux apX14BOB
In <<143BOCTIII1 o6inecTsa apxeo.nornu HCTOIIII ri amorpacinIn , 1886 si in
1 Vezi de pilda actul de sub nr. 19 de la p. 18-19, unde, fare alte omisiuni, Hasdeu
transcrie final la loc de b, urmind fonetismul de azi al limbii ruse.

2 S. B. Bernstein, RBI', p. 45.


3 I. Th. Golovatki, Fpamorm yrposzaxakcame a mongascame, In i Jimmies

sanaTan apxeorpasInviecRoa KOMHCC1411 sa 1865-1866 ro, caiet 4, St. Petersburg, 1868.

Vezi S. B. Bernstein, snr, p. 24.

5 Primul si al doilea de la sfirsitul veacului al XV-lea; ultimul de la Inceputul veatului urmAtor.


TiLlul lucrrii si In limba latina: Acta praesertim Graeca Rossici in monte Atos
monasterii.

7 Primul e de la Vasile Lupu (11 august 1643), dat manastirii Milesevo, al doilea
de la Matei Basarab (20 noiembrie 1644), dat mandstirii Papratie si al treilea de la Rada
Leon (29 mai 1665), dat manastirii Milesevo ; In editie actele se afla sub nr. XIIXIV,
p. 113-118.

S. B. Bernstein, RBI', p. 25.


Cel mai vechi este de la Alexandru cel Bun,
70 A. I. Igimirski,
p. 287.

n A. K<ociubinski>, In Pyccallik clamonorkmecitall menial* (130B), III (1880),


nr. 3, p. 140.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-110M1NX.

19

10

extras. Dar cele nou acte moldovenevti editate de Kocianovski sint foarte
slab publicate 1, cu omisiuni i denaturari 2.
Un an dupa aparitia editiei citate, V. A. Ulianitki publica la Moscova
MaTepyiaam gJIFI FICTOpHII B3a1IMHI1X oniomemm POCC1411, Hojmuni, MOJIAABH11,

Banaxun H Typinm B XI V XV BB ., in 1-1Temla HMTI. ()anemia limp/HI


gpecnocTeti npu MOCROBOROM YinicepenTeTe. Dar editia aceasta, ce
cuprinde acte slavo-romine cu destinatari in afara Moldovei vi a prii Rominevti, este foarte slaba 3.

In tara, doi ani mai tirziu dupa editia Ulianitki, apare prima editie
in sensul strict al euvintului de acte slavo-romine i anume
edit,ie datorita lui I. Bogdan 4.
Trei ani mai tirziu, Gh. Ghibnescu publica Documente slavone, in
volumul XVIII din Uricariu editat de Th. Codrescu, volumul XXV din
aceeavi eolectie cuprinzind de asemenea acte slave publicate de Ghivtiintifica

banescu.

Cercetarile intreprinse in tara de invatatul bulgar Dr. L. Mileti6

ingaduie ca in anul 1893 &A publice impreuna cu D. D. Agura primul volum


din lucrarea AaxopoNnaurre H TexnaTa cam:n:111am nucmeaocT [Dacorominii
scrierea lor
in C6opinut aa Hapowur ymmopenim, napta H

Ktmnimma, cartea IX vi in extras, Sofia. Dar acest prim volum, in care


se publica 84 de acte din care 53 din Tara Romineasca i restul din
Moldova
pentru care e colaborarea lui Agura cuprinde multe greveli 5,
unele dintre ele chiar de-a dreptul grosolane 8, iar la unele acte nu se
dau formulele finale, avind in acest sens ca model pe Venelin.
Doi ani mai tirziu, dr. Orest Popescul publica' in revista Candela
vi in extras Ctteva documente moldovene.
In anul 1896, MiIeti. publica cel de-al doilea volum al operei incepute

In 1893 7. Aceast editie a fost caracterizata de A. I. Iatimirski, intli ea


proast vi foarte periculoasa de folosit 8, iar apoi c se dovedevte a fi
foarte imperfecta i ramine ca un exemplu trist de cum nu trebuie publicate textele slave 8, f apt ce a provocat o replica aprig din partea lui Mi-

leti 'C. Astfel, in lirml rpawyrwre OT BpamoccHara c6Hplca 10, Mileti il acuza
pe Iatimirski c acesta nu vi-a dat osteneala s confrunte cele dou'a editii Mileti vi I. Bogdan , ci arata numai grevelile semnalat de I. Bogdan.
Dar replica are vi o parte pozitiv, cad Mileti confrunta editia sa

cu a lui I. Bogdan vi arata ea 74 din documentele publicate de el contin

greveli si c numai 30 sint publicate fara greveli

Ins o confruntare scrupu-

1 S. B. Bernstein, Jun% p. 26.


A. I. Iatimirski, ,111', p. 287.
3 Ibidem.

4 Cinci documente istorice slavo-romlne din Arhiva curia imperiale de la Viena,


In o Anal. Acad. Rom ., Mem. Sect. 1st., seria a II-a, tom. XI si in extras, Bucuresti.

A. I. Iatimirski, gr, p. 2$7, si D. P. Bogdan, Din paleograf ia slavo-romind


6 D. P. Bogdan, PSR i S. B. Bernstein, FIBr, p. 27.
5

(PSR).

7 Dr. L. Mileti, H01314 imaxoft-irapcmi rpamom oT Bpamos, In C6opllaR sa

napognn ptcanopennn, nayfra H mimiiima, XIII (1896), p. 3-152.

A. I. Iatimirski, In Hiypaaa MiimicTepursa HapoAxoro llpocsememiH (IRMHIT).

1907, junio, p. 436-437.


9 Vezi A. I. Iatimirski, POB, LVII (1907), nr. 1, p. 131-132.
lo C6opm1I..., vol. XXV (1909), p. 1-48.
n Vezi i S. B. Bernstein, riBr, p. 30-31.

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE DIPLOMATICII SLAVO-R011 iNE

11

13

long a celor dou ediii dezvaluie In editia Mileti '6 un numr imens de greseli,
interpretari gresite ale textului i greseli de tipar. Mileti deseori nu
a inteles continutul documentelor, fapt pe care ni-1 confirma multe
exemple 1.

In anul 1903, V. Sreznevski publica' In Cnegenna o pyxonnenx,

netiarmilx maxkauroix u pyrHx npenmerax nocrynuraunx B pyxonnenoe


orneaenne 6n6amorexn uMu. ARagemna Hayx Et 1902 r. doua acte moldo-

venesti intr-o forma. coreeta 2.


In anul urmator, Gh. Ghibanescu editeaza Opt unce slavone, la Iasi.
Din 1905 incep temeinicele editii de documente slavo-romine ale
lui I. Bogdan. Astf el, in cursul anului 1905 apar Documente privitoare la
relatiile Tnii Romtnesti ca Brasovul i ca Tara Ungurea.sai in sec. XV

fi XVI, I, 1413 508, ce cuprinde documentele domnilor Trii Rominesti


destinate soltuzului i pirgarilor orasului Brasov. Aceast. editie 3, caracterizata in zilele noastre ca excelenta 4, are totusi unele lipsuri principiale4.
In acelasi an, I. Bogdan publica si Documente Moldovenesti din sec.
XV si XVI in arhivul Brasovului, In Convorbiri literare , XXXIX si In
extras.

tot in acelasi an apare editia lui St. Nicolaescu Documente slavoromine ca privire la relatille Teirii Rominesti fi Moldovei ca Ardealul in
sec. XV si XVI. Lucrarea aceasta cuprinde in prima parte atit documentele specificate in titlu, precum i alte documente care nu au nici o legatura cu titlul: de pilda, scrisoarea romineasca a lui Neacsu din Cimpulung,
corespondenta apocrif a lui stefan cel Mare cu Ohrida, corespondenta
dintre tef an cel Mare si boierii braileni i buzoieni. Partea a doua, intitulata Apendice, are ca subtitlu Documente slavo-romine interne f i externe,
insumlnd p. 209-332 6.
In anul urmaLor apare luerarea lui Polihron Sircu, in care se publica'
28 de documente serise in Tara Romineasea, destinate mns persoanelor

institutiilor din Transilvania si pastrate in arhivele din Orasul Stalin si


acestea au fost semSibiu 7. Editia lui Siren cuprinde destule omisiuni 8
nalate i subliniate de mine Inca. in 1942 9.
In anul 1906, Gh. Ghibneseu incepe colectia Ispisoace si zapise,
ce cuprinde documentele moldovenesti slave si romine aflate in Arhiva Eforiei sf. Spiridon din Iasi. Gh. Ghibaneseu a publicat din aceasta colectie
1 S. B. Bernstein, mr. p. 34.

2 A. I. lalimirski, TU', p. 287.


3 Vezi recenzia lui A. I. Iatimirski, in Hoinin, 1907, iunie, p. 436-454.
4 S. B. I3ernstein, Fn3r, p. 46-47.
5 Ibidem, p. 47.
Convorbiri literare s (CL), XL (1906),
Vezi i recenzia lui A. Li1p6datu in
p. 1063-1082,1147-1158 p XLI (1907), p. 325-334, precum p cele serse de I. Bogdan p
Gr. Tocilescu in Anal. Acad. Rom.; partea administrativa p dezbaterile, seria a II-a,
tom. XXIV (1906-1907), p. 406-425.
7 Polihron S1rcu, Ha nepermcism pymtancimx BoesoAC clianicHrutt is Gpamonciimm
marnmaTamn, In C6opilutt menenvin pycmoro 1:1311FIa zi cat:way:1cm HMII AitaAemlin

Hapto, vol. LXXXII, cartea a doua.

Vezi si S. B. Bernstein, FIBF, p. 42.

D. P. Bogdan, 0 edifie de documente slavo-romine din Arhivele Sibiului si Brafopului a lui Sircu, necunoscutd la noi (ES), In e Hrisovul s, II p in extras, Bucuresti,
1942.

www.dacoromanica.ro

14

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

12

mai multe volume, din care IIII, partea I si II, cuprind documente mol-

dovenesti scrise in limba slav.


Un an mai tirziu, Gh. Ghibnescu incepe o nou coleelie si anume
Surete f i izvoade, In care publica flea' o ordine cronologic, ci asa cum ii
venea la Indemin, documente slave si rominesti, cele mai multe din Mol-

dova si prea putine din Tara Romlneasca.


Gh. Ghibnescu, fost profesor de limba romin la coala normal

Vasile Lupu din Iasi, indemna pe elevii si s-i culeagd din satele rzsesti
si s-i aducd acte vechi. Cercetind si adincind aceste acte, Ghibnescu a

reusit sa ptrundil, atit eft poate s-o fac un autodidact, limba slava a
actelor respective. Aceasta-i formatia de paleograf a lu Ghibnescu; de
aici lipsa unui discernAmint critic, a unei metode stiintifice si fiintarea a
prea multe greseli In editiile ce a publicat. Citeva exemple din traducerile
lui: iar acel privilegiu li-au fost rasdrit 1, in text e: A TAA nfiiiiiinIa a
ma ECT CK4HEEII4 [iar ace] privilegiu el este stricat ...] ; pentru oricare
Inchisoare ce 1-a Invluit 2, in text e: pkim wkive CSK HO HTO EmS noKpaali

[pentru niste postav ce i-au furat], Cci ca. lui Nicorit armas <i-a venit
cind> a hiclenit dinsul domniei mele si trii domniei mele Icoberg din tar3 ,
In text e lush': HOLITO IIIIKOIHIM,H dilMAIII A WM )(IMAM-DI rot AM
HEMAM
1-1

[pentru c6 Nicorit armas el a giclenit domniei


mele si trii noastre, caci a fugit din A, ar]. Dar Gh. Ghibnescu, pe ling&
marile lipsuri semnalate are si un merit : a adunat si a pus la dispozitia
cercetalorilor istorici, prin editiile specificate, un material imens, care Ins
trebuie cercetat cu tot discernmintul critic, ce i-a lipsit editorului resHAMM HISO nu, WT SEMAII

pectiv.

Tot In anul 1907, A. I. Iatimirski publia temeinica sa editie : )1apur

Beimme, 'Hanoi:tam-me ,abromme II noirraepuTeabaLre rpamona moaTkaucicux


rocnoTkapeft 3C V. n., In qbeEtHocTn. Tpyytbr CHaBMICHOVI HOMIICONVI HM1E.

Mocitoscuoro apxeonormiecitoro o6inecTBa, fase. IV 4.


Un an dup ce Ghibgnescu isi incepuse editia de Surete f i izvoade, institutorul gorjan Alexandru tefulescu, dup ce mersese la Viena si il audiase
pe Franz Miklosich, publicA Documcnt ele slavo-ronane relative la Gorj, Tg.-Jiu.

Editia lui tefulescu reproduce uneori acte dup volumul I din lucrarea
citat a lui Meleti si D. Agura 5, lasind la .0 parte subscrierile neautografe

precum si pgrtile din textul actelor ce nu se refer la Gorj, iar atunci


cind originalul prezint rzuiri si adugiri posterioare, acestea nu grit
indicate.

Anul 1913 ne aduce o nou si temeinic editie a lui I. Bogdan: Docurnentele lui Stefan cel Mare, vol. I si II 6.
1 Gh. Ghibgnescu, Surete gi iztloade, I, p. 99.

2 Ibidem, II, p. 134.


8 Ibidem, p. 287.

4 Subliniez faptul cA introducerea acestei editii este alcAtuitg dintr-o bibliografie


a publicatiilor de documente romIneti vechi bibliografie nu numai unicd chiar i In
zilele noastre, dar 0 nefolosit de cercetatorii romtni.
4

Vezi Dr. L. Miletia i D. D. Agura, AucopordlaliTe II TexuaTa cnannucria

lalleMeHOCTI4 .

4 Vezi recenzia lui O. Markov, In 4 Slavia a, 1927-1928, p. 396-403, ce# a preotului


Nicolae Popescu din CL, 1916, p, 164-170, 0 a lui A. I. Iatimirski, In traducerea romind
a preotului N. Popescu, In Amvonul , XVIII (1915), p. 239-245. Vezi 0 cele scrise de

D. P. Bogdan, In PSI?.

www.dacoromanica.ro

IZVO ARELE DIPLOMATICII SLAVO-ROMINE

15

Dup primul razboi mondial, apare in 1927 lucrarea lui Silviu Dragomir Documente noud privitoare la relatiile leirii Rominefti cu Sibiul in

secolii XV $i XVI, in Anuarul Institutului de istorie nationala al Universitatii


din Cluj, IV (1926-1927) si in extras, Bucuresti, fail an. Editia lui Dragomir,

desi socotita bung sau chiar deosebit de pretioasa 2, are destule omisiuni,
41110 cum m-am putut convinge dintr-o colationare a editiei, ce am facut-o
cu originalele 3.

In anul 1931, loan Bianu broseaza, prefateaza i pune in circulatie


stiintifica lucrarea lui Gr. G. Tocilescu privind documentele slavo-romine
din Tara Romineasca si Moldova destinate oraselor i institutiilor din Transilvania. Lucrarea lui Gr. Tocilescu, redactata de slavistii Stoica Nicolaescu,
Polihron Sircu i Eugen Kozak'
cici Gr. Tocilescu nu stapinea nici o
limba slava. 5

s-a tiprit in anii 1905-1906 la Viena de tipografia Holzhausen,

de unde Academia Romin a achizitionat-o prin I. Bianu si a dat-o la


lumina in 1931, cu un titlu fixat de Bianu, i anume 527 documente istorice
slavo-romine din Tara Romineascd $i Moldova privitoare la legeiturile cu Ardea-

lul, 1316-1603, Bucuresti. Apoi recenzia publicata de prof. P. P. Panaitescu 6 face ca lucrarea sa fie retras momentan din circulatie, i se schimba
cifra initiala din 527 in 534 restul titlului raminind ca la 1nceput. Editia
lui Tocilescu contine sub nr. 1
si un act al lui Sratimir, tar bulgar,
public in total 535 de documente, caci sub nr. 477 stilt editate dou. texte.
In general lucrarea este constiincios executatd ; sint insa i unele omisiuni
In traducere, ca de pilda la p. 35 avem urmatoarea traducere : i daca eu
voi nim:ci pinea craiasc i sarea , dar textul slay e : ii AKO LIM% 3c161-1T11
KpMEIVI.
g
Con, deci : i daca eu voi uita piinea i sarea craiului ,
1-1

sau cel de la p. 526 : uitindu-se_ la lotru , ins textul e CdArkla TpeTTH


ArrpStom, deci lotrind <pradind> in trei .

In anul 1931 publica' si Ivan Ohienko dou documente de la Mircea


cel BtrIn 7, intr-o editie ce cuprinde unele omisiuni 8.
tot in acelasi an incepe sa apara i primul volum din marea editie
de acte moldovenesti a fostului profesor de limba romina de la Liceul national din Iasi, Mihai Costachescu. Editia lui Mihai Costachescu, din care
In 1931 apare primul volum din Documentele moldovene$ti tnainte de , 'te fan
cel Mare, in 1933 volumul II, precum i Documentele moldovenesti de la ,35'tefan
cel Mare, ca Supliment la documentele lui LaStefan cel Mare de I. Bogdan a fost
Vezi recenzia lui St. Mladenov, In

Slavia , VI (1927), p. 766-774.

2 Vezi S. B. Bern0ein, RBI', p. 41 0 48.

3 Astfel, in doc. de sub nr. 10 0 69 s-au omis numeroase cuvinte, ceva mai putine
In nr. 17, citeva apoi i in nr. 25, 28, 50 0 66: data in nr. 32 e 14 iunie in loc de 10 iunie,
cea a numarului 43 e 22 octombrie 0 nu 25 octombrie, a num-arului 54-15 aprilie, nu 5
aprilie, a numArului 65 e martie nu mai, lar la 39 s-a omis data Inlet% H016ATI
_ _ Mai skit
lns i omis:uni a cite un cuvint: de pild5 in doc, de sub nr. 35
Ain* giokAtic 0 nu pospt
apims, apoi wgpas nu WT 6f14T

in rindul 3 de jos in sus in textul de sub nr. 65. Vezi

cele scrise de mine in PSR, cap. Introducere.

Vezi prefata lui I. B <ianu > la 534 doc. 0 cele scrise de mine in ES, p. 43.

5 Vezi cele spuse de Mileti5, la D. P. Bogdan, In DSR, p. 42.

In RI R, I (1931), p. 312-319.
7 Ivan Ohienko, ni rparront BOMAR eaaazubcxaro balm Mvtpqm Beamcoro
[Doug documente de la voievodul romin Ioan Mircea ce! Mare], in e Byzantinoslavica
III (1931), p. 415-419.
8 Vezi cele scrise de D. P. Bogdan, in RIR, 11 (1932), p. 414-417.

www.dacoromanica.ro

16

DIPLOMATICA SLAVO-D OM INX

14

un adevarat eveniment in istoriografia romlna a vremiil, cad unele lipsuri


ce strabat editia2 nu scad valoarea ei in ansamblu.
In acela0 an de aparitie a celui de-al doilea volum din opera citata
a lui Costachescu, Theodor Balan publica primul volum din Documente bucovinene, In 1934 al doilea i in 1935 al treilea volum, dar cu o sumedenie de
greeli in ceea ce privete exactitatea transpunerii textelor i a traducerilor
acestora3.

Un an dui:4 aparitia primului volum, Theodor Balan publica i Douei

documente moldovenesti inainte de te fan cel Mare.


In acelai an, Theodor Holban publica' Acte politice slavone din epoca

luptelor pentru tronul Moldovei dupli Alexandru cel Bun5, unde se editeaza
cu destule greeli atIt de transpunere a textului, eft i de traducere6 trei
scrisori ale lui Ilias i Stefan, fiii lui Alexandru cel Bun.
Si tot in acelai an Constantin N. Velichi publica Documente inedite
de la te fan cel Mare la leremia Movilei, in Revista istorica #, XX (1934)
extrasul aproape fara omisiuni fata de cuprinsul inserat In
i in extras
revista.
In anul 1935, Ivan Ohienko publica gni naticTapmi moagaBcmti
pgaisemci rpamoTi 1388 poRy [Dou'a' stravechi acte moldoveneti din anul

1388r, dar act moldovenesc e numai scrisoarea lui Petru Muat din 10
februarie 1388.

In acelai an, prof. P. P. Panaitescu editeaza Hrisovul lui Alexandru


cel Bun pentru episcopia armeand din Suceava (30 iulie 1401), extras din
Revista istorica romina, IV.
Un an mai trziu, St. Nicolaescu publica Documente inedite de la
Mircea cel Beitrin (1386-1418), extras din Revista Muzeului i pinacotecii
municipiului Bucureti,, nr. II, in care textul slay este ralat In copie
fotografic', uneori dup copia manuscrisa a autorului, alteori dup copia
fotografica a originalului. Editia are o sumedenie de greeli In ceea ce privete

traducerea textelor8 i din aceste greeli numai o infima parte au intrat


intr-o erata volanta.
In acelai an, St. N. Berechet editeaza Un act de danie de la
Alexandru cel Bun din 1412 februar 195, dar cu numeroase omisiuni de
traducere.

D. P. Bogdan, Acte moldovesti dinainte de Stefan cel Mare (AM), I, Bucuresti,


1938, p. 5, si recenziile din RIR, I (1931), p. 152 si 11 (1932), p. 411.
2 Vezi recenziile din RIR, I (1931), p. 152-156 si 11 (1932), p. 411-412 si cele serse -

de D. P. Bogdan, in PSR.
3 Vezi pentru primele dota volume cele scrise de D. P. Bogdan, In RIR, IV, si In
extras, Recenzii, p. 1-4.
4 Th. Balan, Doud documente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, In e Codrul

Cosminului , VIII (1933-1934), p. 459-462.

5 Th. Holban, Acte politice slavone din epoca luptelor pentru tronul Moldovei dupd
Alexandru cel Bun, in e Revista istoricd e, XX (1934), P. 258-261.
6 Vezi D. P. Bogdan, AM, I, p. 11 si 12 nota 2. Ins6 scrisoarea de sub nr. II nu este
inedit, ci publicat de I. Bogdan, in Citeva observatiuni asupra indatoririlor militare ale
cnejilor f i boierilor moldoveni in sec. XIV f i XV, in 4 Anal. Acad. Rom.., Mem. Sect. Ist.,

seria a II-a, tom. XXIX, p. 627-628.


7 In Slavia e, XIII (1934-1935), p. 665-689.

8 Unele de-a dreptul nepotrivite, ca de


dobitoc mort sau viu * ce se d
mAnstirii Cozia (p. 30), in loe de 4 avut mort sau viu (in sensul de avere imobila sad
mobild).

In 4 Revista istoricd *, XXII (1936), p. 142-145.

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE DIPLOMATICII SLXVO-ROMNE

15

17

tot in acelasi an Grigore Nandris publica Documente slavo-romine


din mclneistirile Muntelui Athos', editie plina de greseli, dui:4 cum m-a convins confruntarea a opt acte din editie cu copiile fotografice aflate la sfirsitul

publicatiei si in Biblioteca Academiei R.P.R.


Doi ani mai tirziu, prof. P. P. Panaitescu editeaza atit Documentele
7'rii Romtnefti, I, eft si Documente slavo-romtne din Sibiu (1470
1653).

Din acelasi an este si publicatia autorului acestui studiu: Acte moldovenefti dinainte de .. tefan cel Mare, in care citeva omisiuni le-a aflat autorul
in anu11954 cind a facut o noua colationare a textelor pentru colectia academia
Documente privind istoria Romtniei, veacul al XV-lea, A, Moldova.

In anul 1939, autorul acestui studiu a publicat Patru acte muntene

din anii 1593-1630, aflate in arhiva Fundatiei culturale Mihail Kogdlniceanu,


extras din Arhiva romtneascd , III.

In acelasi an, Const. Solomon si C. A. Stoide publica Un uric

necunoscut de la . tefan cel Mare privitor la satele Politeni ci Tomefti din


Tutova 2.

In anul 1940, Mihai Costachescu da la iveala continuarea publicatiei


de documente moldovenesti prin Documentele moldovenefti de la Bogclan

voievod, care este la fel de temeinic' ca si editiile din 1931. si 1933.


Un an mai tirziu, Constantin N. Velichi publica Documente moldovenefti
(1607-1673) din Arhiva metohului SI. Mormtnt din Constantinopol3.
Doi ani mai tirziu dupa aparitia editiei Documentele moldovenesti de
la Bogdan voievod, Mihai Costachescu (IA la iveall Documentele moldovenegi
de la qtefeinip voievod.
In anul 1947, apare lucrarea autorului acestui studiu Acte moldovenefti

din anii 1426-1502, in care la colationarea facuta in vederea publicarii

colectiei Documente privind istoria Romtniei am constatat a nu am


semnalat toate omisiunile datorite grmaticilor.
Doi ani mai tirziu, Mihai Costchescu Ii incheie opera sa prin Documente
de la i,Stef an cel Mare, in care sint citeva omisiuni de iectur i traducere4

ce insa nu coboara de fel munca atit de rodnica desfasurata pe trimul


a fost atit de modest: Mihai

arheografiei rominesti de cel care


Costchescu.

Incepind cu anul 1949, munca de publicare a documentelor rominesti


trece Academiei R.P.R. si astfel, o data cu anul 1951, apar primele volume
din aceast colectie in care textul slay lipsind cu desavirsire, la unele docu-

mente a fost inlocuit prin facsimil.

Insa coperta are alt titlu si data: Documente romtnefti in. timba slavc1 din nidnclstirile Muntelui Athos 1372-1658, publicate de... duple fotografiile ci notele lui Gabriel
Millet, Bucuresti, 1937.
2 In 4 Revista arhivelor , III, 2, nr. 8 (1939), P. 319-323.
3 In 4 Buletinul Institutului romin din Sofia, I, nr. 1, p. 211-258, publicare ce continua i in nr. 2 a aceluiasi buletin aparut in anul 1942, P. 493-556. La nr. 1, actul de sub
nr. 15 e In limba romina; la nr. 2, actele de sub nr. 34, 41, 43, 49, 59 si 60 sint In tuba

De pilda In textul de la p. 10 rindul 20 este roSaina la Costchescu: 40dMHA


Ilftostotio din q. 25-26 skit serse posterior peste un text razuit
ceea ce C. nu indica; data de zi a actului de pe p. 12 e 15 septembrie; In traducere
ceno pacnond

p. 13 trebuia: a Gull Rece <porecla> ; i cu fiul sat' vitregu, iar nu: o Rota Rcoare ;
Cu lista sac

c.

404

www.dacoromanica.ro

18

DIPLOMATICA SLAVO-ROMYNX

16

LMPORTANTA, CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

lmportanta. Dup istoricul sovietic L. V. Cerepnin, actele alcatuieso


izvoarele de baza pe temeiul carora se poate studia naterea i dezvoltarea
propriettii agricole feudale, se poate da o caracterizare a sistemului de
productie feudal, se poate cerceta starea producatorilor directi i aspectele
rentei feudale, metodele de constringere extraeconomica folosite de feudali
fat:a de taranimea dependent, esenta imunittii ca atribut al propriettii
agricole feudale 1.

Clasificarea. Pentru o mai uoar cercetare a numeroaselor i diferitelor documente care In decursul timpului au emanat de la diferite persnane
publice 0 private, disciplina diplomaticii le imparte in diferite categorii,
luInd drept criteriu forma lor juridica sau diplomatica.
Acte. Scrisori. Scripturae. AvInd drept criteriu natura juridica a docu-

mentelor, precum 0 forma lor, ele se Impart din punct de vedere tehnic,
in trei mari categorii acte, serisori i scripturae 2.
Prima categorie actele o formeaza marturiile scrise, redactate
intr-o forma determinat care se schimb numai atunci dud e vorba de loe,

epoc, persoana i obiect, sprijinindu-se pe fapte de natur juridica. Ca atare,


act e once privilegiu domnesc, once Invoial tare dou persoane 0 care are
In ea un fond juridic. Dar tot acte vor fi 0 scrisorile domneti care au un
temei juridic, de pilda poruncile adresate unor subalterni ce cuprind In sinul

lor indeplinirea unui fapt cu urmri juridice.

Scrisorile alcatuiesc corespondenta de. once natura, de cele mai multe

ori neavInd un fond juridic. Ins lntre scrisorile cu caracter executoriu


asemuitoare actelor, i misive nu se poate face, din punct de vedere diplo

matic o deosebire precisa'. Ca atare exist o categorie intermediar de docu


mente cea a scrisorilor Cu caracter executoriu care prin natura lor
tin de misive, dar care prin forma lor 3 se leaga de acte 4. Mentionez, In
legatur cu categoria acestor documente de pild scrisoarea f Ara data' a lui
Mircea cel Batrin, dar din anul 1407, adresat satelor manstirii Tismana 5,
care e scrisa pe pergament cu pecetea aplicata gi care are ca tel darea unei
dispozitii, intarita manastirii printr-un privilegiu domnesc de imunitate.
La fe! e 0 scrisoarea lu Radu ce! Mare, Para data i datat prin 1496 septembrie 15 1496 iulie 31, adresat'a unui Vlaicu, ca sal paraseasca satul Stoiceti B.

Intre actele care privesc persoane din afara tarii cel mai vechi In acest
sens este scrisoarea lui Mihail, fiul lui Mircea cel Batrin, prin care cere vameL. V. Cerepnin, Pyccfcrie (1)eoAa31bilme apxi4nbi XIVXV riettos (PA}, partea a,

doua, Moscova Leningrad, Ed. Acad. stiintk U.R.S.S., 1951, II, p. 3.


2 A. de Bollard, MDF, p. 32.
3 Adesea au data de an, pe cind misivele n-au declt data de zi i sint deschise,
fiind pecetluite cu peceti atirnate (A. de Botiard, MDF, p. 38).
4 Misivele propriu-zise, dat fiird scopul lor
comunicarea de stiri deseori
secrete
sint inchise si au pecetea aplicatd pe locul unde se inchid. Insa fiindc5 emanau
de la autoritilti obisnuite a expedia acte, ele sint modelate dup6 acestea din urnld (A. de
Bollard, MDF, p. 38).
5 Cel mai recent facsimil in Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV si
XV, p. 311.
6 Vezi facsimilul acestei scrisori, ibid., p. 395.

www.dacoromanica.ro

17

IMPORTANTA, CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

19

ilor din Rucr i Bran sA nu vAinuiasc pe braoveni1, faptul consemnat


In scrisoare fiind sprijinit pe privilegiile vamale pe care braovenii le aveau
de la domnii Tarii Romineti.
Categoria scripturae o alcAtuiesc documentele ce nu intr In cele douh
categorii pomenite mai sus. Aa grit diferitele note i ciorne dupg care apoi
s-au redactat i scris acte, petiiile, rapoartele de once naturA, depozitiile
martorilor, tidulele diferite si aa mai departe.
Acte publice i private. Avind in vedere institutiile sociale i politice
din evul mediu i ca atare i persoanele care emiteau actele, ansamblul actelor
este ImpArtit, din acest punct de vedere, In douA categorii : acte publice

i acte private.

In categoria ac'elor publice intrA toate actele care emanau de la autope primul plan fiind socotite persoanele reprezentative ale
evului mediu : Impratul, regele, marele cneaz, papa,
iar la noi domnul.
In categoria actelor private intrA nu numai actele emanate de la particulari, ci i cele care proveneau de la institutii publice, dar care prin obiectul
lor privesc chestiuni de drept privat.
Din Moldova cel mai vechi act privat este al boierului Cirstea, dat
inainte de 10 octombrie 1448 2.
Cel mai vechi act privat din Tara Romineas5. este al lui Aldea, boier

riti

al lui Mircea ce! Barin, scris la 21 noiembrie indictionul 7

3.

Din Transilvania sint acte private parte din actele emanate de la

oltuzii i pirgarii oraelor Braov, Sibiu, Bistrita, precum i parte din cele

de la fetele bisericeti..
Clasificarea actelor In publice i private este admisA drept clasificare
strict istoricd i de istoricul L. V. Cerepnin, care studiaz temeinic diplomatica rusd4.
Acte de cancelarie. Dar dupA felul cum sint formulate i expediate
actele, ele comport i din aceste puncte de vedere un discerndmint. Aa
de o parte e cancelana ImprtiteascA (regal), a marilor cneji, a tarilor sau
a domnilor tArilor romfne ori a oltuzilor i pirgarilor care formeazA, redac-

teazA, serie i emite actele dup principii i reguli ce se nasc i se fixeazI


In strinsA legAtur cu evolutia societatii ; iar de alt parte actele de once
alt provenientA i care in ceea ce privete forma i emiterea lor nu pot
fi comparate cu actele provenite din cancelarii organizate.
Acte probatorii i dispozitive. 0 clasificare a actelor se face i din punctul de vedere al timpului and actiunea juridicA este consemnatA In act.
din acest punct de vedere indiferent de persoana autorului actului publicA
sau privatA, se deosebesc dou4 categorii de acte : probatorii ci dispozitive.
Ultima editie a scrisorii la Gr. G. Tocilescu, 534 doc., sub nr. 5.

2 Vezi textul actului la Mihai Costachescu, Documentele moldovenesti Inainte de telan

eel Mare (DM), II, p. 369.


3 Actul se aflii in arhiva mAnAstirii Cutlumuz de la Athos si a fost publicat de
St. Nicolaescu in Domnia lui Alexandru Vodci Aldea, extras din a Revista pentru istorie,
arheologie si filologie , XVI, Bucuresti 1922, p. 15-16 note, cu data de an 1398 care e
dedusa dup indiction; o editie a dal i Grigore Nandris in Documente slavo-rcmlne
din mnstirile Muntelui Athos (DA), p. 244-245, sub nr. 44, unde insa data de an
1414
nu poate fi exactil, caci indictionul 7 din act corespunde anului 1398 sau anului
1413, dat fiind stilul i calculul lui de la 1 septembrie.
4 L. V. Cerepnin, Pyccnne tDeolkantlibie apxmisi XIVXV nenon, II, p. 63,
t.

www.dacoromanica.ro

20

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

i8

Cele dintli sint redactate i scrise dup ce actiunea judiciara s-a KWh.-

actul, din acest punct de vedere, fiind perpetuarea amintirii actiunii


judiciare svirsite. In aceast categorie intr toate actele private de pe
teritoriul patriei noastre, a cdror actiune judiciar se desvirsea In fata.
domnului prin hotrirea lui si a sfatului ce-1 Inconjura.
Cele de-al doilea actele dispozitive sint actele ce ajutau la svirsirea actiunii judiciare In asa fe! !nett dad ele nu s-ar fi redactat i scris, actul

juridic n-ar fi fost perfect. In aceast categorie intr toate actele domnilor
Moldovei i Trii Rominesti scrise In limba slav atlt cele de danii, cit i
cele de intrire, dci actiunea judiciara dintre prti deseori consemnata Intr-un
zapis nu era valabil ca atare si desvIrsit dac prtile nu veneau In fata
domnului cerind i hotrirea domneasca care se consemna apoi prin privilegiul emis de domn.

Acte., hrisoave i scrisori. Ca si In diplomatica apusean si In cea slavoromina actele publice se pot Imprt,i, dup caracterul lor In esent juridic
sau politic In dou categorii: acte solemne in diplomatica apuseana
i scrisori.
diplomele
In prima categorie intr actele de lung durat si de forma' solemn
In diplomatica Moldovei se cuprind acte ce se numesc HUT% i au pecetea
.atirnat, iar In diplomatica Trii Romlnesti se cuprind, sub aceast denumire
actele ce se numesc hrisoave i au deasemenea pecetea atlrnat. Dar tot acte
solemne i de lung durat. stilt : actele Trii RomInesti cu denumirile wousmo
i. HOILEAH if a cror dispozitie incepe Cll MUM POCHOACTKO Mu CHE IIGKEAHil

(wpasmo), actele moldovenesti cu pecetea aplicat, actele interne2 moldovenesti

ce de la mijlocul veacului al XVI-lea se scriu pe hirtie, privilegiile vamale


slavo-romine cit i actele private, acite pe care pentru o mai usoar expunera le vom numi hrisoave simple, spre a le deosebi de actele hrisoave
solemne.

In categoria scrisorilor intr documentele de caracter administrativ


Cu un efect temporar, cu o form simpl, ea atare : misivele i mandatele
care se numesc cu un singur cuvint scrisori 3 si a cror dispozitie de obicei
Incepe cu verbul nacaTu exprimat la indicativ prezent perso'ana a III-,a
singular: nu
Num'rul scrisorilor este destul de mare in diplomatica slavo-roming, dar
aceasta numai in ceea ce priveste documentele cu acest caracter pe care domnii
Moldovei i ai Trii Rominesti sau alte persoane ori institutii din trile res-

pective le-au adresat oraselor din Transilvania, precum i scrisorile adresate


de orasele respective domnilor, persoanelor i institutiilor din trile romine Nu
acelasi lucru se poat spune despre scrisorile pe care domnii romini le-au adresat persoanelor din tar, dci foarte putine din scrisorile de acest fel s-au pstrat,
ele pierind In cea mai mare parte o data cu arhivele domnesti ale veacuri-

lor XIVXVII.

1 Vezi C. P_aoli, Programma scolastico di paleografia e di diplomatica, Florenta,


1899, p. 14, dupA A. de Boiiard, MDF, p. 51.
Pentru o mai usoar expunere numesc acte interne, actele emise de domni

alte personalitti medievale din Tara Romineasca i Moldova unor persoane sau institutii
din cuprinsul strAvechilor hotare ale acestor
3 Vezi pentru aceastd clasificare: M. Lascaris, Influences byzantines dans la
diplomatique bulgare, serbe et slavo-roumaine (IB), extras din aByzanjinoslavica, 111/2,
Praga, 1931, p. 7; D. P. Bcg,dan, Contriburiuni la studiul diplomaticei vechi moldovenesti,
(CD111), extras din RI R, IV, Bucure0i, 1935, p. 3 0 idem, Recenzii, p. 6-8.

www.dacoromanica.ro

19

1MPORTANTA, CLASIFICAPEA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

21;

Scrisori deschise i Inchise. Actele solemne erau in ceea ce priveste modul


Ior de prezentare, toate deschise, nu hash' acelasi lucru era si cu scrisorile. Din
pricina cuprinsului pe care-1 inflisau scrisorile s-a simtit nevoia unei diferentieri in ceca ce priveste prezentarea lor i ca atare s-au nscut din acest

punct de Vedere dou. categorii: de o parte scrisorile care prin natura continutului n-aveau nevoie s fie inchise, asadar scrisorile deschise (litterae aperte
patente), iar pe de alt parte scrisorile care insumind diferite stiri i instruc-

tiuni secrete se cereau a fi inchise, tinute inchise prin pecetea ce se aplica


pe locul unde ele se inchideau (litterae clausae) , pentru inchiderea lor folo7
sindu-se diferite procedeuri 1.
Aceleasi sisteme de infhtisare a scrisorilor erau cunoscute i diplomatic4
slavo-romine.
Din Moldova, cea mai veche scrisoare deschig este a lui stefan al
din 26 mai 1435 2, iar inchis6 a soltuzului Hirlea din Birlad de pe la
anul 1434.
Prima scrisoare deschis din Tara ,Romineascd este scrisoarea lui Mihai,

fiul lui Mircea ce! Barin, adresat brasovenilor i rijnovenilor in privinta


prtii datoriilor dintre acestia i locuitorii Trii Rominesti 4; iar inchis se
prezint6 scrisoarea lui Mircea ce! Btrin din 10 august, adresatA regelui Poloniei 8.

Din Transilvania prima scrisoare deschis este cea pe care judetul


pirgarii Brasovului o adreseag buzoienilor pe la 1523 6, iar inchis" scrisoarea

judetului si pirgarilor Brasovului prin care trimit in solie la Vlad Clugrul


pe Iacov din Rijnov 7. Cit despre sisteinul de inchidere a scrisorilor, acesta
se pare Ca' era unul singur 8, ca o inriurire a diplomaticei apusene. Obiceiul
inchiderii, precum i adresa pe care obisnuit o aveau pe verso fapte cunoscute i scrisorilor slavo-romine
erau singurele elemente prin care scrisorile inchise se deosebeau de cele deschise.
Clasificarea actelor dupi continut. Pornind de la clasificarea pe care
istoricul sovietic A. A. Zimin a expus-o in programul cursului de diploA. de Boilard, MDF, p. 55 si nota 3.

2 Ultima editie la Mihai Costdchescu, DM, II, sub nr. 190.


3 Ibidem, sub nr. 188.
Ultima editie la Gr. G. Tocilescu, 534 doc. sub nr. 4.
6 Ultima editie la Ivan Ohienko, ,Ekni rpamaTm meow BanaumcNoro Inaua
'Mapa Bensworo (AM In Byzantinoslavica , III (1931), p. 420, un facsimil nu prea
reusit la St. Nicolaescu, Documente inedite de la Mircea cel Bettrin 1386-1418, extras
din a Revista Muzeului i Pinacotecii municipiului Bucuresti , nr. II, p. 44.
6 Ultima editie la Gr. G. Tocilescu, 534 doc., sub nr. 465; pentru data aproximativd, vezi I. Bogdan, Documente f i regeste privitoare la relagile Tara. .Romtne.,sti ca
Bragovul gi Ungaria in sec. XV gi XVI, Bucuresti, 1902, p. 312 notele de la
nr. CXCI.

7 Ultima editie la Gr. Tocilescu, 534 doc., sub nr. 463. Precizarea: scrisoare d,eschisd
sau inchisd pentru scrisorile Brasovene rezultd din cercetarea ce am fAcut doc. brasovene
.In vara anului 1935, and documentele rominesti vechi ce fuseserd evacuate in Rusia in
timpul primului rdzboi mondial au fost restituite de catre guvernul Uniunii Sovietice (vezi D. P. Bogdan, Diplomatica slavo-romlrt din secolele XIV gi XV, Bucuresti,
.1938, p. 4).
8j anume cel ce consta in faptul ca dupd ce se pdturea scrisoarea in cloud sau mai
,multe pdrti, pturirea scrisorii se strdpungea cu un obiect ascutit in cloud locuri, apoi
prin aceste cloud gduri se trecea o bandd de hirtie, ale cdrei capete se prindeau sub ceara
pecetii, In acest sens slat pdturite, gdurite i sigilate scrisorile aflate in Arhiva orasului
Stalin, publicate de I. Bogdan In Documente privitoare la relatiile Tdrii Romlnesti cu Bra,ovul ci cu Tara Ungureascd In sec. XV si XVI, I, Bucuresti, 1905, nr. XIVXVI, LXIII,

www.dacoromanica.ro

22

D1PLOMATICA SLAVO-ROM ?NA

20

matic istorica rush', tinut la Institutul istorico-arhivistic din Moscova,


L. V. Cerepnin propune clasificarea actelor istorice ruse dup continut,
clasificare ce trebuie lush' s aib la bag principiul eh*: in orinduirea

feudal, baza relatiilor de productie o formeaz proprietatea feudalului asupra


mijloacelor de productie i proprietatea necomplet asupra producatorului,
asupra iobagului . 1.
Astfel, pe baza acestei precizri, Cerepnin scrie c in categoria actelor
categorie preconizata de Zimin intr
despre relatiile sociale-economice
ca prima grup actele ce caracterizeazti actiunile feudalilor pentru obtinerea

mijloacelor de productie si In primul rind pentru pmint (actele de danie,


cumparare, schimb, zlogire, diatele etc.). Grupa a doua o alcnuiesc actele
ce caracterizeaz actiunea feudalilor pentru dobindirea bratelor de muned si
a rentei feudale, evolutia diferitelor forme ale dependentei feudale si ale exploa-

trii producatorilor directi, precum si lupta de clas (diferite acte referitoare la trani i verbi). A treia grup o formeazd actele cneziale de intrire,
ce confirma' feudalilor propriettile agricole i fixeazti inceputul stpinirii
subordonrii in statul feudal (privilegiile de imunitate). In a patra grup
intr actele referitoare la populatia care se ocup cu negotul i mestesugurile.
A cincea grup este format din tratatele i testamentele marilor cneji si ale
cnejilor feudali. A sasea si a saptea grup o constituie actele ce reflect', in
chip special, functiunea intern a statului feudal: organizarea administratiei
activitatea justitiei ca organ ce reprezenta un scut al ordinei, dar care
In realitate era un instrument orb, subtil de oprimare necrulatoare a celor
exploataIi 2 A opta grup o formeaz actele ce se refee in chip special la
functiunea de politica' extern a statu/ui (soliile). A noua grup o alcatuiesc
actele de drept bisericesc ce zugravesc activitatea bisericii care este cea mai
inalt chintesenta i consfiintire a dominatiei feudale existente 3. Primele
dou grupe de acte, Cerepnin le socoteste acte de drept privat ce cristalizeaz relatiile ce s-au nscut in procesul de dezvoltare al propriettii feudale si a transformrii, de care clasa dominant, a producAtorilor directi
in dependent feudal . Grupele 3-9 slut actele de drept public ce sanctioneazd drepturile i privilegiile reprezentantilor societtii laice feudale, drepturi
i privilegii ce apartin virfurilor ei 4.

Nomenclatura actelor. In d,iplomatica slav a Trii Rominesti termenii


care designan notiunea de act erau urmtitorii: goncoicoirm., mrri, wpiamo
11011EA Rif , SOHN 5, irh1{411111., IIHCtHl, K HHPA, ptKOIlHCMlh, 341111C11, SAATOIIPLITH MK%

formele plurale:

KOMMI

AIE41119All H.

aici se vad
CI, C111
LXXX, XC, XCII, XCV, XCVII, XCIX
Ind( iesind de sub pecete cele dou capete ale benzii de hirtie CVII, CIX, CXII,
CXIV, CXV, CXV1, CXVII, CXIX, CXX CXX II, CXXV, CXXVIII, CXXIX,
CXXX, CXXXII CXXX1V, CXXXVII CXXXIX, CXL CXLIII i CXLV.
Sistemul acesta este citat si de A. de Boiiard, In MDF, p. 55, nota 3.
I. V. Stalin, Problemele kniAismului, ed. a III-a, Ed. pentru literatura politica,
LXXVIII

1952, p. 571.

2 Vezi V. I. Lenin, Opere, vol. 26, Ed. de stat pentru literatura politica, 1954,

p. 449.
3 F. Engelq, Rclzboiul giranesc german, ed. a II-a, Ed. P.M.R., 1950, p. 43.
4 Vezi L. V. Cerepnin, I (DA, II, p. 62-64.
6 Literele suprascrise in original le cobor in rind si le subliniez.

www.dacoromanica.ro

21

IMPORTANTA, CLASIFICAREA ,$1 NOMENCLATUR A DOCUMENTELOR

23

Primul termen
uccit wI - apare intiia data in hrisovul lui Mircea cel
Batrin din 1409 mai 111 si este folosit apoi in tot cursul veacurilor XV XVI I2.
Sub numele Koticoltorm grit cuprinse toate actele solemne hrisoavele in
sensul deplin al cuvintului care emanau din cancelaria domneasca a Tarii
Rominesti i aveau ca mod de folosintA a pecetii pecetea atirnat. Originea
denumirii 1-0HCOIGOVAll se afl in termenul diplomaticii bizantine 3 (xeuc6f3ou X

= bula (pecete) de aur), cancelaria Tarii Rominesti adoptind acest termen

prin mijlocirea cancelariilor sud-slave, mai probabil prin cea bulgara. Dar pe
chid in Bizant
i uneori chiar si la bulgari sub numele de hrisov se cuprindeau actele solemne ce aveau drept caracteristica o hula' de aur de unde
originea numelui actului la noi, dat fiind si situatia politica a domnilor,
actele hrisoave de obicei 4 aveau o pecete din ceara, care insa era si ea suspen-

data dupa modelul bulei bizantine.


Termenul MKT% apare aproape numai in actele externe 5 Si anume in
hrisovul lui Mircea din 1403, scrisoarea aceluiasi domn din 10 august si in
hrisovul lui Vlad Dracul din 8 septembrie 1439 6, destinate regelui polon
primele doua, iar ultimul negutterilor din Lvov precum si intr-o scrisoare
a lui Barbu Craiovescu 7. In actele interne apare foarte rar i numai incepind
din a doua junatate a veacului XVI 8. In primele trei acte nliCT% provine din
cancelaria polon, unde termenul era exclusiv pentru actele scrise in limba slava,

iar in scrisoarea lui Barbu Craiovescu provine din diplomatica sirba, unde
termenul este frecvent 9.
Denumirea wpnamo apare pentru intlia oara in actul lui Mircea din
1406 indictionul 15, dar in opozitie cu termenul yyc Vivh
wpilamo nu
apare ca denumire a actului in actele interne decit pina la 145810, cind este
Vezi un facsimil, nu prea reusit al actului, in Documente privind istoria Romtniei,

B, XIII, XIV, XV, p. 317.


2 Incepind insa Cu actele lui Radu ce! Frumos frecventa actelor Cu denumirea

xpticoaorm este inlocuita prin cea a 4ctelor cu denumirea no uo-kati pentru ca In veacul XVI

mai ales ID XVII actele Cu denumirea hrisoave sa fie din ce in ce mai rare, ajungind
apoi extrem de rare.
Vezi .pentru diplomatica bizantina: P. A. Iakovenko, Ilacaelamaiinfr D o6nacrn

Ble138HTIOCRIIX rpamor, fpaoto'rbt Houaro Moaacchipa Ha ocrpone Xaoce, Iuriev 1917,

p. 63-118; dr. Alexandr Soloviev si dr. Vladimir Main, fpine noneabe cpacnax

riziaAapa [Acte grecesti ale domnilor

In colectia, 8.10pliFIR aa ucTopaj

lifirbletNieBHOCT cpacnor napoaa, 'Tog?. OAdJIbeHbe, VII, Belgrad, 1936, p. LXVII


LXXVII ; Franz Dlger, Der Kodikellos des Christodulos in Palermo, extras din

Archiv far Urkundenforschung o, B, XI (Berlin si Leipzig, 1929) i M. Lascaris, IB.


4 Exceptind citeva acte din veacul al XVI-lea care au pecetea in aur, vezi mai
departe cap. Pecetea.
5 Noi numim pentru o mai usoara expunere asa cum s-a folosit i In colectia Doc.
priv. ist. Rom. acte externe, actele emise de domnii i personalitatile medievale din
Moldova, Tara Romineasca si Transilvania, unor persoane sau institutii din afara hotarelor
tarilor romine.
6 Aici termenul e in dispozitie, caci In coroboratie apare rolicoorivs.
7 Vezi textul la Silviu Dragomir, Documente nou4 privitoare la rlatiile Tiirii Roml-

nesti ca Sibiul In secolii XV si XVI (DN), extras din o Anuarul Institutului de istorie
nationala o, IV, plana V.

Asa e de pilda un zapis de danie din anul 1573 aflat la Arhivele statului, Bucuresti,

Sectia istorica (ASSI), sub cota 943.

Vezi cele scrise de D. P. Bogdan in RIR, VVI (1935-1936), p. 535.

10 E vorba de actul lui Vlad Tepes din 5 martie 1458, in Doc. priv. ist. Rom., B,
XIII, XIV, XV, p. 348, care e ultimul act intern din Tara Romineasca cu denumirea
wonamo ca nomenclatura de act.

www.dacoromanica.ro

94

D1PLoMATICA SLAVO-ROMNA.

22

apoi lnlocuit Cu HOKEANif, iar fare actele externe ultimul ce folosete


aceast denumire ca act este un document al lui Vlad Draculi. Dup
datele pomenite termenul cade in desuetudine ca denumire de act
cInd apare
aceasta In actele interne tocmai la 14892 este mentionat
In cuprinsul unor clauze din act, avind sensul de specificare a hotririi
domneti 3.

Sub numele de wpamo stilt cuprinse atit actele solemne hrisoavele


Cu pecetea atirnat 4 Cit i actele cu un formular redus hrisoavele simple

i care au pecetea aplicat 5.

Termenul wptiamo [poruncg] provine din pLati.6q al diplomaticii bizan-

tine, filiera fiind diplomatica bulgar unde wpfismo era cunoscut ca denumire de act.
Termenul noKfitiolig [porunc] apare frith In actul lui Vladislav al
II-lea din 15 aprilie 1456 6, iar incepind cu actul lui Radu cel Frumos din
11 noiembrie 1463 toate actele solemne cu un formular mai redus fat de
cel al actelor Cu termenul Kpacottovnit
deci hrisoave simple
i cu
pecetea aplicat poart nomenclatura noimvkiiii.
Tot rioten-kaig skit denumite i citeva acte interne i externe cu
pecetea atirnat, acte ce reproduc formularul actelor cu numele xplicortaxn.
Termenul nouirkuie ar putea proveni In diplomatica slavo-romin
din diplomaticile sud-slave: slrbd unde este atestat sau bulgar unde dei
nu este atestat, dar dat fiind numrul redus de acte slavo-bulgare, medievale

nu s-au pstrat cleat opt 7 nu inseamnd cd nu exista. Dar noggAiiie


ar putea fi tot atit de bine i o creatie autohton a diplomaticii slavoromIne provocat de nevoile ei.

Pentru scrisoarea domneasc. apare HilCdtliE8.

Denumirea mum, apare din a doua jumnate a veacului al XVI-lea2


pentru zapise, acte de drept privat. Dar pioid1111. e i o diat 'A) dup
cum tot ravaise grit i actele intocmite de domnie, In dublu exemplar, de
convocare a jurtorilor pentru litigii de proprietaten.
Publicat de Tocilescu in 534 doc., sub nr. 49. Dar disparitia termenului din

actele externe isi are explicatia in faptul c actele de natura orismosurilor dispar, documentele de acest fel adresate brasovenilor devenind aproape toate scrisori.

2 Citez in acest sens actul lui Vlad CAlugdrul din 3 august 1489 unde wptiamo
apare intr-una din clauzele sanctiunii.
3
Citez in acest sens, de pild, actele lui Radu cel Mare din 1497 ianuarie 9 (in
Documente privind istoria Romtniei, B, XIII si XIV, p. 404), 1498 aprilie 15 (ibid., p. 409)
si 1499, privind Trestioara, Gura Jietului i Brdet.
4 Vezi de pild unele acte de la Mircea cel Bdtrin i actul fiului su Mihail din 22
iunie 1418.
5

Citez de pild actul lui Radu Prasnaglava din 19 iunie scris in Creata, al lui

Vladislav al II-lea, din 28 martie 1451 si cele publicate de Tocilescu in 534 doc., sub nr. 2,

4, 11 si 49.
Vezi Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 346.
7 Vezi cele sapte acte publicate de G. Iliinski in Tpamorm 6oarapcmx napeti

(rB11), extras din Tpyilbi Caaanucicoit HONIHCCIIM rum. MocHoscisoro apxeonormecrioro


o6mecTsa, Moscova, 1911 si al optulea publicat de M. Lascaris, in BaronegcHaTa rpamaTa

iia napL llsax Aceua II [Actul de la Vatopedi al tarului Ivan Asan II] (Br), extras

din arbarapctru craptiu11, Sofia, 1930.


Vezi de pild scrisoarea lui Vlad Dracul publicat de Gr. Tocilescu, in 534 doc.,

sub nr. 47.


Vezi de pildti zapisul de la Arh. st. Buc. Sect. ist. (ASSI) cota 811.
" Vezi de pild actul din 6 iunie 1620 din Bibl. Acad. R.P.R. (ARPR).

11 Vezi de pilda actul din 15 iulie 1623 la Arh. st. Buc. (AS) Cotroceni XXXVII-3>

www.dacoromanica.ro

23

IMPORTANTA, CLASIFICAREA 51 NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

Ca designare de

act

pentru actele private apare MICAllie [scrisoare] din

a doua jumatate a veacului al XVI-leal, dar tot M-ICAllif e si un rvas de


convocare a jurg.torilor2.

Si tot pentru aceleasi acte din acelasi timp este si tailird 3 [cartel ce
intr-un act din 13 ianuarie 1599 apare In echivalen0 si alturi de termenul
moldovenesc

4.

Din acelasi veac si tot pentru actele private e si pSitoluicatik 5


[scrisogre de min4], iar din prima jumAtate a veacului XVII se fixeadt

3/11111Cly pentru aceleasi acte.

Tot din veacul al XVII-lea e si 3A4TOREIICITIIIIK1.8 care e transpuner,a

In limba slav6 a cuvintului bizantin xpua6r3uXXoq. Un manuscris romine:c

din a doua jumtate a veacului al XVII-lea mentioneazg ca echivalen e


pentru WHCOISAX1.-KOMAIIH
din slav.
imimisparui7 care e transpunerea gree. 1.1.E:43vicva.

In M'ara de termenii specificati mai sus actele slave din Tara Romineasc

mai redau si nomenclatura ce designeaz obiectul sau continutul in sine al


actului. Astfel sint: BA/IIICallig 8 Zrzscris, nopqrk*AEFlif 9 [IntArire] KM-W4
WhIS 10
cartea de credintei (salvconduct), moldovenescul 8iIIIh [privilegiu] in actul lui Moise din 1529 mai 1311 sau In cel al lui Vlad
Inecatul din 15 iunie 1530 12, Kititra KAETOKIld
carte de jurdmint, salvconduct, (ME WEEIII,Allif 14 [mica fgdduint4], xpitcodsort [hrisov] e cartea
lui Pirvu banul din 25 septembrie 152915 si Meltld KII-11PA [c arte mic].
Sint apoi: Illirct 3i1 KSHOKAllig 17 [carte de cumpArare (a unei proprietti)]
1 Vezi actul dela ASSI, 811.
2 Vezi actul din 1 aprilie 1635, la AS, Cozia, XXIV

11, unde apare P1.84111

<11HCAlli>

3 A5a e actul judetului i pirgarilor din Bucure5ti din 13 mai 1563, publicat de

D. P. Bogdan in a Ceirti orafenesti s inedite de la judeiii fi. pirgarii Bucure.,stilor, in Bucurestii

Vechi s, IV (1930-1934), p. 98-99, sub nr. I, facsimil in Documente privind istoria


Romlniei, B, XVI, vol. III, p. 483, precum i actul mitropolitului Anania din 15 sept.

1573 (ibid., vol. IV, p. 530).


4 Vezi facsimilul actului in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, "vol. VI, p. 530.
5 Asa e de pild zapisul de despartenie al jupinitei Stanca, de sotul ei Danciul
vornic, aflat la Muzeul de istorie al orasului Bucuresti (MIB), sub cota DiThu-

leni, III.

6 Vezi de pild5. actul lui Matei Basarab din 17 iulie 1644, dat mAnstirii Adormirii
Maicii Domnului de pe insula Halchi, la AS, Aron vod I-4 i cel al lui Antonie vod. din
Popesti, scris in aprilie 1670 mentionat de mine In (ES), p. 58.
7 Vezi extrase din ms. la I. Bogdan (Dr RB), p. XXXVII.
Vezi de pild actul lui Mircea cel Biltrin din octombrie si al lui Mihail din 22
iunie 1418.
9 Vezi de pildrt actul lui Dan al II-lea din duminica Floriilor.
Termenul e foarte rar, Il cunosc numai pentru actul extern a lui Vlad Tepes, la
Tocilescu, 534 doc., sub nr. 113.
Vezi facsimil in Doc. priv. ist. .Rom., B, XVI, vol. II, p. 432.
Ibidem, p. 439.
73 Vezi scrisoarea lui Sin logolltul din pragul veacului al XVI-lea publicatd de Silviu
Dragomir, in DN, sub nr. 63.
Vezi In acest sens, de -pild hrisoavele simple ale lui Radu cel Mare din
18 aprilie 1503 si 19 iunie acesta dat mblastirii Bistrita pentru un obroc anual de
6 000 aspri.
75 Vezi facsimil in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. II, p. 437.
76 Vezi in acest sens de pild hrisovul lui Vlad Inecatul din 25 octombrie 1530 dat
maniistirii Sinai.
Vezi de pildA actul din 17 decembrie 1527, la ARPR, cota CCXXIX-14.

www.dacoromanica.ro

26

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

24

[carte de asezamint], aceeasi nomenclatura' aprind si in grafiile: Km-tra Ea 1101i811EHiE 2 sau KI1H4 sa Ksataie 3.
Cartea de proprietate e Kaurn sa AliAmis 4 [carte de dedina] sau in forma
identica uneori Cu ICIIHrtt an SAGMEIlii

plurala: mirk 38 iVkAHIIS 5 ori KHHPI 34 W4111 6, KUM BA W(IH6 WX461167.


Chid un act cuprinde o infralire pe o -p-roprietate atunci a-Ctul e IV-Mr&
34 Sno3C11411 u 38 goa ccrico 8 [caree de asezmint si de infratire]. Actul
ce Insumeaz o judecata in litigiu de proprietate e 'Nara an HOSX [carte
de Ora] sau In grafia uura a nirkaig 10, iar &Ind proprietatea in litigiu

este adjudecat uneia dintre par actul ce i se da este KIllird 34 KAMidnil* n


w min u [carte de juramint si de ramas (de judecata)], Ktutra
tvcraA 12 [carte de rmas] (rOmasul e f ata de partea care a pierdut

judecata) ce apare si in grafia: Iuulra34 wyraarrito " sau In pluralul Ktiamit


wc.raut;r: 14 [carti de ramas], iar alteori aceeasi
WCT4LICTII0 e
numita si-KtIliPt1 Ba fli. H 38 wc.r48'5 Lcarte de pira si de ramas]. Dar tot
carte de reimas: KlItirdi 34 WCT8H01: 16 e actul pe care boierii sau megiesii numiti

de domn spre a cerceta o ph% din-tre cloud parti In litigiu de proprietate, o In-

cheiau prin prestare de juramint, act prin care ddeau dreptate unei parti in
paguba celeilalte, care astfel era socotita ranzas de judecata. Aceleasi acte ale
boierilor sau megiesilor sint numite si 0-mu111 Ai 38 TI.KMENCiE
[ravalele de Intocmire]. Proprietatea ce se daruia de &Are un monean unui boier era cuprinsa uneori in vilwa sa non,tonfaie 15 [carte de Inchinare], iar and inchinarea cuprindea

si o infratire apoi obiectul e innr

34 HOKAMENiE H 34 544TCT5O19 [carte

de inchinare si de infratire].
Actul ce cuprindea iertarea de serbie este KHHP8 sa

nporriaiE 20 si
In grafille : ICIlII8 34 11110CTIMIHHE 21, Ka ar 38 HOILIEHHI H 38 CICORONSMIliE 22.
[carte de iertare si de eliberare] i chia-r (MUM 38 KHE3OK8Hif23 [IqVa de

cnejire, adica de prefacere din serb in cneaz

taran liber]. Chid serbii se

1 Vezi actul de la p. 25 din nota 17.

2 Vezi actul din 9 octombrie 1568 la ASSI sub nr. 803 (facsimil in Documente privind

istoria Rominiei, B, XVI, vol. III, p. 513).


8 Vezi actul din 5 noiembrie 1588, loc. cit., 1397 (ibid., vol. V, p. 604).
4 Vezi actul din 22 iunie 1549, loc. cit., 560 (ibid., vol. II, p. 529).
5 Vezi actul din 20 ianuarie 1587, la ARPR.
6 Vezi actul din 7 :tiCie 1586, la ARPR.
7 Vezi actul din 30 iunie 1572, la ARPR, peceti 237.
8 Vezi actul din 19 iulie 1568, la ASSI, 787.
9 Vezi actul lui Alexandru cel Rau de la ARPR, CCLVII-27.
Vezi actul din 16 aprile 1613, loc. cit., XCV-55.
Vezi de pild actul din 28 septembrie 1596 la MAI, Dabuleni, X.
12 Vezi actul din 8 iunie 1564, la ARPR, XCV-67.
13 Vezi actul din 12 februarie 1623 la AS, Glavacioc XIX-4.
Vezi actul din 20 iunie 1571, la ASSI, 895.

15 In actul citat In nota 13.


Vezi actul din 15 iulie 1623, la AS, Cotroceni XXXVII-3.
Vezi actul din 8 .august 1591, la ASSI, 1457.
Vezi actul din 8 ianuarie 1582, In copie la Institutul de istorie al Academiei
R.P.R. (II).
Vezi actul lui Alexandru cel Rau la ARPR, CCCLVII-27.
Vezi actul din 13 iunie 1614, la ARPR, CLXXXIV-32.
Vezi actul din aprilie 1615, la MI B, cota 26858.
22 Vezi actul din 20 februarie 1617, loc. cit., 26877.
23 Vezi actul din 18 decembrie 1614 la Aezamintele culturale Nicolae Balcescu
din Bucureti (ANB).

www.dacoromanica.ro

.25

IMPORTANTA, CLASIFICAREA $1 NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

27

rdscumprau, atare acte ale lor sint KillirOKEr 3d CKSHOKM1111 1 [cdrti de rAs-

cumpArare]. Restituirea averii vreunui boier -de care domn se consemneazd


In KIllirH 3d MHAHO 2 [cArti de mild] sau In grafia IC3HrOKE 34 AillAoKatiii 3,
iar obrocul druit unei mdnstiri din afara tdrii e tot Kuor sa munt34.
Actul ce priveste intAriri de proprietdti cdtre mdrilstiri cuprinzind

sate de serbi care vor sluji unei mndstiri este KMIF4 3d AUM1101 H n lowenif 5 [carte de mild si iertare] (iertare In sensul c satele respective
sint iertate s lucreze domniei nu insd i mndstirii).
Intre actele private se mai Intilnesc i 341I4C 3d K.k1i6 6 [zapis de
credinVA] care e o mdrturie; tot o mArturie, dar cu-jurmInt, e KIIIIFA 34
CKW1TEACTKO 7 [ carte de mdrturie], BitIMCSA 3a ElIdTCTII0 H 3i1 WCTOOHlif 8
[zapisul de infrdtire si de asezdmint]; v-Inzarea e cuprins in 3Alllictin
s a up,kauig 9 [zapisul de vinzare], cumprarea e in 34113C 3r1 rii8iiaiii lo.
Rdscumpdrarea de vecinie este In samicSoune 3d CITSHOKAlli:11 [zapisurile de rdscumpdrare] sau in 341114all sa HAHOKEllii 12 [zapis de miluire],
iar InA,elegerea Intre un fost serb
devenit %grail liber
i fostul lui
proprietar In sensul Ca' pe viitor nu va mai fi tulburat pentru starea lui sociald
de mai inainte e consemnat In &WIC 34 VhAltiptilf 13 [zapis de pace] sau
Sarum_ 3A

TENMENIEF110

Schimbul era

H 3A rhASHOElli 4 [zapis de intocmire si de pace].


consemnat In 3AMICE 3,1 ini,.om
[zapise de schimb],

iar delimitarea de proprietate In: Kimra 341 KOTA(0-111T1 16 [cartea de hotdrnicie] si in grafia wira sa rOTARDitlif 17 sau Kuura 38 won EfirkFliKE

[cartea de ocol a semnelor <de hotar>].

Cartea pe care mitropolitul o dddea pentru ca pe baza ei s jure

martorii este lallify4 sa 44.SOHCAIITE 19 [carte de afurisenie] In sensul cd


afurisenia Inscrisd de mitropolit in carte BA cadd asupra capetelor martorilor
mincinosi.

Actul ca obiect material era denumit Kunra,

i aceasta fie a era

vorba de un act solemn cu pecetea atirnata' 20 sau de un act de aceeai natura',


1 Vezi actul din 6 iunie 1626, la ARPR.
' Vezi actul din 13 mai 1633, la AS, Cotroceni, VI-5.
3 Vezi actul din 13 mai 1633, la AS, Cotroceni, VI-5.
a Vezi actul din 15 iulie 1625, la II.
5 Vezi actul din 10 mai 1629, la AS, Mitropolia Tdrii Rominesti, XXXIV-13.

6 Vezi actul din 23 iulie 1619 la MIR, nr. 27.194 (ta Documente privind istoria Romi,

niel, B, XVII, vol. III, p. 719).

7 Vezi actul din 7 ianuarie 1644, la AS, Episcopia Argesului, XLVII-6.


9 Vezi actul din 27 iunie 1620, MIB (in Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. III,
p. 765).
9 Vezi actul din 25 ianuarie 1621, ARPR, XLIX-31.
le Vezi actul din 15 iulie 1639, la AS.
11 Vezi actul din 15 mai 1629, la AS, Mitropolia Trii Rominesti, CIX-7.
22 Vezi actul din 28 martie 1645, la AS, Banu, IX-17.
13 Vezi actul din 15 martie 1628, loc. cit., Nucet, XX-13.
14 Vezi actul din 15 mai 1631, loc. cit., Cotroceni, XXXVII-10.
16 Vezi actul din 28 iunie 1639, loc. cit., Episc. Rimnic, CIII-15.
16 Vezi actul din 10 martie 1640, la AS, Peceti, 56.
17 Vezi actul din nota 16.
19 Vezi actul din 25 februarie 1643, la AS, Hanul Greci, XXIX-1.
19 Vezi actul din 13 mai 1634, la AS, Bistrita XXI-5.
20 Vezi in acest sens formula ictiiiri 3011011rAillS Cli 1041110134 MATH/ROM [carte

pecetluit cu marea pecetE], in actul lui Radu cel Mare din 1505, la ASSI, sub 140.

www.dacoromanica.ro

28

DIPLOMATICA sLAvo-nomiNA.

26

dar cu pecetea aplicat 1, ori c era vorba de o scrisoare Cu caracter de


act2 sau chiar de o simpl misiv4.3
Locul pe care termenii ce denumeau actul il ocupan in cuprinsul formularului diplomatic era mai totdeauna in cuprinsul dispozitiei, pe la inceputul
formulei, iar denumirile ce privesc obiectul actului apar in locuri diferite,
ea

In Moldov'a termenii care designau nutiunea de act erau urmtorii:


aMIHrh, 11HCAlliE [scrisoare], rpamoTa [act], nottEmrkis [porunca],

AHCT'h,

[Carte], WICOKOSAk

[scrisoare de ming]

HCIDICOK'h,

i p'KKOC'h3MHEITH

SpHICk, eiLiT0116,14TH1IK'k

atflHC

vAttsrumuiTe

[zapis lucrat de mida.] sau

BAHHC [zapis scris de minn

Cel dintii termen AtICT'k apare inc in scrisoarea lui Petru Muat
din 10 februarie 1388g, iar in actele interne in cel mai vechi hrisov moldovenesc ce s-a pstrat, al lui Roman Mupt din 30 martie 1392. Termenul
AlICT% este apoi folosit in tot eursul veacurilor XVXVII i el provine din
documentele ucrainene 6. Este apoi de remarcat faptul c' din a doua
jumatate a veacului al XVII-lea autorii actclor private 1i mai iau ingdduinta
de a, numi zapisele lor i AHCT'h 7.
3A1111C'h
ca denumire de act , pentru actele domneti
este

destul de rar i apare pentru prima oard in actul lui Alexandru ce! Bun
din 4 august 1400 8, el fiind un sinonim a lui

Nu Ins acelai lucru se poate spune i despre fiintarea termenului

3amich in actele private, unde apare din a doua jumtate a veacului

al XVI-lea 8, iar incepind cu veacul urmtor I, caracterizeaz actele respective.


Iluranig

apare pentru prima oar in hrisovul mitropolitului Iosif

Mupt din 7 ianuarie 1407 il, apoi in al lui Alexandru cel Bun din 12 martie
1 Vezi actele lui Vlad Calugarul din 1493 iunie 3, 15 iunie 1493, 4 septembrie 1495
in facsimil in Documente privind istoria
B, XIII, XIV si XV, p. 385, 386,
393 si al lui Radul cel Mare din 30 mai 1500, la ASSI.
2 Vezi scrisoarea lui Radu cel Frumos din 6 martie 1470, la Tocilescu, 534 doc.

sub nr. 80.


Vezi misivele publicate de Tocilescu in 534 doc., sub nr. 28, 106, 121 si 183.
Vezi textul scrisorii la Mihai Costachescu, DM, II, sub ni% 164.
5 Vezi actul, ibid., I, sub nr. 3.

6 Vezi documentele respective publicate de Vladimir Rozov In Yispaincmcn rpamorn


[Acte ucrainene ], I, Kiev, 1928, indice sub voce. Subliniez cA lucraren lui Rozov e aphrut
In dou editii ; I in 1917; II In 1928, filtre cele dour.t edita existind deosebiri numai
in ceea ce priveste foaia de titlu care in 1917 are urm5torul cuprins: lOnniopyccnne rpaMOTbl. Vezi pentru editia din 1917 cele scrise de V. Demianciulc in MopcDonornn yrspaincbmix
rpamor XIV El. nepinoi nonomnin XV B. din 3arniciin neroputino-c/In.11oaorignoro

ADIY YAH cartea XVI, p. 3-5 si de E. F. Karshi, in dial:teman no pycc}comy nabncy n


CJIOBCCIIOCTII, I, p. 612-613.

7 Vezi de pilda zapisul din mai 1560, facsimil in Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. II,
p. 287, in gen femenin: mirra ce e transpunerea rom. cartee in zapisul din 19 iulie 1594,
(vezi facsimilul ibid., vol. IV, p. 347); AHCTis e si zapisul lui Tsac Balica din 30 iunie 1608
la ARPR i tot AticT-K e si o scrisoare a lui VeNerit de pe la 1551, la ARPR, iar in tr-un
zapis din 4 martie 1623, alturi de Anc-rs, e si diminutivul iCTOK'k (vezi zapisul la ARPR).

Apare numai in citeva acte.


9 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 4.
1 Vezi de pileta zapisul din 10 martie 1562 (facsimil in Doc. priv. ist. Rom.,
A, XVI, II, p. 292).
11 Vezi textul la M. Cosiiichescu, DM, I, sub nr. 9 (vezi facsimil in Doc. prip. iFt.
Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 434).

www.dacoromanica.ro

27

IMPORTANTA, CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

29

este destul de rar si el apare qi In actele


in diplomatica moldoveneascA provenind din diplomatica Tara

1422 1. Termenul IRICAHlit,

private 2
Romineti 3.

l'oamoTit [act] numete tef an fiul lui Alexandru cel Bun un act dat
de tat,61 sau4 braovenilor, aadar termenul este destul de rar qi el provine
din actele ucrainene.
< 3,11111Ck> este o scrisoare domneasc de pe la 1435 martie 55
uncle termenul provine din diplomatica Tril Romineti, iar K lira este
actul lui A1ex6ndrel din 1453 februarie 1.6e.
XpacoicoSnh e actul lui *tefan cel Mare din 10 mai 14667, al fiului
su Petru Rarq din 13 martie 15338 si al lui Eremia Movild din 13 mai
1596 3. Termenul apare destul de rar
e numai In actele externe gi

prezenta lui reprezintd inrinrirea ce o exercitau destinatarii la redactarea


scrierea actului solicitat.
110114COIVh este denumirea ce apare din veacul al XVI-lea, lug nu
numai pentru actele publice, ci gi pentru cele private".

cu adaosul cuirktu. pacogSm, , apare Intr-un act extern de la

sfiritul veacului al XVII-lea"; i tot intr-un act extern apare i BilaTONtitITHFIK% ce e transpunerea termenului grec xpucv63ou),Xoq12.

adic6 zapis, apare din a doua junatate a veacului al

XVI-leam, dar numai pentru actele private, la fel


3amirk

e i irtocock34011
sau vuKSnhicMJIJIH841-11-1Ch 13, ce apar din pragul veacului al XVII-lea.

In afar de termenii pomeniti mai sus, actele slave din Moldova mai

redau gi nomenclatura ce designeaza obiectul sau continutul In sine al


actului.
Astfel cei mai vechi slut: nouttunie 16 sau forma romineasc' nolicanua 17
privilegiu In genere, dar i specific: flpHltiAiE KEMIKO 18 mare privilegia
i In grafia Km14101 Holm-WE" sau npaminie Keautoe" ce era sigilat cu
1 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 4.
2 Vezi de pild'd zapisul lui isac Balica citat la p. 28, nota 7 sau zapisul de pe la
1609 august 20 la AS.
3 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 5.
4 Vezi actul la M. CoEtchescu, DM, II, nr. 189.
5 Vezi actul, ibid., II, nr. 197.

Ved D. P. Bogdan, CDM, p.

5.

7 Ibidem, p. 5.
8 Vezi actul publieat de K. Nevostruev, in Unacumi cpncitora rienor apyunuao,

1869, p. 285-7.
La AS, Peeeti 19.

Vezi de pild5 zapisul din 24 martie 1596, in copie la ././.

li Vezi in acest sens actul lui Antioh Cantemir din 30 ianuarie 1698, editat in
BlIMITIACIfllik Bpememiiiii, 1906-1907, p. 185, clupa I. Bogdan, Documentele lui
',Stefan cel Mare (DM), II, indice sub voce.
12 Vezi In acest sens actul lui Gheorghe . tefan din 20 ianuarie 1657 dat mndstirii
Iver de la Athos.
13 Vezi de pild actul mitropolitan din 19 septembrie 1563 in facsimil, in Documente

privind istoria Rominiei, A, XVI, vol. II, p. 298.


Vezi de pildd zapisul din 15 aprilie 1607 la AS (vezi facsimilul In Doc. priv.
ist. Rom., A, XVII, vol II, p. 389).
15 Vezi de pild zapisul din 20 august 1616, In copie la II.
Vezi M. CostAchescu, DM, II, p. 41, 52 si 88.
Vezi I. Bogdan, ./4/1/, I, 66.
18 Vezi M. CostAchescu, DM, II, p. 422 si I. Bogdan, D.,SM, I, p. 7.

1 Vezi I. Bogdan, DM, I, p. 219.


20 Ibidem, II, p. 272.

www.dacoromanica.ro

30

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

28*

pecetea mare domneasa.


11011ICHAig WT AnapTSpino 2
privilegiu d marturie
era actul de intArire ce se acorda de domn pe baza unor mrturii
c solicitantul Intr-adevAr stpinete proprietatea pentru care cerea intArire
lush' a pierdut actul anterior, dar si actul In care domnul apare ca martor
sau marturie; 111111311441 WT tannic 3 [privilegiu de cumpgrarel in forma
plural: noutc-Inra KSnvicitH
4 [privilegii de cump6rare i de danie],
811111:1% 5

identic lui

flpHKHAil

WIIMIIAIITE 7

[intrire], AtICT% PAFFITOKHKIH


act
ce apare i In grafia: inrrotuw

[fagAduinta],

HOTIC1(1)II4MIle

de credinta, de jurtimint, salvconduct,

sau numai KrnEHT% 11 deact de credinta


ce de asemenea apare Intr-un act moldovenesc 12, denumire ce corespunde
i termenilor iHuri sa KiipS iI: infra KAETOKIIA 13 din diplomaticaTrii RomiAlICT% 15

numire ce corespunde termenului mum tkqiitin

Intocmire, aezamint i Any% mnititmind 15 act de


privilegiu. Sint apoi Sjwic HA noTKpacA,Emif 16 [uric de intArire], Spinc 3A
KHKSHAEllif 17 [uric
de cump6rare], Sonic SA ,A,'0,111-111S 15 [uric de clang]
iar In veacul al XVII-lea lui uric IT corespunde i na,rkmuie 12 [dineti. La fel TO 4Ark3Sh

reasq.
Tot aa. apar:

n1KIJI WT20

privilegiu de cumparare sau

In grafia up-Romig KtItiem !log 21, npinsuiesa nsiwknnt; 22 [privilegiu de scbimb],


FlpHISIIATE Ch

aftapTopho 23

privilegiu cu marturie sau In grafia

mairrSpit 24 [privilegiu de mrturie], npiiRtinig DA n.TKploicAinie 25

301-101Aif sa

privilegiu de

1 Aceast precizare se desprinde din contextul actului cu data 27 octombrie 1452


ce este sigilat cu pecetea mic'd domneasca. Vezi si nota contemporan5 de pe verso actului
din 13 februarie 1458, mai sus la Note de pe verso actelor.
2 Vezi I. Bogdan, .14M, I, p. 452.

3 Ibidem, II, p. 22.

Ibidem, p. 216.
5 Ibidem, I, p. 282.

5 Ibidem, II, p. 144.


7 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 5.
8 Vezi actul din 25 august 1454, la M. Costachescu, DM, II, sub nr. 134 (vezi fan.
similul din Documente privind istoria Rominiei, A, XIV, XV, vol. I, p. 506).
Apare numai In citeva acte externe, vezi de pild'a cele publicate de I. Bogdan
In AS'M, II, sub nr. CXXIII i CXXXII.
" In actul xtern din 22 noi( mbrie 1503, ilid., sub nr. 483.
11 Ibidem, II, nr. 483, in acelasi act fiind intii ico.rouijIi MICT-6 i apoi unarm
Termenul este de origine polonil, fiind transpunerea cuvintului slay vechi

12 in acelasi act citat la nota 10.

Vezi cele ce am scris mai sus la p. 25.


Vezi in acest sens actul vistierului Iuga din 1462, la I. Bogdan, D.FM, I, sub
nr. XLIII.
15 in actul extern publicat d3 I. Bogdan, In D.,SM, II, sub nr. CXXXII.
15 Vezi de pild actul din 27 iunie 1519, la ARPR.
Vezi de pilat actul din 2 aprilie 1546, la ARPR, XXXVII-7.
18 Vezi de pild actul din 20 martie 1605, la ARPR, dar denuinirea apare din veacul.
al XVI-lea.
1 Vezi de pild actul din 22 martie 1622 la AsezAmintele culturale Nicolae BilIcescu,

din Bucuresti (ANB), eft i actele din 9 si 13 august 1635, la ARPR, CLXXI 38 si 39.
25 Vezi de pild actul din 24 martie 1528, la ARPR, CVIII-63.
21 Vezi actul din 26 martie 1532, la ARPR, Peceti 178.
22 Vezi actul din 7 martie 1528, loc. cit., CI-65.
23 Vezi actul din 22 martie 1529, loc. cit.,
28 Vezi actul din 11 martie 1529, loc. cit., Peceti 27.
" Vezi actul din 25 martie 1529, loc. cit., Peceti 225.

www.dacoromanica.ro

29

IMPORTANTA, CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

ntdrire sau in grafiile flpHRHAif WT norKplowitie

31

fit1M{HAil 110TIVVRAENHOE 2,

sau in forma plurald ROHKHAill WT it811011 H 114 HOTIS(11011,A,Ellie 3 [privilegiile de


cumpdrare si de intrire], flI1IU4i
t manif 4 [privilegiu de danie]

1111HKHAig114 pasA-kneHig 5 [privilegiu de imprtire (a unei proprietti)]. Apoi

Sta :

de

HCHHCOK

AilinfiE 6 [ispisoc de danie], HCHHC K WT ItHCASHUH IN ispisoc

vislujenre (ocind ddruitd de domn pentru serviciile aduse) ;


Cit'k,I,HTEACTKS 8 [ispisoc de mrturie] i HCHHCOK 34 194TEllif 9

HCHHCOI:

ispisoc

de intoarcere (de retrocedare a unei proprietati confiscatd de domnie).


Din veaqul al XVI-lea mai apare: 1140,EHTSa IT.HltSHAEHTf 1 direasd
de amparare sau in grafia H4p1LUui
i HHi sa MHAOKaHiE

[direas de miluire]. Este de addugat c in veacul al XVII-lea aceastd

denumire,apare nu numai pentru actul domnesc ce cuprindea un atare obiect,


i pentru zapisi3 actul privat. Obiectul zapiselor de mrturie era
denumit maprSpie14 sau in grafia AlpTspig 18, SMHIC sa CK'kATEACTKO sau
ci

341111C SA CK*ArkTIACTKOKAHIE

[zapis de mdrturie], DUC4IIE 34CRIA*TIACTKO

[scrisoare de mArturie], AH CT'l. 34 mnoT8piE19 [act de marturie] si MICTI.


SA
-kAATEACTKO 20
iar pentru ispisocul
cu acelasi obiect emis de

mitropolit am intilnit: CirkATEAHARt KM-11'A 21 [carte de mrturie]. Insd am


intilnit i exemple cind intr-un zapis de vinzare in dispozitie este
CK*AEACTISOKORAX, apoi actul este numit atit micm cit
iar in clauza
prohibitiva apare CK*ATEACTICA
marturie
datorit prezentei verbului

Cli*A*TEACTKOKATH din Iiispozitie 22. Zapisul de imprumut e SAIIFIC SA A0ANiEllif 23.

Vezi actul din 10 martie 1532 loc. cit., Pecet,i, 29 (vezi facsimilul in Documente
privind istoria Ronaniei, A, XVI, vol. I, p. 668).
2 Vezi actul din 30 marlie 1546, ARPR, Pece ti, 146.
3 Vezi actul din martie 1537. loc. cit., CVIII - 1 O.
4 Vezi actul din 26 martie 1531, loc. cit., Peceti 226.
5 Vezi actul din 13 martie 1533, loc. cit., Peceti 130.
Vezi de pildd actul din 8 aprilie 1587, la AS, Peceti 180.
7 Vezi de pild actul din 24 martie 1587, la ARPR, CCCLVII-8.
Vezi de pildd actul din 10 februarie 1607, la AS (vezi facsimilul in Doc. priv.

ist. Rom., A, XVII, vol. II, p. 385).


Vezi actul din 2 martie 1617, la AS.

Vezi de pila actul lui Ieremia Movild, la AS, Peceti, 234.


Vezi actul din 12 m3rtie 1617, copie la //.
12 Vezi actul din 28 martie 1621, la ANB (vezi facsimilul din Doc. priv. ist. Rom.,

A, XVII, vol. I, p. 442).

Vezi actul din 20 octombrie, 1605, la AS.


14 Vezi actul din 16 februarie 1590, In copie la /./.
15 Vezi actul din 6 mai 1591, la AS, Mitropolia Moldovei, VII-2 (vezi fac,similul
In Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, p. 320).
Vezi actul din 1610 la AS, Episcopia Hui, XVII-4.
17 Vezi actul din 13 octombrie 1610, la ARPR.
18 Vezi actul din 18 octombrie 1637, loc. cit., CCXLI-21.
19 Vezi actul din 3 iunie 1603, loc. cit., CLXXV-238.

20 Vezi actul din 12 martie 1617 in copie la //, in acest act este sume 34 CrkATIACTEIO

< nricTh 34 CilliATIACTECO>.

Vezi actul din 19 august 1580 (vezi tacs. in Doc. priv. ist. Rom. A, XVI, vol. I I I, p. 516).

22 Vezi de pildd' zapisul din 1 ianuarie 1607 al lui Constantin Ursul din Oleeti
dela ARPR. Vezi i zapisul de danie din 20 octombrie 1602 unde dania Sorei este numitd
cstATiAcTao [mrturie] (vezi actul in facsimil din Doc. priv. ist. Rom., A., XVII, I, p. 313).

Vezi actul din 5 august 1645, la AS.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNtt

82

30

Pentru denumirea actelor din Transilvania sint KHIlra i MICAME,


primul termen avind i sens cumulativ
denumea actul i ca obiect

material.
Actul ca obiect material era denumit Kmira ca si In Tara Romineasca.
Locul pe care termenii ce denumeau actul Il ocupau In cuprinsul formularului actului, era in promulgatie sau in dispozitie, iar denumirile ce privesc
obiectul actului apar in locuri diferite.

Caracterele externo si interne ale actelor. Pentru a se putea studia


In chip metodic un act, s-a introdus in disciplina diplomaticii o deosebire
din punctul de vedere al infatisrii si al cuprinsului actului. Astfel materialul
de scris, uneltele scrisului, grafia ci diferitele semne externe de validare
ale actului s-au cuprins in denumirea de caractere externe ale actului, iar
limba i formularul actului miezul propriu-zis al actului s-au denumit
caracterele interne ale actului.
Este insa de facut o deosebire i in ceea ce priveste modul de cercetare al caracterelor pomenite. Asa, pe cind caracterele externe nu se pot
cerceta decit pe original, caracterele interne pot fi cercetate i dupa o
editie a originalului, dar numai daca editia respectiva' reproduce f Ara lipsuri
originalul.
GENEZA ACTELOR

Conform metodicei diplomaticii moderne nu este de ajuns a cunoaste

actele numai in faza lor de desavirsire, ci si de a cerceta geneza lor, ce

comport diferite stadii.


Nasterea actului. Dup istoricul L. V. Cerepnin, documentele sint
fenomene istorice ce s-au nascut in sinul societtii feudale, sint uh produs

al luptei dintre clasele antagoniste, rezultat al contradictiilor dinauntru


claselorl. Documentele scrise
precizeaza istoricul literar sovietic D. S.

s-au nascut numai atunci cind a aparut proprietatea individua%


colectiva
iar proprietatea individual
era legata prin forme complexe de trecere de la un proprietar la altul, forme
ce se cereau a fi intarite prin acte serse.
Daca avem in vedere cele pomenite mai sus, apoi in rile romine
actele de proprietate s-au nascut atunci cind a fost nevoie s'a' fie intrita
prin acte oficiale proprietatea individual, asedar sefii cnezatelor
a mai vorbi de voievozii loan, Farcas, Litovoi Seneslav din Tara
Romineasc de la jum'tatea veacului al XIII-lea, Drago de la mijlocul
veacului urmator din Moldova au emis atare acte.
Cel dintii stadiu in nasterea actului 11 alc'tuia cererea petitia
Lihacev2

ce a inlocuit pro.prietatea in obstie

care solicita si creia i se acorda actul. Erau asadar dou parti

autorul

persoana in numele careia se (ladea actul, imparatul, regele,

sau emitentul

marele cneaz, domnul, soltuzul i pirgarii, mitropolitul casa mai departe


persoana in Tolosul careia se forma si se seria actul.
ci destinatarul
PetiVa paqii careia i se acorda actul e prezentata personal, ori prin mijlocirea unei alte persoane
intercesiunea.
Vezi L V. Cerepnin, PI:DA, I. n. 5-6.
2 VeZi

nnebmennoern
.

35 i 39.

D.
11

LihaceV, 14eTornmeerme npegnocbunin. 1303H141iHOBeHlig pyeeRoti


pyecxott murepaTypil, In Bonporm neroprin , nr. 12, 1951,

www.dacoromanica.ro

31

33

GENEZA ACTELOR

Primind petitia, domnul delega un dreghtor pe ispravniccu realizarea


actului. Dup ce acesta fcea cuvenitele cercethri i realiza formarea actului,
comunica domnului care convoca sfatul. In sfat ispravnicul fcea un rapprt

privind formarea actului In fata 0'1'0 care solicita actul. Domnul intra

In deliberare Impreuna cu sfatul shu, care astfel deveneau martori ai deliberdrii i hothrlrii domneti. Duph' pronuntarea hoth'rlrii se realiza juridic
actul. Madar, toate cele expuse mai sus alcatuiesc f ormarea actului. Se
trecea apoi la redactarea actului, dup. care In diplomatica slavo-romin
urmeazh conscriNiascrierea actului, revederea recognifiatextului scris,
intdrirea validarea, autentificarea , ultima faza a genezei actului fiind
Inminarea acestuia prtii care l-a solicitat.
Formarea actului. Once act nu putea fi dat cleat numai atunci and
sOproducea o cerere petifie , intervenfie
din partea phrtii interesatei.
E putin probabil ca In diplomatica slavo-romIn sh fi existat la inceput o
atare suplich scris, cererea respectivh. fiind Infhtiath prin viu grai, partea inte-

resatal prezentIndu-se In acest scop domnului, care deseori face mentiune


In act despre o atare petitie2.
Modul de prezentare al petitiei era personal, mai ales chid solicitantul

era un boier sau o mnstire care qtia sh sustinh cauza, ori domnul era
interesat sh privilegieze. Chid Irish partea solicitanth era un monean sau
rhze, atunci poate eh acesta apela la un dreghtor care-i sustinea cauza In fata

domnului qi aceast interventie este intercesiunea.


Duph ce se produce petitia, domnul Inshrcina pe unul dintre dregdtori3,

de obicei pe marele logoft4, eful cancelariei domneti, ca s. formeze actul.


Binetnteles exceptilnd de la aceasta diferite ordine domnesti date In interesul

statului sau al domnului, care pe atunci se confunda cu notiunea de stat i pentru emiterea

arora nu era nevoie de nici o petitie.

2 Asa de pildd, actul lui Mircea din 11 mai 1409 (vezi facsimilul In Documente privind istoria Romtniei, B, XIII, XIV, XV, p. 317), se dd. In urma MALI3 P.1,0 H nootulAin
imp kp kxn)4 r.utiox sonkoi rocnoAc rj ntn nor. 'sir, I.

SH.41

litiT11.41 1114151.11

H PA OA

,-.1.10 IA

[ dupd rugdmintea i cererea prea cinstitilor boieri ai domniei niele: a lorofdtului Baldovin

si a jupanului ,,erban si al lui Radul a lui Stan]. Vezi In acest sens

actul din

2 ianuarie 1452, actele pub/icate de Gr. Tocilescu in 534 doc..., sub nr. 3, 7, 10 si 54,
cele moldovenesti la M. Costdchescu, DM, II, nr. 204 si 231 si actul publicat de I. Bogdan,
D$M, II, nr. CXXVIII.
Uneori MO' apar mai multe persoane care primesc ordinul de formare al actului;
asa de pildd In actul Trii- RomInesti din 14 mai 1580 (la ASSI, 1155) sint HC
Hun HMI Shl mods! r u c rAngton nsropn AwrIltr iar In Moldova: wino Ron kiln Swum Luarii

au InvIltat], sau Je pild act-ele din 12 ianuarie 1608 - la AS, Neamt,


LXXXII-17 (vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, p. 412)
boie-ri

si

4 ianuarie 1622 - la ARPR - dar marii boieri au invdiat apare

al XVI-lea.

si In

veacul

4 Regula Insd comporta exceptii i aceasta In sensul cd uneori dispozitia de a forma

actul se dadea de-a dreptul unui grdmdtic care astfel cumula: formarea, conceperea
scrierea actului. Acest sens are de pildd formula: 0H4 4: k 3111 imp% edi till k.ligA41. rocnoAtilla 110i110,S" 1Z A.ute [ toate acestea s-au scris din porunca domnului voievod lo
Dan] (In actul TAM RomInesti din 3 octombrie 1385), tot asa: u 431, KOC i*JHTHH OKI
HCIIHC4X
no pm rocnonna 110IIMAI
eu Constantin carele am scris dupd s-pusa
domnului voievod] (In actul din 10 februarie 1461), lar In Moldova sd se vadd de pildd
actele editate de M. Costdchescu In DM, I, sub nr. 12, 13,20, 21-24, unde respectiv late()
apoi BrAtei cumuleazd: formarea, conceperea i scrierea actului. Alteori In local
Astral In actele Tdrii
marelui logordt apare un alt dregdtor sau chiar mitropolitul
liomlnesti din 5 iunie i 25 iunie 1483 (vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., B,
3

C. 404

www.dacoromanica.ro

34

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

32-

Prin formarea actului se Intelegea ea' respectivul dreglItor trebuia sa


se documenteze asupra cauzei pArtii care solicita actul domnesc, aa de pild5.

84 constate, cind era vorba de inthirea unei vInzAri-cumpArri, a unei


donatii ori a unei InfrAtiri, ca aceasta s-a fcut cu tirea tuturor megiailor,

sA vad actele anterioare de proprietate, iar In cazul pierderii acestora,


Imprejurrile in care s-au pierdut i dovada faptului prin martori, apoi
cind era vorba de o pir judecat marturia jurgtorilor i producerea
eventualelor acte anterioare de proprietate, toate aceste elemente apdrInd
In acte In formula narafieil. Dispozitia de formare a actului, precum
urmdrile ce decurg din executarea ei grija de conceperea, scrierea, revizuirea
textului scris i sigilarea, aa dar realizarea actului se exprima irt_actele
din Tara Romineasca prin cuvintul nclipaKinnol3, seria de cele mai multe
ori In prescurtarea prin suprascriere HC. In actele din Moldova delegatia

de formare a actului, la Inceput e cuprins.' in verbul FlpHIG*CHTH din


formula coroboratiei, iar o datd cu actul din 8 martie 1407 prin verbul
MICATH

inserat In cuprinsul aceleiai formule3.

XIII, XIV, XV, p. 3680 369) precum i in cel din 24 aprilie 1484 apar respectiv: Danciul

stolnic, Ian4 gramatic i Dumitru GhizdavAt, lar in actul moldovenesc de pild din 7
iunie 1600 (la AS, Sf. SavaIa0, CIII-I) este Constantin spAtar. Tot aa in actul din 22

mai (1523-1525) al TArii Romineti dat m-rii Bistrita pentru satul *eoul (vezi facsimilul
Documente privind istoria Rominiei, B, XVI, vol. I, p. 308) apare vbiclica
Teodor. Sint i cazuri clnd formarea actului o lua asupra-i domnul sau un apropiat al
lui. Aa de pild5 In actul TArii Romineti din 5 iunie 1475 este tic c.46,nu rio MU in cel
din 14 aprilie 1568 (la ASSI, 782) este NC CAMA "kg rB4 MH, In actul din 18 iulie
(1560-1561) (loc. cit., 682) este ; Hc cama maTH rasilla Mu, iar in Moldova: camomS rcArt
15qH [insu0 domnia mea am InvAta-1] (in actul din 3 ianuarie 1588, la ARPR, Filiala Iai
fondul Spiridoniei). Este apoi de adAugat i faptul comunicdrii deciziei de formare a actului
direct cancelariei domneti i aceasta este atunci cind ispravnicul lipsete din act.
In

1 Vezi mai departe, cap. Naralia.

2 CA ispravnic insemna cel care avea grijA de realizarea formarea


unui lucru
ne-o dovedesc unele date ce le intilnim In acte, aa de pila in actul TArii Rorninqti din
1634 (la AS, Radu vodA XXIII-9) cuvintele: ROMA ECT OTIA CnaT Hcntrkli0 N4 CT4
M0114CT11131

"*-

lupa WT CT4 ropa M 110014,11T 11AOREK 34 110425 WT TJMO gpe lovET 44

N M 6S4IT KaASNO11 Hcnpaanfig. TANC ICT opima wT era ropa BOU 4111101111 rropuit u

1111111T

monacTHpti

POISO'114 AnaKonkia

H dc 413SatHIN1 HM TIPI 1CT CHA 341 40114131 C1 CST CW1'80131144 MON4CTHIL1 CTlAt WT T1M1All [a trimis Stelea

s'Alar de la input lasfinta mAnAsiTre Iier de la Sfintul Munte co sA faimit de acolo om de


folos, cAci vrea sA facA mAnAstire i s fie cAlugArii ispravnici. Astfel au venit de la Sfin tul
Munte popa Averchie, Giurgi i Gavriil diaconul i cu ai lor de au fost aici pina ce s-a fAcut
din temelie mAndstirea lui Stelea] inseamnA cele spuse mai sus. Rolul ispravnicului ni-1
i actul rominesc din 22 iulie 1672 dat de Ianache judetul din
Bucureti (aetul la ARPR) lui Constantin fiul Mi Stan pitar pentru un loe de casA

dovede,te de pileta

ptirintesc din Bucureti, in care antilla urm'toarele eDeci vrAndu Costandin i Cu mumA-sa
Vlada
i alge mers-au in divan tnnaint mAriei sale domnu nostru Io Gligorie Ghica

voievod la a doa venire in domnie, mAriia sa den divan pus-au ispravnic pre dumnealui
Neagoe vel vornie SAcuianul. DAci dumnealui trimis-au 2 vornici anume Manea vt vornic i
Neacp1 vt vornic ca sA cAutAm i s5 adevArAm direptul i sA stringem vecinii care au
fostu lAcuitori pre acele vrAmi Tar futre cei cace iscAlesc actul judetului Out t Manea
vt. vornic spravnic Si eu Neacsul vt- vornic ispravnic.
3 Tot din veacul al XV-lea dar numai in actele externe moldoveneti de exprimare
a feudalitAtii fatA de suveranul rege polen e i nplowaiiie C4MOr0 30130414 [ ordi nul
voievodului tnsui], vezi actul editat de M. CostAchescu, in DM, II, nr. 173, ori in grafia
nimios cantor HotRoma, ibid., nr. 183. Aceasta inseamnA c dispozip de formare a actului
se dAdea de catre domn direct cancelariei clomneVi
formula imprumutatA din diplomatica slavA a regelui Vladislav Iagello (vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 40).

www.dacoromanica.ro

35

GENEZA ACTELOR

33

In actele moldoveneti din veacurile XVI fii XVII se mentine dispozitia

de formare a actului prin UHCTH din cuprinsul formulei coroboratiei, dar


aceasta numai in actele scrise pe pergament, cad in cele scrise pe hirtie
apare in schimb: KEA "two* 8qq41 [marele logofat a invatat] sau In
grafia KEA "tore* EI4S4HA ce deseori este precedata de rc,a,Frk KtI3AA
prima formula. specificind numge
cam rcA,wk giAn4 sau rc,s,q.K PE4 5

persoanei anume areia i sedadeadispozitia de a forma actul, iar cea de-a


doua ordinul domnesc de formare a actului.
Formulele: cam rAwk smka i sq KEA nun' precum i asocierea qcdin Tara
HOAKIIHK cu ca m KfA*A PC-110 M11 apar i in actele domneti
Romineasc, dar numai In unele hrisoave simple de la Simeon Movila
lap dar formule aduse din Moldova.
Dup'a' ce dregatorul delegat cu formarea actului indeplinea toate cele
cuvenite In sprijinul sau paguba prtii solicitante, domnul aduna sfatul
daca era cazul. Iar sfatul dupa ce asculta un raport al ispravnicului, trecea
lua hotarirea cuvenita 8.
la deliberare
Redaetarea actului. Dupa pronuntarea hotaririi domne0i solicitata de
parte, ispravnicul comunica hotarlrea respectiva' unui slujba din cancelarie
pe care 11 insarcina cu redactarea actului 9; uneori insa ispravnicul cumula
el aceasta munca i anume atunci cind ispravnic era un gramatic
F;t1

Vezi in sensul formulei exprimate actele din 27 aprilie 1579, 9 si 22 octombrie


1585 si 13 mai 1586, la Academia R.P.R., Filiala Iasi, fondul Spiridoniei (vezi facsimilele
In Documente privind istoria Romniei, A,XVI, vol. III, p. 572, 574 si 581).
1 Vezi de pilda actul din 12 junio 1589 (facsimil in Doc. priv. ist. Rom.,
A,XVI, p. II. 624).
Vez!, de pild5, actele din 6 august 1567 si 21 septembrie 1569 ( facsimilele
ibid., vol. II, p. 303 si 325).
4 Vezi, de pildd, actele din 9 octombrie 1585 si 3 ianuarie 1589 (facsimilele ibid., vol.
III, p 572 si 602).

5 Vezi de pild actele din 27 aprilie si 6 mai 1579, la ARPR, Filiala Iai, fondul

Spiridoniei.

6 C5 Swift era
identic Cu nara-ra din actele moldovenesti scrise pe pergament,
ne-o dovedeste cred faptul c in actele scrise pe pergament in care apare iscAlitura
dregtorului care primise dispozitia de a forma actul, acesta semneazg fr a adauga pe
sau HASVHA (vezi actele din 3 aprilie 1588 0 5 mai 1598, date manAstirii Galata si
actul din mar. 1606, In orig. la M. Costchescu o fotografie in colectia autorului

acestui studiu).
7 Vezi actele din: 1600 decembrie 16, 1601 aprilie 11 si 1602 ianuarie 8, In facsimile in Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. I. p. 518, 529 si 530.
In actele in care lipseste sfatul inseamn5 c actele respective au fost emise de
domn f.r prezenta sfatului su.
9 CAci acest sens are fomula: as. Kopna-r H OHH (040 sHKAIO Fry +OH Erkmaid

[eu Corlat si Sin care am fost in acele vremi am seigs] (in actul ca data 29 iulre
1497) in care Corlat concepe actul, iar Sin Il scrie (vezi facsimilul in Doc. priv.
wi
ist. Rom., B, XIII, XIV 0 XV, p. 406). Tot asa
pt,11
orozisiT [0 mi-a spus
4oro4SET
logolltul] ori in grafia : H
in actul din 10 septembrre 1428 si In cel
editat de Gr. Tocilescu in 534
sub nr. 20
In care logoftul al II-lea
H

concepe actul. La fe! In Moldova: illiCaSAIL nun. Altioto H EpaTtH [0 a scris pan lateo
BrPiteiu] (In actul editat de Costcheseu, in DM, II, nr. 173), In care Iatco concepe actul,

iar BrAteiu 11 scrie.


i Vezi actul extern a lu Vlad Dracul din 8 septembrie 1439 unde verbul npanpaga
din coroboratie Inseamnl c4 grAmAticul Mihai a redactat actul, tot el cumulind: scrierea
lui. Tot asa actele din 25 iunie 1483 (vezi facsirnilul In .Doc. priv. ist. Rom.,
B., XIII, XIV, XV, p. 369) si 31 ianuarie 1500 ande ispravnic
e respectiv
3*

www.dacoromanica.ro

36

34

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

Conceptul se redacta atit dupa un formular

tipl, elt

i dupti Insemnarile

pe care le lua grmaticul prezent in sfatul domnesc In timpul deliberarii


actului. Uneori ins la conceperea actului lua parte nu numai delegatul
ispravnicului cu redactarea conceptului, ci si unele persoane din afara cancelariei domnesti un reprezentant al manstirii dud era vorba de un act

solicitat de o atare institutie, un reprezentant al destinatarului laic chid


era vorba de un act ce-1 solicita, sau un reprezentant al manastirilor si al
persoanelor din afara 'Tara Rominesti si a Moldovei care solicitau atare

acte. Asa se explica fiintarea onomasticei si toponimiei rominesti In actele


interne, anumite elemente de formular si limb, straine caneelariilor tarilor
romlne, ins prezente in actele externe slavo-romlne. i In aceasta ordine de
idei este de subliniat faptul ca unele acte externe erau scrise de reprezentaiga destinatarilor fiind proprii cancelarilor tarilor romine numai
elementele Intaririi2.
Scricrea actului. Ea urma conceptul actului, care prcbabil In prima
jumatate a veacului al XV-lea epoca de consolidare a normelor cancelariilor
din Moldova si Tara Romineasca, daca nu si mai tirziu nu se lacea In
scris, ci se dicta gramaticului actului care in Tara Romineasca lucra Intii
dupa care apoi trecea la scrierea
asa-numita
subscriereas

monogramal

grafierea textului propriu-zis al actului, lasind lug spatli suficiente


pentru eventualele litere imp odobite ce se lucrau dup ce se sfirsea cu grafierea
actului.

Cind se seria actull E aproape sigur ca In chip obisnuit actul nu se


seria imediat dup pronuntarea unei hotariri si acest fapt este confirmat
de pilda de actul extern al lui Vlad Dracul din 8 septembrie 1439, unde
formula aAAHLI K flpinuito, nuemin

K'h

T,'hrOKHIIIS [data in Arges, scrisa

hug in Tirgoviste] arat c hotarirea domneasca a fost consemnat In act


pe3te una sau citeva zile5.
Teodor gr5m5tic, tot ei concepind i scriind i actele. Acela0 sens are
eu alcdtuice Heip-hr4x
torul cuvintelor i scriitorul cu mina care am seris] (in actele din 21. iunie 0 9 decembrie 1505).
Vezi capitolul Formularele actelor.
2 Vezi In acest sons de pild actul lui Mircea ce! Witrin din 1403.
CA Intr-adeviar WM se lucra subscrierea cu numele domnului i apoi se seria
contextul ne-o dovedesc numeroase acte ce a,i o parte din textul actului scris pe marginile
materialului de scris, In jurul textului ce ocup mijlocul materialului de scris. Vezi In acest
sens de pild actele lui Mircea cel Watrin din : octombrie, 1409 mai 11 ( facsimilele
Albu grilmatic

formula: 11 63k CAOROCkM111.1kWar0 H pSvonfecatuearo Tsop ronmaTirc

In Documente prioind istoria Romtniei, B, XIII, XIV 0 XV, p. 48-49), a lui Dan al
II-lea din 10 septembrie 1428 (vezi facsimilul ibid, p. 331), al aceluia0 domn din duminica
Floriilor precum i actele din 17 noiembrie 1432, 25 iunie 1436, 14 mai 1441, 16 aprilie
1457, 5 iunie 1483, 24 martie 1490, 3 iunie 1492 0 1 august 1496 (vezi facsimile ibid.,

p. 336, 347, 368, 378, 385, 403).


Acela0 lucru se IntImpla' 0 In cele citeva acte moldoveneti care au subscrierea
neautografil.

6 Cred ca momentul pronunprii hot5ririi domneti, iar nu cel al grafierii actului

atestA i formdla din actul scris la 1't06 indictionul 15 domnul pronunt5 hot5rirea in

ziva de 23 noiembrie chid ajunge la manistirea Tismana


MOHICTHPCKAI

Ck

1111C1M11

sMkpl

rocno,kc ral

eitte

so

referA,

fraza: c

cred, la

RkekM'i erSmani

persoanele de

scrierea actului
cave se afla Inconjurat Mircea ciad a dat privilegiul ni5nastirii
facindu-se a doua zi sau mai tirziu (vezi facsimilul In Doc. prip. ist. Rom., B,
XIII, XIV ;4i XV, p. 310). La fel i fraza H Ci icr erH peoHAe KN rocneArra3
p(6x11t1JH KIii WT P6)010111. H C1 EldCr 2k TP hrostnpi din acta eNtern Cu data 21 noiembrie

www.dacoromanica.ro

35

GENEZA AcrsLon

37

La fel in actul lui Alexandru Coconul din 16 august 16291 se aratd cd


vecinii vin la domn acum la 5 august, spre judecatd, iar actul e Boris la 16
august.
Luau parte martorii la scrierea actului? Faptul h. sd. c actul de obicei

nu se scria imediat dupd darea hotdririi domnesti, pune intrebarea dacd


martorii care luau parte la emiterea hotdririi erau prezenti si la inscrierea
hotdririi in act?
Din acest punct de vedere, socotind si faptul cd procedura formdrii
actului se Incheiase, cred ca putin 13robabil prezenta respectivd a martorilor la momentul cind grdmdticul scria actul.
Revizuirea actului. Dup ce actul este gata scris, el era prezentat
ispravnicului care revedea recognitio textul (si aici e si sensul titlului
sdu : nenoatcuiliwk [indreptdtor]); cercetind dac nu s-au omis ori

adugat
anumite formule diplomatice, clauze juridice ori nume de persoane si propriet4i. lar rezultatul acestei revederi se vede cred uneori din cuvintele

pe care le gsim addugate contemporan cu rosu pe marginile textului

actului 2.
Cind insa rolul de ispravnic apartinea diacului scriitor al actului, probabil
c tot el facea si revizuirea textului ce-1 scrisese si acest sens cred ca-1

au unele adaosuri facute in unele acte3.


Intilrirea actului. Indeplinindu-se formalitatea reviziei textului scris
se trecea la Intdrirea actului. Grmticul lega dupd o anumit regul4 un
snur de matase de partea de jos a actului, si capetele le prindea intr-o

masa de cear galbend ce o turna intr-o forma cu o mica cavitate la suprafat.

Indeplinind aceasta operatie se prezenta la fata marelui logort in fata


cdruia turna apoi in cavitatea cerii galbene putind ceard rosie peste care
apoi marele logort aplica matricea metalic a pecetii domnesti3.

Cind insd natura actului cerea o pecete aplicatd, in acest caz grmticul

se prezenta unui superior al sdu care in cazul pecetii mijlocii sau mici
putea sd nu mai fie marele logordt, ci un vtori logof lit In fata cruia
turna putind ceard care mai tirziu se acopere si cu o bucatd de hirtie
peste care superiorul amintit aplica matricea metalicd a pecetii mijlocii,
mici sau melare domnestia.
inminarea actului. 0 data indeplinit formalitatea validdrii, actul
putea fi inminat pArtii interesate, nu lug mai inainte de a se percepe si
taxa cuvenitd pentru munca depusd de tuti slujbasii domnesti care lucraserd

1421 (la Gr. Tocilescu., 534 doc..., sub nr. 7). Pentru date In plus, vezi D P. Bogdan,
DSR, p. 31, nota 2.
1 Vezi originalul la ARPR, XXXI-128.
2 Vezi In acest sens adaosul din actul Tara Rominef;ti cu data 30 iunie 1441 (vezi
facsimilul In Documente privind istoria Romtniei, B, XIII, XIV, XV, p. 341).
3 Vezi adaosul din actul lui Mircea cel Ba'trin cu data 11 mai 1409 (vezi facsi-

milul ibid , p. 317), adaos fdcut Intre rindurile 14 si 15. Vezi pentru aceasta si cap. Omisiunite din acte.
4 Vezi in acest sens cap. Pecetea.
6 Astfel fntr-un act din 27 iulie 1654 un rezumat In colectia autorului acestui
studiu al lui Constantin Serban se afla urmatoarea spenificare: maim 34 Ait mail; H 34 notananTi
H 34 IIPtHrf II 1411 IIIHITCT40344144 SU 34 P4,04 slig sor suesiono 416C WH BM sor [carti de

dedind si de cumparare si de pira si Inca pecelluile tot de Radur fost mare logofilt
fiind tot el mare logofat].
Vezi mai ;os, cap. Pecetea.

www.dacoromanica.ro

38

DIPLOMATICA SLAVO-ROMIN

36

la formarea i favirqirea actuluil, tax deosebit de cea care se platea pentru


obtinerea hotgririi domneti, de cea care se pinea membrilor sfatului domnesc
care luaser parte la deliberarea pricinei, precum deosebit i de plata ce
se dAdea eventualului dreghtor care sustinuse cauza p4ii interesate In obtinerea hotaririi.
Cit despre persoana care lumina actul se poate ea aceasta 86 fi fost
chiar marele logoft, geful cancelariei domneti.
Formularele aetelor. Actul avea la baza redactrii lui un formular tip,
din care hag nu ni s-a pastrat nici un exemplar. Totui existenta lor este
atestat6 atit de cuprinsul actelor care la intervale mari de timp reproduc
identic formulele diplomatice, cit i de faptul cd in unele acte apar elemente
din formular reproduse in chip cu totul mecanic2. Se pare apoi cA In cancelariile trilor romine se pstrau i copii dup anumite acte3, iar intaririle de

proprietAi se rceau aproape totdeauna dup formularul unui act mai

vechi ce privea pe acela0 destinatar, ori un predecesor al acestuia


hrisovul mai vechi cuprinzind o lat'rire sau o donatie mai veche cu acelaqi
caracter.

In cancelaria domneasc6 a Moldovei eel mai vechi formular ni-1


infatipaz6 actul lui Roman Mupt din 30 martie 13926 ce insumeaz6: invocaria simbolicd, intitulatia, dispozitia, martorii, coroboratia i data, in plus
apare la 18 noiembrie 1.393 promulgatia i naratia, iar clanza prohibitiud
sanctiunea spirituald apar la 20 noiembrie 1.399. La f el e apoi i in actele
din 29 iunie 14006 i in cele unntitoare pin la 8 martie 14076, cind in
coroboratie apare precizat ordinul domnesc de formare a actului, exprimat
prin verbul MICATH, ordin ce OA la aceast data' era inglobat in verbul
In privinta datelor de mai sus, documentele noastre vechi nu prea dau amtinunte.
Cunot.c de pild5 urmatoarea tnsemnare a grarratieului actului moldovenesc din 30 aprilie
1555 (actul la AS, Peceti 172; ved facsimilul In Documente privind istoria Romlniei,
A,XVI, vol. II, p. 269) fAcutfi pe verso actului respectiv, in urmAtorul cuprins: Toomp
Mori [care e destinatarul actului]"Z HOA [Toader Orga a dat -5

galbeni... 1 bou] ceca ce poate Insemna-c5 a da 3 gelben-i marelui logofat i 1 bou


grAmAticului actului. Tot asa existl un ICATACTNK 34 NIATSGJA SHIC KIATORAAN CH..-31 MCMINN
WT AASNTANN pa,sm CIAO MSIITtNN RIS nAimintioge Hx. KOMI Tiraor 114 1111 Towle rpeseemle
lievelsoo

II

Cl

HNHAiN

CRoHAIN

RAIMOINHN [catastif de cbeltuial5 ce au Milt feciorit

lui Iusip din Munteni pentru satul Munteni fara rudele lor, dud i-a pArtt pe ei
Toader Grebencea i cu Nichifo i Cu alte rude ale tor]. Catastiful respectiv scris
In Iasi la 9112 (1604) iulie 26 arat c fii lui Iusup au pldtit o iapa i 061.4
marelui logofdt pentru ispisoc de marturie, 'far un cal fi cltiva tateri au dai
uricarului BAseanul care probabil di le scrise ispisocul de mArturie (un extras al acestui
act On de greseli a dat N. lorga In Studii i documente, XI, p. 48).
Asa de pild5 In actul Tarii Romtnesti din 8 ianuarie 1569 destinat mngstirit
Tismana (textul la AL tefulescu, Mnstirea Tismana, ed. a II-a, p. 262), dispodtia se
lncheie prin expresia: cero n
4440x 11 ri; MN MOW AA MS CT Irk wytiS anSvont H npketelo0145.

goToot8. Deei actul se dAdea nepo(ilor f i strnepofiror raAndstTriil La T'el si In --actul T6rij
Romtnesti din 27 augTst 1584 (la ARPR) dat mnAstirii Vier5s.

Asa e copia dupd hrisovul lui Btefan cel Mare din 10 mai 1466, destinat m-rii
Zograf, cci invociia verbald din acest hrisov este apoi copiata In hrisoavele destinate
m5n6stirilor din Moldova de dup5 anul 1473

In actele ce cuprind donatii mai Insemnate

(D. P. Bodan, CDIN, p. 38 si nota 71.


Ved facsimilul In Doc. pri9. ist. .Rom., A,XIV, XV, p. 491.
5 Ibidem, p. 432.
1 Ibidem, p. 435.

www.dacoromanica.ro

37

GENEZA ACTELOR

HPH*KCI-ITH. Acesta era formularul

39

ce apoi cu unele mici schimbAri 1 se

fixeazd in diplomatica moldoveneascd a actelor interne ping pe la jumdtatea


veacului al XVI-lea2.
De la jumatatea veacului al XVI-lea in cancelaria domneascd a Moldovei

se produce o schimbare in ceca ce privete formularul, cci pentru actele


scrise, pe hirtie, ja natere un nou formular ce nu mai are promulgaga,
martorii qi coroboratia 3, stravechiul formular pdstrindu-se numai pentru

actele serse pe pergament, ce devin din ce in ce mai rare.


In actele externe emise de cancelaria Moldovei actele destinate

braovenilor pgstreaz in genere formularul actelor interne, nu insa acelai


lucru i celelalte acte externe ce In build' parte au formularul datorit
destinatarilor.
Cu privire la formularul actelor private din Moldova
cel mai vechi

act cu acest caracter al boierului Cirstea dat inainte de 10 octombrie


1448 cind urmeazd intdrirea lui de cdtre domn insumeazd urmdtoarele
formule: invocatia simbolicd, intitulaga, dispozitia, sanctiunea spirituald
greimeiticul. Actul marelui vistier Iuga din 1462 are in plus: invocatia
verbald i data. Din a doua jumtate a veacului al XVI-lea apar i martorii

gi ace a3ta este apoi formularul ce cu mici schimbri 4 se fixeazd pentru


actele private.
Dupa cuprinsul ce ni-1 inflieaz6 actele interne ale Tdrii Romineti
din veacurile XIV-XVII se pot dovedi cloud categorii de formulare: cel
dintii hind al actelor solemne cu pecetea atirnatd hrisoavele propriu-zise
cel de-al doilea al actelor-hrisoave simple ce au pecetea aplicatd. Cel
mai vechi formular de act solemn muntean ni-1 prezintd hrisovul lui Vladislav I

dat mndstirii Vod4a, unde formularul este alatuit din: invocage simbolicd
intitulatie, dispozitie, clauz4 injunctivei, sanctiune
subscriere 5. Urmdtorul
e formularul actului din 30 octombrie 1385 a lui Dan I, alcdtuit din:
invocatie simbolicd, intitulatie, narage, dispozitie, cloud injunctivd, datd
formular folosit apoi in hrisoavele solemne de intdriri i acorddri
subscrtere6
de donalii, destinate mndstirii Tismana7. Formularul se fixeazd apoi In caneelana domneascd din Tara Romineascd, incepind cu actul lui Mircea din 11.
mai 1409 unde este alatuit din: invocatie simbolicd, intitulaie, dispozitie,
clauzd injunctivd, clauzd prohibitivd, sangiune, martori, ispravnic, grmd tic,
datd i subscriere. Acesta este apoi formularul ce cu unele exceptii8 ddinuiqte
In tot cursul veacurilor XV, XVI i XVII. Incepind had cu actele lui Radu
ce! Frumos, folosirea formularului hrisoavelor solemne scade din ce in ce,
De pilda In actele destinate laicilor foarte rar apare sanctiunea spirituala, apoi
incepind Cu actul din 14 aprilie 1411 incepe sa se fixeze i grlimdticul ce apare inainte
de data.
Cum remarca si N. Gramada, in CD114, p. 4.

3 Primul act cu acest formular ce apare In colectia Documente privind istoria Romtniei

este din 26 aprilie 1536.


4 De pilda, in unele apare promulgafia, in altele i coroboratia, iar actele destinate
manastirilor sau emise de fete bisericesti rar au si martori.
5 Vezi ficsimiiuI In Doc. priv. ist. Rom., B,XIII, XIV, XV, p. 305.
6 Subscrierea insa nu se vede in act fiindca partea finala a lui s-a rupt i desplins
o data cu ruperea snurului si a pecetii ce atirna (vezi orig. la ASS1).
7 Vezi actul din 27 i inie 1387, cele doua acte fr &A& emise de Mircea cel
si a tul lui Dan al II-lea din 5 august 1424.
8 De pilda In unele acte apare inainte de intitulatie arenga (vezi in acest sens, cap.
Arenga).

www.dacoromanica.ro

40

DIPLOMATICA SLAVO-ItOMINX.

38

caci In cancelaria lui Radu cel Frumos din 18 acte cunoscute numai
patru au acest formular, In cea a lui Vlad Calugarul din 42 de acte numai
14 au formularul respectiv, iar In cancelaria lui Radu ce! Mare din 69 de

act e numai 19 au formularul hrisovului solemne pentru ca In veacurile urmatoare

formularul hrisoavelor solemne sa devina rarisim. A doua categorie a formularelor o prezinta actele-hrisoave simple.
Acest formular apare pentru prima ail In actul lui Mircea cel BatrIn
dat la 23 noiembrie 1406, elementele lui componente fiind : inyocatia
dispozitia, clauza prohibitivei, sancfiunea materialei gi spirituald,

data 0 subscrierea. Acesta e formularul (lesprins din formularul hrisoavelor


solemne 1 ce apoi captInd In plus, o data cu actul lui Vladislav al II-lea
din 28 martie 1451, martorii gi gramc7ticul, se fixeaza In actele cu pecete
aplicata destinate manastirilor In veacurile XV-XVII, caci in actele destinate
laicilor dispare sanctiunea.
O ,d atd cu fixarea acestui formular al hrisoavelor simple se manifesta
i tendinta de eliminare din uz a formulelor hrisoavelor solemne, aceasta

treptat, pentru ca Incepind cu cancelaria lui Mihnea ce! Rau formularul


hrisoavelor simple sa devina un uz aproape curent2.
In actele externe destinate braovenilor

unde formularul hrisoavelor

solemne se pastreaza numai pin la Vlad Tepee formularul hrisoavelor


solemne 0 simple este In general cel al actelor interne cu acela0 caracter.
Nu lush' acela0 lucru se poate sustine despre celelalte acte externe,
al caror formular In blind' parte este opera destinatarilor unor atari
acte.

Cu privire la formularul actelor private din Tara Romineasc cel


mai vechi act cu acest caracter e diata lui Petriman din 17 iulie 14254

Insumeaza urmatoarele formule: invocatia simbolicei gi verbald, intitulatia,


dispozitia, martorii5, data 0 sanctiunea spirituall Spre sfir0tul veacului al
XV-lea, 0 anume In actul ieromonahului Macarie din 24 martie 1495, apare
In plus grit' meiticul gi acesta este apoi formularul care In general se fixeaza
In actele private. Sanctiunea spirituala apare tug mai mult In actele
destinate mnstirilor.

Actele din Transilvania slut mai toate acte private 0 ele cuprind In
formular: promulgatia, inlituiaia, dispozitia 0 data. Este apoi de subliniat
faptul ch. actul din 13 ianuarie 1539 al episcopului de Vad, Anastasie reproduce

CA este desprins din formularul hrisoavelor solemne o dovedeste si soviliala In


ceea ce priveste folosirea pecetii OA la 1466, cAci pe and unele brisoave simple au pecetea
atirnan ea si brisoavele solemne (vezi actul lui Mircea cel Warta destinat mAnAstirii Cozia,
pentru ca ori cine sA-i poatA face danii, apoi actele din 28 martie <1451> 16 aprilie 1457
B,XIII,XIV, XV, p. 347), 30 martie
(vezi facsimilul In Documente privind istoria
1964 si 14 octombrie 1465 (vezi facsimilul ibid., p. 3511, altele o au aplican (actul din
23 noiembrie 1406, a lui Radu Prasnaglava din 19 iunie <1421 > si actele din 15 aprilie
1456, 5 martie 1458 i 12 Doi( mbrie 1462 (vezi facsimilele ibid., p, 310, 325, 446, 348)
Abia cu aetul din 8 iunie 1466 se fixeazi) pecetea aplicat pentru lirisoavele simple.
2 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 35.

3 Vezi cele scrise de mine in DSR., p. 20, nota 4.


Vezi fac,similul In Doc. prip. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 328.
5 Acelasi formular este cunoscut i actelor private din alte tAri (vezi pentru cele
ucrainene Vladimir Rozov, libpf itIbCRII I pawn i [Acte ucrainene], actele de sub nr. 6,
9, 13, 16, vtzi pentru cele ale Novgorodului 'Mare si ale Pskovului "'pardons Beavtuoro
HOB) opoiia u Ilchosa, no A peAahunelt C. H. Bernie, Moscova, 1949, actele de sub
nr. 126 si 283).

www.dacoromanica.ro

39

GENEZA AprELOR

41

aproape aidoma bineinteles cu exceptia dispozitiei actul marelui vistier


Iuga, de0 acesta din urm e dat manastirii Moldovita, iar primul manastirii

Putna. Aceasta intareste o data mai mult afirmatia dovedita i prin alte
elemente ca destinatarii lnrIureau adinc actele externe.
OrigineaJormularelor. Elementele componente ale formularelor actelor slavo-romine au fost Imprumutate din cancelariile vecine trilor
romIne.

Astfel In formularul actelor din Moldova s-au imprumutat din formularul actelor Trii Romine0i: invocatia simbolicei, parte din elementele
tulatiei In frunte cu 1Z, clauza prohibitivei, sanctiunea spiritualei, titlurile
logofeit i grcimiitic, era bizantinei in data, elemente din inscriptia pecetii
mari, Infliarea i modul de fixare la act a aceleia0 peceti, precum i folo-

sinta cerii rosii In pecete.


Din cancelaria slav a Poloniei s-au imprumutat: elemente din intitulatie, promulgctia, naratia, dispozitia, elemente ale coroboratiei i exprimarea,
In primele acte, a datei In cuvintel.
Din formularul hrisovului bulgar s-au imprumutat In formularul actelor
din Tara RomIneasca : invocatia simbolicei, intitulatia In primele hrisoave

slavo-romlne, naratia din hrisovul lui Dan I, dispozitia, clauza injonctivei,

sanctiunea i era bizantinO in datei ; din formularul hrisovului slrbesc elemente


din intitulatie, scrierea In monogram a subscrierii, iar din diplomatica
maghiaro-latina : uzul formulei intitulaiei, elemente din aceia0 formula

uzul martorilor.
Insa formularele actelor slavo-romine, aa cum se desprinde cadrul
lor din cuprinsul actelor, Inftieaza un tot armonio stilizat i modelat, In
aa fel Melt nu este identic cu niciunul dintre formularele vecinilor no0ri,
caci pe cind In formularul hrisovului bulgar elementele ce compun
latia se Oa In subscriere intitulafia ca formula diplomatica nefiind
cunoscut diplomaticii slavo-bulgare

In

formularul

hrisovului

Tarii

Romlneti, acelea0 elemente au fost stilizate In intitulatie


subscrierea
avind un alt cuprins, iar din intitulatia hrisovului Tarii Romineti s-au
luat elemente ce au stilizat subscrierea ace1uia0 act.
Tot aa In cancelaria domneasca din Moldova s-au luat elemente din

actele slave ale prii Romlne0i 0 ale Poloniei, dar aceste elemente s-au

potrivit dupa nevoile cancelariei domne0i moldovene0i.


De aici se desprinde i concluzia ea formularele actelor slavo-romine
In totalitatea i armonizarea lor sint un produs propriu rominesc al epocii
patruns de mediul slay, elementele componente lmprumutate stilizindu-se
modelindu-se dupa nevoile cancelarilor trilor romine ce erau departe
de a fi identice cu cele ale tarilor bulgari sau ale regilor Ungariei i Poloniei.

CH, despre formularele hrisoavelor simple ale Tarii Romine0i acestea


sInt Intru totul proprii mediului romino-slav al cancelariei Tarii RomIne0i,
ele fiind o stilizare, Intr-o forma simpla, a formularului hrisovului solemn.

Strain este numai Inceputul formulei dispozitiei AttICAT'k rocnoAcTito MN


este un Imprumut din cancelaria bulgara, unde pare a
fi o stilizare dupa Inceputul acelea0 formule din xpuo-6,. ouXXoq 6p1:alio0.

Cie WilH3M0, ce

1 Vezi 0 N. Gramad5, In CDM, p. 6-7.


Vezi bibliografia 'la D. P. Bogdan, DSR, p. 36, nota 5.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMYNA.

42

40

FORMELE SUB CARE S-AU PASTRAT ACTELE IN DECURSUL TEACURILOR

Am vazut c actul comporta In ceea ce privete geneza lui mai

multe stadii, care fiind indeplinite, ddeau natere actului original. Insa din
pricina interesului ori al curiozit4ii ce le infliau actele, precum i a gradului de cultura ce caracteriza epoca, actele au indurat felurite schimbari

In ceea ce privete pastrarea lor In cursul vremii, ele ajungind pina In


zilele noastre fie In original

care Insa In diplomatica slavo-romina de cele


mai multe ori se prezinta despuiat de unele dintre elementele sale componente
fie In diferite forme ce se apropie de original sau In copii ce i
acestea s-au pastrat sub felurite forme.
Originale multiple. In diplomatica apuseana once act original ce emana
dintr-o cancelarie regala era facut In dublu exemplar, un exemplar conservindu-se In arhiva cancelariei, iar cel de al doilea inminindu-se prii ce-1
solicitase. CInd insa partea solicitanta era alcatuita din mai multe persoane,
atunci se emiteau in acest scop, de obicei atItea originale cite persoane
erau 2.

Procedeul originalelor duble este cunoscut i cancelariilor tarilor romine.

In Moldova avem de pild actele lui stefan cel Mare din 17 martie 1492
unul dat pentru satul A'rbanouti 3 i altul pentru satul Mindreti 4. In Tara
Romineasca avem actul extern al lui Radu Paisie din 12 ianuarie 1533 dat
manastirii Marea Lavr de la Athos, unde se arata c actul s-a facut In
dublu exemplar, primul din exemplare fiind hrisovul solemn ce se va pastra
la manastire, iar al doilea cartea mica cu care calugarii vor veni ca
s6 poata ridica dania ce li s-a facut. La fel se faceau In dublu exemplar
Si in acest sens mentionez de pild lipsa pecetii atirnate a actelor slavo-romine:

astfel dintre actele interne ale Tdrii Hominesti, nici unui n-a pstrat pecetea pin la
actul din 2 august 1439, iar in actele Moldovei din aceeasi perioadd de timp s-a pdstrat
pecetea numai la zece acte de la Alexandru cel Bun din cele treizeci cite au avut

al cdderii peeeii s-a intimplat i cu pecetea aplicatd,


dar in mai mica mdsurd, si din pricin cd pecetea aplicatd avea o greutate foarte mica
pecetea atirnatd. Acelasi lucru

fag de pecetea attrnatd

in acest sens acte cu pecetea aplicatd cdzutd, la


Tot in acest sens grit apoi de mentionat actele rupte sou sterse din pricina
(vezi

D. P. Bogdan, DSR, p. 38 si 39, note).

pAturirii sau a umezelii asa de pild din pricina umezelii, pdturirea actului lui Dan I
din 3 octombrie 1385 a ldsat prin suprapunere urme de litere i cuvinte intre rinduri,

urme ce l-au fcut pe Hasdeu sd creadd cd are In fatd un palimpsest (vezi B. P.


Hasdeu, o Columna lui Traian VII (1876) p. 343, nota 1). Unele acte au fost distruse
din pricind c materialul de scris al actului hirtie s-a lipit cu Mind de o altd hirtie,
iar carii mincind Mina au mincat i actul (vezi in acest sens, de pild, actul
Rominesti din 4 iunie 1495), la fel actul fiind sters s-a incercat reinvierea scrisului,
turnindu-se peste text o solutie chimicd, solutie ce a ptat complet actul (vezi In acest
sens, de pildd, actul Tdrii Rominesti din 2 ianuarie 1452).
Pentru chipul cum se nimiceau actele in trecut, vezi D. P. Bogdan, PSR, cap.
Distrugerea textelor slayo-romine. La exemplele date acolo sd se adauge i urmtorul:
In actul lui Radu Serban din 12 ianuarie 1609 aflat la Acad. R. P. R., hirtia protectoare a pecetii timbrate este o scrisoare domneasc din care se mai pot citi citeva
cuvinte fritre care cd este adresatd cpitanului Zaharia.
2 A. de BoCiard, MDF, p. 163.
3 Publicat de M. Costdchescu in Documentele moldooenefti de la ,,Stefan cel Mare
(DMsSM) sub nr. 45.
A. Sacerdoteanu, Un duplicat moldovenesc din 1492, In s Hrisovul o, VII (1947),
p. 225-227 unde In traducerea textului s-au strecurat unele omisiuni: fiicele lui Mindrea
nu fetei lui Mindrimi, pe coast nu prin stuf.

www.dacoromanica.ro

41

FORMELE SUB CARE S-AU PA.STRAT ACTELE

43

tratatele de pace sau de alianta, cite unul pentru fiecare parte contractanta,
exemplare ce uneori se redactau i in limbi diferitel. Nu pot fi ins socotite
multiple actele care dupa ce s-au scris i validat s-a constatat ca au greseli
te cer scrierea unui nou act, dar care apoi s-au pstrat i in aceasta forma.

Aa de Oda e actul lui Radu Paisie din 10 septembrie 1539 aflat In


Biblioteca Academiei R.P.R., LXVII/210, care dupa ce a fost validat s-a
dovedit a fi greit scris i s-a scris din nou actul cu aceemi data ce se
alga in acelai loe - LXVII/211 - la fel si actul din 1591 decembrie 12 - la
Arhivele statului, Sectia istorica, nr. 1466. provenind de la Episcopia
Rimnic XX 1X/6 - care dupa ce s-a constatat ca i s-a plasat data gresit
s-a scris actul provenit din acela0 fond, nr. 7.
Duplicate. Sub forma duplicatelor se prezinta actele care se apropie
cit mai mult de original, imbracind aproape intru totul forma lui i deosebindu-se de original numai prin data posterioara i uneori i prin stilul oarecum
i actele solemne ce inlocuiau pe un act
similar ca obiect, dar care avea o forma simpFa'9,
Existenta duplicatelor este cunoscut i diplomaticii slavo-romine

modificat. Tot duplicate erau

in acest sens este de Oda hrisovul lui Mircea ce! Batrin din 27 iunie 1387
ce are un duplicat lucrat in veacul al XVI-lea. Mai avem apoi hrisovul
Tarii Rom1ne0i din 1 august 1496, prin care se Mares manstirii Govora
proprietatile cuprinse in actele hrisoave simple cu datele 4 februarie

14885, 8 septembrie 14924 qi 18 iunie 14965.


Subliniez apoi faptul c in cancelariile tarilor romine mai exista
obiceiul de a se concentra intr-un singur act solemn si toate donatiile precedente acordate unei manastiri 6, fie c aceste donatii erau anterioare domniei
emitentului7 sau date de el 8 ori ea au fost acordate prin hrisoave solemne 9,
sau prin hrisoave simple".
Neooriginale. Sub numele de neooriginale se cuprind actele originale
prin care se innoiau unele acte pierdute. Procedura era urmtoarea: partea
care pierduse, i se furase ori i se stricase actul venea in fat. cancelariei
1 Vezi In acest sens de pildd tratatul lui stefan ce! Mare din 12 iulie 1499, redactat
un exemplar In slavd i altul in latind.

2 A. de Bodard, MDF, p. 166-167.

Vezi facsimilul in Documente privind istoria Ronaniei, B, XIII, XIV, XV, p. 373.
4 Ibidem, p. 383.
6 lbidem, p. 402.

Vezi In acest sens actul lui Radu ce! Mare din 3 mai 1502 dat nandstirii

Govora (vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., XVI, vol. I, p. 209), in care se
all concentrat cuprinsul hrisoavelor Cu datele: 1488 februarie 4, 1489 septembrie
11, 1490 aprilie 12, 1492 septembrie 8, 1494 aprilie 1 si 22 iulie, 1496 aprilie 14, iunie
18 si august 1, 1497 martie 23, 1498 aprilie 15, 1499 ianuarie 9, ianuarie 25 si iulie
13 si 1500 decembrie 13 (vezi facsimile, ibid., p. 373, 380, 383, 401, 402, 403, 409,
-412, 415).

7 Vezi In acest sens actele pill Romtnesti din 4 februarie 1488, 11 septembrie

1489, 12 aprilie 1490 si 1494 aprilie 1 si 22 iulie (vezi facsimile ibid., p. 373, 378, 390).
Vezi In acest sens actele din 1496 iunie 18 si august 1, 23 martie 1497, 15 aprilie
1498, 9 ianuarie, 25 ianuarie si 13 iulie 1499 si 13 decembrie 1500 (vezi facsimile
ibid., p. 402, 403, 409, 412, 415).
9 Vezi In acest sens actele din 11 septembrie 1489, 14 aprilie si 1 august 1496,
23 martie 1497, 25 ianuarie 1499 si 13 decembrie 1500.
" Vezi In acest sens actele Tdrii Romfnesti, din 4 februarie 1488, 12 aprilie 1490,
8 septembrie 1492, 1 aprilie si 22 iulie 1494, 18 iunie 1496, 15 aprilie 1498, 9 ianuarie
si 13 iulie 1499 (vezi facsimile ibid., p. 374, 380, 383, 390, 402, 409, 412, 415) .

www.dacoromanica.ro

44

DIPLOMATICA SLAVO-B OM INA.

regale, solicitind un nou act pe baza mentiunii dintr-un act vechi, unde actul

pierdut sau deteriorat era pomenit, ori pe baza martorilor care atestau
c Intr-adevar solicitatorul a posedat actul al cgrui neooriginal 11 solicita'.
Tot neooriginale erau i actele ce se redactau dup anumite copii
veebi ce se pgstrau in diferite registre unde se afla o mentiune sau o copie

a actului dispgrut. Acelasi caracter aveau si actele ce dei existau In original,


totusi se reinnoiau, din pricing. cd Intre timp autorul lor i schimbase calitatea,
dobindind noi titluri
Existenta neooriginalelor este cunoscutg i diplomaticilor slavo-romine.
Asa e de pildg actul lui stefan cel Mare din 17 aprilie 1480 fgcut pe baza
mArturiei megiasilor ocolinici ca neooriginal a dou acte emise de Mexandru
cel Bun si fiii acestuia, Bias si stefan, privilegii ce destinatarii actului din
17 aprilie 1480 le-au pierdut din pricina invaziei In Moldova a sultanului_
Pentru diplomatica din Tara Romineasca un neooriginal cred c 11 alcAtu-

ieste actul lui Dan al II-lea din 5 august 1424

fat'a de originalul cu
aceeasi datg care intre timp se deteriorase.
Acto mentionate in cuprinsul altor acte. Deseori in unele acte se
citeazd acte mai vechi, pe baza carora pgrtile Ii sustineau cauza solicitind
hotarirea domneasc. E cunoscut si aceastO forma' a actelor diplomaticilor
Tgrii Rominesti i Moldovei.
Cercetarea acestor mentiuni in diplomaticele slavo-romine prezint6 o
deosebit. impbrtanta, intrucit ne releva o serie de acte a cgror original&
ast'a'zi nu mai exista
ca de pild acte azi necunoscute de la domnii Trii

Rominesti: Radu I, Basarab al II-lea, Vladislav al II-lea de la care nu ni


s-a pgstrat nici un act 2, tot asa in Moldova acte necunoscute de la Petru
Musat3. La fel din unele c'rti adresate de domnii Tgrii Rominesti brasovenilor i sibienilor reiese existenta unui lntreg sir de cgrti adresate de
brasoveni i sibieni domnilor retpectivi, din care ing nici una nu a mai
ajuns pin6 in zilele noastre 4.
Acte de intiirire. Mentiunea actelor vechi in cuprinsul actelor noi se
intimpla numai cind se intgreau acte anterioare, faptul petrecindu-se cu
deosebire la o nou'a domnie. Actul anterior ce se cerea a fi intgrit se menina
intr-o formul stilizatO ce cuprindea numele domnului emitent al vechiului act..
In diplomatica Moldovei si a Trii Rominesti existau dou categorii

de acte de intgrire: cele dintii slut actele ce aveau drept obiect numai
lntgrirea unui act anterior 3, iar cele de-al doilea, actele ce pe linga obiectul
intaririi unui act anterior insumau si obiectul unei donatii acordate de noul
emitent al actului .
Este apoi de subliniat faptul ca in Tara Romineascg, fixindu-se in uz
pentru hrisoavele simple- denumirea iuoivkiii, 0 parte din actele de
A. de Bollard, MDF, p. 171-172.

Vezi In acest sens cele serse de autorul acestui studiu, In DSR, p. 41-42, nota 7.
3 Mentionat In actul lui Iosif Musat. Vezi pentru cele de mai sus si D. P. Bogdan,
PSI?, cap. Distrugerea textelor slavo-romine.
4 Vezi D. P. Bogdan, PSI?, cap. Distrugerea textelor slavo-romine.
6 Vezi In acest sens de pildA actele din Tara RomineascA cu datele : 22 iunie
1418, 19 iunie < 1421> (In facsimil In Documente privind istoria Rorniniei, B, XIII,
XIV, XV, p. 325), iar din Moldova actul din 24 aprilie 1434 sau al lui *tetan ce! Mare
din 31 august 1458.
Vezi In acest sens de pildA actele din Tara RomlneascA cu data 3 octombrie

1385, 27 iunie 1387, 5 august 1425, lar din Moldova actul cu data 1454 august 25

(vezi facsimil ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 506).

www.dacoromanica.ro

43

FORMELE SUB CARE S-AU PASTRAT ACTELE

lntArire nu mai slut Intarite sub forma de hrisoave solemne


lost acordate similarele lor anterioare

45

cum au

ci sub forma de aoimrkaiil.


Acte sub form5, de copii. O alta forma sub care s-au pgstrat actele
In cursul vremurilor este cea a copiilor. i acestea la rindul lor infatiseaza
o clasificare.
Astfel erau: 1) copiile autentice copii dupa acte originale certificate
de o autoritate publica ; 2) copiile figurate care reproduceau nu numai
cuprinsul actului original, ci cutau sa imite cit mai fidel originalul ;
Z) copiile pstrate in diferite registre oficiale, fie in extenso, fie In rezumat
qi 4) copiile libere, facute de once persoana.
Diplomatica slavo-romlna cunoaste copiile figurate, de pilda aceasta
e forma In care s-a pastrat actul lui Mircea cel Btrin din 1392 indictionul
15, actul lui Radu 8erban din 1607 pentru Jirovul de Sus si de Jos i cel
al aceluiasi domn din 23 mai 16082. lar copii libere Milt si copiile slave
transcrise in epoca lui Constantin Brincoveanu dupa unele acte originale
din veacurile XIVXVII si pastrate intr-una din asa-numitele condici
Brincovenesti, iar pentru Moldova de pilda asa-numitele condici Asachi,
pastrate prima si cele urmatoare la Arhivele Statului din Bucuresti.

Desigur c aceste copii de acte nu se pot folosi In studiu cleat cu


mult bagare de smug, caci scriptorii care le-au transcris in condica au
pastrat mai mult liniile mari ale formularului si fondului originalelor, schim-

bind deseori textul cum le venea la indeminia, intercalind in el diferite


elemente inexistente in original3, modelind limba originalului dupa cunostintele

lor4 sau citind gresit anumiti termeni existenti In original, dar necunoscuti
epoch scriptorilor respectivi6, la fel si data6.
Acte sub forma de traduceniln sfirsit, o fcrina sub care ni s-au pstrat
actele slavo-romine este si cea a traducerilor, traducerea veche fiind numita
In Moldova suret, iar In Tara Romineasca izvod.

La fel ca si copiile, traducerile nu se pot folosi In studiu declt cu

multa bagare de seama, caci dasccilii de slovenie

sloveanii7

care faceau

Vezi de pild5 In acest sens porunca lui Vlad Tepe q din 5 martie 1458 ce Int5re0e
hrisovul solemn cu acela0 obiect al lui Vlad Dracut din 2 august 1439, actul din
14 oct. 1465 ce intrete hrisovul solemn din 7 august 1451 (vezi facsimile in Documente privind istoria Romniei, B, XIII, XIV, XV, p. 348 0 351).
2 Vezi facsimilul acestor dou copii ibid., B, XVII, vol. I, p. 665 0 686.
3 Ay', de pan, prezenta invocaliei verbale In actul lui Mircea cel BAtrin din 4
septembrie 1389 In condica nr. 266 de la AS, f. 248, indicarea filiatiunii in lirisovul
lui Mihail fiul lui Mircea, destinat m5n5stirilor Ccrzia i Cotmeana prin care le d zece
case de romini, act aflat In aceea0 condicd, f. 243-243 V.
4 De pild5, grafiile MHoCh EGIENIO in actul lui Mircea din 4 septembrie 1389
4i in a lui Radu Prasnaglava din 1 iunie 1421 sau ponmsar, 4,!Ar.1 0 CH 1,1ATMC raSIO din actul
lui Mircea cu data 8 ianuarie 1392 (in copie data greA, 6870), In acela0 loc.
5 Vezi in acest sens lecturile: cArkirA in ice de C111111474 in actul din 4 septembrie
1389, Aiti'Llank In ice de AWCAlitH i donir In loe de istMOC In actul citat mai sus (In nota
i Holivco
4) din < 1392 > ianuarie 8, la fel jr4 W3,1111 i fors in loe de WitqlH
In
actul citat mai sus (In nota 3) al luT Mihai voievod.
Ma e, de pild5, copia actului lui Mircea ce! Batrin cu data: 20 mai 6866, unde

cifrele a doua 0 a treia slut gre0t citite 8 0 6 In loe de 9 0 9, apdar 6996, la fel

0 copia actului de la ace1a0 emitent Cu data 8 ianuarie 6870, unde de asemenea ultimele
dou cifre sint gre0t citite 8 0 7 In loc de 900, aadar 6900.

714a snit numiti uneori vechii t5Imacitori. Vezi In acest sens zvodul actului
din 5 februarie 1584 la ARPR, CLXXXII-17 unde Lupu dascAl i Incheie colatiunarea

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA. SLAVO-R0m1/4

46

44

aceast6 munc . nu totdeuna redau exact scrisul originalului 1, uneori intercalind

termeni ce nu exist in original 2, alteori neintelegind sensul cuvintului ce


uneori e serie i greit, traduc cu totul nepotrivit 3.
Formulare i inventare vechi de arhive. Existente formularelor in
diplomatica slavo-romina nu se poate atesta decit in textul ce ni-1 prezinta
actele, formulare conservate in diferite registre ca in Apus diplomatica
slavo-romin6 nu cunoate.
Inventare vechi de arhive se cunosc i acestee sint cele ce s-au pgstrat
In diferite m'Anastiri din tara'', inventarii ce insumeazg actele de proprietate
unei tAlm5ciri mai vechi prin urmAtoarele: Protocolit-am acest izvod ce s-au tamticit de
alti sloveani ce au fost mai nainte de noi f i unde am aflat cite un cuvInt ce nu arma
sloveniile am tndreptat.
1 Asa, de pacta, in copia textului hrisovului simplu a lui Mircea cel Batrin publicat5
In Hrisovul o, VI, p. 69-70 unde fraza: nos WT MIMOS HAN 34 nocam; HAN 3d 845A4 HAN 35
K5S6d1d1PCTHO este tradusA prin: sau din oamenii do-mnesti -sau din vameei sau din gilletari

loc de forma corectii: sau din cneji sau pentru posada' sau pentru vara/ sau pentru

galeterit, apoi din text se vede cd transcriptorul a omis unii termeni. Tot asa in traducerea
ce Dionisie Eclisiarhul o face, la 1820, actului Trii Romtnesti din 1578 octombrie 20 - la
ASSI, 1088 numele marelui vistier e redat prin Petru, pe cind in original astAzi

se mai pdstreazd din numele aceluiasi un i, deci Constantin e marele vistier.


I Ca de pild in traducerea citatd mai sus, in nota precedent, dup5 actul lui
Mircea cel BAtrin.

3 Asa, de pila, in actul l'Ara Rominesti din 30 iunie 1578 - la ASSI, nr. 1071 -

s-a scris gresit CT044% tata de numele propriu olume - pentru CICTPAM, cuvint - ce

protopopul Radu din judetul Vilcea - care In 1796 e iiartofilax - II traduce prin parte
crezind cd e vorba de c-roatia. La fel in traducerea veche a actului 'Dril Rominesti din
7 august 1578 (vezi facsimilul in Doc. priv. ist. Rom. B, XVI, vol, IV, p. 592, llano ce
este un strbism pentru rsmiio s-a tradus prin locul Gingavului In loc de arie. Tot asa in actul
moldovenesc din 20 august 1643 este prescurtarea rnApocs, dar care nestiind-o ce este

protoereul Mihai Stri1beki, tAlmacitorul actului respectiv, la 23 iulie 1779, o leal


netradusd. Aceeasi observatie exprimat5 mai sus pentru traducerile dasalilor de slovenie
este si pentru unele din traducerile lui Gheorghe Hagi Toma Pesacov (sau Pedestrasescul cum semneaza la 1830 in unul din exemplarele aflate in Biblioteca Arhivelor
statului din Bucuresti: Insemnare a cifltoriei mele Constantin Radovici din Golegti,
tipdrit la Buda in 1826). Asa de pila in actul Trii Rominesti din 3 august 1514 e
Micluoanei, Iupciu, in traducerea din 1847 a lui Gh. Pesacov e Ins5: Micleuf f
lonciul. La fel in actul din 14 decembrie 1517 e u/lampen Hntiti4HAt, deci piaiurile
i luncile, pe cind In traducerea lui Gh. Pesacov e Pliur-elul i luncile. In ceea ce
priveste necunoasterea sensului cuvintului, citez de pileta actul Trii Rominesti din 10
iunie 1550 - la ASSI, nr. 565 - unde in tlmacirea dascAlului de slovenie Chiritd de
la 30 decembrie 1800 naToplii e tradus prin unchi, in loe de vitregi. Tot asa in actul
Tanii Rominesti din 17 mai 1589 - AS Donatii XVII/2 - unde fraza: a $ TIM IlliTAA CIA%
IIi
mis ms Tl
son.kpti
cic npagocriro H itpoTocTito este tradus5.
la 14 septembrie
1779 de -onstantin dasc5-I slovenesc prin: o am hrdnit acei 12 boieri domnia mea cu
dreptate i blindete - in loe de am intrebat. . s. La fel e de pila actul din 20 mai 1624
- loc. cit., Episcopia Rimnic, LIX/14 - unde fraza WT AdCTOM 4TO Cl CO1414 XOTOOM unac-sc xowp$4 orksimilkinom protopopul Radu citat-mai sus o traduce prin s din loe
ce se zice srecer hotarul C5-cAletilor cu hotarul CAzAnestilor i in loc de: din local
unde se intitnelte.
4 Vezi de pila: Lista de monastirile pcimintesti, Sifintul MormEnt, sinaitireqti, sfetagoricefti i Rusmelioticefti - un opis al mndstirilor din Tara Romineasca neinchinate
inchinate: Sf. mormint, mAn5stirii Sf. Sinai, mAnAstirilor de la Athos i din Rumelia,
Anum

f5cut la 1837, la fel: Opis de sineturile monastirei Cozia - f5cut in prima jum5tate a

veacului trecut i Opisu de documentels monastirii Nucetultl - aflate toate trei la Arhivele
Statului din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

4,

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

47

ale mndstirilor, atare opise aflindu-se pentru unele acte slavo-romine

In arhivele din af ara patriei noastre 1.

Este de addugat apoi c cel mai vechi inventar de arhivd ce s-a

publicat este din a doua juma-tate a veacului trecut 2

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

Incheind cu gene. za i formele actelor slavo-romIne intrm In cercetarea elementelor constitutive ale actelor : intli caracterele externe i apoi
cele interne.
Materialul grafic. Materialul pe care se scriau actele In Tara Romlneasc si Moldova era de dou'a" feluri : pielea i lirtia, iar In chip cu totul
sporadic este i piatra.
Pielea. Pe piele
ce In prelucrarea pentru scris este numit pergament
si a cgrui denumire In textele slavo-romlne este KOHCA, Natalia rap r, TEMIITh,
napramim, IldprAMHHT, KOMK 3 1 MEM{flalid 4

se scriau la Inceput in Tara

Romlne-ascA atlt act-ele cu pecetea atIrnatA, en si cele cu pecetea aplicat6.9,

iar din a doua jumtate a veacului XV numai hr soavele solemne 6.

In Moldova Mg cu foarte rare exceptii 7 pergamentul se foloseste pentru

toate actele interne de pind la prima domnie a lui Petru Raree, iar de la
aceastA dat sint serse pe pergament numai actele cu pecetea atIrnat5..
tot pe pergament sInt serse i actele moldovenesti externe destinate
regilor i negustorilor poloni, cit i mnAstirilor de la Athos.
In ceea ce priveste actele private si acestea In veacul al XV-lea se scriu pe
pergarnent ata In Tara Romineasc, clt i In Moldova, iar actul transilvgnean

al episcopului Anastasie de Vad din prima jumatate a veacului al XV-lea,


este de asemenea scris pe pergament.

Pe hIrtie denumit rarig, termen grec slavizat 9, se scriu In Tara


RomineascA pira In a doua jumgtate a veacului al XV-lea atit scrisorile
interne cu caracter de acte, cit si cele cu acelasi caracter destinate brasovenilor i sibienilor, iar dup5. 1458 hirtia intrd In uz i pentru hrisoavele
simple interne.

HIrtia. Actele private IncepInd cu veacul al XVI-lea slnt aproape


toate pe hirtie.

In Moldova, pe hirtie se scriu pira la sfIrsitul primei jumAtti a veacului

al XVI-lea numai actele i scrisorile-acte destinate brasovenilor, iar de la

Vezi In acest sens, de pi1d5, Index 2olkieviensis, alcatuit de Ioan Anastasiu Manoyarda, In 2o1kiev, la 3 ianuarie 1783, aflat fn arhiva cnezilor Radzivill din Polonia, opis
de o importan ta deosebit5, intruclt numai din el aflarn rezumatul documentelor ce a
dus din tara mitropolitul Dosofteiu In fuga sa din 1693. Index 2olkieviensis e publicat
de George Popoviciu In revista Candela, III (1884) i IV (1885).
2 Vezi In acest sens C. D. Aricescn, Indice de documentele aflate in Arhiva Statului
fi nepublicate Inca, In Revista istorica a arhivelor RomInieb), I i II (1874 i 1876).
Vezi D. P. Bogdan, PSR. Cap. Materialul de serie.
4 Vezi cele spuse mai sus In cap. Nomenclatura.
Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 46, nota 2.

Ibidem, p. 46, nota 3.


Cunosc scris pe hirtie numai actul lui Alexandru cel Bun din 11 iulie 1428.
Vezi i Nicolae Gramada, CDM, p. 29.

Vezi D. P. Bogdan, PSI?, cap. Materialul de scris.

www.dacoromanica.ro

48

DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNA.

46

sfirsitul primei jurndtAti a veacului al XVI-lea actele interne Cu pecetea

aplicatd. CIt despre aetele private, acestea se scriu mai toate pe hirtie.
In Transilvania, hirtia este in uz pentru toate actele private.
Fabricatia. Pergamentul se fabrica din piele de animale si istoria
prepardrii lui cunoaste mai multe sisteme. Se folosea pentru prepararea
pergamentului mai mult pielea de oaie, caprd, vitel, miel si ied.
Hirtia se fabrica la inceput din bumbac, de unde si denumirea unei
atare hirtii bombicind iar apoi e hirtia fabricat din cirpe de in. Actele
slavo-romine nu cunosc ins decit hirtia fabricat din cirpe de in, cdci
bombieina nu este In uz in Europa decit pind' la jumdtatea veacului al
X IV-lea.

Calitatea ci originea. Exist In ceea ce priveste calitatea pergamentului


cloud feluri: a) un pergament gros prost lucrat i b) un pergament subtire,
uneori chiar catifelat.
Pergamentul gros era un produs autohton, cel fin la inceput de

import, iar apoi poate si lucrat In tardl.


Hirtia era si ea de elou6 feluri: groas si subtire, iar mai tIrziu

hirtia lucioasd numitd turceasea.


Dupd modul de fabricatie, hirtia era marcatd i nemarcat cea
marcat avind la mijloc un semn numit filigrand. Acest semn are o deosebit
importantil pentru c pe temeiul lui se pot data unele acte lipsite de dat.
Hirtia se importa si abia in veacul al XVII-lea apar si la noi mori
de hirtie.
Culoarea. Culoarea obisnuitd a pergamentului era gdlbuie, uneori ins
pergamentul pentru a prinde foarte bine cerneala se dddea cu o substantd
minerald si astfel se indlb3a p3 Nta ce urma a fi scrisd.
Hirtia avea initial culoarea all* dar cu timpul se ingdlbeneste si sub
aceastd culoare ea apare In actele slavo-romine.
Formatut. In ceea ce priveste formatul In care se prezintd materialul
de scris al actelor. acesta este cel al crii ca in manuscrise , dar pe cind
la manuscrise se rceau apte pentru scris arnindou fetele pergamentului,
la acte se lustruia numai o singur parte, verso rminind nelustruit si folosit
apoi pentru diferite mentiuni contemporane sau posterioare. Acelasi procedeu
al scrisului se folosea si chid materialul de scris era hirtia i aceasta chiar
chid intr In uz foaia dubld 2.
Sulurile. Diplomatica Trii Rominesti cunoaste, dar mai mult in veacul
al XVII-lea i formatul sal citeva foi de pergament sau hirtie lipite sau

cusute In lung una de alta si apoi infdsurate sul, denumirea slavd, fiind
CUITOK"k - al actului. Dar acest format este foarte rar, el liind inftisat
de actele cu data: 30 octombrie 1517 in lungime de 78 cm, 10 iulie
1614
lung de 250 cm, 9 aprilie 1646, 21 mai 1652 lung de 150 cm si
10 iunie 1656 lung de 418 cm, cel mai lung sulg si al lui Constantin .5erban
destinat lui Bunea vistier din 1657 lung de 269 cm.

Vezi mai pe larg D. P. Bogdan, DSR, p. 47.


Cc] mai vechi act ce cunoa0e hirtia dubld este In Tara Romtneascd de la Vlad
Cdlugitrul (vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 48 nota 2).
3 TotuO, de pildd, fatd de actul rus In forrnd de sul: Co6opnoe ynonceune
din anul 1655, sulal Buzectior este neinsemnat de mic, cdci actul rus citat are o lungime
de 309 m, [Hut alcdtuit din 959 fa.5ii (indicatia la Ceaev i Cerepnin, Py coma
naaeoipaq.ano p. 128).

www.dacoromanica.ro

47

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

49

Dimensiunea. Intinderea materialului folosit pentru scris era In raport


dimensiunea textului
Irma dimensiunea materialului de scris era In actele din Tara Romineasca nu numai in raport cu Intinderea textului actului, ci i cu gradul lui
de solemnitate 2.
Palimpsestele. Pergamentele de pe care 's-a gters textul initial i s-a
Cu

scris ulterior un nou text slut cunoscute i citorva dintre actele slavo-

romIne. Aa e de pilda actul lui Mihnea din 6 aprilie 15855 scris pe un atare
material grafic, la fel diata monahiei Eufrosinia din veacul al XVI-lea4, iar
In Moldova actele lui 8tefan cel Mare din 17 martie 1490 O. 20 martie 1497,
cum i actul fals cu data 3 febivarie 14555
Piatra. Diplomatica Trii RomIne0i n-a cunoscut acte serse pe peretii
bisericilor, aa cum de pilda exist in Serbia, nu ins acelai lucru se poate
spune i despre dipIomatica Moldovei, unde se cunoate un act al lui Bogdan
al 111-lea din 8 decembrie 1515 sapat In piatrd pe un stilp din altar, stilp

aflat in partea de miazanoapte


Radautio.

din'auntrul bisericii lui Bogdan I din

Pana. Actele slavo-romine se scriau Cu pana probabil de gIsc5.

denumita moo, foarte rar se IntIlnete i termenul KOHAHAO.

Pensu/a. Aurul lichid pentru initiale, subscriptiei ornamentatie se


aplica cu pensula.

Linierea se ram cu ajutoiul unei rame i a unui obiect ascutit ce


trasa unja In cadrul ramei.
Cernelurile. Pentru grafia actelor slavo-romIne se Intrebuinta de cele
mai multe ori cerneala neagra, sInt !Asa i acte serse cu cerneal'a verde,
foarte verzuie, albastra inchisa aproape neagra, albstruie, albastruie Wind
In verde7. Atit cerneala neagr" cit i celelalte cerneluri purtau denumirea
411101HAO sau MACTNAO.

Vopselile. Pentru grafia invocatiei simbolice, a initialelor, punctuatiei


i a subscrierii denumit'a monograma', iar uneori i a unor cuvinte intregi
din textul actelor slave ale Tarii Romineti se folosea vopseaua roie, denumita KNNOKAd% sau KHHARAPh.

Chinovarul se folosea uneori i pentru unele corecturi; se stergeau mai


ales Cu chinovar proprietati ce nu mai apartineau destinatarului actului.
Abaten i Insl In cancelaria Tttrii Rominesti sint numeroase i aceasta In sensul
c materialul grafic a fost calculat mai mic fan de Intinderea textului, acest fapt fiind
Ins& cunoscut numai hrisoavelor solemne (vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 48, nota 3).
2 Astfel, de pild, pentru luisoavele solemne din Tara RomIneasa a veacurilor
XIV si XV se folosea In genere un pergament de dimensiuni variind lungimea Intre 40
si 50 cm, lar ldtimea intre 30 si 40 cm ; uneori Ina lungimea trecea de 50 cm si ajungea
ping la 70 cm, actul scriindu-se de obicei In lungul pergamentului. Clt despre hrisoavele
simple, acestea foloseau un pergament si o hirtie ce varia ca lungime i l4ime Intre 20
si 30 cm, scriindu-se de obicei In 154imea materialului grafic ca i in Apus (vezi D. P.

Bogdan, DSR, p. 48, notele 4-8).


In Moldova mai toate actele pin cgtre sfirsitul primei jumAt5ti a veacului al
XVI-lea se scriu In latul materialului grafic, iar de la data respectiv5 cind pentru actele cu

pecetea aplican intra In uz un formular deosebit, aceste acte de cele mai multe ori se
scriu In lungimea materialului grafic.
Vezi orig. la ARPR, L/11.
6 Vezi orig. la ASSI, 1497.
5 Vezi D. P. Bogdan, PSR, cap. Materialul de scris.
Vezi o fotografie a actului respectiv la ARPR.

7 Vezi I. Bogdan, DTRB, p. 6-7.

c. 404

www.dacoromanica.ro

50

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

48

In afara de chinovar se mai foloseste uneori i solutia auri. Cel mai vechi act
din acest punct de vedere este al lui Radu ce! Mare din mai 1502 indictionuI
5, iar un act din veacul al XVII-lea mentionat intr-un act din 22 aprilie
1617
pomeneste de un act scris in intregime cu aur, cum de pilda e si actul
marelui cneaz de Kiev Mstislav Vladimirovici, dat pe la 1130 manastirii une
din Novgorod. In diplomatica Moldovei, vopseaua rosie i solutia aur apar
In chip sporadic din veacul XVI 2, in veacul XVII fiind mai multe exemple a.
In afara de chinovar i solutia aur se mai foloseau i alte vopseli in
actele slavo-romine, ca de pilda: verde, albastra i galbe-na 4.
Grafia. In diplomatica slavo-romin alfabetul chirilic sta la baza grafiei 5.
Diplomatica slavo-romina cunoaste toate cele trei etape fundamentale de
evolutie a grafiei: unciala, semiunciala si cursiva, cu sistemele speciale grafice:
prescurtdrile (abrevierile), criptogramele si scrierea unor litere deasupra altora.
Astfel in unciala de tranzitie sint serse de pilda urmatoarele documente moldovenesti: 30 martie 1392, 18 noiembrie 1409, 28 iunie 1411 si
20 decembrie 14146, caci documentele din Tara Romineasca si din Transilvania nu cunosc o atare etapa de evolutie a scrisului. In semiuncial'a sint
serse de pilda actele lui Vladislav I si al lui Dan I, precum i actele moldo-

venesti din 11 februarie, 29 iunie si 4 august 14007. In cursiva sint serse


de pild o Mina parte din documentele lui Mircea cel Batrin, precum
actele moldovenesti din 16 februarie 1424, 11 iulie 1428 si 10 februarie 14298.

Prescurtdrileg se pot imparti in dou mari categorii: prescurtari exprimate prin reducerea cuvintelor si prescurtari infatisate prin reducerea literilor. Prima categorie comporta' reducerea cuvintului prin eliminarea de
obicei a vocalelor si mai rar a consoanelor. Spre a se deosebi de cuvintul
1 Asa, de pildd, actul din 1 aprilie 1551 la ASSI, nr. 574 are: invocatia simbolicd,
E initial, punctele, unele initiale din text si subscriptia In aur, la fel e si actul din 1662
decembrie 3 la AS, Nucet V/5 unde subscriptia i cuvintele sa.F04ICTHII;; snarorkpirkni i
X01:4106HIMM sInt cu aur, rosu i albastru.
3 De pildd, Joan Vodd cel Cumplit semneazd unele acte cu aur.
3 Asa de pildd: subscrierea neautografd In monocondil a lui *tefan Toma

In actul din 28 februarie 1623 la ARPE, Peceti 66; primele 21/2 rInduri din actul

cu data 1674 aprilie 15 la AS, Galata 1114, semndtura lui Moise Movild din actul cu data
5 aprilie 1631 la ARPR, Peceti 68 slut cu rosu. Tot asa, de pildA, subscrierea neautografd a lui *tefan Toma din actul cu data 1623 iunie 25, ibidem, Peceti 67 si cea auto-

grafA a lui Gheorghe *tefan din actul cu data: 20 ian. 1657 de la AS, Peceti 211 stilt
cu aur. In acest din urna act cu aur mai stilt i urmAtoarele elemente: invocatia simbolied, E initial, cuvintele wTIO, Cl, 431, JUG, r?: as, Has,
KST4 u TPOINiCKTH
riwoprti c-ruisati
din invocatia verbald i liititulatie, precum i apat, 1657 si Atluos din datd. La fel In aur

iscAliturile lui Vasile Lupu in actele din 24 martie 1635 si 5 aprilie 1639 (la ARPE,

Peceti, 201 si MIR, 35 237).


4 Vezi pentru cele serse mai sus cu privire la Materialul grafic, D. P. Bogdan,
DSR, p. 46, 49 i idem, PSR, cap. Materialul de scris i Uneltele scrisului.
5 In chip cu totul sporadic si incepind cu sfirsitul secolului al XVI-lea apar in

datele i In subscrierile actelor slavo-romine atit alfabetele latin grec, eft si cifrele arabe,
(vezi mai departe cap. Data i Subscrierea).
Vezi D. P. Bogdan, Emil Ealulniacki i scrierea chirilica la Ronzlni, In
Romanoslavica s, Praga, I (1948), p. 22.
7 D. P. Bogdan, op. cit., p. 23.
lbidem.

Prescurtilrile au la baza originei lor: economia de material grafic i timp, iar


mai tirziu i imitatia. Nu se prescurta once cuvint, ci numai cuvintele cele mai des folosite, asadar nu numai cuvintele cu un continut religios sau legate de religie cuvinte
ce dominau textele feudale , ci i cuvintele profane frecvente.

www.dacoromanica.ro

49

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

51

scris In gra.fie obisnuit, fiecare cuvint scris prescurtat prin reducerea literelor din cuprinsul ski. se Insemna deasupra cu un semn numit dad semn
ce avea diferite forme grafice
o linie dreapt Cu felurite variante sau
linie ondulata, ori o linie In forma de arc. Categoria prescurtarilor prin
reducerea cuvintelor comporta urmatoarele subdiviziuni: 1) trunchierel,
2) sigla2, 3) contraqiune3 i 4) suprascriere4 care ar putea fi numita si prescurta-

rea prin cat sau caturi.

Astfel In prescurtarea prin trunchiere care este cel mai vechi sistem
de prescurtare este de pild prescurtarea t ? pentru cuvintul intreg hymn..
Sigla apare foarte rar in actele slavo-romine si nu am Intilnit-o decit In
secolul XVII si n,umai in data un exemplu fiind urm'torul: ,1""F" <n-kTo
rocnoAnia [anul domnului]>. Ca exemple de prescurtari prin contractiune

pot fi indicate urmatoarele:


niatA, rill. <norm, nonaufi, rOCHOMill'h>.
lar ca exemple de prescurnri prin suprascriere cat, care este si
cel mai frecvent sistem de prescurtare in diplomatica slavo-roming
Ora
urmatoarele: ac, rii, ran., HEN a., mega, REA., Sr, rcti <Acnirh, riumita, rocnoAIIHk, H110,HKTH0111%, ArkC/A10, FI*AM, 81'4001-

acest sistem de prescurtare exista

si

mai tirziu Sri"

WHCI'd>.

regula ca atunci chid erau cloud

vocale identice Intr-un cuvint, cea de-a doua vocal neaprat se elimina din
cuvInt prin suprascriere, ca de pild: ENC, nor*rm, MOW <mu, noro*em, moiro>.
E apoi de observat ca atunci cnd suprascrierea lnsera o singura litera
in cat, de obicei aceasta liter se seria deasupra spatiului dintre penultima

si ultima liter" scrisa In rind, ca de pilda: n din $4111-111 1. A din


In actul moldovenesc din 29 iunie 14325, s-au scris respeetiv:u lntre A si
iar a Intre 4 0 8. Sint si exemple chid litera In cat se seria deasupra
spatiului dintre antepenultima si ultima litera, ca de pild In actul Ta'rii
Romlnesti din 12 aprilie 1490 unde A din oto,TEATE este scris intre c si
K, la fel In actul moldovenesc din 20 decembr-ie 1457 uncle a din rarlin
este In cat deasupra spatiului gol dintre K i H.
Categoria prescurtarilor prin reducerea literelor comporta urmatoarele
11,(11148A

subdiviziuni: ligatura6, monograma' i monocondi18. Ca exemple de prescurtari


1 Lat. per suspensionem
aceasta in sensul cd din cuvintul respectiv nu amine
prin prescurtare decit o parte de la inceputul cuvintului.

Prescurtare ce infdtiseazd un cuvint exprimat grafic numai prin


3 Lat. per contractionem
aceasta in sensul ca dintr-un cuvint s-au eliminat
literile de la mijloc, rdminind numai litera initia1 i final ca de pildd i <sor, dar tot
prescurtare prin contractiune este si atunci ciad prin prescurtare rmin o liter& sav mai
multe de la mijlocul cuvintului, ca de pildd r-k <rocnomlirk>.
4 Lat. per literas superpositas, aceasta In sensul cd dupd litera suprascrisd
in cat urma una, cloud sau mai multe litere.
Vezi actul in Documente privind istoria Rominiei, A, XIV, XV, vol. I, p. 462.
Prescurtare ce se face pentru cloud litere aldturato sau chiar despdrtite de alte

litere insd aflate in acelasi cuvint, abrevierea producindu-se prin reducerea uneia din
literile specificate si aceasta In sensul cd o parte din corpul unei litere dispare prin imbinarea in corpul celeilalte, de pildd in ligatura p+ -k huela literii t se contopeste In bucla
literii p, rdminind astfel numai una din cele doud bucle.
7 Prescurtare ce consta in fEptul cd in jurul literei principale a cuvintului dat,
asadar a monogramei, fie contopite in ea deci i ligaturd se grupeazd restul literelor
cuvintului si a cilror dimensiune fat de corpul literii principale este mult redusa litera
principald avind infAtisarea unei initiale. De pild in monogramele AtimocTriA sosria ,
s sint literele principale.
At

8 Prescurtare ce reprezintd un cuvint impletit in chip artificial schitat dintr-o


singura miscare de condei de unde i denumirea
cuvint ce grdmliticul cAuta s4*

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

62

60

prin ligatura se pot indica urmatoarele inabinari: T + 0, K + y, 0 + *


foarte
des, a + y aproape curent in numele pawl,. In actele Tarii Romineti liga-

tura apare obiqnuit atit in context, eft 0 in cuvintul rocuommk din protocolul final. In actele din Moldova ligatura apare deasemenea In context 0 in
insa in acesta din urma este In ligatura iscalitura domnului,
sau a ispravnicului, ori a grmaticului. Uneori Ina stilt cuvinte intregi exprimate in ligatura, aa de pilda, gramticul Toader al actului moldovenesc
protocolul final

din 26 februarie 1491 10 serie numele 0 titlul In ligatura. Semnalez apoi


0 faptul ca intr-un act moldovenesc din 15 ianuarie 16641 am intilnit in
ligatura cea mai mare parte din cuvintele ce alcatuesc intitulatia. Dar tot
ligatura este socotita i incadrarea unei sau a mai multor litere In corpul
unei singure litere de la ineeputul cuvIntului, ca de pilda % incadrat in K2,
IAN Incadrate in Ks, in, Hi 1 Fro incadrate in K4, o
in 0, * In g8, e in 117.
Sint apoi i exemple de Incadrare a literilor unor cuvinte intregi, de
pilda: 1., A* 0 T a cuvintelor Klx irkr In litera K8. Monograma apare in
subscrierea neautografa a actelor domne0i din Tara Romlneasca, unde caracterizeaza chiar formula respectiva, in monograme fiind exprimate cuvintelet
MHAOCTT/A V 60;KTEA. Subliniez i faptul al In veacul al XVII-lea am intilnit

acte care in monograma cuprind nu un cuvint, ci doua, ca de pilda actul


lui Gavril Movila din 8 decembrie 1619 unde cuvintele mow. i ,uornna stilt
cuprinse in monograma cu liter# principala r . i tot in secolul al XVII-lea

am intilnit acte din Tara Romineasca care au monograma gi in context,


de pilda aa e scris cuvintul twill* in actul din 22 septembrie 16239, iar
uneori 0 gramaticul 10 serie numele In monograma, aa cum de pilda. o face
Paraschiva gramatic In actul ce-1 serie la I. mai 1601. Monograma, apare insa
rar 0 in actele moldovene0i, cum e de pilda in actul lui Petru chiopul
din 31 decembrie 1583, destinat manastirii atonite Hilandar. Acela0 domn

care vine din Tara Romineasca de unde aduce acest sistem special de
grafie 40 semneaza uneori numele In monogram", iar alteori monograma
apare chiar in intitulatia actelor aceluia0 domn11. Un alt exemplu este iscalitura episcopului de Hui, Mitrof an, 0 anume in actul din 20 mai 161712.
Tot aa intr-un zapis moldovenesc de la inceputul secolului al XVII-lea apare

primul cuvint din act

cel de nark

exprimat In monograma". Dar in

Moldova acest gen de pr:ncurtare nu era un element organic al grafiei speciale, ea In actele Tarii Romineti. kg alaturi de monograma printr-o singura
ascund6 cititorului printr-un nor saltAret (vezi si V. Gardthausen, Griechische Palaeographie (GP), editia a II-a, Leipzig, 1911, p. 196.

I Vezi actul la ARPR., Peceti, nr. 72,


I In actul lui Dan I din 3 oct. 1385.

3 Vezi actul din .Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 404.

4 Ibidem.

6 Vezi actele moldovenesti din 25 noiembrie 1440 si 8 septembrie 1457,


Vezi actul moldovenesc extern din 5 iulie 1450.
7 Vezi data actului moldovenesc din 24 aprilie 1487, actul la AS, Cosula, VII
1.
Vezi actul prii Romlnesti din 10 septembrie 1428 din .Doc. priv. ist. Rom., B,

XIII, XIV, XV, p. 321.


9 Vezi actul la AS, Radu Vod6, vol. IV 24.
1 Vezi actele in Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 556 si 560.
n Vezi facsimilul ibid., A, XVI, Vol. IV, p. 605, 641.

13 Vezi actul la AS, Episcopia Hui, XI

1.

13 Vezi actul In Doc. priv. ist. Bom., A, XVIII, vol. I, p. 312.

www.dacoromanica.ro

51.

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

53

liter& principard se intilnete monograma care socotete drept litere principale cloud litere din cuvint poate dat fiind faptul cd respectivul cuvInt

este la origine Intr-adevr alatuit din cloud' cuvinte. Este vorba, In acest
sens de cuvintul KOEKOM ce este exprimat in monogramd, unde literile

principale stilt cei doi K sistem de grafie speciald ce caracteriieazd subscrierea neautograf a actelor domneti din Tara Romineascd, fiind cunoscutd
i actului domnesc moldovenesc extern din 11 februarie 1450, unde monograma apare In findul 1 din context.
Monocondilul apare rar i anume la sfiritul contextului actelor slavoromine, iar uneori chiar la mijlocul contextului in cuvintul
un
Inceput de monocondil are chiar i hrisovul solemn al lui Vladislav I. Dar
unul dintre cele mai remarcabile monocondilii din domeniul grafiei slavoromIne II alcatuete desigur cum scrie Emil Kaluiniacki
subscrierea
din actele lui Stefan Toma de pildd cele din 12 mai qi 1. august 1615 2.

Criptogramas este foarte rard in actele din Tara Romineascd, iar in


cele din Moldova lipsete aproape cu totul. Acest sistem special de grafie
fiinteazd numai In numele grmdticilor i apare pentru prima oar Intr-un
act al Tara RomIneti din 29 ianuarie 1499 4.
Sistemul de a serie unele itere intr-unul sau chiar In mai multe caturi 5
este un sistem destul de frecvent de grafie i apare pentru prima oard In
actul lui Dan I din 3 octombrie 1.385. aici este de subliniat faptul cd atunci
chid se seria In cat numai o singur liter, de obicei aceastd liter ca i
In sistemul prescurtdrii prin suprascriere sau cat nu se seria deasupra literei
dupd care urma In chip normal In rind, ci In spaVul aflat deasupra Intre
cele cloud litere din rind ce o precedau 6, iar chid se suprapunea prima literd
i

Vezi Emil Kaluiniacki, Ruppn.moricHoe nncbmo y Pymuit, in Onnunnonegna


vol. 42, p. 12-13.
2 Ibidem, Cu 2 facsimile. Vezi i actele citate la p. 48, nota 3.
3 Este un sistem secret de grafie In care literile cuvintului criptografiat au o semnificatie deosebit fa td de cea obisnuita": astfel se inlocuesc literele alfabetului chirilic prin
itere ale alfabetului glagolitic sau grec ori se inlocueste valoarea obisnuita a literilor
cu o valoare conventional, ori se foloseste sistemul cifric. In actele slavo-romine criptogramele constau numai din trilocuirea valorii obisnuite, literelor cu o valoare conventionala, cum e, de pilda', in actul citat mai sus din 29 ianuarie 1499, iar alteori numai citeva
itere au valoare conventionald, restul avind valoarea obisnuitk ca de pild cqeii <CTP4H,
In actul din 26 aprilie 1500 (vezi facsimilul in Documente prioind istoria Romniei,B, XIII,
XIV, XV, p. 419). Asa dar in documentele slavo-romine nu sint criptograme complicate,
a.sa cum sint de pilda in paleografiile: bulgarA, sirbA i rus'a (vezi pentru toate acestea
temeinicul studiu al lui M. S. Speranski, Tamionlici, B torocaannnmax m pyccmix
CJIaBFIHCHOft CP14310J1011411,

namfrrnimax nvicbma, Leningrad, 1929).

4 Vezi indicatia la I. Bogdan In DTRB, p. XXIX, nota 1 si la D. P. Bogdan,

DSR, p. 51, nota 2.

5 Acest sistem special de grafie este deosebit de prescurtarea prin suprascriere


prin cat , el fiind folosit numai pentru economia de spatiu,- asadar numai de material grafic. Este imprumutat de p,aleografiile slave din paleografia greac, ca i prescurtarile si ca i criptogramele. Ca exemple citez urmatoarele grafii in caturi: 4.4 deasupra
lui 8015W4 cuvintului Bottom i i din pwArTint in actul Trii Rominesti din 3 octombrie
1385, din camoAolocial. in actul cu_slata: 1406 indictionul 15, AtS din al MOMS
In actul extern din 8 septembrie 1439, At din 414.10,1 in actul moldovenesc din 26 iunie
1437, AS din colAs si din noARoAS in actul din 12 august 1458. Este insil de observat
c'S pe chid In silabele 44, AI, literele s-au scris una ling alta, in ms, S s-a scris deasupra
lui

6 De ex. H din rroote in actul TS.rii Rominesti din 9 ianuarie 1497 (vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 419) este scris in cat deasupra
spatiului dintre r i o.

www.dacoromanica.ro

64

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINX

fit

a unui cuvint aceasta de obiceiu se scria deasupra ultimei litere din cuvintul
precedent'.

Este Ing de subliniat faptul ca pe cind actele din Moldova cunosc


toate cele trei tipuri de evolutie a grafiei2, actele din Tara RomIneasca nu
cunosc dectt numai semiunciala3 si cursiva, iar documentele din Transilvania
sunt scrise Anai toate in cursiv64. Tot asa este de remarcat c. desi
In cancelaria moldoveneasca apare unciala, aceasta nu este insa un element
organic al grafiei actelor moldovenesti, ci un element de imitatie, imprumutat
din manuscrisele epocii. Acelasi lucru se poate afirma si despre semiunciala
ce apare In citeva acte din vremea lui tef an cel Mare, tot( asa si despre
grafia liturgicli din unele acte ale lui Matei Basarab.
Ins studiul grafiei prezint important pentru diplomatic4 numai
atunci clnd se poate fixa o evolutie In forma caracterelor literelor care sa
un punct de plecare i unul de Incheiere, evolutie pug In leghturd i cu ajutorul unor atari forme de litere. Asadar studiul gramticilor actelor prezinta
un interes ce nici cum nu poate fi nesocotit.
Grinticii actelor. In Moldova denumirile sub care ne sint cunoscuti
scriitorii textelor paleografice snt urmtoarele: oypinci.3
asadar denumirea privilegiuluioypits-r. se extinde si asupra grmuticului, rhfiliCA.TEAk6 - scriitor, rpanurruslI7
imprumutat din Tara Romlneasck ce apoi
e biruit de Am4s.k8
luat din cancelariile ruse ale statului Poloniei si de
De ex.: I din rr.scr a actului lui Mircea cel &Win dat manastirii Nucet este scris
deasupra liteeii e din ce, la fe! A din Aeerrp* a actelor moldovenesti din 31 august
15 septembrie 1429 este scris deasupra lui ii din cuvintul precedent 114, tot asa H care
leaga numele ip isaAs din actul moldovenesc scris la 31 august 1458 este scris deasupra
bu i
din &elm, asa ca o lectura superficiala ar putea da forma inexacta' sepae, in loc de
cea corecta Gspa.

2 Astfel in unciala stilt scrise de pilda actele cu datele : 1392 martie 30 (vezi facsimilul in Documente privind istoria Romtnici, A, XIV, XV, vol. I, p. 431), 1409 noiembrie
18 (vezi facsimilal, ibid., p. 437), 1414 decembrie 20 (vezi facsimilul ibid., jp. 442) circa
1415 si actul din 1462 al vistierului Iuga. In semiunciala, actele din 1400 feb. 11, iunie 29 si 4
august (vezi facsimilul ibid., p. 432 si 433), 1408 septembrie 16 (vezi facsimilul ibid.,
p. 436), 1409 aprilie 18 si 7 noiembrie, 1411 septembrie 22, 1421 decembrie 13, 1422
decembrie 25, 28 mai 1470 (vezi facsimilul, ibid., p. 524) si 7 mai 1475, iar In cursiva
este Inca actul lui Alexandru ce! Bun din 11 iulie 1428 (vezi facsimilul ibid.,
p. 451).

3 In semiunciala fiind actul lui Vladislav I, al lui Dan I, mai toate de la Mircea

cel Batrin precum i alte acte din prima jum'atate a veacului al XV-lea.
4 Primul act In cursiva este hrisovul lui Mircea ce! Batrin din 22 octombrie <1409
1413>, vezi si I. Bogdan, DT.RB, p. 26.

5 Nu 1-am intilnit in acte, ci numai in manuscrise, de pilda in pomelnicul m-rii

Bistrita, Gavril vestitul caligraf de la Neamt din epoca lui Alexandru cel Bun este pomenit
ca fiu al lui nascla orpHica (vezi D. P. Bogdan, Pomelnicul mnstirii Bistrita, p. 52, rindurile
17-18). Acelasi caligraf arata in insemnarea manuscrisului ce-llucreaza in anul 1429
minunata evanghelle slavo-greaca de la Oxford
cd textul s-a
s-a sfirsit de mina

lui Gavril monahul fiul uricului Paisie


H CliB91.1101
p?Gma raapTilaa mumaxa
ci74 orptircoaa
poarta
(vezi f. 303 a manuscrisului respectiv). Acelasi titlu
orpsni.
cunoscutul adversar al lui *tefan cel Mare Mihul logofatul, dar nu in calitate de gramatic ci de logofclt al doilea (vezi actul din 4 iunie 1433, la M. Costachescu,
DM, II, p. 650) exprimata apoi aceeasi denumire i in forma romineasca diminutiva:
o$pugen (vezi ibid., I, p. 354, 359 si 362).

Nu 1-am intilnit decit numai in pomelnicul mnstirii Bistrita, privind pe caligraful Gavriil.
7 Apare inca in actele lui Alexandru ce! Bun si apoi i in cele urmatoare, dar sub
*tefan ce! Mare e biruit de diac.
Apare inca in actele lui Alexandru ce! Bun i apoi i in cele urmatoare,

www.dacoromanica.ro

B3

RIICaph

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

de aceeai provenient, iar din veacul al XVII-lea apare

55

spuKaph

format din privilegiul denumit Spluck.


Denumirile sub care ne slut cunoscuti scriitorii actelor Trii Romineti
slut urmAtoarele: rpamerium3 - found slav6 din grecescul ypa.p.p.ccrxoq - cel
mai des folosit, AWrOerrk - formg slavti din grecescul Xoyo06-r% - ce apare

mai rar, in veacurile XV i XVI termenul fiind folosit mai mult pentru
marele logordt, logoflul al doilea i logofflitul al treilea, nu insd acela
lucru se poate spune i pentru veacul al XVII-lea, cind termenul nwroerm
pentru garnAtic este aproape curent 5.

Sint apoi ceva mai rare urmatoarele denumiri: ehMiCATEA6 [scriitoq,


[scriitor Cu mina] - in forma: pSnonHcmtwaro 7, ATIJK119 formA slavd prelucratd din grecescul i(XXOVOq - FINCE11,11 9 [scriitor] - ce mai
apare atit in forma nnen,S" cIt i in ortografia sirbd: mean, n, CAOKOMICATEAK
[scriitor de cuvinte] care e si in forma crtoK on mkt; 13, cnoisompoaTEAK 14 [latocmitor de cuvinte] - transpunere ad litteram a grecescului Xoyop$1011HCATEAK

136-qg ca i sinonimul edu CAOIS0110AONHTIAK

[aezator de cuvinte], acesta

din urm5 fiind adus din Moldova, Soucap-k16 - format din Nulkii, denumirea

privilegiului feudal moldovenesc, iar de origine polon - datorit destinata1 Apare de asemenea pentru prima oar5 in actele lui Alexandru cel Bun.
2 Vezi de pildd actul din 30 mai 1603 (la AS, Neamt, II-6), termenul ins5. exista si
In veacul al XVI-lea.
3 Apare pentru prima call In hrisovul lui Mircea din 10 iunie 1415.
4 Apare pentru prima card in actul lui Mircea din 28 martie 1415.
5 In actul din 11 ianuarie 1617 (la AS, Bistrita, 1 - 16) este norkmeiti Aorzlwr [cel mai mic
logofeit], adica dintre micii dieci, in veacul al XVI-lea apare si In forma rominesca AGIASILTSA

act din 1547 octombrie 20, AS, Episcopia Rimnic CII - 27), Aorzisicr act din- 15-9,
ianuarie 13 (vezi facsimilul In Documente privind istoria Rominiei, B, XVI, III, p. 437).
6 Apare intii In actul din 6 octombrie 1499, de la Academia R.P.R., Doc. CI-3.

7 Vezi in acest sens actele din: 29 ianuaric 1500, textul la Grigore Nandris, Documente
slavo-romlne din meinetstirile Muntelui Athos, Bucuresti, 1936, p. 38 si facsimilul la p. 301,
13 decembrie 1500, la Arhivele Statului Bucuresti, Peceti, Tara RomineascA, nr. 5, 24 mai

1501, ibidem, Sectia istoricd, Tara Romineascd, nr. 127, 19 iunie 1502, ibidem, nr. 130.
Vezi, de pild, actele din: 13 septembrie 1494,1a Academia R.PR., Doc. XCV-8,
21 ianuarie 1500, la Arhivele Statului, Bucuresti; loc. cit. nr. 122, 21 noembrie 1504, ibidem,
nr. 138, 29 iunie 1508, ibidem, nr. 158, 1 noembrie 1508, ibidem, nr. 177, textul la Alexandru *tefulescu, Metnastirea Tismana, Bucuresti, 1909, p. 211, 28 iulie 1510, textul la
Alexandru *tefulescu, Documente slavo-romlne relative la Gorj, p. 69, 30 <iulie-august>
1511, la Arhivele Statului Bucuresti, loc.cit. nr. 178, facsimil In Doc. priv. ist. Rom., B,XVI,
I, p. 250, 27 iulie 1512, la Arhivele Statului, Bucuresti, loc. cit. nr. 185, 8 mai 1514, ibidem,
tir. 199, 14 decembrie 1514, ibidem, nr. 204, textul la Alexandru *tefulescu, op. cit., p. 77,
9 Vezi, de pilda, actul din 24 octombrie 1513, la Arhivele Statului, Bucuresti loc. cit.
nr. 198, facsimil in op. cit., B, XVI, p. 264. Asa isi spune uneori i Udriste Nsturel
(vezi de pilda actul scris de el la Arhivele Statului Bucuresti, Episcopia Arges, XXXII-3).
Vezi de pildd actele din 15 martie 1544 la Academia R.P.R. Doc. XL-25 si 5 aprilie
1548, ibidem, CXXXVI-136.

Vezi, de pildrt, actul din 8 mai 1547 la Alexandru tefulescu, op. cit., p. 124.
Vezi, de pildg, actul din 25 iulie 1526, la Arh. St. Buc, Sectia istoricA, nr. 292.
13 Vezi, de pild, actul din 12 mai 1529,1a Arhivele Statului, Bucuresti, loc. cit, nr.
323, textul la Alexandru*tefulescu, MAn'a'stirea Tismana p. 221 si idem, Documente slack,romlne relative la Gorj, p. 93.
Vezi de exemplul actele din : 29 septembrie 1512, la Arhivele Statului Bucuresti, loc. cit, nr. 189 si 10 iunie 1525, textul la Alexandru Stefulescu, op. cit., p. 85.
Vezi, de pild, actul din 12 iulie 1535 la Arhivele Statului, Bucuresti, loe. cit.
nr. 410 bis 0 facsimil in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, II, p. 469.
Vezi, de pild, actele din: 2 iulie 1538, la Arhivele Statului, Bucuresti, loc. cit.
nr. 459 si 27 august 1547 la Grigore Nandris, op. cit., p. 73.

www.dacoromanica.ro

56

DIPLOMATICA SLAVO-RONOla

54

rului actului este [meal% [scriitor] ce se afld in actul extern al lui Vlad
Dracul dat la 8 septembrie 1.439. Dintre toti aceti termeni cel mai frecvent
este diac. Am intilnit apoi uneori i cumularea denumirilor, ca de exemplu:
p8Konimmimaro Tb/Aop rpaiturmci [3criitorul cu mina Tudor gramatic] sau:
ClalIIICATEA so,* rpalaTim 2 [scriitor Badea gramAtic] i chiar mai larg, ca
scriitorul Tudor griimeitic 3.
de pild
Iar dup ce grilmaticii la inceputul veacului al XVI-lea se impart in sinul
dup atributii
in mari i mici, mai apar: Amami ATrmik 4
cancelariei
[diac mic], exprimat i In formele: ii MUM Aurau,m 5 [ntre diecii mid],
TIawkrk [cel mai mic intre dieci] imAll
AidAil AH1411,16, AlallIffil in
rpm 8 [grmatic mic].
Sint insd i destule acte slavo-romine in care gegmaticul actului nu poa.rt
nici o denumire, iar destul de rar se intimpl i faptul ca un act BA fie scrls
de o persoana strilin4 cancelariei domneti,9 fapt ce dovedete CA' meteugul

scrisului era destul de r5spindit.


In ceea ce privete Inserarea numelui grmticului, in actele Trii
Rcmincti acesta apare numai cu nurnele de botez. Nu ing acela lucru i in

Moldova unde In veacul al XV-lea grmAticul cind e la inceputul slujbei,


pune uneori numai numele de familie sau de botez, pentru ca mai tirziu, dupti

ce s-a fixat In slujb, s5-i adauge 0 al doilea flume".


Incepind din vcacul al XVI-lea, unii dintre gramdticii barini \dinTara
Romineasc i Ingaduie BA' adauge dup numele de persoand i adjecticul erAirhu

0 tot din acela veac apare uneori atit in Tara Romineasc5, cit 0 in Moldova
precizia locului de origine al grmticului 12,
In actul din 9 decembrie 1505, la Arhivele Statului Bucuresti, loc. cit., nr. 1462 In actul din 1 aprilie 1513, la Arhivele Statului, Bucuresti, loc. cit., nr. 197.

3 In actul redat in traducere in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, I, nr. 29, p. 35.

4 Vezi de exemplu actele din: 20 mai 1568, la Academia R.P.R., Fotografii, doc.
111-9 si 22 august 1575, la Arhivele Statului, Bucuresti, ms. 710, fila 679.
6 Vezi actul din 10 ianuarie 1566, textul la Alexandru Stefulescu, op. cit., p. 154.
Vezi actele din: 10 ianuarie 1538, textul la Alexandru Stefulescu, Maneistirea
Tismana, p. 228 si 9 august 1555, la Arhivele Statului, Bucuresti, Sectia istoricA, nr. 606.
7 Vezi actul din 6 mai 1519 la Academia R.P.R., Fotografii, doc. III-10.
Vezi de exemplu actul din 10 mai 1608, textul la Grigore Nandris, op. cit., p. 83.

9 Asa, de pild, actul Trii Rominesti din 8 septembrie 1492 (facsimil in Doc. priv. ist.
Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 383) este scris de clucerul Radul, cel din 5 iunie 1494 (tacsimil,
ibidem, p. 389), de fostul clucer : Radul al lui Fura, actul din 21 ianuarie 1519 (facsimil, ibidem,
B, XVI, vol. 1, p. 288), este scris de Badea Postelnic (sap* nee rimurc
laic [Badea postelnic

care a scris]), actul din 13 noiembrie 1566 este scris de podarul troe. Tot asa actul moldovenesc din 3 martie 1597 (la AS, N.A., XXVII) este scris de fostul vistier loan Sandro.
10 Asa, de pild, Mihail Otel apare !tali numai cu numele de familiei Otel (vezi actele
din 21 aprilie si 13 iunie 1436), iar apoi i cu numele de botez (vezi actul din 7 decembrie
1436), la fel Tador Prodan la inceput apare numai cu numele de botez (vezi actele din
14 mai 1443 si 29 noembrie 1443) si mai apoi cu numele tatillui (vezi actul din 14 ianuarie
1447 si cel din 20 iunie 1453).
Vezi in acest sens de pildA actul din 5 septembrie 1568 scris de batrtnul Vilcul,
la fel actul din 9 septembrie 1568 scris de btrinul Stepan (facsimil in Doc. priv. ist.
Rom., B, XVI, vol. III, p. 511), tot asa actul din 20 mai 1595 scris de batrtnul Dragomir,
iar cunoscutul Stan logoLitul din Savesti insemneazd si el uneori b5trinetea sa (vezi de
pilda actul din 19 aprilie 1619
In facsimil ibidem, B, XVII, vol. III, p. 705).
la Asa de pild4 btrnul Vilcu precizeaza in actul din 5 septembrie 1568 ca este
din satul Pogonesti, Stan grilmticul care serie actul din 14 februarie <1569> (facsimil
ibid., B, XVI, vol. I I l,p. 521) este din 5cheoastri, Virnava care scrie actul din <11> septem-

brie 1569 este din Preutesti, Serban care serie actul din 30 august 1570 (facsimil, Doc.
priv. ist. Rom., B, vol. III, p. 543) este din PAduresti. Tot asa, pentru Moldova, acel

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

57

In veacul XVI, gr'mticii din Tara RoMineasd introduc i ei, dup m od el


moldovenese, precizarea, uneori, a filiatiunii 1 sau a gradului de rudenie
Cu marele logof t 2, cu logoftul al doilea 3 sau cu un grmtic cunoscut 4. Din
acelai veac In Tara Romlneasca unii grmtici ce se socoteau foarte iscusiti
In muna' Ii iau lngaduinta de a trece dupd numele de persoan i adjectivul crisA,Ea 5 ce e reproducerea slav a cuvintului grecesc Trou8ocZog care

Ins nu totdeauna justifica adjectivul respectiv 6.


Actiunea a scri este exprimat in actele Trii RomIne0i din veacul
al XV-lea prin verbele acmicam i RI4CATH la timpul aorist sigmatic
de tip nou (afcork) de obicei In form personal cInd numele grmticului
era precedat de pronumele personal 53'it aadar Flema); , lunar ; cind insa
grmticul lipsea, forma e cea prescurtat imc, deci complef: MICA CM
[s-a scris], iar cind grmticul e prezent, dar lipsete pronumele specificat,
exprimarea este de asemenea impersonal: une
complet rmcn [a scris].
In pragul veacului al XVI-lea apare alturi de EIHCATI-1, HAllfl'hTATH
ce propriu-zis Inseamn a incrusta, a sculptatermen ce devine apoi destul
de frecvent.
Tot In veacul al XVI-lea mai apar uneori: HAMICATI-1, C5OKOPl3tiliC5TI1
[a serie cuvinte], CAOROFIOAMHTH [a aeza cuvinte], M535TH [propriu a
unge] i In grafiile: 8MA3ATil i WA1413Aril 1-134141T4TH
sinonim lui HASiva care serie actul din 16 iunie 1589 este din Birlad: cmia spnAlai ; Gheorghe care serie
actul din 1594 martie 28 este din Dorohoi: l'Icaprii AoroxoNtimisk-Pe-ntru gramaticii veniti

din tari strine sd se vada p. 56, nota 2.

Astfel, de Oda, gramaticul VIlcul care scrie actul din 20 ianuarie 1580 precizeaza
ea' e fiul nnm ii4irS4oR [al popii Neagul], Neagul care serie actul din 23 mai 1586 (vezi facsimilul in Docume- nte priVind istoria RomEniei, B, XVI, vol. V, p. 656) e fiul lui Gotita paharnic. Dar

In exprimarea filiatiunii gramaticii actelor slavo-romine nu pastrau o norma, ci scriau forma


flexionara aa cum le venea la Indemind, mai ales diecii din Moldova. Astfel daca in actele
din Tara Romineasca sufixul posesiv -on sau-in reprezintd deseori filiatiunea (vezi actul din

3 septembrie 1568, cel din 20 ianuarie 1580, actul din 23 mai 1586
facsimilul ibid.,
B, XVI, vol. V, p. 566 i cel din 18 iulie 1587), iar din veacul al XVII-lea alaturi de
forma romineasc a genetivului posesiv apare uneori sufixul posesiv -Hq, din Serbia ori
mai probabil adus de la Kiev de Udriqte Nasturel (vezi niart;pmosm4 in actul din
1625 februarie 8, iwitimmomm, in actul din 30 august 1634, r1tjriwnq In actul din 3
martie 1645, pkOnoiiim in cel din 22 aprilie 1646, CT4FIHORH4 in actul din 24 aprilie 1646,
A-MCp1,1111,1 In actul din 13 ianuarie 1659). In Moldova
coapirom in cel din 26 februarie 1661,s
mi (rimAOSMI,
i
vom -intilni alaturi de vechile sufixe poses-ive slave
AS4HH
KO3MHH
011HH
HO)MO514.1
np0Ad110[01.1, RA44i,PIHN
i fg (AtAA4111) la unele -qi acelea-i
aceasta- din veacul al XVI-rea a-tit alternanta sufixelor indicate cit
persoane
*i forme rominizate. Astfel avem: nna,sospinu i lindAhlKa , IIPOMN0111,1 i npomu,
11,1

1103M0014

soru

i60MOR114

MMII8

i MMLIERH4

2 Ksa de pilda diacu-1 mic fiadul care -serie actul din 9 februarie 1598 este fiul lui
Laudat fost mare logofat, micul gramatic Mircan care serie actul din 12 octombrie 1609
(vezi facsimilul ibid., B, XVII, vol. I, p. 746) este fiul marelui logofat Lupu.
3 Aa de pilda Dumitrwo care serie actul din 26 iunie 1619 (vezi facsimilul ibid.,

B, XVII, vol. III, p. 714) este fiul lui Paraschiva logort al doilea.
4 Ap de pild Stan care serie actele din 9 ianuarie i 13 mai 1610 i 18 martie
1628 (AS, dep. Filipescu, 25) este nepotul gramaticului Stan cel Batrin din Saveti.

5 Aa 1i spune, de pila, grmaticul Stoica $erbanovici care serie actele din 25


iulie, 30 august, 23 octombrie i 25 noiembrie 1634; Ghica care serie actul din 28 mai
1635 i Tudor care serie actele din 25 februarie 1634 i 17 mai 1636.
De pi10, omisiunile din actele citate in nota 5, serse de Ghioca i Tudor.

www.dacoromanica.ro

58

DIPLObIATICA SLAVO-ROMINX

tlirkT4T11
toate exprimate
HiltlpitTATH 1 1111CATH

56

in acelai aorist, frecventa insa ramine pentru

In Moldova insa se pastreaza termenul clasic IIFICATH exprimat


deseori in acelai aorist insa in forma impersonala: MICA, iar uneori i In
perfect compus, aceeasi forma.
Originea gramaticilor ne-o arata deseori chiar gramticii inii. Astfel
primii gramatici ai actelor din Moldova i Tara Romineasca au fost straini,
aceasta ca i in toate rile unde limba de stat era alta decit cea a poporului1.
lar minuirea de obicei corecta a limbii In care scriau actele nu poate
cred
decit sa intareasca supozitia exprimata
Adaugind la aceasta i aspectul grafiei din actele lui Vladislav I, Dan I
Mircea cel Batrin ce seamana mult cu cele din hrisoavele bulgare scrise
in cursiva3 ar ingadui presupunerea ca primii gramatici ai actelor Tarii
Romineti au crescut sub inriurirea colii bulgare. La fe! pentru Moldova:
actul de pild al lui Roman Musat din 30 martie 1392 este scris de un gramatic
format In cancelaria slava a Poloniei 4, iar citeva alte acte slut scrise de gramatici crescuti in cancelaria Tarii Romineti 5.
Dar indat ce cancelariile slavo-romine s-au temeinicit, iar cultura
slav a prins radacini puternice in manastirile patriei noastre, gramaticii
au inceput sa se instruiasca in arta scrisului la inceput in pomenitele manas-

tiri, iar apoi i in colile ce trebuie sa se fi infiintat i activat in sinul cance-

lariilor Moldovei i Tarii Romineti. Dovezile ca lucrurile stau aa slut urmatoarele: unii dintye gramtici slut fii de fete bisericeti, crescuti in manastiri
ori formati de apropiatii lor care invatasera mai inainte meteugul scrisului

in manastiri, iar altii slut fii7 sa unepoti 8 de: gramatici, logofeti al doilea,

De pildA, In cancelaria slavA a Raguzei erau italieni pinA la sfirsitul veacului al

XV-lea (vezi St. Stanojevici, Oryguje o cpucHoj gunnomaTuull [Studii de diplomaticA sirbA],

in raac cpucHe upamescice Aisauemuje Apyru paapeg, CV (1923), p. 55).


2 Vezi In acest sens, de pild pentru cancelaria Tiara Rominesti actul lui Vladislav
I, al lui Dan din 1385 octombrie 3, ale lui Mircea din 1387 iunie 27, 11 mai 1409 (vezi facsimilul In Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 317) si 28 martie 1415,
iar In ceea ce priveste cancelaria Moldovei vezi actele din: 30 martie 1392 (facsimilul
ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 431), 18 noiembrie 1393, 28 noiembrie 1399, cel al lui Iuga
destinat lui Braia si actul lui Alexandru cel Bun din 14 aprilie 1411.
8 Vezi pentru comparatie plansele 2, 4 si 6 din lucrarea lui G. A. Ilinski, rpamonl
6o3iepcxux uapett, Moscova, 1911.
4 SA se compare actul respectiv cu cel al lui Vladislav Iagello din 27 ianuarie 1388
In facsimil la I. Bogdan, Album paleografic moldovenesc, pl. 1.
5 Asa slut, de pildti, actele din 4 august 1400, 7 ianuarie 1407, 16 februarie 1424 si
10 februarie 1429.
Asa e, de pildA, Vilcul fiul popii Neagul, care serie actul TArii Romtnesti din 20
ianuarie 1580, iar In Moldova ounoscutul diplomat Mihul logortul, frate cu gramAticul
Toader, slut amindoi fiii protopopului Iuga, la fel Jurj Ioilovici este fiul protonopului Ioil,
care apoi isi serie numele tatAlui i prin Vlcidica
tot asa Ivan sau Ivanco Vladicin
din
vremea lui Stefan cel Mare este fecior de Vla-clicd.
7 Asa, de pildA, gramAticul Mircan care scrie actul din 12 octombrie 1609 (vezi
facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 746) este fiul marelui
logoft Lupu, Radul care serie actul din 9 februarie 1598 este fiul lui LAudat fost mare
logoMt, Dumitrasco care serie actul diu 26 iunie 1619 (vezi facsimilul ibid., B, XVII, vol.
III, p. 714) este fiul lui Paraschiva logoft al doilea. Tot asa In Moldova Isaia Gardovici
este fiul grAmAticului GArdea din primul deceniu al veacului al XV-lea, Ivasco Brataievici

este fiul lui Brateiu logoRit de sub Alexandru cel Bun.

Asa, de pildA, e Stan care serie actele din 9 ianuarie (vezi facsimilul ibid., B, XVII,
vol. I, p. 750), si 13 mai 1610, nepotul grdmticului Stan cel BAtrin din SAvesti.

www.dacoromanica.ro

67

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

59

mari logofell sau ai dasailor care instruiau in scolile respective domnestil.


Aadar din cele exprimate reiese c uneori metesugul scrisului se motenea.
Este frig de adAugat faptul c i dupA temeinicirea cancelariilor tdrilor

romine apar dieci stalini, dar aceasta in chip sporadic 2


Uneori gramdticii li scriau numele prescurtat fie prin reducerea cuvintelor 3, fe prin reducerea literelor 4, iar titulatura de gramAtic In actele Trii
Rominesti de obicei se exprima prescurtat 5, fapt ce se intilneste i in Moldova,

dar destul de rar 6.


In grafia actelor, gr6m5ticii isi Ingaduiau unele libertati, ca de pild:
transpuneau din limba slavg. In limba romin i invers unele nume de persoane7 i de locuri8, introduceau elemente romineti In lexic, morfologie
Acesta era, cred, de pilda, rolul dascalului Musat care scrie actul Tarii Rominesti
din 3 mai 1595, iar in Moldova este loan Dascalul din actele lui Stefan cel Mare.
2 Asa Milt, de pilda, In Tara Romineasca: Stan din tara Sirbeasca. WT cpueva

care scrie actul din 28 octombrie 1568 (la M1B, fondul Brincovinesc, mosia Macesurile, nr. 1)
tot el scrie i actele din 27 august 1571 (vezi facsimilul Doc. prio. ist. Rom., B, XVI, vol. IV,
va scrie i actul lui Matei Basarab
p. 512) si 28 iulie 1572 si tot un sirb PaAsirk cinstiwk

din anul 1649 dat manastirii Ivir. Tot din Serbia vin grilmatici si In Moldova ca, de

pilda, l'auprit cpsetni [Gheorghe Sirbu], care _aerie actul din 10 octombrie 1454, Maw
cp-ksniiii din cancelarla lui Bogdan al III-lea sau HSU Cpl. CANA Care serie actul din 11

mai 1540 (la Arhivele statului Iasi). Si tot gramatici strini sint In tara Romineasch de
pilda: Calcio care serie actul din 17 noiembrie 1431 (vezi facsimilul ibid., B, XIII, XIV,
XV, p. 334), Coica care serie actul din 23 august 1437 (vezi facsimilul ibid., B, XIII,
XIV si XV, p. 338), Caloiana care serie actul din 15 iulia 1475, iar un moldovean
scrie actul din august 1596 (M1B, 897).

3 Asa, de pilda, Tudor spudei i scrie numele in forma TsA, la fel procedeaza cu numele

sau gramaticul moldovean Teodosie v 4c al actului din 6 aprilie 1621 (la AS, ms.
543, f. 13) si Apostol Tecucianul, gramaticul actului din 14 mai 1663 (AS, Ep. Hui, L(X/13)

care Ii exprima numele de origine prin TIK


4 Asa, de pilda, gramaticul actului 1ui Stefan cel Mare din 26 februarie 1491
exprima numele in ligatura.

5 Dar numai perttru denumirile rPlAttITHIM iaoroe IT% exprimate prin rpam i nor .

Asa, de pilda, Apostol Tecuceanul In actul citat In nota 3 de mai sus serie
pentru g_pws.wk.
7 Astfel stilt transpuse din slava In romina de pilda onomasticile: iapoon in actul
Tarii Rominesti din 10 septembrie 1428 (vezi facsimilul in Doc. priv. ist. Rom., B,

XIII, XIV, XV, p. 331) fata de

tapvionott

in actul din 1 decembrie <1425>, TtipcSA

actul din 10 februarie 1461 lata deTspwril din actul cu data 20 septembrie 1659 SApinpri
In actul din 31 iulie 1487 (vezi facsimilul ibid., p. 372), fata de sapHipia in actul din
28 iulie 1472. -In Moldova: Atingicana in actul din 17 februarie 1438, fafa de 4011.111044A

In actul din 20 decembrie 1437, wsmiT4Tt In actul din 21 august 1438, fata de
zSmmrarwai in actul din 5 martie 1438. Sint transpuse din romina in slava de pilda: In
Tara Romfneasca: irk Apdau in actul din 2 ianuarie 1452 fata de Km% in actul din 1 august
1451, It pAntecnii In actele din 3 iunie 1493 (vezi facsimilul ibid., p. 385), 1 aprilie 1497

(vezi facsimilul ibid., p. 405), 6 octombrie 1499 fata de KPAHOHICKSA din actul scris la
31 iulie 1487. lar in Moldova, de Oda: orilrorp*Hineh
cuvint romInesc, dar in sufix
slay In actul din 24 iulie 1436 (vezi facsimilul A, XIV, XV, vol. I, p. 161),
lata de oral-Grp-born% in actul din 29 iunie 1433 (vezi facsimilul ibid. p. 122).
8 Astfel sint transpuse din slava in romina de pilda urmatoarele topice: xcifiu,sa
In actul din 3 aprilie 1480 (vezi facsimilul ibid.,B, XIII, XIV, XV, p. 360) fata de ammo

In actul din 16 iulie 1472, iar In Moldova: HAWILUI,H In actul din 15 septembrie 1448, fata
de 114H :OH I.11 in actul din 18 februarie 1428, 60314 HIH in actul din 24 august <1436> fata

de 6031drit In actul din 5 martie 1446.

Sint transpuse din romina

In

slava de pilda: mensmo In actul moldovenesc

din 7 decembrie 1436 (vezi facsimilul Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p.
www.dacoromanica.ro

60

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

68

i sintax61, exprimauuneori

sentimente personale 2, se fdleau cu iuSeala


Cu care scriau 3, foloseau cuvinte strine limbei cancelariei 4. Alteori comiteau
chiar abaten i de la formular cum am Intilnit la unii grAmtici moldoveni
care scriu In aceeai zi mai multe acte 5
abaten i ce lug nu erau socotite
ca dgunltoare autenticitSii actelor.

Ca aspect, scrisul grmticilor slavo-romini se Inflieaz In genere


unii dintre ei chiar exceleazd In caligrafie.
Este Insg.6' de remarcat faptul c" ductul grdmticilor din Tara RomI-

cites i frumos

neasca este de obicei destul de variat, pe chid cel al grmticilor din Moldova
este mult mai putin variat, iar In vremea lui Stefan cel Mare devine aproape
uniform.
Munca grAmticilor slavo-romIni, ca i cea a oricgrui, om las de multe

ori de dorit i cuvintele: greelile copitilor slut atit de dese In manuscrise, ca de once ne-am interesa In text noi trebuie neap6rat s pomenim

exprimate de neuitatul paleograf


slut pe deplin valabile i pentru munca grdmticilor

de existenta lor i s4 le avem In vedere 7

rus A. I. Sobolevski
slavo-romlni.

In studiul nostru: Din paleografia slavo-romind am analizat pe larg atit


greelile clt i multiplele lor cauze 8, aa c aici dam numai o enumerare a lor,
adaugind i elementele ce lipsesc In studiul pomenit. Greelile gramaticilor

se manifesta prin: 1) repetarea unui cuvint, a unei silabe, a unui sunet, sau
a unui semn grafic, intervertirea literelor intr-un cuvint, grafierea unui cuvint,
sau a unei litere in locul alteia, omisiunea unui cuvint, a unei silabe, a unei
fatd de /111.1H3dItH in actul din 24 aprilie 1434 (vezi facsimilul in Documente
privind istoria Romlniei, A, XIV, XV, vol. I, p. 463) si tot intr-un act moldovenesc, din
469)

24 februarie 1442 stoiSmizni, fatd de6-45Al H.H In actul din 19 iulie 1428.

1 D. P. Bogdan, Caracterul limbii tertelor slavo-romine, Bucuresti, 1946, p. 25-43;


idem, Glosarul cuvintelor romlnegti din documentele slavo-romine, 'Bucuresti, 1946.

Asa de pildd in actul Tdrii Rominesti din 1574 (la AS, Mitropolia Bucuresti,
IV/2) gramdticul indurerat serie
CAMOCTI. nova ciro Snutp.urs c-kmp
[dulceata acestei
lumi o nimiceste moartea].
3 De pild, grd'mdticul Neagoe noteazd cd scrie sp-kao [iute] (vezi actele serse de
el la 4 august 1615 la ARPR, DCXXI/246 si 28 noiembrie 1616, loc. cit., DXCII/221).
De pildd ammo pen tru msrumiika in actul scris de Stoica Serbanovici la
25 decembrie 1634 (copie la //), HAHL3 in actul scris de acelasi la 10 iulie 1637 (ARPR,
XLIII 25) cuvint ce 1-am intfInFt i in alt act a cdrui indicatie bibliograficd ins
Imi scapd, cuvintul ucraineanMORHTH exprimat prin: 4TO ca mo on. in actele serse de
grAmdticul Dumitrasco la 3 decembrie 1663 (AS, Nucet, V/5, ARPR, XCW/10).
5 Asa de pildd grdmdticul Tador ce scrie in ziva de 21 decembrie 1452 cloud
acte, In al doilea (la M. Costdchescu, DM, II, nr. 117) elimin6 u span% aro de dupd Isom
nplocandsa, tot asa grdmAticul Toader ce serie la 9 ianuarie 1490 cloud acte, in al doilea
(ce] de la I. Bogdan, D.FM, I, CCI1I) eliminA cuvintele
i n4ivc4naK4 fat de 4145.0

mirk, la fel in cel al patrulea act scris de Teodor la 15 martie 1490 (actul, ibid.,

sub nr. CCXV) slut eliminate cuvintele: nopuatau pentru .parcalabii de Bolin i Orhei
precum

numele Ion pentru Secar

cuvinte ce apar in celelalte acte serse de

acelasi grannatic. Asadar oboseala Il fdcea pe grdmtic sa feed atare suprimdri din
formular.
6 Vezi, de pildd, actele lui Vladislav I, cele din: 1385 octombrie 3, 19 iunie <1421>
(in facsimil In Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 325), 17 noiembrie 1432,
25 iunie 1436 (vezi facsimilul ibid., p. 336) si cele moldovenesti reproduse de
I. Bogdan in Album paleografic moldovenesc, plawle X, XXVII, XXIX, XXX,

XXXIII, XXXVI, XXXVIII.

7 Vezi Caammo-pyccuan naneorpminin. JIeRgini A. 14. Co6oueecuoro, 'maim


2-e, St. Petersburg, 1908, p. 99.
Vezi D. P. Bogdan, PSR, cap. Grefelile.

www.dacoromanica.ro

59

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

litere sau a titlei, scrierea de prisos a unei silabe san a unei literel, cele mai
de seama igregeli fiind Insa cele din data 2.i tOt intre grqelile gramaticilor
intra i acele acte socotite In dublu exemplar unul dintre acte fiind grqit 3 ;
la fel se explica i acele Inceputuri de acte aflate pe una din cele doua foi
ale unor acte 4.

Gramatici specia/i pentru anumite categorii de acte nu existau,


aceimi dieci scriau toate actele slave ce emanau din cancelariile domnilor

tarilor romlne 5.
Uneori msA, data fiind personalitatea destinatarului, actele se scriu chiar
de eful cancelariei domnegti, dar aceasta numai In pragul veacului al XV-lea6.
Numrul gramticilor la un singur domn i Intr-un singur an era destul
de mare ; astfel Vladislav al II-lea are In 1451 cinci gramatici 7 la fe! Ili

domnul moldovean Alex'ndrel are cu un an mai tirziu acelai numar de


pisan i 4. Acest lucru este pe deplin explicabil, daca ne gindim la faptul ca
nevoile i relatiile cancelariei domneti erau destul de Intinse pentru ca grija
lor a fie lasata pe seama unuia sau a doi dieci.
In veacul al XVII-lea, chid actele scrise In limba romina devin din ce
In ce mai dese, unii dintre grainaticii domneti scriu de-a valma atit acte
domneti, cit .1 zapise atit acte In limba slav, cit i acte In limba romIn5.1.
La cele spuse In lucrarea indicata mai sus sa se adauge i greselile datorite
virstei gramaticului, asa de pild. Eremia Bseanul care activeaza din 1581 (vezi lista
gramaticilor moldoveni intocmita de Nicolae Gramada In CDM, p. 213) In actele ce le
serie la 12 iunie 1617 (AS, Saya Iai, XLVIII/1), 1620 si 1621 februarie 25 (ARPR,
CCXLVII/23 i CLXXXV/156) are destule greseli scrisul fiind i tremurat. Acelasi
lucru infatiseaza i gramaticul Corlat care serie actul moldovenesc din 15 aprilie 1639
4M1B, 35 237).

Vezi mai departe cap. Data.

3 Asa stilt, de pilda, actele Tarii RomInesti din 10 septembrie 1539 la ARP.R,

LXVII/210 si 211, cel de sub cota 210 are greseli ca 1154 In Ice de TtITSA chiar in numele
destinatarului, s-a omis noTpSe numele unui alt destinalar. Tot asa actele din 12 decembrie 1591 la AS!, 1466, provin de la Episcopia Rimnic, XXIX/6 si 7 data In cel
de sub nr. 6 nefiind pusa la locul ei s-a scris apoi nr. 7. La fel zapisul moldovenesc din
29 septembrie 1593 (la AS, Neamt, XIX/1) are pe f. 2 acelasi- zapis, dar intrucit nu s-a
inceput zapisul cu numele celui care vinde cum era formularul, s-a scris din nou prima

variant& n-are nici-o data. Si tot asa e si actul domnesc din 19 februarie 1617 (AS,
Galata, IX/2) care pe o fill are un act din 18 febr. 7125, iar pe alta unul din 19 febr.
7125
aici omisiunile din formularul actului scris la 18 febr. au 'ant ca sa se serie
un non act In ziva urmtoare.
Vezi in acest sens de pilda actul Tarii Rominesti din 25 aprilie 1569 (la AS!),
actul moldovenesc din 8 mai 1581 (la Gh. Ghibanescu, Surete qi izvoade, XVIII, p. 146),
cel din 13 iunie 1616 (la AS, Bisericani, IV/15) cum i actul din 5 mai 1624 (ARP.R,
XIX/69).
5 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 54 si idem, In CDM, p. 9-10.
Vezi idem, DSR, p. 54.

7 Ibidem, p. 55 si nota 2.
8 Vezi si cele serse de N. GrAmada In CDM, p. 22, lar In sensul celor spuse
-mai sus sa se rectifice si cele serse de mine In CDM, p. 10, fapt de altfel semnalat
de N. Gramada, In CDM, p. 22, nota 6.
9 Vezi, de pild, actul Tarii Rominesti din 22 septembrie 1623 (la AS, Radu

Veda, IV/24) scris de Serban logofat care serie i zapisul din 18 septembrie 1623 (ibid.,
1V/23) privind acelasi obiect, zapisul moldovenesc scris de Eremia Borleanul la 10
aprilie 1627 (ARPR, CCCXLI/20), zapisul din 22 decembrie 1625 (la ARPR, Filiala
fondul Spiridoniei) scris In romineste i actul domnesc cu aceeasi data (ibid.) scris

In slava strit serse de un acelasi gramatic privind acelasi obiect, la fel actul domnesc
din 27 februarie 1638 este scris de acelasi gramatie care serie i zapisul rominesc din
26 februarie 1638 (vezi Gh. Ghibanescu, Surete gi izvocule, III, p. 173-177).
10 Vezi cele spuse mai sus In nota 9.

www.dacoromanica.ro

69

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

60

Este apoi de subliniat faptul ea pregtirea carturareasca la care se

adauga i darul vorbirii a unora dintre grmatici a facut ca acestia s'd fie

folositi si ca soli 1, fusa viltoarea politicii nu-i antrena pe toti deopotriva,


eaci asa se explica de ce alti grmtici sint mosteniti de domni care numai
prieteni nu puteau fi 2.
Sint irisa unele acte nu putine carora le lipseste snecificarea
gramaticilor ce 1-au scris. In acest caz trebuie sa se procedeze la identif
carea grafiei, tinInd seama de faptul ea daca forma literelor ramine aproape
neschimbata in faza unui tip al grafiei, nu acelasi lucru se in-limpia' i cu
directia de traseu ductul unui grmatic, element ce se schimba de la
om la om i chiar la acelasi om ductul este in concordanta cu anumite
sari din viga : tinerete, batrinete, boala, accident etc. La acestea trebuie
sa se adauge si un anumit mod de a schita o litera., specific fiecarui om,
caci toti facem pe M ca litera, Irisa nu toti la fel 11 ornam, Il trasam sau fi
unim cele doud verticale i acest anumit mod de a schita o litera mod
ce fixeaza personalitatea omului este ceea ce se chiama idiotism gralic.
Tinind seama de idiotismul grafic se cerceteaza apoi daca pomenita
particularitate grafica apare de mai multe ori in grafia .gramaticului unui
act, caci aparitia caracterului specific o singura data nu poate alcatui un
idiotism grafic, forma specified a caracterului grafic putind fi provocata
o data de o deviere a nalinii, de locul unde si pe ce se serie etc.
Dar si in fixarea idiotismului grafic se cere o obisnuinta a ochilor, o
cunoastere adinca a evolutiei caracterelor de la o epoc' la alta aceasta

pentru a vedea daca semnul grafic ce e luat drept idiotism nu cumva


este un produs al scolii in care s-a instruit gramaticul si in acest caz el
nu mai alcatuieste un idiotism grafic.
Spre a exemplifica cele spuse mai sus, mentionez ca idiotism grafic
de pilda o interesana legare a lui w cu T (suprascris), ce se intilneste in

actul lui Mircea cel Batrin dat manstirii Snagov. Dupa acest idiotism grafic se
constata' e acelasi grmatic serie actul din 1406, cit i cel dat manastirii Cozia

pentru ca oricine sa-i poata face danii, fiindca in toate cele trei acte apare
idiotismul grafic amintit. Dar daca idiotismul grafic specificat 1-am intilni
intr-un act de la Vladislav al II-lea sau mai tirziu, el n-ar mai alcatui un

idiotism grafic, ci inriurirea unei scoli.


Corecturile, stersdturile, razuirile i adaosurile din acta. In actele slavo-

romine se intilnesc uneori corecturi, stersaturi, rzuiri i adaosuri contemporane, elemente ce dovedesc ca parte din greselile facute de gramdtici
erau sezisate sau de ei Inii, ori de verificatorii actelor serse i astfel
se indreptau.
1 Asa, de pilla, Radul cel Frumos trimite ca sol pe la 1463 la brasoveni, pe
grdmaticul Constantin, tot asa Basarab cel finar trimite pe la 1478 la brasoveni

la vicevoievodul Transilvaniei, ca sol pe Oprea gramatic. La fel In Moldova grmaticul


$andru Cirje este trimis, la 1498, de catre *tefan cel. Mare, sol la marele cneaz de
Moscova Ivan Vasilievici, insotit fiind de Feodor IsAescul si de o suita de 40 de persoane,
la fel Costea gramaticul, fratele dascalului loan este trimis in 1493 sol la Moscova i in

1498 la marele cneaz al Lituaniei, iar In anul urmator este sol atit la marele cneaz
al Lituaniei, cit i la marele cneaz al Moscovei.
Asa, de pila, este Calcio grknatic atit in cancelaria lui Alexandru Aldea, cit
si in cea a adversarului san Vlad Dracul, Caloiana gramatic atit la Basarab cel Batrin
cit si la Basarab cel Tinar,iar in Moldova Petru Asdanovici, Tador Prodan i Vulpes
sInt gramatici atit sub Petra Aron, cit si sub *tefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro

61

CARACTERELE EXTERNE ALE ACTELOR

63

Corectarea se fIcea in mai multe feluri: se prefcea litera greit in


liter corect, d'id forma literei Ingnluia aceasta 1, se tergea cu degetu/
litera greit atunci clnd cerneala nu era uscat6 2, se rAzuia 3 sau se spgla
litera greit scrisd i In locul ei se fIcea litera cuvenit, Cind grmlticul
greea mai multe litere sau chiar cuvinte, le tergea cu cernealg i seria
deasupra lor textul corect
Cind omisiunea grmnicului cuprindea mai multe /itere sau cuvinte,
acestea se scriau ori deasupra printre rinduri sau se adaugau marginal ,
de obicei indicindu-se printr-un semn omisiunea ; avem apoi tersaturile
sau incercuirile, de obicei tergturi cu rou, posterioare, fcute In caneelaria Trii Romineti In urma unei hotriri domneti i aceasta In sensul
c obiectul cuprins in atare tersaturi nu mai apartinea posesorului actului,
tersAturi ce de obicei poart o Insemnare indicatoare fcutd cu rou 8.
Spatii neserise in acte. Unele acte slavo-romine Infatiseaza spatii
nescrise, ele urmind de obicei a cuprinde nume de persoane i locuri, sume

de bani, date ale actelor mai vechi, aceste locuri albe fiind pricinuite de
faptul c atunci clnd se. seria actul nu se cunoteau elementele respective,
ori sint simple omisiuni ale grAmIticului 9.
Asa, de pildA, s-a transformat a din RAM in s In actul lui Mircea cel BAtrin
din 6 august 1413, tot asa p In a din ropoaaTi In actul moldovenesc scris la < 13 decem-

brie > 1421, la fel KA, din data de an a actului moldovenesc scris la 15 august 1616
(la AS, Iasi CD XXIII/4) s-a corectat din cifra a.
D. P. Bogdan, PSR, cap. Corecturile, fteraturile, ritzuirile i adaosurile din acte.
3 De pild'a In actul TArii Romfnesti din 31 octombrie 1499 (vezi facsimilul In
Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 416) grAmAticul a scris
frita cifra W-e pentru ziva din lunA, ap-oi a rAzuit si a scris aa, tot asa In actul moldovenesc din 12 ianuarie 1495 s-a scris tutti mp K7, apoi s-a ras de grAmAtic i s-a scris
rol

ir.

4 Vezi In acest sens, de pildA, actul Tarii Romfnesti, din 5 iunie 1483 (facsimil
In Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 368) unde cuvintele gresite Tor p4p,1
s-au sters i s-a scris deasupra rcs_
5 Vezi In acest sens, de pila, actul lui Mircea cel BiltrIn din 6 august 1413, actul
moldovenesc din 14 septembrie 1427 (facsimi/ In Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol.
I, p. 450).
Vezi de pildA, actul TArii Romfnesti din 8 ianuarie 1480. Cfnd omisiunile erau
remarcate de verificatorul actului el cerea sA fie trecute cu rosu ; acesta e cazul

Cu

adaosul

marginal din actul TArii Romfnesti, scris la 30 iunie 1441 (facsimil In Doc, priv.
Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 341).
7

VEZi

ist.

de pildd actul TArii Rominesti din 16 septembrie 1430 (vezi facsimilul ibid.,

p. 333) unde cuvintele omise M'A indicate printr-o cruce Cu patru punete Intre brate,
In alte acte Out mai multe puncte i aceste semne de obicei se pun atft In fata cuvintelor omise cit si la locul din text unde ele urmeazA a fi socotite.
AO de pildA In actul Tdrii Rom1nesti din 19 iulie 1498 este Cu rosu: H3HAAM Ce WT

npip,

reo.% MU [s-a scos In fata domniei mete], In actul din 1626 iunie 6 (la ARPA,
CCCCXXXV-132) ; H naaapmx rao Atli IIMINIM WIIIA1311 At0A,II Burn 1114 C1C KHH0f141110 WT
4TO

ICT

HAttit

WIllI

If 54 catinoamni /I 34 Aii,11t5 Ill'COM


HUI BpIll'iCHOlif HAN AltIlliHTI

Cl

(Cl'

8141111

aro

ICT

[si am scos donuila mea numele


acestor oameni mai sis-zisi cu -chinovar din artile ce ei au avut de rAscumpArare
si de dedina pentru ca sA se stie cine este vecin i cine a rilmas cneaz, ca sd nu
wcr.m

KNIS M Hl

GSAIT

fie nici o zticnire sau fnselciune]. Trebuie adAugat faptul ca uneori apare verbul
113Ma.34TH [a sterge] ce se exprima i In prescurtare prin suprascriere : H3 (vezi de pila actu/

din 5 iunie 1605, In copie la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.).


De pildA actul TArii Romfnesti din 16 iunie 1493 urma a cuprinde nume de
tigani, ce! din 28 decembrie 4595 num ele marelui logofAt care poate a lipsit de

www.dacoromanica.ro

62

DIPLOMATI CA SLAVO-BOM INA

64

Sint apoi stersturi i adaosuri fcute cu intentie de fals, despre care

ing nu poate fi vorba aid 1.

Giluri !Acute in acte prin tilietura: Unele acte slavo-romine


mai
mult cele din Moldova si mai putin cele din Tara Romineasc 2 Inflti-

seaza guri inguste, fcute in lat prin tierea si detasarea unei prticele din
tieturi
text particica' ce cuprinde nume de persoane sau proprietti
acute in cancelaria domneasc in urma unei hotriri 3.
Notele

de pe

verso actelor.

Pe dosul materialului

de scris al

actului se all deseori, pe ling4 mentiuni arhivistice 4 nu rareori extrem de importante


rezumate scurte sau mentiuni privind obiectul

actului, intocmite ori indat dup6 ce actul s-a scris , serse de cele
la sfat, actul din 12 iunie 1651 (AS, Bistrita, LXII/27)
nume de sat si judet. Unele
din aceste spatii nescrise se completau ulterior de griimaticul care seria actul: asa de

pildd grdmdticul care a scris actul din 10 ianuarie 1646 (AS, Episcopia Arges, XLII/5)
a omis chiar numele lui i I-a completat apoi, In actul moldovenesc din 1610 (la AS,
Episcopia Hui, XLIX/4) suma de bani s-a completat ulterior de gramdtic, tot asa In
actul din 16 ranuarie 1620 (AS, depunerea I. G. Cantacuzino) ; In actul din 7 iunie 1616
(la ARPR) numele satului Buhainii s-a scris ulterior de gramdtic ; In actul moldovenesc
din 13 ianuarie 1602 (AS, Neamt, LXV/2) nestiind grdmdticul pe CH timp se acordg
slobozenie de dAn i prestatii unui sat ce urma a fi Intemeiat a Idsat loe, peste care
apoi domnul a scris cu mina sa: ua rpti Airru [pe trei ani]. Iar In actul moldovenesc din

15 decembrie 1623 (la ARPR, XLII/13) gramdticul nestiind nurndrul de boj Cu care va

fi globit cel care va ridica din nou Ord, a Idsat loo gol, spatiu ce al:Poi a fost completat prin cifra 7, [50] chiar de domnul Itnsusi, atunci chid a iscdlit actul.

1 Vezi mai departe cap. Actele false.


2
Vezi in acest sens de pildd actul Tdrii Romtnesti din 16 martie 1494, de unde,
prin tdieturd s-au scos o serie de nume de proprietati.
Vezi In acest sens actele moldovenesti din : 27 iulie 1448, 3 decembrie 1462,
18 ianuarie 1490
aici In cloud locuri
16 martie 1593 (AS, Mitropolia Iai, CXXXVIII)
unde irnsd tdietura priveste numai prima mentiune a satului.
4 Asa, de pildd, nota de, pe verso actului Tdrii RomInesti din 10 ianuarie 1588
aflat astdzi la Arhivele St. Buc. Sectia istoricd, nr. 1376, provenind din fondul m-rii
Tismana, netrebnice, IX/10 notd fdcutd In Arhiva m-rii destinatare notti ce aratd peregrinarea actului: +,
roifirS IwK Avixtrk wr &IMO 3iM4H 34 mtprirc Cromor moKacriip S 4 (1-104
dC
h AA npocrii <T
n in ligaturb mnora MS Ara [ f aceastd carte a lui Ion Mihnea
(En Tara Romtneascd pentru mertic sfintei mtindstiri Cerna, 2000 aspri, dumnezeu
sd-i ierte anii lui multi].
5 Asa, de pildd, pe baza unor atare note istoricul sovietic L. V. Cerepnin a reusit
sA reconstituie unele din fondurile arhivelor feudale ruse (vezi L. V. Cerepnin, P<DA,

I si II).

e Vezi lii acest sens urmtoarele note de pe verso: THCMINA pe actul lui Mirce,a
din 1406 indict, .15, t Irro cH [per ppKnomKT mix [t cine-si va ddrui sufletul] pe actul
aceluiasi domn destinat Coziei prin care oricine Ii poate lace danii, t 3A 644TORI
ci.nerSA [tpentru bdltile Sdpatul] in actul aceluiasi destinat m-rii Nucet ; c pwcoson 34
80 A Milli
`.;AC,CHN THIM [acest hrisov este pentru moara din TIrgu Jiului] din acturlui
Dan al II-lea scris In duminica Floriilor ; Kinirs RAAA EMMA& pe actul din 16 martie
1494; NASA% RWA 3IT Eac [Radul vodd ginerele- lui Easarab] pe actul din 22 august
1526 al lui Radu-de la Arumati. La fel: tcid KNHr EA Cb.C*H11 H Kp 1.40A1ANIEN AA plcoTHT
crntS incKnSAt
aceastd carte pentru Sdseni i Cd-rlomdnesti ca sd lucreze sf. episcopf,
de Pe un act al lui Patrasco ce! Bun (ARPR, CXXIX/12) catastiful satelor Mitropoliei
morowapH, r AS.H1A1111,
din Tirgoviste scris .-In romineste: 4HHIIO4C1. , In text: ANHHOACA
44' Gm
In text: mouloan eke 6144 gAdT4
RA4T74
A E %HMV' , 6 CPACH , S Moworna, KS
9 wp kX04114a.

II

ROAKomiAmH ,

HITS., al ClKi. TSpx.,

el

ciKSIn H 3

In text:

I
...9 *ongukii, <RHri 4sSros II KSp
_ cSc,
_ Al rpiqK wr ckpwre,

EeeE011114 OH m W4HHA + Aparkmul,H,


.....

In text: CILKSIJIIN ,

al ToAtwauti WT
_ pucrwca si wipsamtpli, rkplopii,

nipHaum,

KinSrlpaili WT _.
CSA EPAHAk

www.dacoromanica.ro

__

in actul

CARACTERELE EXTERNE ALE AcTELoR

65

mai multe ori de grAmAticul actului sau posterior I, precum 1 diferite


alte note mai toate deosebit de importante . atIt pentru diplomaticl
data 1615 iulie 14 (ARPR, XLVI/4). Tot aa: cartea lu Lion vocIA de p5r
satul Goleti - pe actul din 1630 ianuarie 10
(AS, Mitropolia Trii Romineti, CLVII/147); +, pav W4HS WT AVI.HY1H011
I
OA
II Ma apera cic K4 son [ f pentru ocina din MdicAne0i Cu 12 boieri 0 de dull ori
eu 24 de boieri] - pe actul din 18 octombrie 1659 (ARPR, CCCXCVII/15). lar in

err

cu ea1ug5rii WLCT4 (sic) crpolu, (sic)

actele moldovene0i: MHTO WT 8p1444 TgEhr [vama din tirgul Birlad] pe actul din
20 august 1422, MMHG H niTplysa T4T49 TT In ligatur5 cu p> pe cel din 30 septembrie 1445;
t KoatticSa nierp5 pe actul din 15 au-gust 1455; - norapkatoms (r in ligaturi cu a) waa

urr [t intdrirea aceasta s-a dat in miinile... de la] pe actul din 7 martie
CIAO 114H4011H
mitropoliei din
tirgul Roman pentru satul lianceti] pe_actul din 16 martie 1529 (ARPR, Peceti, 140);
rk MA

F11$101...

1493 ;-nptiatinia MHT110110MH114 WT p0M4HOICA Trkra Ha

1141444 U4MLT

appall N made Awn H Ttat; lw turps HOIMUM 34 OK MA

mpaasa H 14,H0 W3IPO HI HM

CMA

111AigHIH

S Krirhavocoh

6 HAIM CT:01 nosparocoa mouacriphi HAM (CT XpInt crro HHIOAhl H r41

i sniai
i mintuire sufletului
i-trupului lui io FTetru- voevod pentru cl a dat satul Valenii In tinutul Chigheci

aCT Iremen. MAteriliK HaW avp rparopri [vecinic5" pomenire

0 un iezer anume Beleul, sfintei mdriAstiri Pobrata unde este hramul sfintului Nicolae
unde este egumen duhovnicul nostru chir Grigorie] pe actul din 11 mai 1547 (ARPR,
Peceti, 165).
Vezi in acest sens de pildA: note din veacul al XV-lea: sa 'aw io OHM

[pentru vama de pe DunAre] In actul lui Mircea din 11 mai 1409 (vezi facsirnilul
Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 317), 30 aam WT 1.14111SHI
[ pentru vama de la Genune In actul din 28 martie 1415, 34 'Mt TH 41CT; CS T
[ O. fie In pace pentru c5rute], pe privilegiul vamal al lui Mircea cel Batrin-acordat

mAn5stirii Cozia; f icro CH II1444CT


cine-vi va trichina sufletul] pe actul din 22
iunie 1418 (vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 320).
lar In actele moldovene0i note din sec. XVI: t cijo Aparompapix u aurcSwaniii
ICHATHHA ILIAC TdCid
marii 4nee4a4p4 sanctum' crapero [ f satul Dragomireti
i Levcu-

anii ale cneghinei Anastasia mama voevodului Alexandru cel Bdtrin ] in actul din 16
septembrie 1408.

cia

KIIHT4

ICT 8IM44 al

govmoutk H

alropaoi

sou ro

[aceastd carte este

pentru vin: 12 butii i balta Zagorna] pe actul din 1 septembrie 1429 (vezi facsimilul
ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 456). Specificarea ca satul Crdstine0i se cherna Balineni
notA din veacul al XVIII-lea de pe actul din 14 septembrie 1427 (vezi facsimilul
ibid., p. 450), cea de pe actul din 20 decembrie 1437 din veacul al XVIII-lea

artInd ca. satul Birgaegtii se af1 pe apa pa Moldovei, tot aa insemnarea din veacul al
XVIII-lea a lui Iordache Cantacuzino, de pe actul din 27 iulie 1448: aceastd tdnciid s-au
sco<s> cindu am avut Ora cu Dumitrq postelnic, rdmAindu-1 pe dumnealui <In urma
judec50i domnul poruncete tdierea tAncuei - scoaterea unei pOrti din textul actului >
cu numele a doi tigani.
2 AR de pildl insemnarea: t npta-ki arm rbrsopii npuliale 8m4lo e 1'4 sum
BOMA 4 WH HOCTAHH CHOH Timm Hoalx 8IAHM/4 Hd CIN INTIEIATt1 H kM111,10T MOH0C TH,I k
Mtn
chid- Stefan-- voievod a facut marele privilegiu, el a pus pec-etea so mare noua
pe acest privilegiu al m5.'n5..stirii Neamt] ce se and pe verso actului din 13 februarie 1458
ne arata urmAtoarele: a) privilegiul mare - npulnir 4144K0
se sigila cu pecetea
mare domneascd (vezi In acest sens i relatia in actul cu data: 27 octombrie 1452 facsimil
In Doc. prio. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 502); b) denumirea matricei

pecetii mari; c) Stefan cel Mare 10 fabricase matricea proprie pentru pecetea mare.
Sint de asemenea importante pentru diplomatia i trisemndrile de pe actele moldoveneqti specificate In nota 6 de la p. 62 i anume actele din: 1493 martie 7 arat procedeul de inminare al actului ; 1529 martie 16 (vezi facsimilul In ibid.,
A, XVI, vol. I, p. 665) - aratil cA continutul unui act metropolitan era tOt
11011RH4ft ; 30 septembrie
1445 - completeaz'a actul, caci In el nu se mentioneaz
*ro gia,kpota. Tot aa
cleat numai Papo, Insotit de formula genericA
i insemC

narea : Toamp wpr


5

c.404

444 r SAT...

804 - de pe actul din 30 aprilie 1555 (AS, Peceti

www.dacoromanica.ro

64

DIPLOMATICA SLAVO-ROM

66

pentru fiintarea limbilor slav' 1 si romind2, eft

pentru istorie in

generes.
CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

Incheind cu particularittile

caracterele

externe ale actelor, r-

mine, in cele ce urmeaz, a m ocupa de caracterele interne, intii de


limb4 cu ortografie i apoi de formulele diplomatice ale actelor.
Limba. Unul din elementele esentiale ale criticii diplomaticii in determinarea datei i provenientei unui act 11 alcgtuieste limba in care s-au scris
actele.

Rindurile ce urmeazil nu formeaz obiectul unui studiu lingvistic

ce nu intr' in obiectul preocuprilor de faV el sintetizeaz4


numai citeva date necesare, cercetrii diplomatice, bazate pe studiile facute
propriu-zis

de diferiti lingvii, eft si pe cercet'ri personale ale autorului acestor


rinduri.
Denumirile sub care e cunoscut limba actelor slavo-romine shit
urm'toarele: sirbea,sce, sirbie8, sloveneasa, bolgdreased , iar pentru Moldova
deosebitor i rusie8. Dar aceast limbA era o limbA moart, literar, o limb
172) care aratd taxele ce se percepeau pentru obtinerea unui act. La fel i Insemndrile de
pe actele moldovenesti din nota 1 de la p. 63 si anume acela cu data: 27 iulie 1448 1
aratd procedeul prin care un act ce totusi rtiminea In mina cuiva nu mai avea valabilitate
pentru unele elemente.
1 Vezi In acest sens de pildd notele actelor cuprinse In nota 6 P. 62-63 si anume
cele cu datele: 1406 indictionul 15, si duminica Floriilor.
Vezi In acest sens, de pildd, Insemndrile de pe actele cuprinse In nota 6 p. 64 si
anume ale actelor cu datele: 22 august 1526 pentru coda Pdtrascu cel Bun, 1615 iulie
14, 1630 ianuarie 10, 30 septembrie 1445 In act gramaticul serie nrrph masc.
si
al lui Mircea cel Batrin din 11 mai 1409 (vezi facsimilul In Documente privind istoria
Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 317).
De pildd nota din secolul al XVII-lea de pe actul moldovenesc din 16 septembrie
1427 are importantd pentru c ne arata cd satul Trimidicii se and In Vaslui, la fel nota
din acelasi veac de pe actul cu data: 3 noiembrie 1433: Kpirrhump% In text KIPCTkilinkil4
ne explicd cum s-a format numele de azi al satului Crestinesti cdci s-a crezut cd numele
1411LCTI4H11101 este In legaturd cu cuvIntul rus mai vechi IVICTIO4N101% [cregtin].

4 Vezi pe MO datele de la Ilie Bdrbulescu, Curentele literare la ronani in perioada


slavonismului cultural (C.14, <Bucuresti>, p. 264-267 si datele dascAlilor de slovenie
raportate la act: uric sarbesc spune Constantin dascalul de la scoala de la sfintul Gheorghe
cel vechi din Bucuresti
cd tdlmceste la 1778 (vezi tAlmAcirea actului din 26 septembrie
1570 la ASSI, 868), hrisov sirbesc la hartofilaxul protopopul Radu din Rfmnicu-Vilcea (vezi
tallmAcirea din 1796 a actului din 15 iunie 1647 la AS, Episcopia Arges, XXII/12).
6 Vezi In acest sens Insemnarea dasclului de slovenie Goran logofdtul pe izvodul
sdu din 9 iulie 1694 a actului lui Matei Basarab (la AS, Mitropolia Bucuresti, CCCIV/5),
la fel cea a lui Procopie dascAlul din 20 martie 1765 fdcutd actului moldovenesc aflat la
AS, achizitii noi CCXVII/9 (aici sirbie), acelasi i serbie (In td1mdcirea moldoveneascd de

la ARPR., LI I 138).
Vezi In acest sens tAlmdcirea lui Floru ierei dascal de slovenie de la ARPR,

CCXLIII/1, cea a dasclului domnesc Leontie ieromonah la Tismana de la ASSI, 1574,


a aceluiasi de la ARPR, CXXV/53.
7 Vezi In acest sens de pildd td1mAcirea din 27 septembrie 1837 a ieromonahului
Justin si a schimnicului Grigorie, fdcutd unui act moldovenesc din 16 august 1616 (la AS,
Agapia XIII/5).
Dar numai pentru actele din Moldova, vezi In acest sens tglmdcirea din 1755 a
lui rnasie logofdt de tail* aflatd la ARPR, XL/20, i adjectivul: <uric> rusesc, notd din
veacul al XVIII-lea de pe verso actului moldovenesc din 1 iunie 1596 (AS, Vdratec,
XVII/6).

www.dacoromanica.ro

67

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

66

De aici
i faptul c limba actelor slave din Moldova i Tara Rom1neasc62 reprezint

a scrisului, pentru c limba curentd a fost totdeauna cea romha

In sine un fenomen foarte complicat i contradictoriu 3, cOci in sinul ei se


reflect limba slac' veche, dar nu asa cum aceast limba literal* comun,
vremea ei, tuturor slavilor4 se infOtieaz6 in veacurile ei de existentO
ci in evolutia i redacIia denumit medio-bulgarei 6, la care
X qi XI 5
1 A. I. Iatimirski, 7Rypnaa MmincrepcTaa Hapolmoro HpocnemPimn ORMHH)
1907 p. 441-442. Vezi cele serse in acest sens atit de C. Jirgek in A Archiv fr Slavische
Philologie*, XIX, p. 601-602, eft i cele scrise de I. Bogdan, in DTRB, p. XXXIII. Ca

limba actelor slavo-romine era o limba moart se desprinde atit din cele scrise de
A. I, Sobolevski in )KMHII, CCXCIII, iunie 1894, p. 425 cit si din cele scrise de
A. A, Sahmatov in OrleT o COCTOHHHH IfAeHreamocTH nmn. C. Ilelep6yprcHoro YHII-

sepcsana aa 1910 r., p. 348. De caracterul viu al limbii textelor slavo-romine se

indoieste si K. Radcenko It un mare specialist al scrisului medio-bulgar


asa cum 11
caracterizeaza pe deplin just S. B. Bernstein vezi pentru cele spuse de K. Radcenko,
seria nou , IX, mai 1907, p. 422.
Pina astazi nu exista inca o lucrare care sa cuprinda studiul limbii actelor slavoromine din toata perioada veacurilor XIV-XVII, ci grit numai lucrdri ce imbratiseaza
stadiul limbii in veacurile XIV si XV. Dintre aceste lucrari, cea mai bund pentru limba
actelor din Tara Romineasca, este lucrarea lingvistului sovietic S. B. Bernstein, PacumaHMI B 061a0TII 6onrapcxott ncropnqacHott gRaziewronornn. Tom I: FI min Banamcitnx
rpamoT XIVXV Bums (Far), Arzagemr.a Hap; CCCP, 141ICTI4TyT CaarstioneAenhn.
HamTeamTao ARmemnx Hap< CCCP, Moscova Leningrad, 1948, 370 p. Dar studiul
'Ili Bernstein priveste mai mult limba documentelor destinate brasovenilor
dici cele mai multe dintre editiile actelor interne n-au fost accesibile invatatului soviefic.
Pentru limba actelor moldovenesti cel mai bun studiu este articolul lui I. Bogdan, Ober
die Sprache der a ltesten moldautschen Urkunden in lagie Festschrift. Zbornik u slavu
Vatroslava agita, Berlin, 1908, p. 369 377 i In extras (vezi i aprecierea lui
S. B. Bernstein, in HBF, p. 223).
8 Vezi S. B. Bernstein, FIBF, p. 76-77.
4 Asadar termenul de limb4 bulgara cache In loc de limb4 slava veche preferat de cercetdtorii bulgari este impropriu. Vezi de pilda cele serse de A. M. Seliscev
In CTapoc.naamicmn SImm, Raub nepeas (CFI), Moscova, 1951, p. 34 cit si cele
scrise de L. P. Iakubinski, in kicTopme ApeenepyccRoro H3bIlia (14PR), Moscova, 1953,

p. 83-84.

Iata care stilt, pe scurt, cele mai de seen-a particularitati fonetice ale limbii slave
vechi: 1) fiinta iusurilor simple: mare (A) i mic (A) ca vocale nazale: om, on 0 ent, en:
mondra, liAtA
imen cit si a iusurilor iotate: mare (M) si mic (bA) ca vocale flaiOntrb 16491,1K%
ienzyfca); 2) fiinta semivocalelor: i (Ifirk)
ce se pronuntau in pozitie accentuatd, tare, ca 6 0 [carte scurti ((mock
v/kb, AkHlt
dint); 3) inlocuirea uneori a ierului
si a ieriului (k) prin o 0 e
dar numai in pozitie accentuata ca urmare a celor exprimate la punctul 2 (A,owc4k
BIM
RAM); 4) disparitia
uneori
a pronuntiei celor doi ieri aceasta spre
sfirsitul epocii slave vechi i numai cind i,k se all in pozitie slabd, neaccentuat iar prin
IciHHra, B
6k); 5) amestecul
uneori a celor doi
aceasta i cdclerea lor (100ird
aceasta, In urma pierderii pronuntiei specificate la punctul 4 (apiToni 891.TA111.,
ieri
dobrp) i vocala plind (In chars syna);
mink) ; 6) -u semivocala (in Aospiui
ammi
7) H semivocala
dobrgi) ci vocala plina (in emit byti); 8) * diftongul
Aospkiii
, CIMPI.m,
*km); 10) I
ea (tia) (rop* gori); 9) lichidele ph, pi., si, Ak
epentetic (mega, icop4RA'ts) ; 11) consoanele palatale: w. lc (nomom,k , AoorAk); 12) 'africata s (dz) (Host); 13) palatalele: A', , 9' (main, Koteta, moplot).
Iatd particularitatile cele mai de seama ale medio-bulgare din actele slavo-romine.

nk: tong, ion 0 ism, ien (FATpk

si

(upk)

In fonetica: 1. pastreaza din slava veche: a) grupurile WT,


b) lichidele pi, pi.,
e) inlocuieste uneori ierul i ieriul in pozitie accentuata prin o 0 e, d) afri-

cata dz. i in plus: 2. iusurile A si s devin vocale curate i anume 4 si e: 600104A, ASHAOCTigcunosc Jima i patru exemple de nazalism a iusului mare, asa e: cmaAin (In
actul lui Radu cel Mare din 6 aprilie <1496-1508>, destinat satelor manstirii Bistrita vezi

AtimocTim, simA

facsimilul actului in Documente privind istoria Romlniei, B, XIII, XIV, vol. V, p. 400), in cele
cloud scrisori ale lui stefan cel Mare adresate una buzoienilor i rimnicenilor si alta brai5*

www.dacoromanica.ro

68

66

DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNX

apoi se adaugA limba romtnal, 0 In chip deo.sebitor pentru actele din Tara
RomineascA mai Ma limbile: neobulgard2 i sirbcr, iar pentru documentele,
lenitor: ckA

i ciii,sjsam (citat ultimul si de S. B. Bernstein, In FIBP, p. 142, nota 2,


textul scriioriTor la Gr.S. Tocilescu, 534 doc..., nr. 443, p. 512 si nr. 511, p. 492)

intr-un act din 28 mai 1470 al lu Stefan cel Mare: apxemxmorromk (citat si de Ilie

Barbulescu In Curentele literare la romini in perioada slavonismului cultural, <Bucure:;4i>,

1928, p. 29). Este apoi: 3. amestecul iusului mare cu iusul mic mai ales dupd palatalete

e,

p'

(CROA-CROA

cu predominarea iusului mic, iar dupd u, sibilante si suertoare domind A


X,3HK1L-kRahl'Ck ,

H'MaA-2.1Adat

4iO&A/A-4kIRA3C ,

StMeCt) ;

4.

echivalarea pronuntiei

din pricina pronuntiei iusului mare pa-p; 5.


j k devin vocale curate
dar el si e (in sufixe, cdci In rdddcini k se pronung ca ; 6. iotatia
moo In
loc de cea tare din slava veche: mom; 7. pierderea valorii fonetice a ierului i ieriului
In pozitie neaccentuatd, iar de aici amestecul i cAderea lor (moimeriorl.-mourcrwk,

8. disparitia lui i epentetic I,31A161-3/MAGI KSHM-VSKAIJ). In morfologie: disparitia progresiva a flexiunii nominate i formarea cazului general exprimat numai prin
mijloace sintactice. La temele In a cazul general singular deriva, de cele mai multe ori, din
nominativ, la plural din nominativ-acuzativ, pluralul fem. In H la temele tari i moi. In
declinarea masculinelor mai mult flexiunea plural& ORI la cuvintele simple, lar la cele
compuse a cdror tem nu sfirsea In consoand postpalatal, se folosea flexiunea e ce In
KTO-316TO) ;

pozitie neaccentuat se amesteca cu flexiunea H, formele simple si compuse ale adjectivelor


pronumelor, la verbe existenta numai a timpurilor: aorist sigmatic de tip nou (uicop.),

perfect, mi mult ca perfect, viitor compus I si II, iar ca moduri: indicativul, infinitivul,
conjunctivul, optativul, participiile. In sintaxii inlocuirea genetivului cu acuzativul cind
avea un sens partitiv sau numai dupd o negatie, dativul posesiv inlocuieste genetivul posesiv, fapt ce a dus la pierderea declindrii slave vechi, folosirea prepozitiilor cu caz general
(vezi si cele scrise de I. Bogdan, in DTRB, p. XXXII si de S. B. Bernstein, In

asp, p. 364-366).

1 lata de pildd ce scrie textual In acest sens S. B. Bernstein, In RBI', p. 240: *De la
sfirsitul primului patrar al veacului al XV-lea In actele Trii Rominesti se observd usor
cloud procese. Primul este reflectarea rolului crescind al elementului rominesc asupra celui
slay, ce a dus la aparitia, In limba actelor, a particularitiltilor limbii romlne o. Intr-adevr
limba romind se temeiniceste atit de adinc In limba actelor slavo-romine inclt In a doua
jumatate a veacului XV, pentru a exprima sunete proprii simte nevoia de a crea chiar
unele semne grafice, necunoscute alfabetului chirilic slay vechi, asa slut: u pentru
redarea sunetului ge, gi i
pentru redarea sunetului I (vezi despre acestea D. P.
Bogdan, PSR). Vezi pentru bimba romin in actele slavo-romine, D. P. Bogdan,
Caracterul limbii textelor slavo-romtne i idem, Glosarul cuvintelor ronanefti din documentele slavo-romine.

1 Acestea apar din veacul al XV-lea si ele slut de pildd urmtoarele: articolul postpozitiv
TA ro
frecvent in documentele destinate brasovenilor Irma foarte Tar In
cele interne , pronumele enclitice ; ro, no si MII, particula SH pentru pronumele: TOH3H,
formele de comparatie ale adjectivelor se formau cu ajutorul particulelor: no i Hen, con-

tractiunea indicativului prezent a verbului wow la formele cmk, CH , e, CAW , CT!, CA,
lar In sintaxd de pildd folosirea prepozitiei lIA cu cazul dativ.
a S. B. Bernstein, in fiLr, p. 162 i 165 serie cd influenta sirbd incepe s se manifeste In actele TAM Rominesti o datd cu epoca lui Radu al II-lea, dar este de addugat,
la cele scrise de Bernstein, cd sporadic aceastd inriurire apare si mai de vrerne; asa de
apare forma im pentru
pildd in cel mal vechi act al Trii Rominesti al lui Vladislav I
gene tivul pronumelui personal, persoana a treia i terminatia 1.4 In nanropnera.

4 Din limba sirbd avem in fonetic: 1) sunetele slave vechi, iusul mare si
mic devenite respectiv ssi (psna-px,m, vio-4A,s,o) ; 2) w. i wr slave vechi devin respectiv
r si K (msreo-meniAS, aSaa-Txtura); 3) un singur sunet in loc de x, k, de obicei e Is 4) 1. k
In pozitle accentuatd devin a: nicau,-ntecku,k ; 5) vocala o In loo de a-k, Rh la inceputul
cuvintului, inaintea silabei de formatie plind: S aim pentru irk skirt': 6) e In loc de it;

(iw-iwo); 8) In locul lichidelor p-k , pis, 4k, Ak apar p silabic i (ChMOkTk71 p pentru
aireoc-k-aSv); 9) H In loe de u (clufwg-cwkiw4). In morfologie: instrumentalul singular
wm la temile in a knoinocrrwm), acuzativul plural In e la feminine si neutre (weft, win),
sufixul rm la genetivul pronominal, sufixul no la aorist persoana I plural (4140Xmo),
terminatia participiului trecut activ II
o (suo), metateza: c.ca, caa, cae In pronume
clop rh ,

pentru slavul vechi: BACA

fikCt

EllsCO

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

67

69

cu acelasi caracter, din Moldova limbile: rus1 i ucraineang2, i In chip


cu totul sporadic, slrbas.
Cele spuse mai sus privesc cuvintele comune ale limbii actelor slavoromIne, cci numele de persoane onomastica
si .locuri
toponimia
slavo-romine cer alte date.
In limba strgslavg, adicg In epoca clnd neamurile slave vorbeau aceeasi
limbg Impgrtit pe dialectele neamurilor respective, cIt i In limbile p op oarelor

slave de ping In a doua jumgtate a veacului ,al IX-lea nu exista sunetul


cunoscut sub numele de consoana fricativ. labial 4, acest sunet apgrind la
slavi abia In a doua jumgtate a veacului al IX-lea, fiind Imprumutat de
la greci. In locul sunetului *, slavii foloseau exploziva labial n. i urmele
acestui fenomen lingvistic apar
CTf14N'h4,

algturi de topicul

CU topicul WCT'MPIMM

In onomastica slavo-roming, unde avem:

CIIRARGIMR11

RHA1111%,

(CTIRAHOKUJI), WWI% ,5 WCTARNO 6


!WHIM* , IMAHROKIIM 7 fatg de

RHAHHOKCIU1

formele de mai tIrziu: cTf*Airh, ponitk, 4iiiuirni

cu ale lor derivate.

Dar slavii se obisnuiau greu cu noul sunet * si din aceastg

pricing In unele graiuri ruse i anume In cele ucrainene se prefera In


locul lui 4 sunetele xs, x* si x8. Exemple ale unei atare preferinte se all

Astfel In fonetica: 1) iusurile mari i mici devin respectiv or si ,porsa-we ,


k In pozitie accentuatd devin o si (anlori. -Kin MC%-ROAKIs AIWA-A(Hk) ;
3) .1. si h in pozitie neaccentuatd cad (rAt-rkm) ; 4) 1[4; 5) folosirea ierului i ieriului Inaintea lichidelor sau chiar de amIndoua laturele acestora (rkposo-rows , IrkArk-BOArk fay
apkxor ; 6) consoanele palat e
de rpi. A's 0 WILK% Mk oksi, , akmor fatd de: CKPlak
1

Aaisco-Iviaco); 2) *

2KA din slava veche devin:

W.1-4 qi

ic

(Altlirrh-AlaWqh-A0k

MOKAA-MINIO) ;

7) folosirea

8) foloIn anumite cuvinte In locul lui e iotat initial (o) o rgpo-totpo


sirea In unele nume Imprumutate din greceste o In oc de a (one4allAp0-anfA411,01. ) ;
9) In anumite conditii silabelor slave vechi: pa, na, pt, k corespund In limba rush sila;

bele :

OP

0A0

opt , oso (GOPOSA4-6P.13A4

COAGNI-CAdirk

AffrkSO-AABO

MOAOKO-MAKO) fenomen

cunoscut sub numele de svarabhakti, iar in ruseste polnoglasie. In morfologie: genetivul singular si nominativul plural la substantive i pronume feminine In o clt si la
acuzativul plural masculin In k este In *, terminatia %Mk la instrumental singular masculin i neutru la temele In o si dativul
locativul singular persoana a doua, la pronumele personale si reflexive areo' In radacina o: Tog*, cost, persoana a treia singular si
plural la indicativ prezent se termina In Th .
In fonetica de pilda: 1) fiinta sunetului h ce In rusa corespunde lui r (novantominS); 2) acelasi h devine aspirat (ocnomp-k-rocnompi.) ; 3) trecerea lui 0, * In anumite
conditii In s, ii (nSp,%-noAl , aupa-atpa ).
a Asa de pilda In actul lui Petru Aron din 10 octombrie 1454 scris de ravprit whom
[Gheorghe Slrbu], apare Mil In loc de svo, In cel al lui Stefan cel Mare din 10 mai 1466
tinat Zografului
IthCAKOli, [pi
csavoe , ci In loo de 131.C4KIM
i unde gramaticul
este silit si el sa-si scrie numele npoAaHoRliK nu noomFlosmik, cum scrie obisnuit. Tot asa

actul lui Bogdan al 111-lea din 25 martie 1508, scris de Vasko Slrbul apare sufixul

Toate acestea arata ca ne aflam In fata unei prezente cu totul sporadice a limbii

slrbe, transplantata In actele moldovenesti de gramatici veniti din Serbia sau introduse
In acte de reprezentantii destinatarilor actului (cazul hrisovului citat, destinat manastirii
Zograf).

4 De pilda un ma ort, scrie actul TAM RomInesti din 1510 noiembrie 12 (vezi facsimilul In Documente privind istoria
B, XVI, vol. I, p. 62), UR
este In
actul lui Alexandru cel Bun din 19 iunie
1429.
Rominiei'
6 In actul moldovenesc din 9 martie 1490.
6 Numai In actele din Moldova, vezi de pilda actul din 26 ianuarie 1446 (facsimil

In Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 484) care e un diminutiv ucrainean
pentru Eustatiu.
7 Numai In actele din Moldova, vezi de pilda pentru manna 0 ntintintwu actul

din 12 martie 1523, iar pentru nummoRum actul din 12 martie 1622.

Vezi de pildd L.P. Iakubinski, I4PFI, p. 148.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINX

70

68

si In actele slave ale Moldovei, iar ca frecventa subliniez faptul ca o jumatate pagina. din indicele de nume al lucrarii lui Mihai Costachescu: Documente
moldoveneyti dinainte de qtefan cel Mare este cuprins de urmatoarele onomastice i topice: Hodcol, Hodici, Hodor2, Hodorici Hodcauti Hodceyti Hodora,
Hodoracinti Hodorecinti, Hodoreyti, Hodorguti, hodorani, homesti, homicefti a
Homici homita, pentru: Fodco diminutiv pentru Fodor, Teodor, Fodici
Fodor, Fodorici, Fodcii 1.10, Fodce.yti, Fodora
Teodora, Fodoracinti, iodoreyti,
Fodor'duti, Fodorani, Fomeyti
Tomesti, Fomiceni Tomiceni, Fomici
Tomici i Fomita Tomita.
subliniez c. nume de sate ca: Hodora, Homeyti, Homiceni

Homita exista i azi.


Inlocuirea consoanei velare K prin palatala compusa 4, o atesta la
slavi multe nume de persoane
dar numai cele Imprumutate din greceste-aceasta Incepind cu veacul al VIII-lea4. Astfel sint: NiCiporr. Nuarp6po
upro, Cuprilo, Cuprja, Ciprijans Ku.npLivoq, Curilo KpaXoq,
eurs, Curej KpLog, Kp 5. Exemple avem si In numele slavo-romIne ca:
Cupriairb,

Cu derivatul 11omiuntii si IbolingeRti 8 din limpian., iar topicele


de azi: Ciura, Ciurea i Ciureyti dovedesc ca a existat i onomasticul Curs.
Iusurile mare si mic, din punct de vedere fonetic silabe In slava veche
au evoluat Intli In aceeasi ordine In medio-bulgara.
Astfel a devenit (In, iar din aceasta pronuntie s-au dezvoltat apoi

illOPIIt10

on i an9.

Aceasta evolutie este cunoscuta ata onomasticei cit


slave din actele slavo-romlne.

Astfel avem: KliNC* 15 Allill)KiKA 11, Ark/OKEIRill 12, ,AAGOKH11,i1

In aceiasi ordine sint apoi:

M4II,A,pH4KOr 14, AHMAHIE 15.


ca de pilda: MI1SItliT A 16, roAkiMgOtIllif 17, A101(11,A,IDPIKA

toponimiei

MeRMIII4KA 13,

am, im i un,

ovrrpositaxin 19.

Hotko pentru Hocico apare incd in actul din 7 ianuarie 1403.

Apare de pila in actul din 30 mai 1443.


3 Apare de pildd in actul din 25 aprilie 1420, deci satul lui Homici

Tomici.

Fomici =

Vezi A. M. Sel4cev, CH , I, p. 204.


5 Ibidem, p. 26 si 204-205.

Vezi de pildd genetivul illopHnoge In actul moldovenesc din 30 imiembrie


1436 (facsimilul in Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, P. 468).

7 Vezi de pildd actul din Tara Romineascd cu data: 16 septembrie 1430 (facsimilul
In Documente privind istoria Romlniei, B, XIII, XIV, XV, p. 333).
Vezi de pildd actul Dril Rominesti din 3 august 1571.

Vezi schema la profesorul B. Conev, I4cTopHri Ha 61nrapcHpur eamr [Istoria limbii

bulgare], vol. II, 1934, p. 384.


1 Vezi de pildd actul Tdrii Rominesti din iunie 1481 (facsimilul in Doc. priv. ist.

.Rom., B, XIII, XIV, XV p. 363).


il Vezi de pildd actul Tarii Rominesti din 12 iunie 1472. MkIINC* e un hipocoristic

din MObbrata, sau din ernoms2ib.


1 Vezi de pilda actul moldovenesc din 11 februarie 1400.

" Vezi de parid actul moldovenesc din 2 martie 1422 (facsimilul ibid., A, XIV, XV,
vol. I, p. 445).
Vezi de pila actul moldovenesc din 3 ianuarie 1425.
75 Vezi de pileta actul Tarii Rominesti din 18 iulie 1505 (facsimilul ibid, B, XVI,

vol. I, p. 222), topic pdstrat i azi sub forma Andolina.


A in actul lui *tetan cel Mare din 10 ianuarie 1495.
77In actul moldovenesc din 27 iulie 1448.
AIn actul moldovenesc din 31 martie 1423.
79 In actul Tara Rominesti din 3 octornbrie 1385.

www.dacoromanica.ro

69

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

71

Urmtoarea evolutie a iusului mare consta In faptul ci In veacurile

XIIXILI1 chid

se afla la inceputul cuvIntului apare articulatia fricativa PS.

acest fenomen este cunoscut onomasticei i toponimiei slavo-romIne

unde avem: KAIVOIMIXTH

KlirrileKAKIHCKOH 4, 111011111)( 5 0 WhF1/6164 6.

Ortografia. Dupa cum limba alcatuiete un element esential In determi-

narea datei i provenientei unui act, tot aa i ortografia.


lata care sint elementele esentiale ale ortografiei actelor slavo-romIne:
a) toate cuvintele sfiresc mai totdeauna prin vocala, b) sfiritul rindului
serie, de asemenea se incheie deseori prin vocali, e) de obicei cuvintele nu
se despart, d) dintre vocale nu se scriu la Inceputul cuvIntului cleat numai:
A, I, pi (I), o (w), oy, to,
i ra, e) lipsesc semnele grafice: le, tx i ; f) In
locul semnului grafic 16 desemi se folosete una din cele doua forme grafice

a literii 6 i anume e lat, g) exista semnele grafice s i a cu cirlig pentru


redarea sunetului dz, dar cel de-al doilea este cunoscut numai actelor din
Moldova unde Insa e destul de rar 7, h) exista trei semne grafice pentru
redarea sunetului
(fra trema), Y (cu trema) iH, and se intllnesc
alaturi i (i)

11 se serie intli iota (1, T) i apoi ita (H), iota initial se folosete

mai mult In cuvinte strine, iar H din mijlocul i mai ales de la sfIritul

cuvintelor se serie deseori deasupra rIndului, In pozitie culcata, i) Inmuierea


sunetului A este redata prin diferite semne grafice 8 ca i cea a lui
p- 10,

9 1

1) exista cinci forme grafice pentru redarea sunetului o: o Ingust, o lat,

dublu, o cu punct (0) i w, dintre acestea: o lat se folosete deseori la


inceputul cuvintului, rareori e la mijloc iar w in prepozitia writ i
cuvintele de origine greaca (wptismo), m) c suprascris este infatiat sub forma

de punct sau e o foarte mica verticala i sunetul c suprascris inseamna i


sunetul t este redat prin
and dup6 s urmeaza In cuvint t (a = Her%),
cinci forme: vechea forma m (cu trei verticale unite sus printr-o orizonta15.),
Vezi pentru data A.M. Seliscev, CFI, I, p. 271.
3 Ibidem, p. 271.

3 In actul lui Vladislav I.

4 In actul lui Mihai fiul lui Mircea privilegiul vamal acordat Coziei.
5 In privilegiul vamal al lui Stefan cel Mare din 13 martie 1458 (semnalat si de
Ilie Barbulescu, in CL, p. 28).
6 In actul Tarii Rominesti din 13 iulie 1482 (facsimilul in Documente privind istoria
Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 365).
7 Vezi de pilda cnoys* in actul din 20 decembrie 1414 si newkse din unele acte
de la stefan c,e1 Mare (D. P. Bogdan, AM, II, p. 11, notele 2 si 5).
Vezi de pilda norZono in actul lui Mircea cel Batrin din.11 mai 1409 (facsimilul
In Doc, priv. ist. Rom, B, XIII, XIV, XV, p. 317), s71-roivkriZers* In actul aceIuiai domn pentru balti pe Dunare, in actele moldovede-sti:- HHKNSI In actul din
3 septembrie 1448, MO4t9A4B4 In cel din 4 august 1400, mows* in actu/ din 26
mai 1449, MOAMECKOH in actul din 10 septembrie 1471, flOCTIAHHIC4 in actal din 24
noiembrie 1492.
9 Vezi de pilda 4113TWH14 in actul Tarii Rominesti din 3 octombrie 1385, am-

IIMICKOMIS

isattrra6 in privilegiul vamal al lui Mircea pentru Cozia, irktiastiu,11 in actul din 13

august 1437 (faesimilul ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 338),

in actul lui
Roman I din 30 mai 1392 si rna in actul lui *tefan cel Mare din 20 martie 1497.
" Vezi Ton;PHa in actul lui Dan I din 1385 octombrie 3, Ao4Pq4 In actui din 17
ausmeimuisa

iulie 1425 (facsimilul ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 328), Kormeptik in privilegiul citat mai
sus (in nota 9) pentru Cozia, 24{8P8Ka i wspswa in actul moldovenesc din 12 ianuarie 1495.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

72

70

T avind verticala sfirind in dona eInige, T in form de coasg, T in forma


de m'o cu sAgeata la mijloc i T in forma de opt arab scris culcat i care
este deschis In partea de sus ultimele dona forme numai in suprascriere,
iar antepenultima i in suprascriere ; o) sunetul u este redat prin apte forme:

oy, cele trei forme in ligaturg (X, X, S), y, y is format din o dublu

(ce se fixeazg in cuvintul srposrinxhicKoH din actele Tgrii Romineti),


oy se fixeazg in prepozitie, dar alterneazg i cu celelalte forme la inceputul,
mijlocul i sfIritul cuvintelor : p) q inainte de consoang are uneori intre el
i consoang intercalat un h sau un H : r) Ier (%) i ieri (11) in pozitie neaccentuatA nu mai sint de f el sunete, ci simple semne grafice i din aceastg pricing
de obicei se inlocuiesc Cu paierok (ierok) ce are diferite forme 1, ori se
pgstreazg in virtutea traditiei 2 sau se Inlocuiesc unul prin altul 8, ori existg
preferinta mai mult pentru i fatg de k4 si invers5 sau se inlocuiesc prin at6
ori nu se mai scriu de loc7 ; s) sunetul I este redat la inceput prin iu, apoi
prin w
seria deseori h sub forma unui triunghi aparitia uneori a semnului
ii alcgtuind un arhaism
sunetele CM, an, am, tm i un ale iusului mare
sint redate prin semnele grafice: %ti; kH,
811; AM, klAN i ovil ; t) identitatea
este redatg prin semnele respective u) dupg u, ic, w, CA
foneticg
alte consoane se serie in loe
ca In ortografia slav veche v) dupg
, u, p palatalizate i dupg labialele moi se serie In loe de 2f. ca in ortografia slavg veche z) identitatea foneticg
este redatil respectiv prin
x) sunetele greceti ksi, psi, th sint redate prin semnele grafice res-

pective E, 4) o O, folosite ins numai in cuvinte greceti, iar din pricina


1 Vezi de ,pildd

pentru

Rk

i vi in actul lui Vladislav I, dar existd

iet,

si m wk in actul lui Dan I din 1385 octombrie 3, nonwopk in actul lui Mircea
din 28 martie 1415, cnanaps in actul moldovenesc din 16 iulie 1490 si e:irme in actul

el,;

ce

'moldovenesc din 15 iunie 1493.

2 Vezi de pildd: 43%, ci, 111 , MOMICThIPA in actul lui Vladislav I, H31 si Rh In
actul moldovenesc din 8 martie 1407 (facsimilul in Documente privind istoria Romtnieir

A, XIV, XV, vol. I, p. 435).


Dar suprascrierea consoanei dinduntrul sau de la sfirsitul cuvintului, consoand
ce precede pe i, neaccentuati i prin aceastd prescurtare lipsa in grafie a ierilor respectivi nu inseamnd cd i, h neaccentuati nu existau, caci ei se subtntelegeau, insd nesemnalarea suprascrierii specificate in editiile Miletidi-Agura si I. Bogdan (de altfel majoritatea

editiilor nu redau amasa prescurtare), l-a indus in eroare pe S.B. Bernstein care in

p. 276, serie textual urmdtoarele: ... in imensa majoritate a cazurilor gramdticii


romini nu urmeazd obisnuita traditie slavd literard veche si nu scriu i j k dupd consoanele finales (toate cuvintele citate de Bernstein au in textele originale consoana finald
suprascrisd).

3 Vezi de pila forma corectd eimmte,-h, dar si cu k in actul lui ;Vladislav I, Rk in


actul lui Dan I din 1385 octombrie 3, monee-mii in actul moldovenesc din 9 ianuarie
1407 tot aici i IWINk.
4 Vezi de pildd actul moldovenesc din 8 martie 1407 unde k apare numai in rocIllsI EsAk (facsimilul in Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 435).
(IOA4Ph
5 Vezi de pildd actul moldovenesc din 4 august 1400, aici i apare in C i rocnopark.
(facsimilul ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 433),
Numai in actele din Tara Romineascd; vezi de pildd: RAMOAMMIRMLIH, IC/061.
Ampc-ripS In actul din 10 iunie 1415 (facsimilul, ibid., B, XIII, 4IV, XV, p. 319),
acuzativul W,11 14k dar i wwiem in actul din 8 ianuarie 1480.
Vezi de pildd a legat de sin' In actul lui Dan I din 1385 octombrie 3
sau se in actul lui Roman I din 1392 martie 30, ori ecum, in actul moldovenesc
din 26 aprilie 1444 unde alterneazd cu RSCHAILI (facsimilul, ibit., A, XIV, XV, vol. I,
p. 481).
a Vezi cele serse mai sus p. 68.

www.dacoromanica.ro

71

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

73

faptului cg In limbile slave fiecgrui sunet li corespunde un singur semn grafic

existg tendinta de preferintg a semnelor grafice K si c pentru E, iar mai


tlrziu si confuzia: E c, K pentru
i n pentru 4'; tot asa identitatea
fonetica 0

T a dus la inlocuirea titei prin m In cele mai multe onomastice

topice. Din pricina faptului cg ipsilon

HNIHIN (u)

se promnita In

unele cazuri i pe Ugh' i s-a creat Inca' In slava veche ortografia


pentru grecescul Myoucrrog, ce este fixata In ortografia actelor slavo-romine.
De aici apoi tinde sg se fixeze aceeasi ortografie In veacul al XVI-lea i In

cuvintul EKaHrenio in loc de forma veche evarrinif. Apoi Inca In textele


slave vechi din pricina faptului cg una din formele grafice ale ij4ei S

era identica uneia din formele grafice ale lui u y se folosea ipsilon
uneori c ca u. De aici

ci ortografia Kspiinc,

Kvolino intr-un act al lui

Mircea ce! Bgtrin si al lui Radu Prasnaglava din 19 iunie < 1421>, icsomm
pentru Kyognm In actul Tgnii Rominesti din 5 septembrie 1519 si
pentru tcyptaLn, In actul Tarii RomInesti din 27 august 15711. De asemenea :
exista' la inceput ortografia greaca din slava veche rr = ng2 care apoi

ling e inlocuitg prin tir. Sunetele rominesti ge ci gi cI redate la inceput

respectiv prin: r3, Nt4, 4 5, H 6 1 y 7, duph dezvoltarea inriuririi romine, In


limba actelor slavo-romine se creeaza, la mijlocul veacului al XV-lea,
semnele grafice speciale u 8 si 8. Ca prescurtgri ortografice grit: trunchierea,

contragiunea, suprascrierea cu regula ca atunci and intr-un cuvint slut


doua vocale identice, cea de-a doua se elimina prin prescurtare In sensul
ca litera consoana ce o precede se suprascrie
ligatura, sigla, monograma, monocondilul ei cuvintele sau literele prescurtate fiind indicate

In

2 Aceeasi explicatie au si topicele existente astzi ca de pildd: Curila,

Curova, Curesti pentru Chirila, Chiria, Chi rova i Chiregti pentru ca Chir este un
hipocoristic pentru Chiril.
Vezi de pildti ar7Z1 in actul lui Mircea destinat Coziei pentru ca oricine sa-i
poatt face danii.
3 Vezi de pild r(484i in actul lui Mircea cel BAtrin din 28 martie 1415.
4 Vezi de pilda :Ki4s4g In actul lui Radu Prasnaglava din 19 iunie <1421> (facsimilul in Documente privind istoria Romniei, B, XIII, XIV, XV, p. 325), Rommimpa
actul lui Dan al II-lea dat boierului erban, 4-stimew,4 in actul din 13 august 1437
(facsimil ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 92), rritniacamiti in actul moldovenesc din 29
iunie 1428, norixamo. In actul moldovenese din 15 mai 1437 si NtIMHIM111 In cel din
22 august 1447 (facsimil, ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 489).
6 Vezi de pild: 464-1401H in actul din 19 iunie <1421> (facsimil in Doc, priv.
ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 325), nI5nyinoi In cel din 25 iunie 1430 tot aici 401-111,
deci numai
AsSmutin in actul din 16 iulie 1472 si ovitunS In actul din 1 iunie 1475
In actele din Tara Romineascd.
9 Vezi de pild5 firultoriwkrtipt In actul mo/dovenesc din 3 septembrie 1428.
Vezi de pild5. virus In actul Tdrii Rominesti din iulie 1451 (facsimil ibid., B,

XIII, XIV, XV, p. 342).

Vezi de pild mpu*H4 in actul din 5 iunie 1475, apoi Astum44, a5pirk44

umsne

In actul Tara Rominesti din 15 iulie 1475, soetilemo In actul din 12 aprilie 1506
(facsimil In .Doc. priv. 1st. Rom., B, XV/, vol. I, p. 225), mliptutpH In cel din 1 septem-

brie 1531, aanudp-k in actul moldovenesc din 8 decembrie 1454, CTIOHIACKOr

i CTIODIVICKOTAOIr

In unul din cele 6 acte ale lui *tefan cel Mare din 15 martie 1490. Dar ortografia
veche nu cedeazA asa de usor cdci uneori mai avem 4 u (asa e ihoppe pentru utoppa in
actul Trii Rominesti din 11 mai 1573 ASSI, 934) sau qvAisi pentru womiu (Intr-un
act moldovenesc din veacul al XVII-lea, aflat la AS, Neamt, CXXXII/13).
9 Apare intii In actul Tau Rminesti, din 13 iulie 1499 (facsimil In Doc. priv.
ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 415). In prepozitia H.

www.dacoromanica.ro

79

DIPLOMATICA SLAVO-HOMINA.

74

afara de cele prin ligaturd

printr-un semn de diferite forme, numit

014 e i regula ortografica de a scrie unele litere cj silabe deasupra rindului 2.

Ca punctuatie: punctul de respiraIie pus de obicei la mijlocul rindului, la


fel e prezenta qi virgula. Ca semne didactice stilt spiritele i accentele,
astfel: kendema ce se fixeaza pe ultima liter' a silabei finale a cuvintului3,
insemnind Insa uneori i sunetul i (04, paierokul (ierokul) in diferite forme
graf ice 5 ce indica de obicei lipsa lui
neaccentuat, iar deseori i palataalteori chiar i a sunetelor a 7, 8 ci H 9, accentele
lizarea sunetelor:
indicau de cele mai multe ori, Inceputul sau sfirqitul unui cuvInt 10, iar alteori

i limba In care este scris un act n.

Cit despre grafia oscilanta a unor cuvinte aceasta trebuie pusa, uneori,
In legatura i cu limba din care s-a imprumutat cuvIntul In actul slay 12.
Ca valoare cifrica' pe linga. este i semnul grecesc koppa, dar acesta din
urma 1i pierde din frecventa In veacul al XVI-lea.
Formulae diplomatice. Oricine cerceteaza o serie de acte pornite din
diferite cancelarii care In cursul vremii n-au avut nici o legatura intte ele
constata totui ea' in linii mari aceste acte au prti comune, infatiate insa
sub forme destul de variate. Unele dintre aceste parti comune fiind fundamentale se Intllnesc in toate acteleo In timp ce altele nu se afla decit
numai In actele a caror redactie este invluit intr-o forma solemna13. In
totalitatea lor aceste elemente parti componente ale actului alcatuiesc
cuprinsul actului.
Protocolul, contextul i eschatocolul. DiscernamIntul diplomatic stace cuprinde formule
bilete o deosebire Intre protocol protocollum
cu care incepe ci continua actul, neInglobInd cuprinsul in sine al actului.
Contextul contextus alctuiegte cuprinsul in sine al actului, cuprinde,
In esent, relatarea actiunii juridice, iar eschatocolul
eschatocollum"
Insereaza formulele finale ale actului: data ci elementele validarii.
Vezi cele serse mai sus la p. 48-53.
2 Vezi cele serse mai sus la p. 53-54.

Vezi c, el In actul lui Vladislav I;

mhi

1stiamemiTo

In

din 18 mai 1443.

Vezi HCTIIH

din actul moldovenesc scris la 18 mai 1443.

i Id:Ma

Acestea slut

8-10 i p. 70, nota 1.

actul moldovenesc

s, 1, ,

<,

1-1,

pe cuvintele citate mai sus la p. 69, notele

6 Vezi cele scrise la p. 69, notele 8-10.


114; <mu> in actul moldovenesc din 16 martie 1591.

7 Vezi

sptme e scris
9 Vezi actul Tara Romine$i din 18 noiembrie 1635 (la ARPR, CCCLVIII/5)

3 Vezi actul Tarii Romineti din 13 mai 1613, unde cuvintul

unde Auto e scris aa: MA).


Vezi cele serse de Ivan Ohienko, Cum trebuiesc editate documentele moldooenegti,
In Arhiva, XXXVIII (1931), p. 533.
11 Astfel accentele de pe urmatoarele cuvinte din actul lui Vladislav I indica
reforma ortografica a patriarhului Eftiinie, deci limba medio-bulgara.: FilitC6,1,HAt4, TOO

"

npli46wilx, OKOR4tfk, egna.

12 Aa e npirapli care se serie In urmatoarele forme: Wrap, nSArap, ESArkp, n6pri.0,

cea mai frecventa forma fiind

ntinrap i aceasta din pricina-aproprerii de -maghiar-ul


polgar, cuvintul fiind In actele slavo-romtne Imprumutat din aceasta limba.
13 A. Giry, Manuel de diplomatique (MD), ed. mud, Paris, 1925, p. 527.
14 Primul cercetator care a facut discernamintul In protocollum i eschatocollum
este germanul Th. von Sickel care In lucraren sa: Acta regnum et imperatorum Caroli-

www.dacoromanica.ro

73

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

76

Aceasta Impartire a cuprinsului actului exista Inca la romani 1 i ea


este capitala pentru studiul diplomatic al actelor, caci In timp ce protocolul
ramlne de obicei cam acelai In toate actele ce pornesc din aceeai cancelarie
de la acelai autor, contextul i eschatocolul depind de natura fiecarui
act, de formularul ce reproduce actul respectiv, de cel care redacteaza clt
chiar de cel care 11 serie.
Schema formulelor diplomatice incadrate In diviziunile specificate este
urmatoarea:
Invocana: simbolica (monogramatia, chrismon)

i verbald (invocatio sirnbolica, mono grammatica, chrismon, verbalis).

Protocolul

Intitulana (intitulatio).

Inscripfia (inscriptio, adresse).

Salutalia (salutatio).
Arenga (prologus, proemium, exordium).

Con textu 1

Eschatocolul

Promulgana (promulgatio, notificatio, publicano, praescriptio).


Intervenfia (interoentio, petitio).
Narafia (narra, io).
Dispozifia (dispositio).
Sancnunea (Sancti o; pana materialis sau pacuniae, pedeapsa
materiald, i pana spiritualis, pedeapsa spirituald).
Coroborana (corroboratio).

Data (datum).
Aprecana (apprecatio).

Semnele de validare (subscrierilesubscriptiones, martorii pecetea) 2.

Dar aceste formule diplomatice nu prezinta o form absolut invariabila


i ele nu se gasesc neaparat toate In cuprinsul unui act. Astfel, In timp ce
actele solemne insereaza un protocOl complet, actele socotite de mai mica
importanta au un cuprins destul de redus, daca nu chiar foarte redus
atare acte neinglohind cleat numai formule socotite esentiale.
Si din acest punct de vedere in diplomatica slavo-romin'a constat urma-

toarele: invocatia verbala i arenga este destul de rara In actele moldoveneti arenga e aproape necunoscuta promulgatia, curenta in actele
solemne moldoveneti este necunoscuta actelor interne din Tara Romineasca,
interventia este destul de rara coroboratia este necunoscuta actelor interne

din Tara Romineasca, iar inscriptia i salutatia apar numai In scrisorile

domnilor romIni adresate oraelor din Transilvania sau din alte parti.
Forma sublectivii
obiectivi. O alta deosebire ce se mai poate face
&d.

intre cuprinsul actelor, aceasta Insa de ordin general, este modul cum

persoana care emite actul 1i exprima vointa sa. Astfel, atunci chid emitentul
intervine personal In cauza i vointa sa este exprimata la persoana I singular
sau la persoana I plural
i acesta e i cazul actelor slavo-romine
In Tara RomIneasca inull In Moldova) aceasta e forma subiectiva. Chid

insa emitentul este numit la persoana a III-a sau e vorba de o not

redactata In forma de povestire, ori atunci cind autoritatea In numele creia


norum. ., Viena, 1861, I, p. 106, 208 urm. spune c 7cporc6xo)aov Insemna In antichitate
ultima.
prima foaie a sulurilor de papirus, iar karx-rdxoXXov

A. de Bollard, MDF, p. 255.

Harry Bresslau, Handbuch der Urkundenlehre fiir Deutschland und Italien (HU)

Leipzig, I (1912), p. 47-48 si A. de Bollard, MDF, p. 256-257.

www.dacoromanica.ro

76

DIPLOMATICA SLAVO-ROM iNX

71

se expediaza actul pomenete pe emitentul actului la a treia persoana,


aceasta e forma obiectiva Amindou formele sint foarte vechi, dateaza

din vremea romanilor 2, iar in orinduirea feudala forma subiectiva ramine


proprie actelor dispozitive, cea obiectiva fiind destinata actelor probatorii.
Invocatia simbolicii. Formula diplomatica de invocare simbolica a
semnul crucii4, este elementul diplomatic cu care Incep mai
toate6 actele slavo-romine. In hrisoavele solemne din Tara Romineasca
crucea de obicei se inflieaza Impodobita prin diferite inflorituri 6, este destut
de lung5.7 qi uneori e i cu un piedestal destul de impunator, pe cind in
hrisoavele simple din Tara Romineasca' i In cele mai multe acte moldoveneti4 crucea este simpla la fe! i In scrisorile braovenilor. Sint apoi
citeva acte a ca'ror cruce are futre brate inscriKia: ic x-c FUMA 9.
Formula vine In Tara Romineasca din cancelaria bulgara, iar din
Tara Romineasca a trecut in Moldova.
Invocalia verbala. Formula de invocare prin cuvinte a divinitatii
nefiind o formula organica a actelor publice slavo-romine apare destul de
rar i numai In hrisoavele solemne. Astfel apare pentru prima oara intr-un
" A. de Boilard, MDF, p. 253-254.
Mentiunea lor se ella in actele din veacul I e.n., In acte scrise pe tablele din_

ceara descoperite in sapturile orasului Pomnei, Bruns, Fontes juris romani [Izvoareledreptului roman], I, p. 329 nrm., 355 urm., i Schiaparelli, Raccolta di docunzenti latini
[Culegere de documente latineb nr. 4 urm i 8 urm. dupd A. de Boiiard, MDF, p. 254, nota 1.

3 A. de Boilard, MDF, p. 254.


4 Folosinta crucii, la inceputul fiecarui act este codificata inca in anul 395 si
apare intii in misive pentru ca cu timpul sa patrunda i in actele publice (A. de Boilard,.
MDF, p. 260).
5 Crucea lipseste in unele acte, mai putin in actele din Tara Romineasca (vezi
pentru lipsa crucii in actele din veacul al XV-lea, D. P. Bogdan, DSR, p. 67, nota 3) si

mai mult in Moldova (vezi pentru lipsa crucii in actele din veacul al XV-lea D. P. Bogdan,
In CDM, p. 11, nota 7) unde in veacurile XVI i XVII se Intilnesc citeva acte pe pergament
carora le lipseste ata crucea cit si litera initiala cu care incepe actul (vezi de pild
actele cu datele : 20 martie 1558 ARPR, 20 aprilie 1576, cele de la ARPR, CXXXIV/93

si 92, 30 august 1584, 3 aprilie i588, 22 august 1589, 30 aprilie 1591, 22 iunie 1607,
28 august 1632 si chiar cel extern din 29 iunie 1706 al lui Antioh Cantemir pentru

manastirea din Patmos) lips ce la inceput se poate explica prin nebagarea de seama ca
actul dupd ce a fost scris de gramatic sa fie trecut la zugrav ca sa-i lucreze crucea i initiala,
dar mai tirziu aceasta omisiune devine uz, lipsa crucii fiind i o influenta a cancelariei

slave a statului polon unde crucea lipseste in mai toate actele ; afirmatia este de altfeI
intarita atit prin lipsa crucii nu la putine acte moldovenesti din veacul al XVI-lea, cit
prin faptul c sint i unele acte moldovenesti serse pe pergament din veacul al XVIlea si al XVII-lea care desi au litera initiala n-au cruce (vezi de pila urmatoarele acte
ale mi Petru Schiopul, aflate la ARPR, Filiala Iasi fondul Spiridoniei, mosia Todireni,
Cu datele: 7 martie 1587, 23 mai 1589, 5 mai 1598, 16 mai 1604).

6 Vezi de pildd actul lui Mircea din 1392 indictionul 15, al aceluiasi din 10 iunie
1415 (facsimil in Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 319), lit
Moldova actul din 10 octombrie 1448, apoi actele din 1 iunie 1521 si 4 februarie 1522.
7 De pilda in hrisovul lui Vladislav I are lungimea egald Cu inaltimea a patru
rinduri din textul actului, in actul lui Mircea din 1392 indictionul 15, este egala cu inaltimea a opt rinduri din text, iar in actul din 5 august 1451 e de 10 rinduri (vezi facsimilul ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 343). Aceasta lungime apare deseori i in actele
moldovenesti, de pildd in actul din 14 septembrie 1428 este egala cu inaltimea a aproape
6 rinduri din text, in cel din 8 iulie 1428 Cu 7 rinduri, iar in actul extern din 29
iunie 1456 este egala cu inaltimea a 10 rinduri din text.
3 Sint insd i acte moldovenesti care au crucea lunga i chiar cu inflorituri, vezi
mai sus, notele 6 i 7.
9 Vezi actele Tarii Romtnesti din 1 august 1496, 19 iulie 1498 si cele moldovenesti
din 12 mai 1606 si 17 iulie 1607 date mandstirii Secul.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

.75

77

act al lui Mircea cel Batrin din 4 septembrie 1389: It% NW% wu,4H CH4 N

two Axa [in numele tatalui si

al

fiului si al sfintului duh] i intr-unul

extern din . 23 septembrie >1403 unde are urmatorul continut: K'k 11Mat KeNChl

[in numele lui dumnezeu, amin], exact deci ca in actul cu


acelasi caracter al lui Roman I din 5 ianuarie 1393 c In cel al lui VladiliCT41Th cail

slay Iagello din 1. octombrie 13992. Mai dezvoltata formula apare apoi intr-un

act extern al lui *taut cel Mare din 3 septembrie 1473: It% HAI* wra,a
ChM H

CKATitr0

ASpl

Tpoulta

CKlitTe1/1.

EAHHOC1t11111114

Hfp,IME,111MAA3

[in numele tatalui si al fiului si al sfintului duh, troit sfinta, de o fiinta


i nedespanita], la fel e si Intr-un act al lui Radu cel Mare din 23 mai
1501. Intr-un act privat al Tarii Rominestidiata lui Petriman din 17 iulie
1425 continutul formulei e urmatorul: K'k HM I% Mid If c H CTrO
[in numele tatalui si al fiului 9i al sfintului duh],6 deci ca si in actul din
138:9 septembrie 4, la fel e si in actul lui Radu cel Mare din 19 iulie
<1501 ..

Intr-un act privat moldovenesc din 1.462 formula are urmatoarul


tontinut: 113KOAEllifiNh WTH,t1 H 110CH*111HlifilAlt MUM H
VS
raro
Amp [cu voia tatalui si cu ajutorul fiului i cu svirsirea sfintului
Local ce-1 ocup invocatia verbal in formularul actelor slavo-romine
este cel de dupa invocatia simbolica, iar and aceasta lipseste invocatia verbala

este formula cu care incepe actul. Invocatia verbala nu este un element


organic al formularului actelor slavo-romine, ci ea este introdusa in acte
datorita destinatarilor actelor.

Intitulatia. Ca element diplomatic In sine intitulatia Insereaza numele,


titlul, sau titlurile si calittile persoanei de la care eman actul, foarte des
legate de asa-numita formul a devotiunir.
In actele slavo-romine intitulatia este alctuita din numele de botez
al emitentului, exprimata in actele din Tara Romineasc la persoana I
singular (131., iar in cele din Moldova la persoana I plural Arki, titlul
KOEKOM, urmat in actele din Tara Romineasca de titlul imam, exprimat
in cea mai veche forma de prescurtare prin trunchiere
Formula devotiunii este exprimata intii in ortografie medio-bulgara:
M11/10CTiM KOKIEAS, apoi in ortografie sirb: iN14110C riwm so;Kiwm,
soicitto
i rusa: A111/10CTil0 6011i00, ce este caracteristica actelor

din

Asadar o transpunere a formulei latipe Cu acelasi caracter: In nomine domini


amen.

2 Vezi actul la Vladimir Rozov, V1paiHcIin rpamoTH, I, sub nr. 32, p. 59.
3 La fel e si In actul extern al lui Antioh Cantemir din iunie 1706 dat mandstirii

si. loan din Patmos.

4 Vezi facsimilul in Documente privind istoria Rominiei, B, XVI, vol. I, p. 206.


actul extern al TAM Rominesti din 18
Dar uneori si mai dezVoltatli, cum e de .pilda
februarie 1502: In numele tattilui f i al ftului gi al sfintului duh si lauda prea cinstitei f i
fdrit inceput f i celei de o fiinki i de vialci fdccitoare i nedespcirtitd troifti, adicd al tatcllut
fi al fiului si al prea slintului duhfi a unui atotpiutor dumnezeu. In citeva acte solemne
din Tara RomineascA grdmaticul personal invoacii sprijinul
vezi In actul din
14 aprilie 1496: am chemat numele domnului f i mi-a fost de ajutor, in cel din 25 ianuarie
1499: Doamne (third, iar In actul din 24 mai 1501: Troird sfint ajutd ;i sprijincl.
6 Vezi facsimilul ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 328. Formula apare si in actele din
1495 martie 24, 29 august 1526 si 14 aprilie 1529.
6 A. de Boiiard, MDF, p. 162.
7 Devotions formels cum o numeste diplomatistul german Harry Bresslau (vezi

Harry Bresslau, HU, p. 47).

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-110MINA

78

76

cuvintele respective fiind exprimate ortografic In prescurtare

Moldova

contractiune penprin suprascriere asa e: MACTIM,


_ MACTiWM, MACT110
_
tru: BaCIA; si D'Hin. Formula se incheie prin calitatea emitentului: rocnoIn actele din Tara Romineasca i rocnoap% In cele din Moldova,
murh
exprimate ortografic in prescurtarea prin suprascriere: PAH'h, rc,a,wh, reno,
In actele din Tara -Romineasca, far in
remo. K1.011 sima! tirrponAarin
cele din Moldova - SFMAN MOMAKCKOH. Dar In Tara RomIneasca mai apar

alte calitati ale emitentului necunoscute actelor din Moldova.

Ordinea in care apar elementele componente ale intitula%iei este


In hrisoavele solemne din Tara Romineasca urmAtoarea: pronumele persona/
43'k, iW, numele de botez, titlul KOEKOA4, calitatea rocnoAnwh, devotiunea
si calitatea sau calitatile legate de rocnomurk. I hrisoavele simple formula
este de obicei alcatuit4 din devotiune, 1, numele de botez, titlul voievod
calitatea emitentului: rocnomunt ccrn 3EAH OICITOKAAVIICKOH. Fatal de for-

mula din hrisoavele simple ale Tarii


actele moldovenesti de
obicei au in plus pe MI. In actele din Tara
Rominesti'
RomIneasca' formula comporta
In ceca ce priveste numrul elementelor componente o compoziIie simpld

alta dezvoltata, iar In Moldova numai o compozitie simpl.


Astfel in actul lui Vladislav I formula este urmtoarea: nonence
as%
-11311

11% XV"

CAPOIS*(111kIH

KOEKWAA gil4AHCA411.16 MACTiM GHtiEX rcHk irkCiff

gXrpoKnaxiii [fiindca eu cel in Hristos dumnezeu, binec-redinciosul vorevod Vla-

dislav, din mila lui Dumnezeu domn a toata. Ungrovlahia]deci o compozi7


tie simpa. Aceeasi componeng e si In actele din 3 octombrie 1385, 27 iunie 1387, 1392 indictionul 15, <1399 mai 11), <1409-1418> si in actele din
5 august 14241 si <24 martie, 1426 destinate toate mnstirii Tismana.
IncepInd cu actele lui Mircea ce! BAtrin intra in uz si formula dezvoltata ce
pentru prima oar4 apare In actul din 4 septembrie 1389: ctsltutXOCTA sri
V

Sta

EAPOK-kjIHk1

rpCTOMODHIlhl

KIAIIK111

C4LHOA,EpiCaKHk1

renAnh

iWAH

Ay.

Pea

RWIKOM, AlACTII0 Era KCEMINCHTEAA re,kk ISCE/1 OMIWKANCilICKWH, HO,A,SHAKCICIIIM1


3AI1IAHIDICKILIM CTp4144M
[eu In H-ristos dumnezeu binecredincios "si de
Hristos iulitor-mare i -is ngur stapinitor domn loan Mircea voievod, din

mila atottiitorului dumnezeu, domn a toata Ungrovlahia, al Podunaviei


al tarilor transalpine], iar In 'actul simplu din 1406 indictionul 15 sInt In
plus calitatile: etilon H Kit TaTtIIICICHM CTOAFIAM AMA41118 u 4arpa,tiSrE011,fr H
CkKVIIFICKOM8 tisucTiuS rAnh [inca ci sp-re tarile-ttAresti, herteg al Almasu-lui
si Fa-garasului -si al B-anatului de Severin domn]
noA8itutockint1 este
exprimata prin: H wsa 110A no R.Kcennt; noAstuncior si se Incheie prin: Aame

Airkmis rpam canioAPioxerk Di de amIndou


ci pin la marea cea mare si singur
stapinitor al cettitii Durostor], iar ovrposnarmocon este precedat de SEMAH.
Dar chiar si compozitia simpla a formulei capa-LA, incepind cu Mircea ce!
AO

MW,11Z

laturile ale intregii Podunavii... chiar

Batrin, diferite atribute ca: 'c.-C-04110611KM i IitHKW 2, cainomp1on4KHh,,3 MiENth

1 Vezi facsimilul in Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 326.

Vezi In acest sens de pila cele dou acte din 20 mai 1388.
3 Vezi In acest sens actul din <1409-1418> dat mAndstirii Nucet pentru balta
SApatul i actul din oct. <1409-1413>. Dar In acesta lipseste tara.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

77

79

numele
Indu-se In adjectFvul derivat din substantiv: ovrrpognariumou.
MilOKAHiEtUk 7

WELLIAXIRSMH H remoymosnut 1 i 3EMAH

Este de subliniat faptul &A formula redusd apare mai mult In hri-

soavele solemne destinate mndstirilor, atit in cele de la Mircea cel Bdtrin,


cit i in actele de la fiul sdu Mihail, Radu Prasnaglava, Dan al II-lea,
Alexandru Aldea, Vladislav al II-lea, Vlad Cdlugdrul i Radu cel Mare
ins din actele lui Vlad alugArul este completatd cu elementul filiatiunii
emitentului2: CHk.
KOEKOM
element imprumutat din componenta formulei reduse a hrisoavelor simple unde apare pentru prima cara in actul
din 15 aprilie 1456 3 i tot din hrisoavele simple filiatiunea trece In hrisoavele
solemne, primul act din acest punct de vedere fiind cel din 16 aprilie 1457 4.
Dar incepind cu hrisovul simplu din 28 martie 1451 formula reclusa
se fixeazd pentru atare acte, ca avind o componentd diferitd de .cea din
hrisoavele solemne destinate mndstirilor. Astfel in actul specificat este:
KIMAHCALIK KOEKOM H rcui. ICKCE11 3ENIAH OVTIVOKAAKIFICKOH
[I0 Vladislav
voievod i domn a toatd
Ungrovlahiei]. Incepind insd cu actul din 15

aprilie 1456 5 apar devqiuneaordinea elementelor fiind urmtoarea: mnrrTwn* satiwm _


iw KAtt,I,TCAtIK
_ KOHKOM H rCAHk K'hCEH 31"111 orrrpomxiucKou, CHE. mita KEAHKAPO KOHKOM [din mila lui dumnezeu Io Vladi-

slav voievod i domn a toatd tara Ungrovlahiei, fiul marelui voievod Dan].
-Aceasta e apoi componenta formulei simple ce de obicei apare apoi
In hrisoavele simple.

Cit despre formula dezvoltatd, aceasta se intilnete in toate actele

interne de pina la anul 1451, emitentul fiind 4 domn, din mila lui dumnezeu,
a toatd tara Ungrovlahiei i al tdrilor transalpine * cum i 4 herteg al Almaului i FAgdralului*. Aceastd component a formulei dezvoltate se fixeazd
in hrisoavele solemne, cdci in hrisoavele simple incepind cu anul 1451 intra
in uz formula redusd, combinatd din unele elemente ale formulei dezvoltate.
In actele externe destinate braovenilor formula pdstreazd in genere
acelai caracter ca in actele interne, aa cd se intilnete atit formula redus0,
citi cea dezvoltatd,, iar in misivele acelorai destinatari formula e de obicei
simp16.

Vezi In acest sens actul din 28 martie 1415.


Vezi In acest sens actul din 1 iunie 1483.
3 Vezi facsimilul In Documente privind istoria Romtniti, B, XIII, XIV, XV, p. 346.
Ibidem, p. 347.
5 Vezi facsimilul ibid., p. 346.
In unele acte lipseste devoliunea, vezi In acest sens actul cu data: 5 martie 1458
. (vezi facsimil ibid., p. 348), In altele devoliunea i j ilialiunea, vezi actul lui Basarab ce! Tindr
dat mAndstirii Tismana pentru satul Susita i altele i In sfirsit MITA i acte In care
lipseste tara (vezi actele din: 16 septembrie 1473,17 noiembrie 1479 facsimil ibid., p. 359-5
i este
septembrie 1487, 7 ianuarie 1490 facsimil ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 377
de subliniat a atare acte sita destule. Sint apoi i unele acte unde lipseste atit filiatiunea, cit si tara, asa e de pildd actul din 29 octombrie 1561.
7 Vezi actele publicate de Gr. Tocilescu In 534 doc., sub nr. 6, 7 i 10, In cel de
sub nr. 6 fiind numai: 1w NASA% zompa H rc,u ca i In actul simplu al lui Mihail
publicat de acelasi, sub nr. 4.
Vezi actele publicate de Gr. Tocilescu In 534 doc., sub nr. 3, 14, 18, 54
; vezi de pild'a scrisorile publicate de Tocilescu In 534 doc.,
In unele cu lipsa
sub nr. 16, 24, 29 31 deci ca In actele din nota de 6 de mai sus.

www.dacoromanica.ro

78

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINI

SO

Nu lusa acelai lucru i In scrisoarea lui Mircea din 10 august,


unde formula este urmtoarea: HKAH MHIJ44 REAHINIH KOIKOM H CilMOAPIISKAKHILIH rocnomp KKCUI 3EMAH RAC tpasocou H SMIOAOHHCKHM CTOPOIIAM H MHOMIHM
.

7.*

TSpCKIIM rop0AOKOM rocnoAmil [loan Mircea mare volevod fp smgur stapinitordomn a roata taraBasarabiei, a tgrilor transalpine i domn al
multor cetgti turceti].

O compozitie redusa comporta formula In actul extern al lui Mircea


scris In 1403, dar cu elemente straine intitulatiei din actele interne, cgci
Auipqa CHO.* MACTH KOIKOM KEAHKH rocnomph actme sicapankcito*

M'itl

[Noi loan Mircea, di mila rui dumnezeu mare voievod, domn al tarii Basa-

rabiei], iar in actele destinate mngstirilor strine formula este de cele mai
multe ori redusa i uneoril Intr-o formg aproape strina compozitiei reduse

din actele interne. Aa de pilda In actul lui Vlad Calugrul dat mana- MACTil0 HAPH14EMiH retik KAMIICKOH
stirii Filofteiu, este: A3h 860 Ha lf EN{in0
8
KOEKOAA
HIHMH MH qj1.1;
KAAA KOIKO,A,A II Clt
H uuqa [deci eu cel din mila lui dumnezeu numit domn al Trii Romineti,
lo Vlad voievod i cu de dumnezeu daruitii mei copii Io Radul voievod i
Mircea]. In actele lui Radu ce! Mare din 1496 i 1500 date primul mnstirii
Rusicon, iar al doilea mangstirii sfintului Nicolae din Careia, formula e:
aiioMACTTIO r,,Hk KM 1.1111H [loan Radu voievod
KouKoA
din mila lui dumnezeu domn romin], aadar exact ca In actele aceluiai
domn din 30 ianuarie i 29 noiembrie adresate braovenilor.

IWuk PAASAk

Dezvoltatg Irisa e formula In privilegiul vamal al lui Mircea cel Batrin


acordat liovenilor, ca i in actul cu acelai caracter al lui Vlad Dracul din

8 septembrie 1439.

In Moldova cel mai vechi act cunoscut, al lui Roman I din 30 martie
13922, are formula dezvoltat, continutul fiind urmtorul : RenfircH CAMOAilKAKI1111

MACTH

6301 T'II%

wr flIIIsI Ao momi

KhCK

kv 130M4Hh

KOEICOM WRAMAR SEACIEW

1410A,t1,4-

[mare, singar stpinitor, din mila lui

dumnezeudomn lo Roman voievod, stgpinind tara Moldovei de la munte


pina la mare], la fel e i In actul din 18 noiembrie 1393. Trecind Irisa la
actele lui Iuga formula este reclusa, cuprinsul fiind urmtorul: AAACTil0
iaiu M1.1 lOrA KOEKOM 1.01,1,11% ~AH MOA,S,AKCKOH 3 [din mila ,1111. uumnezeu noi Iuga voievod Comn al Viril Moldovei]. Acesta e apoi continutul
formulei ce se fixeazd in actele moldoveneti cu specificarea c rcnAwK este
inlocuit cu rocnomph 4, iar In citeva acte mnstireti2, apare: P-OCH0,1,1111h,
Astfel uneori formula este identia actelor interne, aa In actul din 20 februarie
644116 8JHBOA4 H real& [din mila lui dumnezeu Io Basarab

1512 este : AZTilo

C)H--HIO

1111

voievod i dora], aadar la fji Ca In actele interne mentionate mai sus In nota 6 de

pe p. 78.
Vezi facsimilul In Documente privind istoria Romtniei, A, XIV, XV, vol. I,
p. 431.

Vezi In acest sens actul dat boierului Braia.


Primul act In acest sens este din 7 ianuarie 1403.

3 Dar sInt i unele acte destinate laicilor care au elementele: 1w i reok, dar numai
de la Inceputul domniei lui Alexandru ce! Bun, vezi In acest sens de Pild actele din

www.dacoromanica.ro

cAn 1CTENELE INTERNE ALE ACTELOE

79

81

In loo de rocnomp-k, iw precede numele de botez al domnului, Miti e lulocuit prin 43%, MO/IMKCKON este Inlocuit prin momositaxiscrcon
fiind
precedat de WhCfH 1 i de expresia: p
iatimoro iv- ica 2 [robul sta-

pinului meu Isus Hristos] cum i atributur

liArOLMCTHIlitl

cea mai

cuprinzatoare formula' cu atare elemente fiind urmatoarea: MACTil0 Emigro


i13% 6ArO4'hCTlighl rAirk H

1341Eh KAMIil MOWO


iV X'41 iW 4 dilfattHAfrh
ROFKOM
H rmih WhCEH MOMOKAAVHCKOH SEMAH H C'h EAPCOUCTIIKOIJ msmx. MapHHOX

[Din mila lui dumnezeu, eu binecinstitorul domn i rob al sdpinului meu


Isus Hristos Io Alexandru voievod i domn a toata Moldovalahia i cu binecinstitoarea doamna Marina] 5. Este apoi de reOnut faptul ca in actele
domneti ale Moldovei i asociatul la domnie este trecut In intitulatie, ceea
ce nu se intimpl In Tara RomIneasca. 5i asociatul urmeaza imediat dupa

primul emitent cu indicarea legpurii de rudenie dintre cei doi emitenti,


urmat6 de numele i titlul su. Aa, de pilda, In actele lui Alexandru ce!
fratele domniei mele
jupan Bogdan], iar In cele de la Ilia i 5tefan: H spaT [Tersa MII Crf$411%
KOFKOM rocnompn 3EMMI MOMARCKOH 7 [i fratele domnieTmele 5tefan voievod
domni <se refera i la Ilia> ai tarii Moldovei], lusa in actele date la Vaslui
unde rezida Stefan 8 este: H son- VCCTIL1
CTIZISAWK ISOMOM 9 [5i fratele
domniei mele 5tefan voievod], ca'ci actele date la Suceav.a domn de fapt
i de drept era //ia.
In actele externe formula are de obicei" acelai cuprins ca i in actele
Bun este: H C14Th FCHACTKA MM mornauk sormuk

29 iunie si 4 august 1400 (facsimil in Documente privind istoria Rominiei, A, XIV, XV,
vol. I, p. 432, 433).
1 Vezi de pild actele din: 1415 iulie 12, 1422 martie 2 (vz. facsimilul ibid.,
A, XIV, XV, vol. I, p. 445) si iulie 8, 1428 iulie 8 si 11 (vezi facsimilul ibid., A, XIV, XV.
vol. I, p. 451), 1430 decembrie 23 si 1431 februarie 6.
2 Vezi de pilda actele cu data: 11 i die 1428 (facsimil ibid., A, XIV, XV, vol. I,
p. 451), 1 septembrie 1429 (facsimil ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 456), 23 decembrie
1430, 6 februarie 1431 si 3 septembrie 1473.
3 Vezi de pilda' actul din 1 septembrie 1429 (facsimil ibid., A, XIV, XV, vol.

I, p. 456).
4 In ceea ce priveste iw, trebuie specificat faptul ca acest element este reintrodus
In diplomatica moldoveneasca sub Petru Schiopul, adus de acesta din diplomatica
Trii Rominesti, iar actele lui Aron Tiranul aproape toate au itT, la fel e si sub Stefan
Razvan i in multe acte de la Simion Movil (vezi Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III
si IV).
6 Vezi actul din 1 septembrie 1429 (facsimil ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 456).
6 Vezi actele din 29 iunie i 4 august 1400 (facsimil ibid., A, XIV, XV,
vok I, p. 432 si 433).
7 Vezi actul din 13 iunie 1436 (facsimil ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 466).
8 Vezi actele din 17 iulie si 11 august 1436 si cel publicat de Costachescu,
DM, I, nr. 146.
Vezi actele din 24 iulie (facsimilul In Doc. priv. ist. Ronz., A, XIV, XV, vol. I,
p. 467) si 27 august 1436 s't cel publicat de Costachescu, DM, I, nr. 147.
1 Sint irisa destule exceptii datorite destinatarilor. Astfel in actul lui Roman I
din 5 ianuarie 1393, formula e urmtoare: m'u pomairk SO1ROA4 AVOAA4Rkelt0H H kiwi% ormi
sperS moph, [Noi Roman voievod al Moldovei i stapisentirk ROA WIsCKOH WT HAOHHHIll

nitor a toata taraMoldovei de la munte chiar pina la malul marfil unde Ataim este
din cancelariile ruse ale Poloniei. Acelasi Klimvik, apare si in cele dota acte din 1400
ale lui Ivasco. In actul lui Alexandru cel Bun din 1 august 1404 e: M1J RAU% onoscailArk
6

c. 404

www.dacoromanica.ro

DIPLOISfATICA sLAvo-nomiNX

82

80

interne, dar elementele componente sint deseori sub inriurirea limbii destinatarilor
In scrisorile domnesti ciare regii poloni formula este simpl si e incadratri in adresd 2, iar scrisorile adresate brasovenilor pAstreaz4 formula simplg
din actele interne 3.

In actele private formula de obicei este redus, cuprinzind numele


de botez al emitentului precedat atit de pronumele personal exprimat la
persoana I singular, cit si de titlul i calitatea autorului, dac bineinteles

acesta le are 4, tot asa e redus" si in scrisorile brasovenilor 5.


Locul ce-1 ocupa' intitulaVa in actele slavo-romine este indata dup invocatie, iar cind in act apare arenga, intitulaVa urmeaz formulei specificate.

Originea formulei. Intitula0a ca uzanta In actele slavo-romine este


Imprumutata din apus, ti anume, cred, din diplomatica latino-maghiara,
caci nici brisoavele bizantina de dupa 1204 qi nici cele bulgare nu cunosc
o atare formula diplomatica8.
Originea elementelor componente ale formulei. Compozitia reclusa a
formulei asa cum aceasta apare in actul lui Vladislav I si in unele acte
6018044 momascsia [noi panul Alexandru voievod al Moldovei] ce infiltiseaza starea de
suzeranitate fatd de regele polon. In actul din 16 februarie 1453 apare: 431. p4sk NAZKH
Atooro ic xpeT4
i 1w, apoi rpoHtiIi NOIC4011111;
aproape la fel In plus Hcriiiiiikffl- e si in
actul lui Antioh Cantemir din 1706. In actul din 30 august .1584 este: ce as pes HA.Zitki

mero iv

C4 H 110KAONHK C117kH IMIHOMplitH H IIIH6OTHOrk111011 H HIP.13AAHMAH TpONH, iosi 110KAdWkAc.

N CASNC". H pasoTax

AlOHAts

OpHOCAdRlIiH CCAH1s

1w nelv s aosicom

AtTiTiro

64ri/0 PC11111 B1CIN

[iat'd eu robul stdpinulu[ meu Isus Hristos i inclinAtor al sfintei, de o


fiintd, de viat fAcatoare i nedespartitei troite cel ce md inchin i slujesc i lucrez cu
410/1.11,08AAKINCKOH 3/11AH

dubul meu pravoslavnicul domn lo Petru voievod, din mila lui dumnezeu domn a

toatd tara Moldovalahiei].


Vezi actele din 5 ianuarie 1393, cele doua din 1395, ale Iui Ivasco din 1400, a
lui Alexandru din 12 martie 1402.
2 Vezi actele publicate de M. Costlichescu, DM, II, nr. 164 si 192.
3 Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 16 si notele 11 si 12.
4 In actul Tara Rominesti din 1425 iulie 17 e 431% neTp-rmaiih, iar in col moldovenesc

al boierului Cirstea dinainte de 10 octombrie din 1488 e: CI 4315 nam, gp-krrk, pe ciad
In actul lui luga vistier din 1462 formula este copiatd in parte inceputul dupd
unele acte domnesti date mndstirilor cdci e: ce 42-1, flash IMAAhllad moero rcti xpsc-ra natek
111114T1I PIKWM<A>111 lord 111411K601 BNCTOI114116
C1'12154114 BOHIWA,111 ca si 436 P461, RA761KII metro
cS i;
din actul domnesc dat aceleiasi mdndstiri la <1> ianuarie 1453. In actul privat extern
al boierului Aldea din Tara Romineascrt formula e urmiltoarea: CEINI H 431 milwrrptimit.1
xsAsni
44<wri. msneir. Ibwk Data i eu prea pAciltosul i cel neinsemnat intre oameni
jupan Aldea].
6 Vezi aceste scrisori la Gr. Tocilescu, 534 doe., nr. 463-470.
D. Ciurea crede In Problema originii gi sensului lui lo din ietitulatia gi subscriptice
documentelor romlnefti, din Anal. Acad. Rom. o, Mem. Sect. Ist., seria a III-a,
B

toin XXVI, 1943, p. 17 si 19, nota 16, c intitulatia din actele Tdrii Rominesti provine din subscriptia actelor bulgare ce la rindu-i este de origine bizantinti, pentru cli
subscriptia bulgard era i intitulatie In acelasi timp. Dar nici unul dintre cercettorii
diplomaticilor: bizantinA i bulgara n-a sustinut cA subscrierea bizantin i bulgarO era
in acelasi timp i intitulatie (vezi de pila bibliografia la Dr. Alexandr Soloviev
Dr. Vladimir Main, rptixe nosenbe cpncimx magapa [Documentele grecesti ale stapinitorilor sirbi], in colectia 36opanR aa Heropidy y jeaiiii a inimptiefixocT cpncitor napoAa [Culegere din istoria limbii i literaturii poporului sirb], Sectia III, cartea VII,
Belgrad, 1936 p. LXXXIX.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

81

83

de mai tirziu destinate mnstirii Tismana este stilizat din elemente luate
din subscrierea actelor bulgare, ca: i,fCt1,sa, Eirowkonkut i i = hymn.,

din elemente luate din intitulatia actelor sirbe ca: formula devoldunii:

ISO)Kid, ce e traducerea formulei latine: Dei gratia 0 rocitomilik


precum i din elemente luate din adresa scrisorilor patriarhiei de Constantinopol trimise lui Nicolae Alexandru Basarab ea: Ici.CIH isxrpowciiil ce e
transpunerea cuvintelor: .Trcs-Ig OtiyypopaxEccq, origine ce o dovedete de
altfel i ortografia rr.
Tot din subscrierea actelor bulgare s-a imprumutat adjectivul CtIMOAAHAOCTIL

AplOKAKHKII1 i substantivul din care deriva: cAmomrkmouvi., ce In diplomatica


bulgar este luat din actele bizantine, fiind transpunerea cuvintului
cc'roxpecrwp.

Din diplomatica sirb s-au mai adoptat: MAW' i forma adjectival


a substantivului SPITORAtIKTIA deci: 3ENIAH SrrpOKAAVHCKOH CUM 0 IIGASHAKii.

Din diplomatica latino-maghiar sint: 3Aumumuochi ce e traducerea


cuvintului transalpinus, retwkrha ce e cuvintul maghiar herceg, rkKE1FIFICK0
CAUCTE0 ce este traducerea cuvintelor: banus de Zewerino
dar banus
e maghiarul &in aa c' rOCDAHHK ataat de VkItE111111C1i0 SAUCTKO poate e

i transpunerea maghiarului hcin = dominus. Tot din latin e tradus i


Aprrirk Dilrostorum. Ceilalti termeni din intitulatia actelor interne sint
autohtoni.

numai
Astfel KOEISOA,A ce este titlul tuturor vlstarelor domnesti
singur domnul avInd pe lingh titlul voievod i calitatea rocilomurh este
strvechi, c'ci inc conduatorii celor dintli formatii politice slavo-romIne
purtau numele de cnezi i voievozi. Astfel Basarab I, care dup ce la anul
1330 scapa de sub suzeranitatea maghiard, caut s organizeze cancelaria
rudimentar a voievozilor de pin la el, insa termenul Boenoga era prea
vechi spre a putea fi scos din titlu, aa c' domnul 11 mentine, dar In noua sa
pozitie, pentru o mai mare autoritate i spre a face o deosebire Intre el i
voievozii care se aflau sub suzeranitatea sa, ori spre a se deosebi de conductorul, in numele regelui maghiar, al Transilvaniei, care era tot voievod,
li adaug atributul WHICH pe IWO. titlul KOEKOdiol. Devine astfel mare
voievod, iar patriarhia de Constantinopol prin scrisoarea din mai 1359 11
numete tot aa: plyag 3ot(366ocg. Dar titlul 60EK0,5,4 Cu toate c4 ara
precedat de KfAIIICH nu era deajuns pentru a denumi pe voievodul cere

Incepe s aiM legturi pe picior de egalitate chiar cu regii maghiari i poloni.


Crearea ca atare a unui nou element se impunea, i aceasta a fost calitatea
imprumutat din cancelaria vecin. sirb68.

Autohtone exit apoi

KfAIIICOE mops, w6A no

8171.CICE CTpAHE, nIrkKkYh, TATMICKhlf mama,


pentru completarea termenului FICASH4ME-KAtIAME11,K ,

60)KiE MPOIHI,MO% 60?KiH, KOMIE Ilp0H3KOMIlif, &MAU. HOALISAHHKIH, WEAWTH,


rOCROACTKOKATH, WRAIll'h?KATH i CAMMICATH4.

tot o creatie autohton este i filiatiunea ce-i are originea in indrituirea motenirii scaunului domnesc.
i In actele latine ale lui Vladislav I, acestui termen li corespunde termenul latin
transalpinus.

3 0 6.
6*

2 In actele latine ale lui Vladislav I echivalentul lui xtraykri este dux.
3 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 87-88.
Vezi despre prezenta unora dintre aceste elemente, ibid., p. 72, 75 0 notele

www.dacoromanica.ro

84

DIPLOMATICA SLAVO-11 OM INA.

82

Cit despre elementele intitulatiei din actele externe, acestea sint, in


buna parte, datorite destinatarilor. .4a de pilda Mtn% din actele lui
Mircea transpune in rus' pe
la fel formele polnoglasice: 3i1110110HHHCKHE
CT0p0Hkl, muors T8pcsn room ce e tranSpunerea elementului intern noA,SHAKIE, iar secnpalatClitt putea fi luat din actul latin scris in 1396 al lui Vladidav
pretendentul, dar aceast denumire avea o larga circulatie, fiind termenul

prin care strainii denumeau Tara RomineascA, dup numele dinastiei


conducatoare initiale

In ceea ce prive0e elementele componente ale formulei din actele

moldovene0i, in actele lui Roman I sint imprumutate din diplomatica Tarii


Romine0i: iuiiu, c*epaasui.iu adecvat Irma in exprimarea limbii

ruse ell ip'h in loe de lt


rocnomurk, kv,0X,1,1,aTn, IIMHHH i MOO
imprumutul facindu-se din formula dezvoltata a actelor lui Mircea

cel BAtrin. Tot din cancelaria Tarii Romine0i s-a lmprumutat iMUNK,
iar in unele acte destinate mnstirilor atit tlah cItsi 6111'04'1.0'H Mil .
Din cancelariile ruse ale Poloniei s-au luat: MHAOCTH caai (MHAOCTi1J
KOHCiHO
rocnomirk 0 ai,i, iar din diplomatica bizantin, prin mijlocirea
bisericii moldovene0i, este momOKA4KiliCKil. Cit despre celelalte elemente
cu aspect religios ce apar in unele acte destinate mandstirilor ele se datoresc
inriuririi destinatarilor actelor.

In ceea ce prive0e elementele componente ale intitulatiei actelor


cxterne, acestea se afla in mare parte sub inriurirea destinatarilor, lucru
ce se poate spune i despre unele elemente din actele interne destinate mnstirilor.
Inscriptia. Ca element diplomatic inscriptda este alcatuit din numele,
titlurile j calitatea destinatarului actului 3 caracterizind actele scrise in forma

epistolard.3 Formula este cunoscuta in Tara Romineasca numai actelor cu


caracter epistolar. Aa de pild in scrisoarea lui Mircea adresat satelor
dependente de mAnastirea Tismana are urmtorul continut: %Am conwm
CTI HO, OEJLIC TH MOHACT HIM TIICwkFEhCTjIJ

H MAMLIMIMICS117k

AHK MUM

[tuturor satelor care sinteti sub stpinirea mnstirii Tismana mari i mici
impreund].

In scrisoarea lui Radu cel Mare adresatA' lui Deatco paharnic este

urmtoarea: inicTuTomS acSnaut; AtTso !wpm-m.1 [cinstitului jupan Deatco

paharnic].

In scrisorile externe formula este in elementul ei, aadar e curenta5.


In Moldova, actul extern cu caracter epistolar din 10 februarie 1388 copiaza
intitulada actelor lui Vladislav Iagello, caci are urmatorul cuprins: isnomicimitt
K WO MUTH* WAN 110AhCKOMS, AHTOKKCKOM$ AUH,I10

Aittorkir 3*M4h rocnomplo

pticKom$

HH'kKh.

[lui Vladislav voievod din mila lui dumnezeu

1 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. VI, nota 1.


2 A. de Boiiard, MDF, p. 262.
3 Caracterizind actele In forma epistolara, inscriptia comporta, din acest punct
de vedere, douil prezentari: de ordin general
comuna celor mai multe scrisori
patente
i speciala sau nominala (vezi A. de Boaard, MDF, p. 263).
p. 397.

Vezi facsimilul In Documente privind istoria Romniei, B, XIII, XINf-, XV,

5 D. P. Bogdan, DSR, p. 90-91.

6*

www.dacoromanica.ro

CAEACTEEELE P.sITEENE .1LE AcTELou

83

85

craiu al Poloniei, stpinitor al Lituaniei si al Rusiei i domn al multor


altor tri], iar In scrisoarea lui tefan al II-lea din ,16 februarie <1434> este:
gnaAHCAAKOKH EN11%610

A1ACTINO

110110/1151I fl0ACK0A1V ANTOKCKOMS peicitomv uMIX'

AWOrItIr HEW% rc ApEttu iuiiuSmunow [lui Vladislav, din mila lui dumnezeu
craiu al Poloniei, Lituaniei, Rusiei si al multor altor tri, scumpului
nostru domn].

In scrisorile brasovenilor, formula variaz In continut, in dependentAi


de cui este adresatit scrisoarea 1.

Uneori inscriptia este incadrat in dispozitie, asa cum e de pild in


actul privat al Trii Rominesti din 11 mai 1573 2.
Locul inscriptiei in formular este dup intitulatie, iar in scrisorile
moldoven.esti i brasovene dup. invocatia simbolic.

Salutatia. Inscriptia este in genere urmatil de un salut in

care- se

cuprinde sau numele lui dumnezeu, ori diferite urri de sntitate si voie buna.

Ca si adresa, formula nu este cunoscut actelor solemne, ei numai scrisorilor, de pild celor adresate brasovenilor si sibienilor. Asa intr-o scrisoare
a lui Dan al II-lea cuprinsul este: Milor 3,A,IIAK111H KEP11413A10, KAKO TO
WHIN spaTiam [multd sntate si heretisire ca la fratii mei], intr-alta a lui

tefan cel mare: muoro a,uti3 [mult sngtate]. Tot asa Intr-o scrisoare
din 10 august a lui Mircea adresat regelui polon: Ktputt ripTat:Inhu 411060K11111/1

HOMO [prietenie credincioas i iubit inchinAciune].


La fel si In scrisorile brasovenilor: muorl umaguE 5, 4111101' 3A1AKif H 110K[mult sratate i inchinciune].
AONE1146
E de retinut apoi faptul c5." nu frd sens teoreticienii artei epistolare

din evul mediu au grupat sub denumirea salutatie trei formule ce apar In
cuprinsul documentului: intitulatia persona salutans, adresa persona salutata si salutul modus salutandi, cci intre aceste trei formule exist o legdturd atit de puternic, ineit un acelasi eveniment le schimb6 simultan. Astfel
atunci cind autorul documentului este din punct de vedere ierarhie superior

destinatarului, el este primul mentionat In protocol si In acest caz intitulatia precede adresa. Dac ins dimpotriv emitentul este inferior destinatarului, adresa precede intitulatia. Atit primul, cit i cel de-al doilea sistem
este cunoscut doeumentelor slavo-romine. Astfel In scrisoarea lui Vlad DraeuI
adresat lui loan de Hunedoara apare,intii adresa, la fel si In cea a lui Basarab

eel Tinr adresat lui stefan Bathory7. Tot asa e In scrisoarea lui Roman
Musat din 10 februarie 13888, precum i In scrisorile adresate de brasoveni
domnilor Trii Rominesti8. In schimb scrisoarea adresat de judetul Bravovului vamesilor de la Rucr are Intii intitulatiaoi

Ca loc, In genere salutatia precede adresa, iar originea formulei trebuie


cautat mai degrab intr-o creatie autohton, decit intr-o inriurire dinafar.
Vezi de pilda cele editate de Gr. Tocilescu, sub nr. 465-468.
2 Vezi actul la ASSI, nr. 930.
3 Vezi Tocilescu, 534 doc..., nr. 16.

Ibidem, nr. 491.


3 Vezi de pilda textul de la Gr. Tocilescu, 534 doc..., nr. 463.
Ibidem, nr. 464-466.
7 D. P. Bogdan, DSR, p. 92.
Vezi textul la M. CostAchescu, DM, II, nr. 164.
Vezi de pild scrisorile editate de Gr. Tocilescu In 534 doc..., sub nr. 463-464,
466-468.
Ibidem, nr. 469.

www.dacoromanica.ro

86

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINI

84

Arenga. Formula diplomatica ce arata In mod general, deseori banal


fr nici o legatura directa cu obiectul actului, motivele ce au determinat
emiterea actului este arenga 1

Aceasta e formula cu care incepe contextul actului, e mai mult o

podoaba literal* nefiind esentiala in context, fapt ce contribuie la absenta


formulei in multe acte 2.

In actele farii Rominesti formula apare numai in unele hrisoave solemne


destinate mnastirilor. Astfel din 47 de hrisoave solemne interne din veacul
al XV-lea destinate manastirilor, 23 au arenga iar intre cele externe au formula
respectiva cele mai multe dintre actele destinate manstirilor de la Athos. In

actele moldovenesti arenga nu apare decit In foarte putine acte externe,

destinate manastirilor.
Formula din actele slavo-romine de obicei este impartita In dong parti,
prima parte aparInd dupg invocatia simbolica, iar a doua dupa intitulatie3.
Arenga apare intlia all in actul lui Mircea din 20 mai 1388 aflat In copie
slava la Arhivele statului Bucuresti, ms. 712, f. 245-246, cu urmatorul continut: 6ninktu SMsmiums g-ksomerscia CiH CiSTs CHOKE Mill, 131:0/KE (ME
MCTs KUW MCA% fAIS K K CA-kAs TEKSIDE

,1,06011M110,1kKHKA10111,6

1,f

IIPAKM duoIaLIJiEu

S'ItCHPila

SKIIKH11,

WCTAKA'kIllf H HA HREC HpHANKHIlla Cia1611WHENHKI WHk1

IllAKIIIE, fro

II E

!MAC

110,1,KF1rOM

.3EAAAEHHItIK

padkOKAHH/it 0CAH-

H IlpHCHO CAI1WST: IlpiHriATE MWOCAOKEHh1 WII,A mofro HACA*ASHTE

8POTOKM11101 KAA1 11,PCTKO H6CHOE wr- CANKEllia LHp8 [Clti

sa poarta Cu auhui

lui dumnezeu-acesiia sint-fiii hiT dumnezeu, cum spune dumnezeescul apostol caruia pe urma mergindu-i cei iubitori de dreptate ce se silesc spre cele
bune i viata dorita au dobindit, cele pamintesti pamintului lasindu-le
mutindu-se In ceruri, acel glas de bucurie auzindu-1 pe care vesnic 11 i aud:

Veniti binecuvintatii tatalui meu s mosteniti imparatia gatit you'd' de la


Intemeierea lumii], aceasta e prima parte, iar partea a doua: &MO 110
CHA 110CAMKATH. H3KOAHX HpOCAAKHTH HpOCAAKAkWiWO AMA Ed

H HA npicrom

pOMITFAhl MOFir C'k CAAK010 K%3HECIIIIA [K111 VOit cit mi-a fost dupg putere

SA

le urmez spre- a proslavi pe dumnezeu care m-a proslavit c;si m-a ridicat cu
slava In scaunul parintilor mei].
Aceeasi inftisare are formula de pildg, i Ii actele din 25 iunie 1436e,
30 iunie 1441 5, 16 aprilie 14578, 28 octombrie 1464, 15 iulie 1475, 23 martie
dar elementele componente slut uneori mai
1482 si 15 decembrie 1501
reduse7, iar alteori mai dezvoltate6.
1 A. Giry, MD, p. 537.
2 A. de Bollard, MDF, p. 268-269.
3 Sint insa i unele abaten i in sensul cd arenga este constituit numai dintr-o singurd parte si apare dupd intitulatie, vez i in acest sens de pildd actele din 1 august1496
(facsimil In Documente privind istoria Romniei, B, XIII, XIV, XV, p. 403), 6 octornbrie
1499, 26 aprilie 1500 (facsimil ibid., p. 419).
Vezi facsimilul ibid., p. 336.
Ibidem, p. 341.
Ibidem, p. 347.

7 Vezi actele din 30 iunie 1441 (facsimil, ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 341),
16 aprilie 1457 (facsimil ibid., p. 347) si 28 octombrie 1464.
Vezi actele din 15 iulie 1475 si 23 martie 1482.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

65

b7

Ins tot sub Mircea ce! Bdtrin i anume in actul dat mandstirii Nucet,
Intre altele i pentru satul Curilo, apare i o altd Infdtipre a formulei, cdci
in pomenitul act arenga este urmtoarea: K`k 341C0H1 HOKEA*

iCHWMh,

icptutwm AA HA KltC4K0 A*TO ,A,ECATCTKOKATH, fAH.KA AKE CT/AMAT H CI K*A/Allti

CTiH H 6r0HOCHill WH,H rkit'killAWA HA nomout H HA CArO,A,*TIACTKO AIHAMk


HAIIIHAt H HAAAHIA HAM HOCA*AHiHM(1/11AOM "Irk WKH MATKOZ. H CA*HiEMit H
HOCTOM, WKH MACTWHEA1 H HOKAAFIlEAlk wrptsirnt CM WT WitC*KitiHKk SAk

Kl&C'kKON.icko. u OIrTliplOKAEHiEMk AA rOTOKH SMAEAllt OVCAMWATH WHk mac:

npiH,,'kT

Kit Mil* 111.CH TpSucA,amtptu

CoA

H W6p*MEHEHH H Alh 01/110K0XIhI

Klt3MiTE uro mot HA CE6* H HASIIHTE Cat WT

MKO KOOTOKh ECM's. H em-kpeuk

MEH

cp,t,utm H WSpatill,ETE HOKOH AHIAMk KAIIIHM tiro


AWKO ECT : 1011,1,1TE SAPOCAOKEHiH wH,a mow

tocTgo

SW

MOE miro E H np-kmm MOE

HeICA*ASHTE OVTOTOKAHHOE KAM

WT CAOMEHiA MHO, Rit3kAAKAX SO Cat H AACTE

IACTH, Kl.M,A,A&AAK C/A

H HAHOHCTE Mat CTOAHEilk Ckx H KlIKIAOCTE Mat HAM H WAACTE

KOAEHk

HOCiTHCTE MEHE, KK TEMHHH,H C-k1C H HpiH.AOCTE Kit MEW; iar In partea a doua:
CIEKHSE HOCAACTKOKATH
Aptguium upomk H rocnomm
_

IC

3MUdd Kit SnroAt-

TEACTKE mupwk up-kupotorimwm H HCCHOMOr H,PCTKil0 CHOAEHIHJAc


MOERtgliHMk Rd Intrk HOCH*T Cat K'It snro, MAGApOCTk
MX,I,I30CT AXWKHAA MIAKWT

opoptu H

11,-11*

CO

HAl.TkCKAA, CA9Tk A

MHPh. CHIA ME whenom-kux roto aim

rn'utt: SAMEHill HM
_ MI WTHSCTHWA

K*A1 NO SACO

CIA SESAKOHiA H

CAOKO ,a,KAA

HM ME npu-

KphilHat C rp-kett CAKIHK AUTOK IMOIr ME HE KitiWkHHT Sk 11111IX4 H HAKkl HM ME


wspAsom MEAAfTk NAM HA HCTOtHIHKA KOAHKI/F. CHILE MEAAETk AMA MOA K TES*

CM

[In lege a poruncit domnul dumnezeu fiilor lui Izrael ca In fiece an sa dea
zeciuiald din cite vor agonisi i tiind aceasta sfintii apostoli i purtatorii
de dumnezeu pdrinti ne-au sfAtuit spre ajutorarea i facerea de bine a sufletelor noastre qi ne-au ldsat noud celor din urma copii ai lor ca unii prin rugddune i prin veghere i post, altii prin milostenie i pocdint s ne ferim de
toate relele, ca cu toatd credinta ci intdrirea s fim gata a auzi acel glas:
yen* la mine toti cei truditi i impovdrati i eu v voi odihni, luati asupra
voastra jugul meu ci invdtati-vd de la mine cd sInt blind c smerit cu
ci yeti afla pacea sufletelor voastre cdci jugul meu este bun i povara mea
este ward. Veniti binecuvintatii tatAlui meu c mosteniti impdrtia &Ad
you'd de la intemeierea lumii, cdci am fost fldmind
dat s mdninc,
am fost Insetat i mi-ati dat sd beau, am fost strdin i m-ati primit, gol ci
m-ati imbrdcat, bolnav c m-ati cdutat, In temnit am fost i ati venit la
mine. <lar In partea a doual5 Rivnesc a urma vechilor impdrati c domni,

care cele parninteti le-au petrecut In pace, In binefaceri ci s-au invrednicit de


Imprdtia cerurilor. tiu cd pentru cei care iubesc pe dumnezeu, toate le

www.dacoromanica.ro

D1PLOMATICA SLAVO-nOMINA

88

88.

izbindesc In bine, cci intelepciunea trupeascA este moarte, iar Intelepciunea


sufleteasc6 viat i pace. Acestea imi amintesc domnia mea i de cuvintul
proorocului i impratului David, care spune: fericiti cei crora li s-au iertat
frdelegile i carora li s-au acoperit pdcatele, fericit omul caruia dumnezeu
nu-i socotete pcatul, i iari: in acelai chip cum cerbul dorete izvoarele
apelor aa dorete sufletul meu ctre tine dumnezeule].

Aceasta de-a doua inftiare a formulei arenga apare de pild i

actele din: 11. septembrie 1489, 1.6 iunie 1493, 25 ianuarie 1499 i 24 mai
1501, dar elementele componente sint uneori mai reduse1.

Cuprinsuri cu totul deosebite, neintilnite In acte pin la hrisoavele


solemne ale lui Vlad Clugrul, prezint de pild, arenga actului lui Vlad
Calugrul din 16 martie 1494 a, aceea a actelor lui Radu ce/ Mare din 14
aprilie i 1 august 1496e, 6 octombrie 1499 i 10 decembrie 1505 Tot aa
cuprinsuri deosebite mai infiltieaz de pilda formula In actele din: 23 martie
1497 3, 26 aprilie 6 i 13 decembrie 1500 i 3 mai 1502 7.
In hrisoavele solemne externe formula apare pentru intlia oar In actul
din 9 februarie 1433, fiind intercala-CA' In intitulatde 8, iar in actul din 18 iunie

1487, arenga apare dup intitulatie3.


In actele externe arenga are un cuprins ce In linii mari este asemanator cuprinsurilor formulei din actele interne ", c'ci asupra formularului
unor atare acte (externe) actioneaza puternic inriurirea destinatarilor. Din
aceasta pricin, de pilda, actul lui Vlad Clugrul destinat mnstirii Filoteiu
are o jurntate din cuprins ocupat de arenga'. De aici se desprinde i marea
Insemntate pe care unii destinatari o acordau acestei formule, de caracter
eminamente religios.

Arenga este cunoscuta i actului privat din Tara RomIneasc' al boierului Aldea, ins numai prima parte a formulei, cuprinsul fiind acelai ca
In actul intern al lui Mircea. cel Batrin destinat manstirii Nucet pentru satul
Curilo i alte sate.
In actele moldoveneti formula este destul de concis In ceea ce privete

cuprinsul, apare i mai rar ca In actele Trii Romineti i este mentionat


intli In actele externe, urmind invocatiei simbolice sau intitulatiei. Aa de

pild In actul lui Petru Rare din 13 martie 1533, destinat mnstirii Hilandar,
arenga apare dup invocatia simbolica i are urmltorul cuprins: no iffilairktutiom8 AIHAOCIYhAii0 H IIAKEKOAIORil0 KAi1:11 MOEPO CAA,A,KAPO MH ICV XCA H HO
IMCEMHAOCTHWM Fino KAAPOIATPORiE ChICT HPHarl*HiE EPO HA CM*palif MOE H FIOCTAKH
HACA*,A,HHKA 110,kiTEAHM MONA%
[dup nespus mil i dragoste de
oameni a stpinului meu, al dulcelui meu Isus Hristos i dup a
tot milostiva lui mil, a fost enana lui catre smerenia mea i 111-9,

AA*

Vezi de pild actul din 1 iunie 1483.


2 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 96-97.

3 Ibidem, p. 98 (vezi facsimil In Documente privind istoria Romtniei, B, XIII, XIV,


XV, p. 401 si 403.
4 D. P. Bogdan, DSR, p. 98 99.

5 Ibidem, p. 97-98.

Vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 419.
si facsimilul In Doc, priv. ist. Rom., B,.

7 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 99

XVI, vol. I, p. 209.


8 Vezi D. P. Bogdaii, DSR, p. 99-100.
Ibidem, p. 100.
1 Ibidem, p. 100 si nota 4.

www.dacoromanica.ro

87

EARACTEBELE INTERNE; ALE ACTELOR

89

pus mostenitor a/ parintilor mei]. Ceva mai lilting este formula In actul
lui Petru chiopul din 30 august 1584, dat manastirii sfintul loan din
Patmos i Cu un alt continut, caci cuprinsul este urmatorul: GAME IMCElf
iipkiwiu Krh EINCE KEC 6.1 GArOCTIENFIN, HNSE EISKOAKili MIA H31. 4rkKA MTPE WEN.
MVOKA

11,13CTKOMi H KOEKOACTKOM1 BEMEIMM 341 1111*K%CpA*INE KOl'AT'hCTKA

CM/EA MACTH 10010

Sgo giuw,apiiTe

--

RA 110,I,OKAET EAKO WTK11.636 HAMi_ AKEPH MACTH

CKOEM H CKt T pasSm4 H Kiitykx' H 110311AX Imo HnKL CAnd CTOHT HA 3fMAII IIEINYLIONSHA

VkAWTH NEHillINACTHA HM

OVAMIET H 1:1KJTk111 AMMO rrk,A,ET 043-

[binecuvintat atot prea bunule dumnezeu care stii


toate aceste buntati, care m-a ales din pintecele maicii mele i m-a
daruit cu Imparalia i cu voievodatul tarn, pentru prea covIrsita boApSularr

gatie a milei sale, se cuvine dar totdeauna a multumi lui dumnezeu


ca ne-a deschis usile milei sale si lumina Intelepciunii si am vazut
si am cunoscut c nici o mrire nu sta pe pmInt neschimbat
mortii neimpartasit, ci dupa cum floarea se ofileste i dup cum
umbra trece pe alaturi, asa si once om se nimiceste], aceasta-e partea
tali ce Apare dui:A intitulatie, iar partea a doua, intercalat In dispozitie are urmatorul continut:
rcnpiE
_

Hi

KhIIPAIMAAKiE

11,11CTKOM

PCHATKOM

E10111KNOKAK Apgis'irkiiiii HM
IlflOCNAKIIIHK
II

110CAMMATH

HKCIENX KAM

CTC/I1AMi

KliCFNINITH

ikpim
HM H

110A8NIETH

[am rivnit ca prin mpria i domrTia lrii sa cale peurmele celor mai

vechi Imparati i domni drept mritori care au stralucit In dreapt marire


primesc i s capat bunurile ceresti].
Partea intli asa cum apare In actul citat al lui Petru chiopul este
si In actul lui Antioh Cantemir din 29 iunie 1706 destinat aceleiasi
manastiri.
Din aceste acte externe Moldovenesti cuprinsul formulei arenga a trecut
si In unele acte interne 1, destinate Irma numai manastirilor.
Formula este alctuit din citate din biblie 2, stilizate, reduse sau amplificate de redactorii sau grmaticii actelor.
Locul ce-1 ocupa de obicei arenga In formularul actelor este dupa invoiar partea a doua dup intitulatie3.
catia simbolica partea Intli
Uzul si originea formulei arenga slut bizantine, venite In diplomatica
slavo-romIn din diplomaticile sud-slave, Irma 'elementele componente ale
formulei din actele interne slnt slavo-romine.
Vezi actul lui Miron Barnovschi din 10 iunie 1629 unde apare prima parte a
fermulei din actul scris la 30 august 1584 (vezi actul citat al lui Miron Barnovschi,
la GhibAnescu, Surete Si izvoade, II, p. 176-178, dar traducerea. lui GhibAnescu de la
p. 178 privind arenga este plind de greseli), sau actul lui Vasile Lupu din 27 martie 1635,

dat mnstirii SI. Saya din Iasi.


2 Astfel prima parte a formulei ce Sncepe cu wow este alcdtuitd din citate luate
din Epistola lui Pavel cdtre romani, evangheliile de la Matei si loan, Pildele lui Solomon

Faptele Apostolilor. Tot asa prima parte a formulei ce Incepe cu irk 34K011*, este format&
din: citate luate din Epistola lui Pavel cdtre ebrei, evanghelia lui Matei, epistola lui Pavel
chtre corinteni, psalmii 31 si 41 ai Psaltirei lu David (vezi identificdrile la P.P. Panaitescu, Documentele Tdrii RomEnesti (DTR), I, Bucuresti, 1938, p. 49 subsol si p. 100

subsol). Aceste citate se fAceau din memorie, dovadd unele omisiuni In cuprinsul
lor (vezi pentru ele D. P. Bogdan, PSR, cap. Greplile).
a Vezi si cele serse mai sus, la p. 85 si In nota 2.

www.dacoromanica.ro

90

D1PLOMATICA SLAVO-ROMiNA.

88

Promulgatia. Elementul diplomatic ce aratd COI obiectul actului se aduce

la cunostinta tuturor celor interesati poart denumirea: promulgatiel.


In actele din Tara Romineascd formula apare In actele publice numai
in hrisovul solemn al lui Mircea cel Btrin din 1403 unde are urrratorul
cuprins: 1131AKAAA'k H WCK*11.110 TKIM'k MICTOM

[fac cunoscut i 1ntiintez

prin aceast carte]. In actele private este cevamai frecvent i apare pentru
prima oar In cartea ieromonahului Macarie din 24 martie 1495 2, Cu urmtorul cuprins: vi,a ce SHAST [s se tie], iar In actul egumenului mnstirii
Nucet din 10 mai 1537 este ceva mai dezvoltat, cci continutul este acesta:
dm de tire oricarui OM].
AMA% HA MAHN KACAKOAAS 441;8
In actele din Moldova formula devine un element organic al formularului, o data' cu actul din 18 noiembrie 1393, unde promulgatia are acest
continut :

VHHHAVit TO K*AOAA0

OlfrkAVIi

A011fils14A

WHOM%

KTOJKI

lid

Cli

tiut aceasta tuturor


bunilor pani care se vor uita la aceasta carte sau o vor auzi citindu-se].
Aticrit

HAH oro OVCAMIIIHT% ,,T8tIH

[facern

Cam acelai cuprins 3 pstreaza formula i in actele urintoare pin la 8 martie 1407 4, iar In actul cu data specificat continutul e urmatorul: SHAEMO
IMHHArk CHM% HAMM% MICTOWk 01(CHAVk KTO HA Hh 01(3P11T'It RAH fro 01(C4KHHHTI,

Lfacem

tiut cu aceast carte a noastra tuturor celor ce o vor vedea sau

vor auzi].

Aceasta e apo formula care inlocuind pe SHAM prin 3H4MEHHTO

se fixeaza in actele moldoveneti


apArind, In cele mai multe 7 din actele cancelariei domneti.
In actele externe moldoveneti formula pstreazd aproape acelai
cuprins ca i In actele interne 8, iar In scrisorile In care apare, continutul
formulei este adoptat stilului epistolar 9.
Locul ce-1 ocup formula in actele slavo-romine este dup intitulatie.
Originea formulei In actele moldoveneti trebuie eutat in actele slavoi adugind dup OVCAKIIIIHT'It pe LITS(114 6

ruse emise In cuprinsul statului polon i a marelui cnezat al Lituaniei.


Interventia. Formula interventiei cuprinde numele celor care au venit
s solicite actul i faptui c4 actul s-a dat In urma cererii lor."

Formula nu alatuiete un element organic al forfnularului actelor slavoromine, cAci atit in Tara Romineasc clt i in Moldova nu apare decit in
citeva acte.
Astfel primul act ce rnentioneaz6 interventia este cel al lui Vladislav I,
unde cuprinsul formulei este stilizat astfel: nocntiwark UCTHAPO iK HHOHAr
HHKbAHMA [ascultind pe cinstitul dintre cdlugAri, Nicodim-].

A. Giry, MD, p. 547.

2 Vezi facsimilul in Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 391.

a Verbul rkAt-ra este inlocuit Cu swill, dar e la acelasi mod.


4 Vezi facsimilul in Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, XVI, vol. I, p. 435.
5 Incepind cu actul din 28 ianuarie

1409.

Se fixeaz5 incepind cu actul din 14 aprilie 1411.


7 Lipseste in unele acte destinate mnstirior, ca de pild in cele editate de
M. Costachescu, DM, I, nr. 19, 71, 94, 95 si II, 25 precum i in mai toate actele de dup
jumjtatea 'veacului al XVI-lea, scrise pe hirtie.
Dar cu mici modificari in grafie, iar uneori i In cuprins, datorite destinatarilor,
vezi actui din 5 ianuarie 1393.
9 VW D. P. Bogdan, CDM. p. 20.
10 Vezi St. Stanojevici, CCA, Diac, apyra paspeg, XCVI, p. '79.

www.dacoromanica.ro

89

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

91

Intr-un act din 1409 mai 11 1 se arata ca hrisovul este dat pentru:
ALIEHia NAN

II

npwW111113

HEHIA311iiKHOtITAHHKIM

Keiltp

r CAKA

MU AWN1SET4

LAAAOKHHA H ;ESHMIA ulipmlit H pa,A,Sitd CT-AHOKA [pentru rugciunea si cererea

a cinstitilor i nu trecutilor cu vederea boieri ai domniei mele: logoftul


Baldovin si jupan Serban i Radul al lui Stan].
Tot asa intr-un act din 23 mai 1501 promulgatia are urmatorul continut

__

stilizat: HOME BO IC%H HACTAKHHK CTAAPO mouncTupe cFro


101111411,1HH4VO Kvp

firt19011 H IS*3111CTH HAM 0

nyksiganiti

CTOMS MOHACTHQS,

KOMIKA HOEXOAIT Kit HACTOMII Kfrkme Kit KfAHH,EX 1187KA,ar H TICHOTAX WECHMKWE

WT CTOHOLIHISIHIHK npownix H EiWOLIKCTHitiHK

610tH1iH)C KTHTOpH

venit dar la-noi printele nostru i astavnicll acest-ei sfinte mai sus
zise manstiri, kir Agaton si ne-a vestit despre petrecerea sfintei mAnstiri
cit petrece In vremea de azi In mari lipsuri i strimtorari, rminind sArmanti
de dint rposatii mai denainte i binecinstitorii nostri strmosi, fosti ctitori].
In actele interne formula nu apare decit In actele destinate m'andstirilor.
Formula apare da pild si in urmdtoarele acte externe: 6 august 1413 2,
23 octombrie f420, 21 noiembrie 1421, 30 ianuarie 1431e, 8 aprilie 1437,
8 septembrie 1438e, 30 ianuarie 1500 si 18 februarie 1502 6.
Interventia apare i In unele acte moldovenesti, atIt in forma' stilizata
In actele interne 7 , citi in forma' obisnuit
In actele externe 8.
Ca pozitie, interventia se Oil intercalat In dispozitie i anume indata
dui:4 Inceputul mentionatei formule.
Ca origine e probabil cea apusean.
Naratia. Formula ce dontine relatarea faptelor i a imprejurarilor din
care s-a desprins hotArirea inserat In dispozitie elementele ce au determinat emiterea actului se numeste naratie3.
Coqinutul naratiei fiind in directa' legAtur Cu obiectul actelor, poate
fi clasificat ca atare In mai multe categorii. Astfel In actele de danie se arat
motivele ce 1-au indemnat pe emitent s'a acorde actul, precum i provenienta
obiectului donat; in actele de IntArire actele anterioare produse de cel
care solicit actul , In actele de vinzare-cumprare sau schimb actele de
proprietate ale celor In cauza i consimtmintul prtilor interesate".
Asadar din cele enuntate se desprinde deosebita importante ce o are
continutul naratiei, caci din cuprinsul ei se pot vedea: mijloacele de silnicie
Vezi facsimilul In Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV,
p. 317.
2 In acest act este atit: ticonioul npouunie nrrapint spawonewm [am implinit cererea
AoleAt ,gAi-THH H -MApi-THH H KpSai S Awkrom glom.
plrgarilor brasoveni] cit i: ce ChICT
c5ci Felentin, Martin si Crus erausolii brasovenilor.
Aceeasi infAtisare ca si In actul din 6 august 1433.
4 Ca si in actul din 6 august 1413, vezi textul la D. P. Bogdan, DSR, p. 103-104.
5 Vezi textul la D.P. Bogdan, DSR, p. 103.

Ca si In actul intern din 23 mai 1501.


7 Vezi actele lui *tefan cel Mare din 17 aprilie 1480 si 15 octombrie 1481 unde
stilizarea e: Ni4AOHJA HAM% HUIHKOtO )H4A06010 [ni s-a jdluit cu mare jalb51.
8 De pildk In actul lui Petru Rare din 13 martie 1533, dat rnanAstirii Hilandar,
unde formula este identicd actelor Tarii Romlnesti din 23 mai 1501 (vezi facsimilul In
Doc. priv. ist. Rom. B, XVI, vol. I, p. 206) si 18 februarie 1502.
9 A. Giry, AID, p. 548.
10 ibidem.

www.dacoromanica.ro

90

DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNA.

92

in vecinie, instrinarea proprietatii rzsesti si mosnenesti pentru rscumprare de desugubing, de bir ori prin Infratire, hiclenia, rolul aldmsarilor,
cel al megiesilor si al jurAtorilor etc.
De cele mai multe ori, naratia se afl. inglobatA in dispozitie 1 pe la
inceputul sau sfirsitul acesteia 2, lar atunci cind e trorba de mai multe proprietti intr-un act, apare In act de cite ori se simte nevoia; sint Insa si unele
acto din care naratia lipseste 3.
Naratia apare In actele Trii Rominesti pentru prima oar In luisovul

solemn din 3 octombrie 1385, unde are urmtorul continut:

uatimn-k
rompounnoro A111 rcia WC(IiiTIVK K'll
afMMI
rCKA
M/I
HA
AlliCT*
PKOAVkAik
TI1C_

AIWNACTIIA 'VkIIAM A' Attl IlfAOCkK(11.111fH I. 11'6 CE CT011041KIllill 61110111.CTilKikl11 KOOKOAA PAASith ptvATtth 1-cica MII WT WCIJOKtIIht ICIA3AKH;KE7 nirkicpagtiMf 11A

if

,Kf aimsora Hl ridtpionn [la Inc-eputul dmniei, druite mie de dumnezeu,

am aflat in tara domniei mele, la locul humit Tismana o mnstire nede86\41'00 in toate lucrurile, ce sfint rdposatul, binecinstitorul voievod
Radul, printele domniei mele, a ridicat-o din temelie, dar n-a sfirsit-o
din pricina scurtrii
Acelasi aspect are naratia din actele ineepind cu hrisovul solemn din
27 iunie 1387 si sfirsind cu cel din 2 august 1439, destinate mnstirii Tismana.

In actul de danie catre o mnstire, de pild la cel din <1406>, naratia


este urmiltoarea: HONVK AAKAT VCAKO
MH NA WXARM AA 1CT 34
_

paKiM H 311.

Attmc rema mu [fiindc d domnia mea de ohab6 ea s'a' fie pentru sntatea j sufletul domniei mele]. In hrisovul simplu de intrire a unei mnstiri, scris la 28 martie 1451, formula are urmtorul cuprins: nomac npium
10,4 PCK0 MII P8tti 4IU4rEH <p> ACKAAel H ii1vkt, ICitCH gOirkPf 'VIL% MN TA co
1111*AaAl A II1S MOIIACTFIfIS H CEAA CH H KHHOrPAA CH 1110 MS fCT S MI <AM> ifit

KNAIA CH H lotee Torogo "malle [fiindc6 a venit Inainte a domniei mele si

Inaintea tuturor boierilor domniei mele Radul nepotul lui Rascal de si-a dat
sufletul mnstirii i satele lui si viile lui, ce-i sint in Andolie si casa lui
toat averea lui].
In hrisovul solemn de Intrire dat unor boieri la 2 august 14534 naratia
este urmAtoarea:

110/110K

Hrlt

HOKSHII

IqD WT AN N

6ACAfIAKI

AAAI HACA -

11AKE 4 KWH H 4111118 H HOTOM Ha KAA11 Kh ANN PCAKA MII MAI3TSpil0 KAKO FCT

'romo tanino [fiindc le-a cumprat Inc6 din suele lui Basarab si a dat
lui Basarab un cal si o cup, i dup5. aceea In zilele domniei mele a seo&
marturie ea sInt cumprate de el]. In hrisovul simplu de intrire, prin judecat, dat unui boier, scris la 1.5 iunie 1493, naratia are urmAtorul con0mA : nmoK cSAnx.

ircK8 MII

Crf.

K'KCEM 60/Vkpli rciu Mil H PAEAAK H

ilrf

1 Dar si unele abaten de pila, In actul din 1385 octombrie 3 formula este

dup4 intitulatie, la fel si In actele din 27 iunie 1387, 1392i <1399 mai 11>.
2
InSd i unele abaten i cind naratia apare la mijlocul dispozitiei, de pildd In actul
lui Mircea ce! BAtrin dat mristirii Snagov pentru satul Ciulnita, in actul moldovenese_
din 7 ianuarie 1407 (vezi facsimilul In Documente privind istoria Rominiei, A, XIV, XV,
vol. I, p. 434).
Vezi de pilda In acest sens actele Tnii Rominesti publicate In Doc. priv. ist.
Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 313-315 si 316 si cele din Moldova, publicate de M. Costachescu, in DM, I, nr. 98, 127 si II, nr. 65, 71, 72, 130.
4 Vezi facsimIlul in Doc, priv. ist. Rom, B, XIII, XIV, XV, p. 345.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

51

pATA rCEA
_ AM PAASAA KOHEOM: TAKO HAFIAOX

93

r cES M H

CliC GOAtf1H

1CEA

ECT HM MIMA_.HOKpSta N l'OANHEIRH, TA HM ECT AM_WhAEIII,H H KSA*1411 IMCH Clk E'laCEM ICOTAOOM KOANKO ECT ApriOKAA MESA H C110E11 AASSAOK
Efil

H ESA*H11 ECT EHA litrkNW KSEINA TItCTIt XpANIETSAOK EpcT'k WT iwN KANOTA
wT ZISAIETIEdrkAl 34

TATOMIlp SpC*
SPCNIH

WHH

H
HE

Zi WhEAOKEiltHTO, A KIIHrE

SLIIIHHA wT rcKo MH

ECT

111,0

gorAati uitA )coTap EMELHOM, TA HM ECT


cST

Spcuun

Hl&

CS

C1111

IMANEN, TA

110CTAKHA

HM

FIMO

KIWI

C7V.T

Mindc am judecat domnia mea cu toti boierili domniei mele si


am cercetat si cartile fratelui domniei mele, Radul voievod: asa am aflat
domnia mea cu boierii domniei mele a le-a schimbat Pocruia si Godinesti,
de le-a dat BAlestii si Budenii toti, cu tot hotarul, cit a st'apinit Albul si
fiul lui Albul. i Budenii ii cumprase mai inainte Cirstea, socrul lui HraliMpOKANE

nitul de la Ion Capota din Fintinele pe 9 gleti de grill. lar carpe ce


le-a fcut de la domnia mea Tatomir Ursea si Bogdan asupra hotarului
Balestilor de i-au pus nume Ursesti, acestia nu. sint Ursesti, ci sint tot
Blesti, asa c le sin", crtile rara credinVal. In hrisovul simplu, dat lui
popa Frincul din 15 infle 15051- naratie este si:

ii DAKII AAAE nona zispxu_


rapem
wT
pusuuK
uno"!
cn [si deasemenea a dat
KSn MAAMAHI
npeA
nSps
_

popa Frincul aldmas inaintea pirgarilor din Rimnic, 250 de aspri], acelasi
continut, In forma stilizat, apanad si in actul din 12 aprilie privind pe acelasi destinatar2. In hrisovul simplu de intrire dat unei mdstiri, scris la 10
ianuarie 15113, naratia continua prin urnialorul continut: noTom HM AAAOK
VCEO
MN El
cST WA,NECAN !VEA /NSHAII
KAETOE11,11,
Tepe
eqc
PASA WT
_
KOrk1111,

TA

EAETOKILH:

IIMAII

CS
11011

KAKO

ECT

['palta

W'lli HA

CTMS

sTpSrapn,u u ISAAASA WT MIAMI H ESASA WT npatina


MIHIMT WT HEAA110114
WT FOpHOKHlip,

WT inaprA,

__

MONACTIIIIS

KS3MA WT THCAIEHA H NON HWISAII WT IldtAf III

II

CTAINIOA

Tepe a HAEAH

pAASA

KIT

WHHAPNA

1111K

gOlii

110

WT

1.110041

TEII HM WT pHKS

HME

11011 6013 WT

11

l'AH

AINA* WT MHplIfill
IIISHIMAli
Ame npeA paA,Sn wT EOppiEtp, A NCSIIAN
.....

WT TOI10AN Hit
Cli.

II

Id/ASA WII ECT MICAA KnnrS Ao 1CK0 Mli

KAKO

11

CS

KAEAH

H MAH CTMS MONA-

eriipS [apoi le-am dat domnia mea 12 jurAtori de i-au dus inaintea jupanului
Radu din Borasti, de au jurat ca este ocina dreapt a sfintei m'angstiri, juratoril anume: popa Cuzma din Tismana si popa Iovan din Pades si popa Boia
din Strugarti si Vladul din Pades si Budul din Precina si Boia din Giuresti
vi LepAdat din Nedanova si Radul din Sivarna si Tepsa din Runcu si Nan
din Gornovita si Stanciul din Topolnita si Milea din Mircesti si Susman din

Marga, de au jurat cu sufletele lor inaintea lui Radul din Borasti. lar

jupan Radul a scris carte catre domnia mea cum au jurat si au dat sfintei
mandstiri]. In hrisovul simplu din 24 noiembrie 15294, de intarire, dat unor
1 Vezi facsimilul in Document privind istoria Rommniei, B, XVI, vol. I, p. 224.
2 Ce in traducere e urmatoarea: o$ de asemenea a dat popa Frincul i fiii lui
circium5 350 aspri inaintea pirgarilor de Rimnicc
3 Vezi facsimilul, ibid., vol. I, P. 245.
4 Ibidem, vol. II, p. 438.

www.dacoromanica.ro

92

DI PLOMATICA SLAVO-ROMiNK

94

boieri pentru vingriciu, naratia este urmatoarea: HOHON


KA44

WT

1110K

ICAASMA

KOEKOAA

TAKO rCAKO 110131)*X

AOKPH ,

wT

110,Sn

110K thIfF10

AKA

BA

rcnApti nirksKA0

F:HHrf Al383f4

CTAPE

HAI

KOEKOAA

KOHN

FIAC K H K IIIE

[pentru &A le este cumpdrat Ina de la Vlad voievodul aluggrul i de la


Radul voievod cu doi cai buni, astfel domnia mea am vzut ctirtile vechi
ale altor domni care au fost mai lnaintea noastra].
In hrisovul simplu din 25 iulie 1557 naratia are urmAtorul Inceput:
HONE*

10

ICT HOKAOH HA CHOKH

a46SA0K

supotte tITO KT IMATHA

HapnAT

norH Ri

f ac

KOEKOAS

FIA

Fla

HMI Aparomno

1044113 AW141T WT

2K $11411

H 68T4 H MESA
-HMI AIM
paAtinn

pliGIIHK AWN AOANN KHHTHAA KOEKOAS BHPOKE %III

until,' A [fiindea au lnchinat-o fiii lui Albul, anume: Dragomir i Buta i

Albul pentru birurile ce le-a plAtit jupan Talapi logofat din zilele lui Radul
voievod care a perit la Rimnic i pia. In zilele lui Vintil voievod, birurile
fac 4000 de aspri] obiectul actului privete ocina lui Albul din Cocorani

naratia continua apoi prin argtarea judeatii domneti i ddrii cltigului


de cauzl fiilor lui Talapi logoft, destinatarii actului.
text:
WT

In actul din 3 septembrie 1559 Intre altele naratie e i urmtorul conH

CAM

KSHH

HMI l'i
110114

MapsAajlif WINS

rpOHIAH H MA II011EK

la HO TEM KHHrilM 31 ASKLITH 1

CTOHKA 34 AKE KIIII re

_ !MCA
[i de

CTOFilifK

asemenea a cump5rat Mardarie ocin In Groani partea lui popa Stoica toat

de la Insui popa Stoica pentru doug crtl, pretul acelor crti 17 ducati].
In hrisovul simplu de Intarire cu data de 12 noiembrie 1577
naratie
.....
este i urmtorul cuprins: !WHIM ECT

'rK H

Hp H

1110H040K*H H

now:SH H A

WT Xfrhe 3A W ACHOH reKT W'!'ASHCHOKE 8

rn ECT 113K4AH4 H WT

KII(I

H HAATHA PA

34

WT

Aikiikeor prkcok

KEA

34

Kil HO

KfAlle

.....

S3fA
_
/NNW II
H

ei NAAFI I %VT
destinatarul actului
KAMM WCTAK HA ECT HO K wspoc 3,1 a:HT [fiindc6 a cumpArat de la Ifirsu

fCT

Xlrhe WT C(I'llKSA nwr

cu -800 de aspri gata i nc l-ii scos F de la bir i 1-a platit de datoriile din
Topoloveni cu 10 vedre de vin .1 de la fiicele lui 1-1Irsu cu 5 vedre i a luat
Ifirsu de la Sirbul logofilt 15 cli de gnu i claia i-a 16sat-o cite dou6 oboroace
de grill]. In hrisovul simplu de Intrire din 9 septembrie 1587 2 dat lui PIrvul

logatit o naratie este i urnAtorul text:

FO KT notainut cA8r rcma


MH flpitK SA AWrdifT WT .As Alrkrnq WT CIA 34 A ACHIM KAHN roToKn, H
1101115K

opoAaAl AilltrWLI TEX K H III 11611H H KEHHH 4411 WT CKOHM AOR110 KOMO H C'hiC
IMCEM

mina WON

KOH

__

CST

EflaTIO

Cite

mrkrnH HO

WtIFIS

Via

$311.111 if

83114111e

[pentru CA
_
__
i-a cumptirat sluga domniei mele Pirvul logort de la Draghici din sat cu 4000 de
A1110111MAif r ha mom wr olorrk
_ M*CTOK FI WT ElpfA rcAisa MH

aspri bani gata. Si a vIndut Draghici aceti mai sus-zii vecini Ins6 de a lui
bunA voie i cu tirea tuturor megiesilor care slut frati pe ocida" cu Drghici
i cu tirea multor megiei, din jurul locului i dinaintea domniei mele].
Vezi actul la ASSI.
Vezi facsimilul in Documente privind istoria Rondniei, B, XVI, vol. V, p. 588.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE. ALE ACTELOR

93

95

In hrisovul simplu de intrire dat unei mnstiri cu data: 4 ianuarie


1594 naratie este si urmtorul continut : 11011EN1io CT npime erSmentin
GiriE H
ECT

pEtINd

C'hC

It'kCF1K KAASPOHM RpEA

111HCM*11,1

CST

VC-11

CHII,E

CE

KARO CSTRHAH 110CAAAH

I,A,11H

naa6rep
_ WT

cTolck1111*MA,1 .111)*A1

apFA,

AM WTCTA 41011ACTH11 ENC no 11111-11

H MapTOpH can ti

CKANAAH

diAfaAHMS

ra

SHAH

l'A

ECT RHAH M10111A11

trkAllpHAII

110

000

CH% sormna ROI110,A,A pa.a.i

KOEK0A,41

Tor
. _ KAASrepA, TAM ra

H 113106AHLIFAH ECT

A111

TEX WS* rim-

CTA AAOHACT1111

[voile TAM tt'k TOM 11STA FAROE 3110,011

Er1,110

EIPEA PC11

4110,kiE

ECT

H 83fAH

at

WN11

CST

FlpH2PTHAH

Tepe

1111-111111

KHAN

ECT TOPAA

W6* FIENA-

wr HJ ws* KOFECT*11EM. [pentru ca. a venit Inaintea domniei mele


egumenul Serghie
Cu Coti alugrii de la stinta mnstire Tismana
ce este mai sus-zis6 i asa au spus i a1 mrturisit inaintea domniei mele
au trimis un clugr de, la sfInta mnstire Cu aceste amIndou hrisoavele
mai Inainte vreme Inaintea lui Alexandru voievod fiul lui Bogdan voievod
THAI

pentru o 044. Ins6 In acea cale au intlinit pe acel clug'r niste fctori
de rele i oameni tilhari, care l-au prins i 1-au chinuit i I-au despuiat i i-au

luat atunci amindou pecetile de la amIndou'd hrisoavele].


Formula apare atit In. actele externe i cit i In scrisorile domnesti.
In actul privat al boierului Aldea formula ca fond este aceeasi ca In unele
acte mnstiresti interne 2.
In actele moldovenesti formula apare In cel mai vechi act intern ce

pstrat, unde ea are urmtorul cuprins: sa ero is-km-04o catinisS


[pentru slujba lui credincioasfl actul fiind o danie unor laici. In actul

ni s-a

urmtor de danie, formula e urmtoarea: mice


11*11010

slujit

. . . cnSaulan HAM% i1C npagoio


11 CASMAT'It H ewe no Hip. ROAllIff CASNMIN HAAAEAA CJA [cci ... au
i slujesc nou cu dreapt i credincioas slujb si inch' de la ei

mai mare slujb ndajdnim]. In actul lui Iuga de danie boierului Braia,
continutul naratiei este urmtorul: W;KE
POMITEAEM Hawuavi

,3,HECI.

CASNIFIT

CASHCHAk [loom cTwnontutuniam

HALWIL

HPAR010

it. lt*(111010

CA0MR010 3

[cci ... a slujit stint rposatilor nostri printi, iar -acum slujeste nou6 Cu
dreapt i credincioas slujbl. Aceasta e apoi formula ce prin fondul ei:
pentru dreaptcl ci eredincioasd slujbei, se fixeaz In actele moldovenesti In1 Vezi actele publicate In Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV,
p. 193, 210 urm., 236 urm., 243 urm., 249 urm., 266 urm.
,
.

2 lata continutul ei:

taKo

Aa !CT HOATIIHA
......,

KATO HAMA, 1/911101

raiS

HJUIIMS

7lll

OtHIP110

11Witirk H Mirk H 110AP.ISHCHI MOM, MINCH ICT N4Wk MOHACTHP2 H


HOUMA* HOMO HU,
H OWAiTidiAlls
,
,
,.....
....
II nottiAwX Kin H1014CTH*HWOMO WKS H AKOHHIJKS 'ups moNaxS dpsepimito npts,asant% (MS TOH , Aa 110MO4HT2 W
.-....
....

AUK

nunix [cas5. fie pomenire In fiecare duminica trail domnului nostru Io Mircea

voievod apoi i parintilor nostri i mie i sotiei mele, pentru ca este nfdastirea noastril.

*i am venit la atot preacinstitul pArinte i duhovnic i ieromonah kir Eremia


dau lu aceasta ca s se roage pentru sufletele noastrel.
3 Vezi i actele publicate de M. Costkhescu, DM, I, nr. 13, 20, 38, 44, 45.,
124, 128, 132, 138, 139, 145, 148, 149.

www.dacoromanica.ro

94

DIPLOMATICA SL tV0-1101k1

96

cepind cu actul din 3 iunie 1429 si ea apare nu numai In actele de danie


aitre laici, ci i in cele de intrire
In alt act de danie tot cltre laici continutul e urmktorul: me ... cnovWCHAh IIIANCAE

C--T011011111C1110MS (10AHTEA10 HAIIIEMS flpAK010 H Kii(IN010 CASN160/0

a slujit mai lnainte


sfint rposatului nostru pkritte cu dreapt i credincioask slujba se ar46
ANCE MH111* 3111'861111% CKOE IIM*HTE OlrKHPMuhICTlcH [caci...

apoi despre obiectul donat, satul lui Misea


in hiclenie] 2.

ch. Milsea fi-a pierdut averea

Intr-un act de Intarire de la Ilias fiul lui Alexandru ce! Bun, formula
are urmAtorul cuprins: ai 1161iHAI HAA rcurimo, ,1111 . . . H AJA HO CKOEH
-7
AO <spoti> KOAli WT CKOE1'0 KHCASMEHIA 3 [ckci a venit inaintea dommei mele
a dat de a lui buna voie din vislujenia sa].
In actul de Intrire, prin judecat, cu data 25 ianuarie 1472 4 naralia
este urmtoarea : 3M183K 44111% H 064WhilfA H AIntrOH CTIIATHAH HC CROHAIH
ninflummamn smithg lcKIaa 4dAlHEKHA H ECMH

11X

CKASHAH

Drgoi au prerdut cu privilegiile br pentru

[fiindca Cern si Rominel

erau false si le-am


stricat].
In actul de Intdrire, din 17 apilie 1480, formula are urmktorul continut: WME
11011AI 141-kA HAMH H nrk,4 HAWHAIII EOpl1 H mikoto, T4 MAAOsi

c'

KAAlt NAM% KEAHK010 5KAA06010 pato] TAK AME <H> IIHKEIAHA AHAA CKOEPO 111E414U WIWOHE 410
WT AHAA Hainfro rraporo flAEA4HAII4 KOEKOAA H WT 8HKOK6
HA11111K WT HAIIM KOEKOAS H WT GTE*AHA KOEKOAS KOAH 61t1A <
MHp16,
TOTH 141111CHAH1 140 KHAN ua CfAd Hd wproguo H HA WkrOAI<HPE111, > A WH
sarSsign TOTA 141HKHAII/A KOAH npTuran u,,apk TISpcian TA HAANI1A HAWS 36AIMO.
11110 Mid CAIH AOCMOTIIHAH C HALI1HMH GOApH H PAA010 Td ECAIH EMS Si1H<HH>AH

NAKOH notuor 3fMCKAPO 14IAKA ABH H WH HiSHKEA K HA Mis. SCH C11011 WICOAHTH
MINCHAMI A6/1 H WHH gitungamg 11 mapTSpucarug w TOM AM ECT T4IC, H S TOM
WH SCTIA T4 <14)>HKEA1t 141/AA HAA111 SCH CKOH WKOAHill MENCHAMfili, Tti
KIINHAAH H Ltta1T8HcaaIl
H
WHH ANC ECT TAK 5 [ea ... a venit Inaintea
noastr i Inaintea boierilor nostri si a sfatului de ni s-a jeluit cu

mare jalbk spunind asa: c privilegiul bunicului su stefan Orgone ce l-a


avut de la mosul nostru Alexandru voievod ce! Btrin si de la unchii nostri
de la Ilie voievod si de la stefan voievod cind au fost In pace, iar acele
privilegii ce erau pe satele Orgoesti i Neagomiresti acesta a pierdut acele
privilegii cInd a venit Imparatul turcesc de a prdat tara noastr. Deci
noi am cercetat cu boierii nostri i Cu sfatul si am fcut lege dup1 dreptul
ca acesta s adued la noi pe toti megiesii ski ocolnici ca i acestia s
arate si 84 mrturiseasck despre aceasta cd este asa. i Intru aceasta el s-a
ridicat de a adus Inaintea noastr pe toti megiesii sai ocolnici, si au arktat
si au mrturisit i ei ea este asa].

Vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 21 $i nota 5..


La fel si despre proprietarul satului urmAtor si acesta a pierdut in hiclenie, vezi
actul din 18 octombrie 1435 (facsimil in Documente privind istoria RomIniei, A, XIV,
XV, vol. I, p. 465). Vezi naralia hiclenie
i in actele din 15 martie 1493 $i 8 aprilie 1546.
3 Vezi actul la ARPR, Pece/1, nr. 5..
4 Vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 528.
5 Vezi In acest sens i textele actelor publicate de L Bogdan In D,ym, 1. p. 80,
177, 258.

www.dacoromanica.ro

95

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

97

Inactele destinate m5nstirilor de pin la 1454, formula apare destul


de des 1, cel mai frecvent continut al naratiei fiind urmnorul: it sa,s,StuTg
CTOIlOtIHKUIIHAVh (10,A,HTMVII OCfiOACTK MII<S) AWN. H 3,muucie rOCHOACTKa
MII [spre pomenirea dint rgposatilor pArinti ai domniei mele i pentru sufle-

tul i sandtatea domniei mele] 2. IncepInd Ing cu hrisovul din 8 decembrie


1454 formula apare mai rar, lipsind mai ales uneori in actele a cAror dispozitie
incepe cu verbul snaronoo isgoarril 3.

Formula este cunoscut atit actelor externe4, tit si scrisorilor, iar in

actul privat al boierului CIrstea fondul e acelasi ca si In actele destinate

Ca loe, formula se 06 In cele mai multe acte din Tara RomIneasc5


In cuprinsul dispoziiei, iar In Moldova de obicei urmeaz dup5 promulgatie 2.

Ca origine, formula din actul lui Dan I este bizantinA prin mijlocirea
diplomaticii bulgare 6, iar in celelalte acte ale fa'rii Rominesti este o creatie
bstinas.
Irish' In actele moldovenesti destinate laicilor, pentru int6rire de pro-

priet5i, acte scrise pe pergament, formula naratiei se repet uneori i In

cuprinsul sanctiunii, cInd Ins aceast din urma formuld este alcAtuit5 numai
din indemnul &are viitorii domni de a respecta obiectul actului. Astfel dup
aceasta clauzd apare: saaoyact
FC,H11 E.HOV sa gro wkonorio H n
cnA-ROS ffiindc i-am dat pentru a lui credincioasa i dreaptd slujbal, urmat5.

uneori, Incepind cu actele de la stefan cel Mare si de:


sau IIHTOMIH-IIHH*SH
cumpArat acestia cu banii lor drepti i curati <proprii>].
KSIDIMI SA

H)C

H 3t1

llG W:I I COSH

pentru c5. si-au

In actele moldovenesti, naratia ce are continutul: pentru cd a oenit

inaintea noa,strii

sau pentru dreaptei i credincioasd slujbli este Imprumu-

tat din formularul actelor slave ale cancelariei polone 7. *1 tot din slavopolonul Kkimoyra s-a adaptat
iar AV1 si ciutronwi uuui sint
imprumuturi din diplomatica Tarii Romlnesti, restul termenilor fiind creatie
b5stinasg.

Dispozitia. Formula dispozitiei alatuind temeiul Ins* al actului

obiectul In care vointa autorului lui este exprimat lrnurit, apare ea atare
in toate documentele slavo-romlne. Prin cuprinsul au care deseori este destul
Lipseste de pilda In actele publicate de Costachescu, DM, I, nr. 98, 127 0
II, nr. 65,, 71, 72, 130.
Vezi D. P. Bogdan, In CDM, p. 21 si nota 9.
a Ibidem, p. 21-22.
4 Asa In actul lui Alexandru LApusneanu din 20 august 1560 dat
Vatoped, o naratie este si urmatorul text: 84 ylo corr. npulicowr HAWN MarIHH,H Kro Autimti inkoupg4
W collspon't rr 9II H npoirormiti H Cl HHHIHMH eprrIAAIN wr c
IHOrldCTHII W r
roni r
_

--

0 Hawn 3IMAN H 40 N4C CT/H MOMA : WHIPS/ 10101 CTOI rneao c ITO rimropix. srocnosa H eTIH /NOMA
CrIH .1tAIOCTH crre HWH 5AJT-001(CTAPO H
mowtx CTIH MAN C41 Will, C71";/F- 411114 MTtPli flp'ICTkH

[pen tru
duhovnicii nosiri kir Maxim eolesiarh
Sofronie staret i proegumen i cu alti frati ai lor au adus de la sfinta manastire de la
Vatopet In tara noastr5 0 la noi sfintele muaste: mai Intli sfIntul cap al sfintului Grigore
Bogoslovul, i sfintele moaste: sfintele Mid ale slintului loan Zlataust i sfintele moaste:
SIMLA WHIM sow H HPHCHO

sfintul deget mare al sfIntei Ana maica preacuratei stapInei noastre nascdtoare de
dumnezeu i pururea fecioare Marial.

5 InsA In actele destinate mana.stirilor se leaga de dispozitie.


Vezi D. P. Bogdan, D.511, p. 106.
7 Vezi si N. Gramada, In CDM, p. 6 si nota 3.
7.

O. 404

www.dacoromanica.ro

98

D1PLOMATICA SLAVO-ROM1Nit

96

de intins, dispozitia din documentele slavo-romine prezintd o importantd


deosebitil, atit din punct de vedere istoric, cit si din punct de vedere juridic.
Astfel, in unele acte de danii sau intdriri de mosii ori sate se aratd numele,
hotarul si intinderea proprietatilor respective, d'Afile i prestatiile ce le pltesc i executd iobagii, slujbasii insrcinati cu perceperea i executarea lor.
La fel cind e vorba de privilegii vamale se precizeaz resedintele vamale,
obiectul asupra cruia se va percepe vama precum i cuantumul acesteia 1.
lar dintre elcmentele juridice subliniez de pildd feria in Moldova i preidalica
In Tara RomineaScd.

In hrisoavele solemne ale Trii Rominesti dispozitia incepe cu verbul


EAAPCH1101-13KOMIT11, exprimat in aoristul sigmatic de tipul tucork, de obicei

la persoana a III-a singular

in fonda' prescurtata snroloollaUsitli 2


iar
In hrisoavele simple inceputul 11 alctuieste verbul mICATI-17 exprimat la indi-

cativ prezent persoana a III-a singular MKATit. Iar si in ceca ce priveste


continutul formula se deosebeste in cele dou categorii de acte. Astfel, in
hrisoavele solemne dup verbul specificat urmeazd enuntarea sentimentelor ce au insufletit pe domn in emiterea actului, dup aceasta vine numele
destinatarului daca e vorba de un boier 3 numele acestuia e precedat de
obicei de un titlu uneori si de unele atribule ale politetii: HOW1TAFIH cinstit
prea cinstit iar dacd e vorba de o mdndstire numele
sau nirknotiliTanr,
acesteia, urmat de patronul mAndstirii. Urmeaz apoi obiectul insusi al (lispozitiei: satele, moiile, vecinii, iganii, merticurile ce se druiesc ori se intdresc, cu specificarea cd privilegiul e valabil
cind e vorba de persoane laice
at1t pentru ei cit i pentru copiii, nepotii, strdneputii i rdstrdnepotii lor.
Dispozilia continua cu enumerarea ddrilor si a prestatiilor pldtite i executate de
verbi precum si a slujbasilor indatorati cu implinirea lor 4, verbul de legdturd
fiind nouvrir, exprimat la participiul trecut activ I masculin nominativ, plural5

In hrisoavele simple, dispozitia incepe, cum am artat mai sus, prin


verbul MKATH, exprimat la indicativ prezent persoana a III-a singular
MKAT'It
dupd care urmeaz: numele destinatarului, obiectul actului, frd
insd a se mentiona: ddrile i prestatiile iobagilor, slujbasii care ingrijeau de
perceperea i executarea lor, ci numai elementul generic: ralo Aa m6 CXsT
H
WXARS
[ca sd-i fie de ocind si de crhabd]
actele laicilor, cit i in cele ale mAndstirilor.
P4'41111,1i

aceasta att in

1In actele T5rii Rominqti incepind Cu jumAtatea veacului al XV-lea nu se Mea


deosebire intre termenul ce denumea vaina propriu-zisd i intre cel ce denumea darea,
cdci tot unto era i darea din oi i din porci, vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 106, nota 5.
2 In lirisovul solemn al lui Vladislav I i In cel al lui Dan I, In loe de s7ronpon3Romi
apare s roitiRomix' exact ca i In hrisoavele bulgare, iar In unele hrisoave ce au arenga
snronpoilmon H este Inlocuit prin Riot:Aurkx
am dorit. Sint apoi citeva hrisoave solemne
In care dispozitia este inglobat in arenga, inceputului dispozitiei nefiind exprimat precis
prin vreun element (vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 107, n. 2).
Cind e vorba de un om liber care 11s nu e boier, acesta e numit cnotira [supus].
Este de subliniat faptul c numArul atit al drilor i prestatiilor cit i al slujbaOlor
care ingrijeau de executarea lor cresc din timp in timp pentru ca in veacul al XVII-lea
sa fie impresionant In ceea ce privete cantitatea.
Acest verb se fixeazd ca norm incepind cu actul din 20 septembrie 1459, In actul

din 7 august 1445 este exprimat ca flexiune prin no, iar in Eiclul din 5 august 1452
lipseqte. In actele mai vechi
In al lui Vladislav I este verbul cnosois,HTH, exprimat In
flexiunea cnosoptio, iar In cel al lui Dan I in flexiunea mofo'.
Vezi de pild actul din 15 aprilie 1464.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

97

99

Dispozitia se incheie prin clauza prohibitiv: H FIll WT /COMM FIEHOTk!CHOKE/10 1

no

rciu mu [si de nimeni neclintit, dup porunca


Iat formula, in Intregul ei, intr-un hrisov solemn:

wpnamS 2

domniei mele].

CAVO11(10113K0AH rCAKO MN CKOHM sitrum niu,H3g011EkifM,

LICTKIA1

CK*TAHAII.

11

CpA11,6Ar1tH AstfiVKAX ChIli Kl+CILICTHIll H

EArOWCpdaH111, at
H6 HdA It'krkA111 tICTMII

AAPOKik IlelACTOAH XplICOKSA rCAKA A1H

cilovram H 160,rkpom rcma A1H CTMIS Fi

KAAAHAilipS

gilITS EVO H CHS ere, orrmeins H HASA' [arc() Aa HM CA MIA 2050M

&MAHN A6A
_ gAdAd H GTOMId H AMIS urmeaza naratia apoi: H naoyufgwn H
EAdA,HA111136111,11 H 4:0OA6 111H H 110WM111 H KOIVOSH. THA KACA Ad HM CA 51%

Kit WIA6A TEA1

AE11,dA1

6rO, KIISLIATOM Hrk 11 np*MISIVATOM AO NIFIKOTA

rCAKA A1F1 H CHKk rcma nui flOtIEKW6 WT

WT CKHFIIIK KdArh, WT

IMMIX KAM, WT KNAANICTKA, WT


_

WT C*HOKOC,
_ WT HOA-

WT

KOAd, WT uosoa, 060116 WT 11111.1K

CASFKRAK 1168HKk1K,

HAIOAAT, Kit SEMAH rcAu MH. H Ad FIX

HE

CA1 6

Ht6

H A18Ak1)C,

1103864KIIT, HH

6.1HK61 CA

CAA611,, RH

rAOEHHK RH sHpi8, FIH HHh IIHKTO WT 60/1*(11. HAN HEOTIIHK% FCAKA MI 4. [a

binevoit domnia mea, cu a sa bungTvoint, cu inim curat i Tuminat


am druit acest atotcinstit si bun la chip, ce este deasupra tuturor
cinstitelor daruri, de fat hrisov al domniei mele slugilor

boierilor

domniei mele lui Stan si lui Vladimir fratele lui si fiului su, Utmes

lui Radul ca s le fie satele numite Zdtreni, partea lui Vlad si a lui
Stoian si a lui Dan si Pusesti i Vladimiresti i Folesti i Cosari si Coprozi.
Toate acestea s le fie de ocin si de ohab, acestora i copiilor lor, nepotilor lor i strnepotilor In viata domniei mele si a fiilor domniei mele,

incepInd de la vama oilor, de vania porcilor, de vama din albine, de

gletrit, de vinrici, de lemne,-de fnat, de podvoade, de c'r'turi si de


alte slujbe mari i mici ogle se afl In tara domniei mele. i 86 nu cuteze
a-i turbura nici judet nici globnic, nici birnic, nici altul nimeni dintre
boierii sau slujbasii domniei mele].
Intr-un hrisov simplu, ansamblul formulei e urmtorul: AdKaT r--C110
_
MI1 Cie 110K6AtHig mu A111 60A'kplIHS rCESd A161 MSEIMIS morowS Ch CHOKH MS H

AlL111416 MS KOAliKW MS Eh AdCT CHOKE Hall AltWOH, 13K0 Ad MS CST CEM no


HME KOfisKtd It'kCH no ornin Aorle H KOpsCH WT KAMM IMCH H WqHH4 WT MlitlE11111
Cit 11II0A0K6 WT KOA611H11,6

H DOAWT
_ _ MAASp6HH, urmeazg.

Ad MS CAT Kh wrasS H HH
Uneori

HIROTIOCHORIHO

1nsa i atunci destul de rar.

WT KOrONCI HIFIOTAKHOKEHO

este inlocuit prin

runoxwksemo,

110

apoi:
pew rcga mns.

dar aceasta din veacul XVI,

6 0 data cu actul din 15 aprilie 1464 obisnuit apare pig <pm> In loc de wommo.
3 Vezi actul din 28 martie 1451.
Vezi hrisovul so/emn din 2 august 1453 (facsimit in Documente privind istoria

Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 117).


6 Vezi actul din 15 aprilie 1456.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA sLAvo-nomINX

100

98

[da domnia aceasta porunca a domniei mele boierului domniei mele jupan

Mogo cu fi:i lui cu fiicele lui ci dumnezeu ii va da, fii sau fiice ca sa-i

fie satele anume Corbii pe Arge8 In jos toti i Corbii de Matra toti i ocina
de la Mice8ti i cu vaduri de moara i jurnatate din Malureni... ca sa-i fie
de ocind 8i de haba. i de nimeni neclintit dupa spusa domniei mole].
In actele externe formula are acelasi continut ca si In actele interne'.
In scrisorile domnesti, formula comporta expresii adecvate momentului,
dispozitia IncepInd totdeauna cu verbul fIHCaTli : 1111111ET
_ PC1{0
_ 4111 2 [serie
domnia mea] la fel 8i in scrisorile cu caracter executiv.
In actele private formula incepe prin verbul IIHCATH sau MKATH.
In actele moldovene8ti destinate laicilor i manastirilor exista elemente
comune, dar 8i destule elemente deosebitoare. Astfel ata, In unele, cit

In celelalte acte, formula are urmatoarele elemente: 'roe


01rp/IK'h C'h R'ItC*M'h

AOKO,A,OArkk,

K'KCI AA ICT

clauza prohibitiva: mitopSweflo HHKOMINCI HA

ce uneori se inglobeazd Intr-o fraza generala.


Elementele deosebitoare sint: In actele destinate laicilor, dispozitia
Incepe de obicei cu motivarea: T'k
Aihl
DIE
dupa care urmeazd
K*111.1, iar dupa aceasta se dau hotarele propriettilor

obi8nuit
In flexiunea: MAI1 ECA1111, iar dupd AoK0A0A1 k existd
AaTII
precizarea c privilegiul este valabil ata pentru destinatar, cit i pentru
urma8ii acestuia i apoi clauza prohibitiva.
In actele destinate manastirilor, formula incepe cu H AAAII ECAMtl iar

o data cu actul mdndstiresc din 13 aprilie 1415 formula incepe cu conjunctia n mua i verbul snaronpousiconwru fiind exprimata astfel: F110KI snro11p0H3K0All rcKo

(1111

EAPIIIA1k MOHAMI HPOHEKOAfilifffilk [pentru ea' a binevoit domnia

mea cu a mea bunavointa], dupa care vine naratia i apoi H AaAOK, iar
In final numele ma'n'astirii. Incepind cu actul din 25 noiembrie 1440 formula se amplifica', caci are urmatorul Inceput: mtronooteaKome yeti AM
snriliwk

Hall/HM%

Ilp0H3KOMIIIIAM

LICTIk1A1'h

1%

CE'ETAhlArk CII,A,11,1A1%

KIEY IhtIIIY KOAIM H WT Et1 n ommi


o
x, mito
m
,4 017K/rh,A,11M'h
mcHarriirk wT tamo [a binevoit domnia mea cu a noastra

ovKirknimit

bunavointa,

mima curata i luminata i cu toata voia noastra i cu ajutor de la


dumnezeu, ca sa intarim qi 8 imputernicim miindstirea de la Neamt].
Aceasta e apoi compozitia dispozitiei ce se fixeaza in diplomatica
moldoveneasca' In sensul cd apare destul de des, mai ales in actele ce emitentul le socotea ca deosebit de importante.
In sfIr8it un ultim element deosebiter este acela c unele acte destinate
mndstirilor contin i enumerarea darilor i prestatiilor ce le plateau 8i executau 8erbii, precum i a slujba8ilor care se ingrijeau de executarea lor, elemente
ce nu apar In nici un act moldovenesc destinat unui laic.
Iat.' formula, in intregul ei, intr-un act destinat unui laic: T-kiwh
Cu

110
11010

111111110

non K 810
A1ACTil*

K*01E/O

11 AH ICAUk/

CASNMS AO H..C,

os

Ht1111111

m'o OCOE

,KAAOKAAH

SEMAII

E,A,HO

CIA0 UNE%

1 Dar sint 1 unele abaten i (vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 110, nota 6).
lb idem, p. 110.
3 Vezi fausimilul In Documente privind istoria Romlniei, A, XIV, XV, vol. I, p. 476.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

99

CaHli Ha Iffit/A StiliStWkWI


H ,a,*TEAVIs fro H sp.tTS
flpa0VHO1IaTOArk
HilKOAFINSI HA

Hj

101

HITOgid falOy OrpliCh Vit


oro HAHOKH H A*TEAVK oro

11PAWSVATO41t

/1)C

FMS

H OriatiATO.Wil HX. H
ititefalti poA8 HK HfF101181110110

fi ronip TonAS ceAS f1-0,41/1111H WT morkimo iii(r-fCT Ha ,a,*A8

Irk1ZId.

[deci noi vzind a lui dreapt6 i credincioas sruj134 care noi, 1-am miluit

mila noastr deosebit i i-am dat lui, in tara noastr un sat ling5

Cu

Baia anume Buciumeni ca s-i fie lui uric cu tot venitul, lui i copiilor lui
fratelui lui Nan i copiilor lui i nepotilor lor i strAneputilor lor i rastrAnepotilor lor i intregului lor neam, neclintit niciodat
veci. Iar hotarul acelui
sat incepind de la Movila ce este in deal
continud apoi hotarul.

Intr-un act destinat unei mnstiri, formula in ansamblu, e aceasta:


H

AtiltH

OSE(10 fla

MOHACTIApfilti

fC.i

npST* HA HA VA

cTro oyaneconia KKA WTO HA HIM111W0pH 0,1,H0


HHICOAH nonopormark
1I4 K*Itid K*1111i12

am dat m'ndstirii sfintei ingltri a lui Hristos ce este la Nemtior un


iezer la Prut anume Luciul, neclintit niciodat in vecii vecilor].
Nat ral c'd formula e c tnoscu alit actelor externe, scrisorilor domneti, cit i actelor private.
Locul ce-1 ocup formula este de obicei dup5. intitulatie, iar in actele
moldoveneti deseori urmeag dupa naratie, ori s inglobat in aceasta
din urma.
[si

Ca origine, formula dispozitiei comporta in actele din Tara Romineasc6


o Inriurire a diplomaticilor sud-slave i aceasta in ceea ce privete uzul drilor,
al prestatiilor i al slujbailor insrcinati cu indeplinirea lor, cit i in ceea ce

privete originea unora dintre elementele respective. 3 Sint apoi i Meya


elemente de origine maghiarti 4. Dar i creatia b'tina s-a manifestat destul

de puternic i aceasta atit prin ticluirea unor elemente noi 3, cit prin stilizarea unora dintre elementele imprumutate 6.

Dispozitia din actele moldoveneti are unele elemente imprumutate

din diplomatica Tarii Romineti 7, o bun parte sint luate din mediul rus 8

Vezi actul din 16 februarie 1424.


Vezi actul din 1409 noiembrie 7.
cel mai vechi termen ce semnifica zeciuiald In
3 Ap sint de pilcid: Aici.hriocx
actul lui Vladislav I i in cel al lui Dan I, nomioa,a, n04411K, masa, rbio, rktIOTOCis
2

ca dri;

din110T" 44
picor.ro-rk
dintre slujbai i dregtori. Unii termeni sint apoi tradui Intocmai din greack ca de pild6 liA4CTIAH-61, X0) V.
mrtk,
tiM, ce tnlocuiete slavul 4,1cdarkin , MEpTuIck
'De pildd: toma
hatdr.
dzsma ixoran
C4ITOR4TH
bant6, AIOIM4
MIMO( 1. ,

HOKAOHI.

/C1.6/11.

tre prestatii;

muno

ene.:Salsa,

111

raostilim insaapk, p.SOTHHh, oa-kpion.

Aa sint de

pildg:o
A, XR4

T441111

2W44

C*110110315,

01134TI4L

int-un act rominesc de la Mihai Viteazul crdsta' torului de in seamd.

Aa de pild6: din verbul


811H0

ASwtroirsiiiia,
7

din

opstiTH

s-a fcut substantivul

pormirokilliCTRO, 31CH raprrso

Ma de pildA: wpso,

Aflik, nocapa,

WK4E4

ce corespunde
amaprrao,

din

din Mil ro.

110ABO44,

r4061111r6, saroupoNxionii rcao Mil 6111101141

spousaoluilliark H LICTIs" H CII*T411441-6 CPAHIAVIL

Ma de pilda: pgau,A,

In primul act de la Roman I

orpiks,Hipch, co orc,kmk Aoxommk, or irkchs, co oirciemi npacom-k


de obicei
oxanwrii (orcHaaTii), cu care se Incheie

cepind cu actele lui *tefan cel Mare

tti:

111150411, iiniopoirwolo

In-

fraz& generar' ce insumeaza hotarul unei proprie-

i H4HSAHMHill.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

102

100

clteva din ce! maghiar 1 Dar ca si In Tara RomIneasca si In Moldova crealia

bAstinas s-a manifestat destul de puternic 2.

Clauzele. Am artat mai sus Ca' atit in unele acte din Tara, RomIneasca,
eft si in toate actele de proprietate din Moldova, dispozitia convine si o clauza
prohibitiva.
Aceasta claue, cAreia i se spune prohibitivet pentru c interzice prohibeste
orice clcare a stipulatiilor actului apare si In actele private ale
Trii RomInesti3, iar In actele moldovenesti incepInd de la jumatatea veacului al XVI-lea, dar numai In cele scrise pe hirtie, capat urmtorul continut

__

nou: n lin Aa c-k u A111111AET np.kA CHM ANCTOA1 FIALIIHA1 [si altul s nu se
amestece inaintea acestei crti a noastre], acesta fiind elementul cu care se
lncheie dispozitia, element ce se all inainte de data actului. Din actele
domnesti aceast clauza trece uneori i In actele private 4.
Dar In gall de aceast clauza, mai apar i alte elemerite diplomatice
de acest fel, dar tot In cuprinsul formulei dispoziiei
i anume la sfirsitul
acesteia.

Astfel sint clauzele derogatorii ce insereaza dispozitii contrarii unor


dispozitii sau norme anterioare. 0 atare clauza derogatorie Incheie, de pild,
dispozitia In actul lui Vladislav, cuprinsul ei fiind urm'atorul: NAKKI OrCTAKH
...

rocnoAcTito A1H 110 Citli*T8, IdKO no CA1111tTH K1/11 HHKOANA1OK*, AA FACT FIHKILI
..

rociorkawk KOAEIVK Aa NOCTAKH FM Al-k<C>Tt TO1111t CT4rk1111111FIX.3 FIN ApIi0E11 FIN

FIFIltKTO, FIX KAKO PFiliTk mph HFIK0ANA16 H KAKO SCTAKIITIt, TAKO3H AA AfrIOKATIt

HNif TAA10 HHWIH FI CAM/. AA CH nonaramm CTAAFIIIIIIHM 4.

[iarasi intocmeste

domnia mea, dupa sfat, ca dupa moartea lui kir Nicodim sa nu fie nici
un domn volnic s puie in acel loo cpetenie nici arhereul nici nimeni, ci
cum apune kir Nicodim si cum IntocmeE,3te asa sa in i acei calugari de
acolo si singuri s-si pun. apetenie].
Spre a pune pe destinatar la adapostul unei eventuale anulari a actului
se enumer, sub forma de renuntare, exceptiile ce se puteau invoca pentru
deposedarea destinatarului actului. Acestea sint clauzele de renuntare i una
din ele cred cd se all In unele hrisoave simple din Tara Romineasc, In urmtorul cuprins: u KdOE KOMS CI CASMIT wr
WCTAKIIINA1,

Kit MIX' AA 11*CT

_ flONIBIL C1tA1prk, a WtHillA Aa

ECT

oricui dintre ei i se va Intimpla

rk i maps
hatar.
2 Ap de pildd din cuvIntul rus ocASKa s-a creat wenoyx4r, la fel din verbul
slujbasul mpepsgiu,k echivalent era' suitorului de In seamd dintr-un act romlnesc
11100firril
de la Mihai Viteazul , din nplinai-nprindwApk.

1 Ca de pildd orpwrk

3 De pildd In actul din 21 august 1526 este exact ca In actele domnesti, la fel si In
ce! din 29 august 1526 aici Ins e de cloud ori inainte de martori i dupd ei. Clauza
prohibitiva apare de pilda i in actele din: 1495 martie 24, 14 aprilie si 25 septembrie
1529 (vez i facsimil In Documente privind istoria Romtniei, B, XVI, vol. II, p. 437) precum
i 7 august 1530.
a Vezi zapisul de vfnzare al lui Constantin fiul lui Ursul i nepot-al lui Stoian din
Olesesti de la Garla Putnei cu data: 1607 ianuarie 1 unde clauza are urmatorul cuprins:
H

H,J

iituro AA Hi ItHill SMIHATH C

HHIC0410H

S R kICH npi3 CH CATIACT&I Hawed

bi nimeni altul sd

nu aibrti se amestecaniciodatd Tn veci rnaintea acestei mrCiirii a,noastrel.

1-Clauza aceasta apare si In alte acte, vezi actul lui Da& I si actele din .Doc.
priv. ist. Rom., B, XIII, XIV i XV, p. 305, 41, 306, 307.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

101

103

moarte mai Inainte, ocina s fie a celor igma0, sa nu fie pradalica de la


ei]
dupa care urmeaza clauza prohibitiva'.
Sint apoi elauzele obligatorii1, cind pentru a se respecta stipulatiile
actului se prevedea 0 o cautiune ce se va plati de cel care le va calca.
Ap In hrisovul simplu al Tarii Romine0i din 23 aprilie 1486 2 o Intilnesc In
urmatorul continut: KOH WT ASHWE H wr cnowMS ii WT

oIpS

u WT CHOKE

xoTer

MS, wr TritIVit H WT 6pATit4 MS H WT PAM C'hC SPATila MS, TA Hi


AA CTOHT HA ON rcKa MH, KAKO H2C ECT STsKMHI1 H AM rc,toco Mil,

TOMS3H

tlAKKS Ad CS KOMIN KAHN TOH ArIONAKII AA S3MSTit TOMSH (1/IKKS 3A fAHS 001

KATAAMk H WtHIS AA CH H3rSCHTk [care din Lume i din fiii lu i din Dobrul

0 din fiii lui 0 din Tirp i din fratii lui i din Rada cu fratii lui ei nu

vor vrea sii stea dupa spusa domniei mele, cum i-am Intocmit i le-am dat
domnia mea, lar banii acelui tinut sa fie volnici s-i ia acelui om pentru un
singur cuvInt hatalm i ocina sa
piarda]. Aceasta clauza. e Incadrata. In
dispozitie. In actele din Moldova Intilnim In unele din ele Incepind cu cel
din 15 aprilie 1423 aa-numita satt-kciu, ce In actul citat Infatieaza urmatorul cuprins: t KTO WT HH)C HO4HET Sol TOT KOTAIIK E, KOT0p010 MIXOT010
HMI CKAA0/0 K. KOMI, TOT BAHAATHT atIKAMCS CTO 30AOTILIK OliTOPCKKIX 3

[iar

cine dintre ei va incepe pentru acest hotar cu once fe] de rautate sau
fie oricind, acela va plati zaveasca 100 zloti ungure0i].

sfada'Ap.dar satvkc :a, ce devine mai tirziu ferie herie, corespunde notiunii
maghiarul hatalrnas din Tara Romlneasca.. Si tot clauza obligaraTtIAMk

torie este 0 amenda ce apare In actul moldovenesc din 19 februarie 1446g.


Sanctiunea. Ca formula diplomatica. In sine, sanctiunea ca i coroboratia, subscrierea, martorii qi pecetea, face parte din formulele ce asigura
executarea stipulatiilor actului. Formula Insereaz de obicei fgaduiala
rasplatii pentru cel ce va respecta obiectul actului, urmata de amenintari
chiar de pedepse In cazul nerespectrii. Si Intrucit amenintarile i pedepsele
pot fi In linii marii de doua feluri: de ordin spiritual dumnezeesc 0 material
sanctiunea comport a, din acest punct de vedere,
pmintesc penal
pedeapsa spiritualei i pedeapsa materiald
Pedeapsa spirituali este alcatuita din blesteme ale puterii divine (dumnezeu, tatl, fiul i duhul dint, maica lui Isus, diferiti sfinti, mucenici
parinti ai bisericii), ca atare 10 are originea in formularul bisericesc. Formula

reprezinta sanctiunea obipluita a sinoadelor ecumenice, apare In actele


patriarhale i papale 5 de unde trece In diplomele regale apusene, unde Insa
dispare In veacul al XII-lea6.
Pedeapsa materiala cuprinde pedepsele de ordin temporar ce Insutesc
In genere, unite in aceea0 formula, pedeapsa spiritual.7. Formula e cunoss

Vezi pentru clauzele enuntate A. Giry, MD, p. 559.


Vezi facsimilul in Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV, p. 371.

3 Vezi si actele publicate de Gostilchescu, in DM, I, nr. 52 si II, nr. 100, 113,
115, 121, 123, 141, 149, si 150 si cele publicate de I. Bogdan, in ./4M, I, nr. XIX, XXV.
4 Vezi pentru o alt clauz3, cap. Sanctiunect.
5 A. de Boiiard, MDh', p. 280-281.

Ibidem.

7 Ibidem, p. 282.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMNA

104

102

cut. Inca din veacurile XIIIXII 1. e. n. 1. Trece apoi in dreptul roman

uncle stipulatio poena'e era, la inceput unieul mince de a garanta executarea


contractelor, iar in orinduirea feudal pedeapsa temporar era o amendd pltit in aur curat sau in argint, ins dup veacul al XI-lea dispare din acte 2.
Pedeapsa spirituald .
hrisoavele solemne ale Trii Romineti
formula apare de obicei in toate atari acte. Astfel, in actul lui Vladislav I
corginutul formulei e uringtortil: II cu It'hrk AMA IVI&C*ROPO HACTOAFIFI KA,
M He FIOTKOMITh IMF:TO' ME. 11TO AH CA HOKSCHT cia flOTKOOHTH UMIWkROE WT
air Ad 1'4 OlfRiETK rk Rk H IlAtICTA
ATH U CTItIH H KEAHIVI.111 H RPOHOCHk111
H 3,f,; H Wh
IlMk ivkit* Amu! [ i toate acestea rog pe fiecare

urma s nu schimbe nici unul. Cine s-ar incumeta s schimbe acestea sau
ceva dintre acestea s'A-1 ucid domnul dumnezeu i preacurata lui maicd i
sfintul i marele i purttorul de dumnezeu Antonie i aici i in veacul
viitor, amin]. Aadar formula cuprinde dou'A prti: in prima se afl rugdmintea emitentului ctre viitorii domni ca s'A respecte stipulatia actului,
iar in partea a doua blestemul asupra celui care va c'Alca obiectul actului, personajele din anatem fiind: dumnezeu, maica domnului i patronul
mnstirii, sfintul Anton. In actul urmtor, al lui Dan I, formula cuprinde
numai blestemul ce incepe cu KTO All ApatieTk, personajele de anatem
fiind: dumnezeu, maica domnului, toti sfinIii, anatemizatul s urmeze soarta
celor care s-au lepdat de Isus. Acelai cuprins 11 are formula i in actul din
1387 iunie 27, la fel i in actul din 20 mai 1388, aflat in ms. 612, filele
244 v. 247 de la Arhivele Statului din Bucureti, eft i in alte acte destinate
aceleiai mnstiri
Tismana. In privilegiul vamal acordat Coziei, formula
ineepe ca i in actul lui Vladislav I, dar nu are indemnul catre viitorii
domni, iar personajele de anatem
minia lui dumnezeu i cei 318 printi
ai primului sinod ecumenic de la Niceia din anul 325.
In al doilea hrisov cu data 20 mai 1388, formula 1i fixeazg caracterul,
luind ca linie direetoare formula din actul lui Vladislav I i acesta e apoi
cuprinsul formulei ce se fixeaz in hrisoavele solemne incep1nd cu actul din
11 mai 14093 i pin la actul din 1 august 1.451. Ida' continutul formulei din
actul specificat: WEAtIVIC H DOcmp PCAISA MH, HOP H36ffIET rk
6111TH rcAirk
,

IMAMCK01.1 MAIN, WT commaairo IDIOM rovite MU HAH WT 090MM: rc,s,KAMU


HMI OT
_ HHODAEAIIHHK, M Awe KTO HOMTET H 110NOKHT H OVTI910,11T ChM pm-

COKOVA PCKA AM, TWP l'k

C*It

,A,ct

ClIpAHHT. flqi

AH

pawl-

1 A. de Boiiard, MDF, p. 282, nota 2.


3 Ibidem, p. 282-283.
Vezi facsimilul In Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV, XV,
p. 317. Sint i abaten i de pild In actul din octombrie <1409-1413> e numai blestemul,
personajele anatemei fiind: dumnezeu tatal, fiul, sfintul duh i toti sfintii, iar In actele
data acordate m-rii Tismana identice aproape In continut cu actele din: 5 august 1424
(vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 326), duminica Floriilor
al lui Dan al II-lea si din 2 august 1439 In toate aceste acte apare de asemenea
numai blestemul, personajele anatemei fiind: dumnezeu, maica domnului, sfini celor
7 soboare ecumenice, cel anatemizat s aiba atit soarta lui luda i Arie, clt si a celor ce
s-au lepadat de Isus. In actul din 28 martie 1414formula Incepe Cu: Pentru aceasta
tried ;i, In cel din 10 iunie 1415 (vezi facsimilul ibid., p. 319) Incepe cu: Inca gi.

www.dacoromanica.ro

cARAcTERELE INTERNE ALE ACTELOR

103

HE SIT1191fAHT, H HE v11,411-fin, cha Elt1111fHHC4HHK, TO T4KOKA4r0

11401111T

AA pA3OPHT H AA SCHET H K%
H

H4HHP0

106

H KKEXALPH H OrIACTiE AA HM4T

Cit (Ion.% H Cit WH*4111 peRW

KIYKK fro HA

il0Aff

EME

EKOtlIt

H HA 11171A0)C Hr, EME ECT H EdRAfT

Hd KCJ

K-Lti

CUCA

AMHH

ring i dupa moartea domniei mele pe cine-1 va alege dom- nul dumnezeu sa
fie domn al Trii RomInesti, din rodul inimii domniei mele sau din ruda
domniei mele ori din alt neam, daca va cinsti si va Innoi si va intari

acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu s'a-1 cinsteascd i s'a-1

i va risipi i nu *va intari si nu va pazi


acestea mai sus scrise, apoi pe acela dumnezeu sa-1 nimiceasca' i s-1 ucid6
si In acest veac i In cel viitor i sa aiba parte cu luda i cu Arie i cu acei

pazeasc. Daca Irisa va nimici

zisi iudei care au strigat asupra lui Hristos, mIntuitorul nostru: singele

lui asupra lor i asupra copiilor lor, ceea ce este si va fi In veci amin].
Astfel In prima parte formula Isi fixeaza ca norma Indemnul catre viitorii domni de a respecta obiectul actului, urmat In caz de executare de ras-

plata ce va veni de /a divinitate, iar In caz de nerespectare


partea a doua a formulei ce e si fondul ei blestemul.

i aici vine

IncepInd cu hrisovul solemn din 1 august 1451, formula pedepsei spirituale devine cu totul independenta fata de celelalte formule, caci ea Incepe
cu termenul 34K4Hil4Uill ce lnseamna ata, juramInt, cit si blestem, formula
cumullnd aceste doua notiuni Insa elementele componente ramIn aceleasi
ca si pina acuma.
In hrisoavele simple, formula pedepsei spirituale de obicei nu apare
declt In actele destinate manastirilor, lnsa nici In acestea nu se bucura de
aceeasi frecvent ca In hrisoavele solemne, caci din 105 hrisoave simple din
veacul al XV-lea numai 19 cunosc formula respectiva.
Formula apare pentru prima oara intr-un act din 1406, unde are urinh'torul CllprinS:
Cif

wpraitto

kck

CT)C6

__

KTO AH CE 6k1 HOKSCHA WT sort-klm KFAHKILIK H

rcAtta MU, TO TAKOKILM M f Cr nflONAAT WT


H ErOHOCHWK WTHA H HHKOAHA1OKAC KA/ATK.% AA

Aa

nAcTxrtirr
CH,H H WT

HAMT

[cine

va. lncumeta dintre boierii mari i mici s calce aceasta --porunca


a domniei mele, apoi acela sa fie blestemat de preacurata nscatoare
de dumnezeu si de toti sfintii i purtatorii de dumnezeu parinti i s aiba
blestemul lui Nicodim]. Asadar formula este destul de simpla, ea necuprinse

zInd decIt blestemul, dar In cel al aceluiasi domn, privind donat,ia lui Anghel
de la Ocna catre Cozia, formula cuprinde cele dou parti ca si In hrisoavele
solemne, Ins Intr-o componenta reclusa.: De asemen ea fi dup nzoartea domniei mele cine va Entri, pe acela dornnul dumnezeu El va ntri, iar cine va nimici,
pe acela domnul dumnezeu El va ucide i En acest veac ci in cel viitor ci sa fie bles,9

Dar fri flexiune verbal acest substantiv apare incd in actul lui Mircea cel BAtrin
pentru ocina Mociurita, unde este astfel YnfAtisat Inceputul formulei: gnu smcnnuar riiao ,ttu.

Ins5 shit i abaten: asa de pilda In actele din 23 martie 1497 si 23 mai-1501 (vezi
facsimil In Documente privind istoria Romniei, B, XVI, vol. I, p. 206) apare numai tndemnul i rcIsplata, iar fin actele din 15 decembrie 1501, 9 martie-si 3 mai 1502 (vezi f acsimile, ibid., p. 207, 209), in blestem, apar ca personaje ale anatemei: cei 12 apostoli, 4
evanghelisti precum i unele noi precizri.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

106

104

temat de tatal i fiul i stintul duh, amin. Tn hrisovul din 3 aprilie 1.4801 formula

alcatuita din elemente combinate din formula hrisoavelor solemne i din


hrisovul simplu cu data 1406. Abia In hrisovul din 1.0 noiembrie 14972 apare
pentru prima clara' Indemnul catre viitorul domn de a respecta obiectul actului,
aa cum vIn actul din 1388 mai 20 dupa care vine rasplata i blestemul,
iar In actul din 30 mai 1500 apare de asemenea pentru prima ara' SAKAIMANTE.
In unele hrisoave simple formula nu contine decit rasplata pentru cel care va

respecta obiectul actului 3.


Scrisorile interne nu cunosc pedeapsa spirituala. In hrisoavele solemne
externe formula nu este cunoscuta clec:U unora dintre ele 4, fiind alc'tuit fie
ea In aptele interne cu acelai caracter 5, fie numai din unele elemente ale pedepsei spirituale din hrisoavEle solemne interne 6 restul elementelor sint intro-

duse de destinatari 7, lns toate elementele fiind stilizate potrivit cerintelor


destinatarilor 8.
Extrem de rara e formula In hrisoaveie simple externe 2, iar scrisorile
externe nu cunosc de fel pedeapsa spirituala
In actele private, formula e cunoscuta mai mult actelor destinate manastirilor sau emanate de la fete bisericeti11.
In actele moldoveneti pedeapsa spirituala apare pentru prima clara
In actul lui Iuga din 1399 noiembrie 28, unde e alctituit din indemnul catre
viitorii domni de a respecta obiectul actului, urmat, In cazul nerespectarii,
de blestem. lata textul formulei din actul lui Iuga, dat boierului Braia:

uiiii

fHsoTi ICTO 68AETk rocnomponlk S SEMAH, AA EA1S HE KOBA1ET


arnero 11011,1,A1111/A H H4111Hrk 3411HC0K 6E31t tro KHHkI. KTO Chi ES WT11/11Ala,
TAKOKiN AA
OT 1104CTLI Ero Amo, TAKOKTH AA FM%
11110K4*T% WT Era
_
110,1,06M% KC8KO41S WTIMETHHKS MTO C/A WTEra 111TKEVAH [iar dup viata noastra
_
_
A 110

11

cine va fi domn In tara, s nu-i ja dania noastra i zapisele noastre l'Ara o


vin a lui. Cine i-ar lua, acela s'a fie blestemat de dumnezeu ti de preacurata
lui maica, acela sa fie asemenea cu toti lepadatii care s-au lepddat de dumnezeu]. Apdar formula cuprinde Indemnul catre viitorii domni de a respecta
dreptul destinatarului este
stipulatia actului i clauza rezervativa
rezervat In sensul ea' daca va comite vreo vind i se va anula privilegiul,
dupa care urmeaza blestemul, personajele anatemei fiind: dumnezeu, maica

Domnului, soarta celui care va calca obiectul actului sa fie cu cei care

s-au lepadat de dumnezeu.

1 Vezi facsimilul In Documente privind istoria Romtniei, B, XIII, XIV, XV, p. 361.

Ibidem, p. 407.
8 Vezi de pildd, in acest sens, actele din 29 iulie 1497 (facsimil ibid., P. 406) si 18
aprilie 1503.
Asa de pila apare in actul din 8 septembie 1439 si in actele destinate mandstirilor

de la M'os.

6 Asa e de pila, in actul din 8 septembrie 1439.


Asa e indemnul.
7 Acestea sint mai ales elemente ale blestemului.
8 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 120-121. Dar In unele din aceste acte apare numai
relsplata, ibidem, p. 121.

D. P. Bogdan, DSR, p. 121.


Ibid em.

Vezi de pila actul din 24 martie 1494, iar in actul banului Barbul din 1492.formula este ticluitd dupd pedeapsa spirituald din cele mai multe acte domnesti.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

105

107

Aceleai elemente componente de fond are formula i in actele din:

29 iunie i 4 august 1400 1 cum i In cel din 8 martie 1407 2, Ins cu remarca
a in aceste acte dupa 3EINAN apare momaitcKoli iar in ce! din 8 martie 1407
In plus i: tAIT cpTiu lauIHKIt,
WT limner firlfillEHE H1111 K,ih K TO

[dintre fratii notri sau din neamul nostru sau oricine].


0 data cu actul din 16 septembrie 1408e inainte de WT EpaThi HAM 11701
apare: NAN WT ,AATEN HAMA. [sau dintre copiii noOrii i aceste elemenie

devin apoi or31nuite in formula actelor moldoveneti4.


Dar incepind cu actul din 28 ianuarie 1409 blestemul apare rar in actele
moldoveneti, caci el nu apare in chip obinuit 5 cleat numai In unele dintre

actele destinate manastirilor 6, iar dup jumatatea veacului al XVI-lea se


poate spune ca lipsa blestemului este un obicei in actele destinate manastirilor, scrise pe Ifirtie.

Ceea ce ramine insa i se fixeaza in actele moldoveneti de Ora la juma-

tatea veacului al XVI-lea este indemnul catre viitorii domni de a nu calca,


ci de a intari obiectul actului 7, indemn ce se incheie printr-o noua naratie 8
lata formula in actul din 28 ianuarie 1409: 8 no N8110 AI% )KIIKOT* noTop<w-

TN rOCEIOMPh 3f >MAN FUME


HM WT rIATEN th111111K HMJ WT
H MIX < NAN WT H.luture> I1MMUIE, HAN KO1r,A,1% KTO,
Oghl HAM IN
U1i 4A5 Sid HAM QVrl4YltAIhYk H OVK ANNA% SMISHIE ECIWK1
FlOPSWHillt Name
<HAVh> MAN sa Hp% rot% KOW H ivkpuoto cAtonsolo [iar dup viata noastra
H> HAIET
COLITIN

care va fi domn al tarii noastre sau din copiii nostri sau din fratii notri sau
din neamul nostru sau oriqicine, BA nu le clinteasc dania noastra ci s le-o
intreasca i sa le-o Imputerniceasc; fiindca le-am dat-o pentru slujba lor
dreapta. i credincioas'a]. De la jumatatea veacului al XVI-lea Indemnul
nu apare de obicei decit in actele serse pe pergament.
In acteIe externe apare tot aa uneori numai clauza injunctiv, iar in
scrisori formula lipsete.

In actele private, formula apare In unele dintre acestea destinate


mnastirilor, iar In actul boierului Cirstea este alcatuita din blestem, ce
e copiat din actele domneti destinate mnastirilor In care apare acest
element.

Locul ce-1 ocupa pedeapsa spiritual In actele Tarii Romineti este de


obicei &vb.' pedeapsa materiala, &Ind bineinteles aceasta din urma formula
1 Vezi facsimilele In Documente privind istoria Romtniei, A, XIV, XV, vol. I,
p. 432, 423.
2 Ibidem, p. 435. In acest act apar ca personaje ale anatemei: dumnezeu, maica
domnului, cei 12 apostoli, 318 printi ai primului sinod ecumenic, toti sfintii, cdlcdtorul
aibd apoi soarta lui luda si a lui Arie si a celor care au strigat asupra lui Isus.
3 In acest act apar In plus fat de personajele anatemei din actul scris la 8 martie
1408 (vezi facsimilul ibid., p. 437): patriarhul ecumenic si mitropolitul
4 Cu observatia !Elsa c uneori mentiunea fratilor lipseste.
Dar sInt i unele abaten, vezi de pildd actul din 18 octombrie 1435 acordat lui
Stan Babici (facsimil Ibid , p. 465).
6 Este interesant de subliniat aici cd uneori i calugdrii care nu vor Implini cele expuse
In dispozitie vor fi supusi i ei blestemului, cum e de pildd In actul din 5 aprilie 1558,
D. P. Bogdan, Reeenztt, p. 1.
7 Lipseste in unele acte destinate mAnstirilor, vezi de pildd actele din 1409 noiembrie 7, 1423 aprilie 15, 25 noiembrie 1440 (vezi facsimilul In Doc. prior ist. Rom.,
A, XIV, XV, vol. I, p. 447), 23 aprilie 1441 (vezi facsimilul ib:d., p. 476).
Vezi mai sus cele scrise despre naratie In actele moldovenesti.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA sLAvo-amINA.

108

106

apare, iar clnd pedeapsa material lipseste, pedeapsa spiritual urmeaz


imediat dupa dispozitie.

In actele moldovenesti formula urmeazA dupa martori.


Originea pedepsei spirituale In hrisoavele solemne din Tara Romineasc

se afl' In Inriurirea ce diplomaticile slavilor de sud le-au exercitat asupra


diplomaticii Tarii Rominesti, In diplomaticile sud-slave formula fiind de
origine bizantin. Ins diplomatica Tarii Rominesti a Imprumutat numai
uzul formulei si Indemnul catre viitorii emitenti ai actului, ps.1 care apoi le-a
stilizat, completindu-le cu elemente de creatie bastinasa.
Din actele Tarii Rominesti, si anume din cele ale lui Mircea cel Batrin,
pedeapsa spiritual a trecut In diplomatica moldoveneascd, dar nu in forma
In care se afla in pomenitele acte, ci stilizatd, adaptat cerintelor diplomaticii moldovenesti.
Pedeapsa materialei. Actele Tarii Romlnesti cunosc pe linga pedeapsa
spirituala i pedeapsa material, Ins nu In frecventa ce o are prima din aceste
formule. Pedeapsa material cuprinde In sine amenintarea cu minia si pedeapsa

emitentului actului fata de cel care in viata emitentului actului ar viola

obiectul actului. Ca si in cazul pedepsei spirituale, pedeapsa material comporta o deosebire In ceea ce priveste frecventa ei in hrisoavele solemne si
simple. Astf el pe cind din hrisoavele solemne din veacul al XV-lea numai 12 nu

cunosc formula pedepsei materiale, in hrisoavele simple dimpotriva formula

In chip obisnuit apare numai in actele destinate mnastirilor, dar si aici

exista o raritate, caci din 45 de hrisoave simple numai 15 cunosc formula 1.


In hrisoavele solemne, pedeapsa material apare pentru prima era
In actul din 1409 mai 11 2, unde are urm'atorul continut: KTO nu CA WET
HOKSCHT WT 6A*06, rojia A111, MAW( HIE H KE41111,14X, HMI WT PACOTHIIK rca
MH HOCHAMAIKIK
T*111311

11G MACTEK H no pACOTAX

CIA MOM, AI11,g

H W KAArk

rcA,Ka MH laK0 AA HM 11034CAT

E,..1,11110A1 UHHIHKOT* rC,3,KA

A1I1 HMI nor

-.z-

/1111110T* CHArca MU MIIKAHAA KOEKOAM, TO T4I01111111

SAW H worim WT reAKA MII IWO


rcAsa mil [cine se va incumeta dintre

HAUT IlfliANTH

111111110

MK-kill-MK CIEMS piCOKSAS

boierii domniei mele sau dintre

slujbasii domniei mele, trimisi dupa muele si dup muncile domniei mele,
Impiedice pe acei sateni macar cu un fir de par, In viata domniei mele
sau In viaIa fiului domniei mele, Mihail voievod, apoi acela va primi mare
rusi urgie de la domnia mea, ca un &aka-tor si un necredincios al acestui
hrisov al domniei mele].
Acesta este iondul pedepsei materiale ce de obicei 3 se fixeaz In hrisoavele solemne.

In hrisoavele simple, formula infatiseaza aceleasi elemente de fond


ca i In hrisoavele solemne 4, Cu precizarea ca uneori pedeapsa materiala
apare de doua ori in acelasi act 5.
D. P. Bogdan, DSR, p. 122.

Vezi facsimilul In Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV i XV, p. 317.

a Sint i abaten. De pilda in actul lui Mircea ce! Bdtrin pentru Mociurita apare

HaKt131.

In loo de sao, la fe! i in privilegiul vamal al Coziei.

4 Dar uneori sanctiunea se lasa pe seama destinatarilor, aa e de pildI In actul


destinat unei manastiri, din 4 septembrie 1494.
5 Vezi In acest sens D. P. Bogdan, DSR, p. 125-126.

www.dacoromanica.ro

109

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

107

Este de retinut cA In actele prii Romineti aadar atit in hrisoavele


solemne, cit qi In cele simple, uneori apare In formulA i pedeapsa capitalA,

dar aceasta destul de rar

Pedeapsa material este cunoscutA de asemenea i scrisorilor domneqti


Cu element executoriu, unde uneoripar elemente de fond ale pedepsei materiale necunoscute actelor2.
In documentele externe, pedeapsa materialA apare numai in cele destinate braovenilor, elementele de fond fiind ace1eai2 ca i in actele interne.
Formula este necunoscut actelor private.

In actele moldovenesti pedeapsa material este rail: nu apare cleat


In actele destinate mangstirilor, mentdunea ei in acte incepind pe la sib.itul primei jumdtti a veacului al XV-lea. Este de precizat insA ca in actele
moldoveneti formula nu are Intinderea celei obipuite In hrisoavele solemne
ale prii Romine*ti. Astfel In actul din 11 martie 1446 pedeapsa materialA

are urmAtorul continut: a

KTO HMET'k c

(WV/LATH HAM Cif KKIIIIIHHCANNOI KOVA0

WT
tlf/Wk, TOT 1113111/LfT% KfAHKAM KA311H

work, rcrica MN [iar cine se va. Incumeta dintre urednicii notri BA nimiceascA ace-stea ale noastre. mai sus scrise, fie in once, acela va primi mare
caznA i urgie de la domnia mea]'.
Acestea sint apoi elementele de fond ce apar i in alte acte 5.
Formula cunoate i pedeapsa capital, dar ca i In actele prii Romi-

neti aceasta este destul de rail 6.

Asa de pildd fn actul din 28 martie 1415 formula e urindtoarea: H Rk wprIli roenop,c,coN

44 armArk [si In urgie domneased sd moardj. Tot asa In actul din 20 ianuarie 1505: noHnsa
4A`CA TOrO tao HI K1 RAITHAH RIMS CIS moimerHp'S H tao
Aorro Hif0, T ROW 4A.---.14 TAKO M 3H3lr
Ca Kt Hi p NILH IlJeTARHrH HA

6PO,S,

[pentru d pe acel om care nu va pldti varnd i ceea cer se

cuvine sfinte-i mAndstiri, arel om astfel s stie cl va fi pus In leapd la vad] (vezi facsimil in Documente privind istoria Rominiet, B, XVI, vol. I, p. 216). La fel de pildd e
actul din 3 februarie 1507 ande pedeapsa materiald e urmAtoarea: mpg trro Ci sH ROCS:HA
AORHFH HAN MITIXORATH H4 TOUR CA .TA CM'S MOHACTHOS, HAN Kt CHF i POWAH HAH

rota MN HAH WINN COA*IHM,

Tip

Kt

AORHTH

KORIAtH11 KAASFiPOBOAt, TO

'MORN

se

WITH sorksHH
SHAI 19I

4 'UM

Hd rota, Toe ro vim otern$Tri Rk itoAS [dud


cineva srar fncumeta sir pescuiascd s-au sd se amestece la acele blti ale sfintei
mAndstiri sau cd va fi orean ori c va fi boier al doinniei male sau vecin
15XLITHFH raw mH rot 44S IfiAl HdtiMITH IMAM

boierului, daca va pescui fdrii porunca calugarilor, apoi acela sd stie cd-1 vom prinde
domnia mea, de-i vom lega o piatrd de gft si-1 vom arunca in apd] (vezi facsimil in Doc.

priv. ist. Rom., B, XVI, vol. I, p. 228).


Extrem de interesantd din acest punct de iicdere, este scrisoarea lui Mircea
cel BAtrin adresatd satelor Tismanii, cad in acest document formula e urrndtoarea:
RSC wr soo*p rsma MM, OKI 813ATH HAN HH1.1X posork 44 Ma
pa3Rs3:44m Spfrkrg trk roosxacicoro [cine ar --umbla printre voi, dintre boierii domnici

CON AH CH spurrAnno noepiri,

mele ca sd va ja ori sA vd fmpartd la alte munci, oricui s-i dap la cap].


3 Dar si abaten, astfel de pildd Intr-o scrisoare a lui Dan al II-lea continutul e
urnatorul: Holum Kr0 guy R4HTSCAT IIPAB4

TO

TdIO3Ar0 igJ. CliattlpH wriiim [pentru cd cine

va turbura neomul drept, ap-ol pe acela 11 voi arde ca foc] (vezi scrisoarea la Gr.
Tocileseu, 534 doc...., sub nr. 20).
Vezi facsimilul in Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 486.
5 Vezi In acest sens de pildd actele publicate de M. Costdchescu, DM, II, sub
nr. 129 si 136, precum si cele de la I. Bogdan, D$M, I, nr. V, IX i LX.
Asa de pildd in actul din 1 august 1441 continutul formulei e urindtorul:
MIT KAHroal rH TWIC MOAN lau Sakru WT MIX

_ _HI ROAH

654 111,0 613

www.dacoromanica.ro

TOAt$ Wid mumar [iardsi cine

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

110

108

lii documentele externe pedeapsa material nu apare cleat In miele


dintre acestea destinate braqovenilor, iar actelor private le este necunoscutd.

Locul ce-1 ocup formula In actele Trii Romineti este urmtorul:


In hrisoavele solemne de pin'a la 1445, In cuprinsul dispozitiei, IncepInd cu
actul din 7 august 1445 devine formuld aparte, iar In hrisoavele simple formula de obicei e Inglobat In dispozitie.
In documentele moldovene0i, pedeapsa material este IngIobat In
dispozitie ca i In hrisoavele simple din Tara Romineasc.
Originea formulei In ceea ce privete elementele de fond: KEAN GO SAO

worka este bizantind


worira e 6pyi)
venit prin filiera diplomaticii
bulgare. Clt despre celelalte elemente secundare ale formulei, acestea grit
creatie biltina.

Din diplomatica Trii RomIneti formula a trecut i In actele Mol-

dovei.
Coroboratia. Sanctiunile fiind prevzute, contextul se Incheie, de obicei 2,

printr-o formula' ce cuprinde enuntarea modalittilor de intrire a actului,


adicd Indeplinirea cuvenitelor formalitti pentru perfectiunea legala a actului,
sau procedure adoptat pentru a asigura actului puterea probatorie. Aceast
formula' este coroboratia.
Formula coroboratiei este un element diplomatic specific diplomaticilor

apusene 2 0 din 'aceast pricina In documentele farii RomInqti nu apare

de obicei cleat In cele externe. Astfel formula apare intli In hrisovul din 1403

unde are urmtorul conlinut: A lid


geArhl

11 A1116

All CT'll

11

14: AflOCT6. H Hd WHIM IIOTKE,I}K*FIE MAU

FlEildT KWh lid11110 K (13 Mil 3/1K*CHTH

[iar spre p-utere

0 mai mare Intrire am-dat cartea noastr 0 am poruncit ca s lege

pecetea noastr]. Formula e cunoscutd atIt actului din 8 septembrie 1439,


actului din 31 ianuarie 1500 destinat unei mnstiri de la muntele Athos3,
dot i actului lui Matei Basarab din 17 iulie 1644 dat mnstirii Adormirii
Maicii Domnului de pe insula Halchi de 11110 Constantinopol
In actele moldovenWi dimpotriv coroboratia apare de obicei In mai
toate actele 5, In cel mai vechi act avInd urmtorul continut: a u<a)
(ViillOCTk Tomy H litt WM/ATE% ItA-kAll ECO lid11110 HELIAT'h 13111111:810 Hplilt*CHTH
HITO G'hl HinefiSinnio TO 11111:0AHME Ao rkKa [iar pentru tria acesteia

pentru pomenire am poruncit s se atirne marea noastr pecete, ca


8 nu fie clintit aceasta niciodata In veac].In actul urmtor, clauza
prohibitiv ce Incheie formula, cade. Incepind cu actul din 29 iunie 1400

apare In cuprinsul formulei i numele persoanei creia i se Incredinta formarea

va turbura pe acei oameni sau va lua de la ei once fr voia lor, aceluia ti va


plti gitul]. Acelasi element este de semnalat i in actul din 3 septembrie 1448 (vezi
facsimilul in Documente privind istoria Rominiei, A, XIV, XV, vol. I, p. 494).
1 A. de Boiiard, MDF, p. 290-291.
Apare insd i in diplomaticile sud-slave dar destul de rar.

3 D. P. Bogdan, DSR, p. 128-129.


4 In acest act formula are urmatorul continut:

HO HSR*CTHOt

oratinHit Havromprw

ntic4t114

Hawcrw cRolicTREHH0H Wok. Haulm no4nHcaxwm H vssopuoro 111,14Th rocno,e,apcTaa nawgro npH-

atcHTH

mis HORIAXWAI [lar pentru cunoscuTa Inn-I:Ire a s-crisorii noastre de fat.5 cu mina

i pecetea soborniceasca a domniei noastre am poruncit a


i-o atirnal (vezi actul la AS, Aron Vod, 1-4).
Lipseste insa in unele acte (vezi D. P. Bogdan, CDM, p. 30 i nota 1).

noastr5 proprie am iscAlit

Vezi facsimilul in Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 432.

www.dacoromanica.ro

109

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

111

gi scrierea actului. 0 data cu actul din 8 martie 1407 1, formula se fixeaz


cu urmtoarele elemente de fond: numele ispravnicului, legat de verbele
1114CATH qi rroinc*crvrtf precum i substantivul flElidTk . Dar trebuie precizat
c de la jumtatea veacului al XVI-lea coroboratia apare de obicei 2 numai
In actele scrise pe pergament. Din aceste acte, formula trece apoi i In unele
acte private. Ap de
in zapisul de imprumut, prin zalog, al lui Gripild'
gorcea din 29 februarie
1579 coroboratia are urmtorul continut: a Ha MilliKtlla H KAHMT Mil ECM 1110ATS3OKE H 11111.1%1110Kg WT CSHAK*,

11011A0111-1pitt

[iar pentru mai


mare credint i thie n-oi care sintem oltuzii i pirgarii din Suceava am
eel' %talus ci

IWIAT

AHHEA1 rMil'0111-111111

pus pe acest zapis pecetea tirgului, cu porunca lui Grigorcea13.


Locul ce-1 ocup formula in actele slavo-romine este dup martori,
iar atunci cind acetia lipsesc, lnainte de 'lath sau inainte de numele grmticului.
Originea coroboratiei in actele din Tara Romlneasc6 se datore0e Inriuririi destinatarilor 4, iar In Moldova e un imprumut din cancelaria slavo-

polong, dar aceasta numai In ceea ce privete

11E4t1T6

i HpIPACI1 ni-

caci restul elementelor slnt o creatie bqtinaA.


Illentiunea ispravnicului. Tot ca o formula' de intrire a actelor se inftieaza, de obicei 5, In actele domnilor din Tara RomineascA i Moldova menti-

unea persoanei care primea din partea domnului ordinul de formare a actului

persoan care de obicei era marele logoft, geful cancelariei domnqti.


In actele din Tara RomIneasc mentiunea ispravnicului apare la

sfIr0tul listei martorilor 0 este exprimat prin substantivul HCHNUCHFiRlt,


urmat de: titlul mSnairk
cind e un mare dregtor numele de botez,
atributul KEAHICH

i calitatea 1101`0131Trh.

In cancelaria lui Matei Basarab, boierul Udrite Nsturel In calitate


de ispravnic semneaz actele, facind ins acest lucru intr-un loe deosebit
de textul actului i anume jos, in marginea dreapt, unde Ins calitatea de
ispravnic este inlocuit prin verbul RWHITATH. De la Udrite Nsturel
se inspir i alti ispravnici de mai tIrziu, care semneaz actele In locul
indicat.

In actele din Moldova, mentiunea ispravnicului este in cuprinsul for-

mulei coroboratiei 0 se exprim prin verbul t,ticau, precedat de adjectivul de obicei rhpim, titlul nawi, numele de botez
calitatea

WTI. dar aceasta In actele serse pe pergament 6. 51 tot In atare acte apare
uneori, incepInd cu a doua jumtate a veacului al XVI-lea ins deosebit de
text, 0 anume In marginea dreapt alteori pe indoitura pergamentului In
aceea0 margine mentiunea ispravnicului i prin isclitur, exprimat prin
numele de botez calitatea AOPOOET'It i verbul 11041T11.In actele moldoveneti serse pe hirtie, mentiunea ispravnicului apare deosebit de text, imeVezi facsimil In Documente privind istoria Romtniei, Az XIV, XV, vol. I, p. 435.
2 Abaten i prezintd numai cele citeva hrisoave solemne serse pe hirtie, citez de pilda

In acest sens actele cu datele: 3 decembrie 1629, 16 iunie 1658 s't 5 august 1666.

3 Vezi actul la Acad. R.P.R., Filiala Iai, fondul Spiridoniei, mosia Viile Cotnarilor.
4 Cu exceptia actului citat al lui Matei Basarab, unde elementele componente ale
formu/ei slut datorite lui Udriste NAsturel, care serie actul.
5 Sint nu putine acte din Tara Romineasc5 unde ispravnicul lipseste, mai ales In

cele din veacul al XV-lea.

Apare si In cele citeva hrisoave solemne serse pe hirtie. Vezi In acest sens de
pilda actele din 3 decembrie 1629, 16 iunie 1658 si 5 august 1666.

www.dacoromanica.ro

112

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINX

110

diat sub pecetea domneasca i in urmatorul cuprins: KEA nor4 84N4 text
scris de gramatic dupa care urmeaza iscalitura autografa aispravnicului
exprimata la fel ca i in unele acte scrise pe pergament 1
Originea formulei este apuseana, imprumutul fiind in diplomatica
Tarii Romineti din diplomaticile sud-slave, dar numai uzul formulei, caci
elementele componente au o origine batina4.
In diplomatica moldoveneasca uzul formulei a fost luat din cancelaria
slava a Poloniei, elementele componente fiind de origine batinaa.
Mentiunea redactorului actului. Tot ca o formula de intarire a actului
se inftieaza .1 mentiunea redactorului actului. Tug aceasta formula apare

destul de rar i numai in actele domneti din Tara Romineasca. Aa, de


pild, in unele acte, mentiunea redactorului se exprima prin pEHE 2, in altele prin

CAC noS,Imio crap iwriog3 [am scris eu... cu Inv:at:Aura lui loan
eel BAtrin], far o data am- intilrrit: H HAtINITAXmur*FT
_ _ _4 [i am zugravit loan logoilt], tot rar e i: f 84 gpma K nor 5 [f a invalat Erma al
doilea logofat].
HHC

Locul formulei este imediat dupa ispravnic, iar chid acesta lipsete,

la sfiritul listei martorilor.

Mentinnea gramaticului. Tot aa ca o formula de intarire a actului


se inf4ieaza, de obicei in actele slavo-romine i numele celui care serie
actul.

In actele din Moldova, formula apare pentru prima oara in cadrul


datei, in actul din 14 iulie 1411, unde are urmatorul cuprins: HM Aemic
nucan [a scris Ile diac] iar nacxra este apoi verbul care se fixeazi;
exprunat in flexiunea perfectului persoana a III-a singular deci In forma
obiectiv, nu subiectiva, aa cum apare de obicei in actele din Tara Romineasc. Dar in ceea ce privete actele din Moldova trebuie facute doua

remarci: intii ca deseori num ele grmticului nu apare i cu calitatea respec-

tiva, iar in actele serse pe hirtie acesta este un obicei. Dar pentru actele

scrise pe hirtie, trebuie remarcat faptul ca gramaticul apare cu totul deosebit


de textul actelor, cad el este mentionat marginea de jos a materialului
grafic
in coltul din dreapta spre deosebire de actele scrise pe pergament,

unde de obicei 7 gramaticul apare dupa coroboratie, dar nu deosebit, ci


incadrat in data.

1 Vezi mai sus, cap. Formarea actului.


Vezi de pilda actele din 18 i 20 mai 1570 (la ASSI, 856 0 la ARPR).
Vezi actul din 8 ianuarie 1569 (ASSI, 816). facsimil In Documente privind istoria
Romtniei, B, XVI, vol. Ill, p. 517; vezi i actele din 20 aprilie 1571 0 21 septembrie
1637. In acest din urm6 act redactor este Simon al doilea logof6t.
Vezi actul din 21 iunie 1560 (ASSI, Peceti, 11).
5 Vezi actul din 20 mai 1617 (la ARPR, XLI/64), vezi i actul din 8 mai 1625
(AS, CImpulung, X11/2).
In cele mai multe acte moldovene0 d:n vremea lui Alexandru ce] Bun formula
lipsete i proportia lipsei este c6 din 51 de acte ce s-au plistrat In Intregime, numai 17
lips6 ce se explic6 prin faptul c6 formula Inca nu se fixase
au mentiunea grAmaticului
In formularul actelor moldoveneti. Dar formula lipsete 0 In unele acte slavo-romine
din veacurile XV ei XVI lips5 ce alc6tuiete o ouusiune a grAmAticului actului.
7
Abaten i alciltuiesc un act de la Alexandru cel Bun din 31 august 1429 (vezi facsimilul In Doc. priv. si. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 455) 0 actele fiului sAu llia. Cu
daLele: 143<3> ianuarie 17, 1433 ianuarie 28 0 17 iunie 1436 unde grknaticul apare
dup6 dat6.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

111

113

tot pentru actele scrise pe hirtie trebuie subliniat faptul ch' formula
mentiunii grgmticului este In chip obipuit alcgtuit dintr-o cruce, dui:4
care urmeaz numai numele de botez al scriitorului actului.
Formula apare pentru prima oar In Tara Romineasc In actul din
11 mai 1409 unde are urmAtorul continut: H d13'h AIHKAHA ONE nernicar

eu Mihail carele am scris] 1.


Formula este exprimat i prin alte verbe ca de pild: ticruicam, HAHpitTATH

MA3aTI-1, thuttaaaTH qi ca loe urmeaa. In act imediat dup ispravnic,

dar nu apare independent, ci este legat5 de data'.


Formula apare i In actele private slavo-romlne.
Ca si ispravnicul, grdmAticul, ca formul, este imprumutat din diplomaticile sud-slave de &are diplomatica Trii Romineti, iar de cea a Moldovei din cancelaria slav a Poloniei. Dar numai uzul formulei a fost Imprumutat, ca'ci e/ementele constitutive s-au stilizat pe pAmIntul Moldovei i al
Tdrii Romineti2.
Data. Enunt,area locului si a timpului unde i and s-a scris un act
alatuiesc ceea ce se chiamd In diplomat/a data. Dup cum se vede, formula
cuprinde dou grupe de elemente: de o parte elementele topograf ice ce arat
locul unde s-a scris un act - precedate In diplomatica apuseand' de actum 3,
iar pe de alt parte elementele cronologice ce arat timpul clnd s-a scris un act

- precedate In diplomatica apuseand de datum4.

Elementele topograf ice din actele slavo-romine sInt infliate prin locul
unde s-a scris actu15.
La lnceput, in actele Trii Rominesti se precizeag numai numele
i o clan'. cu actul din 4 septembrie 1389 incepe s se precizeze uneori
1.-Ve z i facsimilul In Documente privind istoria Rongniei, p, XIII, my, XV, p. 317.
2 Vezi mai sus, cap. Greinaticii actelor.

3 A. de Boiiard, MDF, p. 295-298.


4 Ibidem.

6In unele dintre cele mai vechi acte, mai ales din cele destinate man5stirilor

locul lipseste. Vezi In acest sens actele Tara Rominesti din : 20 mai 1388 <2, 1392 indictionul

15, <11 mai 1399> (vez facsimil In Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV, XV, p. 307),

<1406 >(vezi facsimil ib:d., p. 309), <1407-1418>, <1407> ianuarie 8, <1409-1418> <9>, iar

din Moldova actele din 29 iunie 1400 (vezi facsimilul ibid., A, XIV, XV, vol. I, p. 12),
4 august 1400 (vezi facsimil ibid., p. 433) si 7 ianuarie 1407 (vezi facsimil ibid., p. 434).
Dar locul lipseste i In unele acte de mai tirziu, destinatar fiind tot o mand.stire - vezi
de pild4 actele din: 1 iunie 1421, 5 august 1424 (vezi facsimil ibid., p. 326), 7 octombrie 1428, 15 ianuarie 1432 si 16 septembrie 1440, iar dintre actele mai vechi destinate
particularilor sint de mentionat cele din: <1409-1418> octombrie i <1414>. Tot asa dintre
actele moldovenesti citez de pild'a' cele din: 20 august 1422 (vezi facsimil ibid., A, XIV,
XV, vol. I, p. 446) 25 decembrie 1422, 30 ianuarie 1425.
6 Vezi In acest sens actele din 3 octombrie 1385 si 27 iunie 1387. Dar acest lucru
se observd si In unele acte din veacul al XV-lea - mai ales In prima jumdtate; vezi de
pild actele din: 10 iunie 1415 (fac,simil ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 319), 22 iunie 1418
(facsimil ibid., p. 320), <1421> iunie 19 (facsimil ibid., p. 325), 28 februarie 1424, 12 decembrie <1424>, <24 martie 1426> (facsimil ibid.,p. 329), 1 decembrie <1427> (facsimil
ibid., p. 330), 25 mai <1428>, 10 septembrie 1428 (facsimil ibid., p. 331), 16 septembrie
si 17 noiembrie 1431 (facsimil ibid., p. 331 si 334), 1 <2>, 10, 13 si 23 august 1437.
facsimil ib:d., p. 341), 2 august 1439, 14 mai si 30 iunie 1441, 7 august 1445, 2 ianuarie
(450. Irma' faptul este de remarcat i In unele acte din pragul celei de-a doua jumdtdti
1 veaculu al XV-lea, ca de pildd In actele din: iulie 1451 (vezi facsimil ibid., p. 342),

1 august, 7 august, <2> si 30 septembrie 1451, precum si In actul din 2 august 1453
(facsimil ibid., p. 345).

8 - c. 404

www.dacoromanica.ro

114

DIPLOMATICA SLAVO-ROMYNX

112

caracterul
oras', cetatel, resedint domneasca3, mnAstire 4,
sat5 - precizare ce devine un obicei in veacul al XVI-lea. Uneori localitatea
este amplificat cu elemente adjectivale 6, alteori se arat i locul anume
din localitatea unde se serie actul i caracterul topografic al unei resedinte
domnesti fall de alta 5.
Topicul era precedat de obicei de prepozitia ov5 (S) sau
Elementul topografic apare atit in actele externe domnesti, di, si in
cele mai multe din actele private ale Tdrii Rominesti, lipsind irisa de obioei
in scrisorile domnilor Trii Rominesti.
in actele domnilor Moldovei se preeizeaz de obicei numai numele
topicul fiind pi ecedat de prepozitia
7 Apare pentru prima m'A, In actul din 4 septembrie 1389. Cuvintu/ este maghiarul

cidros, transpus de pila In actul din 1 aprilie 1491 exact In pronuntia maghiara ea.

pow , dar de vreme apare si forma romanizata wpaw, , ca de pila In actul din
gust 1451. Insa oras Insemna cetate (vezi D. P. Bogan, DSR, p. 131, nota 7).

5 au.

s Apare pentru prima cara' In actul din 11 mai 1409 In exprimarea: ai rioproa*

rpovk [in cetatea Giurgiului].


Apare pentru prima oard In actul din 25 iunie 1436 In exprimarea: 111, nacTorstps
CTOATI: TIrkrORHIII,H [in scaunul de fatd Tirgoviste].

4 Apare pentru prima cara In actul din 28 martie 1415, In exprimarea: ai stosacrers
ai 'M'A [in mAndstire la Cozia].

5 Apare pentru prima oarl In actul din 16 august 1532 In exprimarea: 8 ciso

rivhe [in satul Greaca].

Asa de pila: [ti HACTOAHH HOItH rpo. fissspap [In noua cetate de scaun
Bucuresti] (in actul din 18 ianuarre 1480, facs&il In Documente privind istoria Romlniei,
B, XIII, XIV, XV, p. 360) sau: in minunatul foigor al Pitegtilor, In actul din 18 ianuarie 1518.

7 Dar aceasta din veacul al XVI-lea. Asa de pila In actul din 22 noiembrie 1517:
In notle curii din orasul Pitesti, In cel din 11 mai 1565: si vroAss rpa,s, lis;spuu,s swA,
uva rioPAUB ROCT [In cetatea de scaun Bucuresti In fata bisericii luT Ghiorma postelnic], iar in aJul din 16 iunie 1650: 3 Tp-hro3sw,1 no mansa ptsos [In TIrgoviste pe malul
apei] (actul la ARPR, CXX XIV/53).

Dar aceasta din veacul al XVII-lea, de pila: si room m'AS Tpirosisike [In

cetatea de sus Ttrgoviste] (In actul din 18 ianuarie 1620, actul ART)R, CCXVII/14).
Vezi
acest sens de pila actele din: 3 ocambrie 1385, 1 decembrie <1427>
(facsimil In Doc. priv. ist. Rom, B, XIII, XIV, XV, p. 330), 14 mai 1441, 15 aprilie 1456
(facsimil, ibid., p. 346), 10 februarie 1461, 12 noiembrie 1463, 30 mai 1464 (fac,simil
ibid., p. 350), 12 august 1464.

Vezi In acest sens de pi/a actele din: 28 martie si 10 iunie 1415 (facsimil ibid.,
p. 319), 22 iunie 1418 (facsimil, ibid., p. 320), 5 august 1424 (facsimil ib:d., p. 326)
i 12 decembrie 1424, 10 septembrie 1428 (facsimil ibd., p. 331), 16 septembrie 1430
(facsimil
p. 333), 17 noiembrie 1432, 25 iunie 1436 (facsimil ib.d., p. 336), 1, 13 si
23 august 1437 (facsimile ibid., p. 338 si 339), 2 august 1439, 30 iunie 1441 (facsimil
ib:d., p. 341), 7 august 1445, 5 ianuarie 1450, iulie 1451, 1, 5 si 7 august 1451 (facsimile ,bid., p. 342 - 344), 30 septembrie 1451, 5 august 1452, 2 august 1453 (facsimil
ibid., p. 345), 16 aprilie 1457 (facsimil ibid., p. 347), 5 martie 1458 (facsimil ibid., p.
348). Asedar o mai mare frecventl a formei grafice 11i fat de os-, Ins spre sfirsitul veacului al XV-lea forma or se fixeazti cind topicul este format numai din substantivele
comune i proprii, iar cind apare si un adjectiv domin5.
Sint i abaten i
sensul c apare caracterul localitAtii unde se serie actul, dar
aceasta e destul de rar. Astfel In actul din 25 mai 1434: o OCKOM1 Thors [in tfrgul Jai],
In cel din 25 mai 1437: or KICAOSHCKIIMA TfEkr [In tirgul Vaslui], In actul din 8
septembrie 1457: or stoeserspt nos ecT )(pm eICnHIL spiwirrize GU,ZI WT ICAMIN4 [In m5.n6sirea unde este hramul adormirii preacuratei nAsc5.toarei de dumneZeu, de la Piatral,
In actul din 15 august 1471: 8 MOHACTHP11 WT mimos [in manAstirea de la Putna].

www.dacoromanica.ro

11a

115

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

Elementul topografic apare de obicei ata, in actele externe domnesti 1,

cit i in cele mai multe din actele private 2 ale Moldovei, lipsind insa in
scrisorile domnesti. Am intilnit totusi scrisori private ce au ca data numai
locul s.

Elementele cronologice sInt alcatuite din 1) elemento cronologice

pale ce cuprind: anul, luna si ziva si 2) elemente cronologice secundare

ce in actele Tara Rominesti insumeaza: indictionul, crugul soarelui, crugul


lunii, temelia, epacta, numrul de aur, numele srbatorii, numele zilei din
sptamin.
Elementele cronologice principale in intregul lor c in asociere cu unul

dintre elementele cronologice secundare apar pentru Intlia ara intr-un act
al Trii Rominesti din 1385, octombrie 3, unde cuprinsul datei e urmatorul:
A*T xSW(1,1, INAHKTIWII O .11711,t1 WKTOKIIIIM Aa r [111 Arges...
In anul 6994 indictronul 9, luna octomvriea 3-a zi].
Datarea prin: loc, an, lunei, zi fi indiction, asa cum apare in specificatul hrisov al lui Dan I este sistemul de datare cel mai frecvent in actele
domnesti ale Trii Rominesti pina la sfirsitul deceniului capte din veacul
al XV-lea.
Datarea prin elementele cronologice principale, asociate cu locul, apare
pentru prima ()ara intr-un act din 20 iulie 1400 si acest sistem formeaza
o caracteristica a actelor lui Vlad Dracul, pentru ca o dat Cu actul din
12 decembrie 1471 sa devina cel mai frecvent mod de datare, iar in pragul
veacului al XVI-lea ci in veacul urmtitor este sistemul obisnuit de datare
al actelor domnesti din Tara Rnmineascd.
Dintre sistemele de datare prin elemente cronologice principale se mai

cunosc urmatoarele: a) datarea prin lunas; b) datarea prin loe, luna si


zi7. insa toate
aceste sisteme de datare, cu exceptia ultimului, sint destul de rare, iar
datarea prin luna ci zi se fixeaza in veacul al XVI-lea pentru unele acte
domnesti scrisori cu caracter executiv precum ci In scrisorile simples.

zis; c) datarea prin loe, an si lunas si d) datarea prin luna si

1 Foarte rar apare si caracterul localitatii, de pild In actul lui Stefan ce! Mare
rp4AS [In cetatea Sucevii], dar actul este extern.

din 10 mai 1466 este Or CO3146=KoM

2 Uneori apare si caracterul localittii, iar alteori si locul anume din localitatea unde
se serie actul. Asa de pild5 In actul din 1462 este: S OT-0M AWHICTidpil

AWAARKeiCoM [in santa

mAnstire a Moldovitei]; aceeasi precizare a caracterului localitAtii

In actul din

25 ianuarie 1476. In actul din 2 aprilie 1573 (la AS, A.N. XXV/1) este S AOM THp.IHIu WT
c-knswap Lin casa lui Tircea din BAlusesti], iar In cel din 28 octombrie 1599 (Fa AS, A,.N.

XXIII/8) este

15

KOTHap SAoM

non

niTpliAloit

[la Cotnari In casa lui popa Petriman].

3 Vezi In acestsens dpild scrisoarea editan' de Gr. Tocilescu, In 534 doc., nr. 521.
4 Asa de pild e In actul lui Mircea cel Batrin din <1409-1413> octombrie,
milul In Documente privind istoria Romtniei, B, XIII, XIV si XV, p. 318, In cel din 28
februarie <1522-1529> (la ASSI, 256).
5 Asa de pildd In actul din <1421> iunie 19 si cel din <1427> decembrie 1 clt si
In actele publicate In Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, nr. 112, vol. I, si p. 172 (nr. 172).
Asa de pild5 In actele din iunie 1481 vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., B,
XIII, XIV, XV, p. 363 si iunie 1495.
7 Dar aceasta numai pentru hrisoavele simple si incepInd cu veacul al XVI-lea,
vezi In acest sens de pila actele publicate In Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. I,
p. 174, 175, 176, 184, 185.
Vezi In acest sens de pildA actele publicate ibid., vol. II, p. 42, 46, 63, 68, 72,

89 precum ci scrisoarea din acelasi volum sub nr.

2.

www.dacoromanica.ro

116

DIPLOMATICA sLAvo-RomiNA.

114

AceIasi sistem de datare ca In actele i scrisorile interne domnesti este


cunoscut jle obicei i in actele externel, la fel in scrisorile domnesti 2 si In
actele private.
Elementele cronologice principale in intregul lor apar In actele domnesti

ale Moldovei pentru prima oarg, in actul lui Roman Musat din 30 martie
1392, unde cuprinsul datei e urmdtorul: or irkino WECTO TIICAV11101 WAN,
*-3 COT% Al*C11,41 intI1Tt1

Am or WHIM% rOp0,4"k

0Ir ()OMAHA K0EKO%1

[in anul sase mii deplin 9 sute luna martie in 30 zile in cetatea noastrg
a lui Roman voievocl].

Datarea prin loc, an, lund ci zi este sistemul de datare ce formeazg


caracteristica de obicei a actelor domnesti din Moldova4.
In actele externe datarea este de obicei ca si In actele interne, insa
In scrisorile adresate brasovenilor, pe lingd identitatea datgrii cu actele interne
apare deseori i datarea prin loe, lung si zi.

In ceea ce priveste actele private, acestea cunosc i datarea prin: loe,


an, lung i zi, dar de o mai mare frecvent se bucurg in cuprinsul lor
datarea prin lung. i zi. Am intilnit insg. In aceste acte i abaten i In sensul

ca data apare aparte de doug ori5.

In actele transilvnene and apare data, aceasta este infgtisata numai


prin lung si zi 6, iar In scrisori atunci cind apare data este alcatuit de asemenea din lung si ziC7.
Era de la crearea lumii. Este cea care sth' la baza anului din
actele slavo-romine si anume dintre erele cunoscute 8 se folosea numai
era greach sau constantinopolitang, 9 ce incepe la 1. septembrie anul
socotind asadar eh' de la crearea lumii ping. la era noastrg au
trecut 5508 ani 11.
5509"'
1 Dar un hrisov solemn din veacul al XVI-lea are numai data de an (vezi in aces
sens actul editat in Documente prioind istoria Romlniei, B, XVI, vol. I, p. 92).
Vezi pentru veacul XV, D. P. Bogdan, Diplomatica slapo-romind din secolele

XIV fi XV, p. 139.


3 Vezi pentru

p. 128; doc. in facsimilul din Doc. prio. ist. Rom., A, XIV,


XV, vol. I, p. 431.
4In unele acte din cele mai vechi, localitatea lipseste ; vezi de pilda, In acest sens
actele din 29 iunie si 4 august 1400, 7 ianuarie 1407, 20 august si 25 decembrie 1422,
30 ianuarie 1425, 31 august 1429 (In Doc. priv. ist. Rom., p. 10, 11, 16, 45,
46, 52 si 85). lar actul lui Bias dat lui Ulea i Iuga cunoaste i sistemul de datare:

inlocuirea lunii printr-o sarbiltoare, caci in acest act este Ha smog% Aint [de ziva lui
Petru <'29 iunie>] (vezi actul la Costachescu, DM, I, sub 107).
6 Asa de pilda in zapisul din 5 iunie 1609 (copie la II) mileniul (anul de la crearea
lumii) luna si ziva apar la inceputul actului inainte de intitulatie, iar la sfirsitul actului
apar locul, luna si ziva.
Vezi in acest sens actUl publicat de Tocilescu, in 534 doc..., sub fir. 461.
7 Ibidem, nr. 468.
Cronologia de la crearea lumii cunoaste trei ere: 1) greaca sau constantinopolitand
care socoteste cd de la crearea lumii pina la era noastra au trecut 5508 de ani; 2) alexandrine'
care socoteste in acelasi scop 5492 de ani; 3) ebraial care socoteste a de la crearea lumii
au trecut 3761 de an si 4) era lui Abram, care socoteste de la creare 2015 de ani (vezi

Gardthausen, GP, II, p. 4'19).


9 Aceeasi era cunoscut i diplomaticilor sud-slave; vezi D. P. Bogdan, DSR,
p. 133, nota 1.
1 Vezi Gardthausen, GP, II, p. 448.

u Asadar pentru transformarea unui an de la crearea lumii in anul erei noastre trebuie
sa se scada din mileniu cifrele 5508 and data e cuprinsa tare 1 ianuarie 31 august si
5509 and data e cuprinsa tntre 1 septembrie
31 decembrie.

www.dacoromanica.ro

116

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

1.17

In actele Trii Romineti aceast'a er este uneori numita de la Adam 1,


ori de la zidirea lumii 2 sau de la alaituirea lumii 2, ori de la mintuirea lumii 3.
Este irisa de subliniat faptul &A o data cu mentiunea acestor denumiri uneori
cuvintele de leggtura dintre elementele cronologice se amplifica 4 pentru ca In
veacul al XVII-lea s ajunga la o dezvoltare destul de mare.

Era noastra. Este de asemenea cunoscut in actele slavo-romlne, dar


aceasta nu apare decit alturi de era de la crearea lumii, un element deosebitor alcatuind clteva acte domneti din Moldova destinate regilor din Polonia
unde apare numai era noastra 5, dar i aici exceptInd agtul lui Ilia din
5 iunie 1433 ce aldturi de anul erei noastre are i anul de la crearea lumii.
Era noastrii apare In acte In chip sporadic, inca din a doua jumatate a veacului al XVI-lea, frecventa ei devenind puternica in ceea ce privete actele
din Tara RomIneasca In veacul al XVII-lea, cind aproape doua sute de acte
folosesc alaturi amIndoua erele. Denumirile erei noastre din actele slavoromine sint urm'toarele: WT HA p"11NSCTKO Xit0 [de la naterea lui Hristos], 6
poac,3,8 [ al naterii] 8,
WT XCKA pOMAICTICti [de la naterea lui Hristos]
_
rcka [ de la intruparea lui
00MAECTICO [al naterii] 9, WT KOHA'KIIIEHT/A
Hristos]10,
rcAtida [anul domnului]n i chiar in latinete : Anno Domino

Anno Domini" sau simplu anno".


1 Apare pentru Intlia oard tn actul din <1437-1438> august 8, iar In actul din

9 aprilie 1497 este exprimatd grafic astfel: WT


Asa de pildd In actul din 1 aprilie 1551 (la ASSI, 57(i) este WT 6HTTI, WT
ck3,s,4e'e milpa [de la facere, de la zidirea lumii]. Dar de la f acerca lumii, apare tntti
actul din 20 iulie 1400 care Ins s-a pdstrat In traducere maghiara (vezi Documente privind istoria Romlniei, B, XIII, XIV, XV, p. 49).

Asa de pildd In actul din 6 septembrie 1505 este: WT Ck4OEHI, MHQS, WT SIMM4

,S. 0

[de la alcdtuirea lumii, de la Adam pInd acum].

a Asa de pildd In actul din 3 mai 1502 (facsimilul In Doc. priv. ist, Rom.,
WT 41,1,4M4 [lar anul curgdtor de la Adam],
B, vol. I, p. 209) este: nill"
iar In actul din 1 aprilie 1551 AtTS. Htf TIcSWH WT gliTTg, WT Cl3MHTI MHP4 Ao CIA liar anul

curgdtor de la facere, de la zidirea lumii pta. astizil (ibid.,B, XVI, vol. III, p. 5).
Vezi pentru mlniuirea lumii, In text: WT ~eta nuipe, de pildd actul din
10 martie 1641 (la AS, Peceti, 56).
Asa de pildd In actul din 20 septembrie 1636 (la MIB, 27. 202) este: H WT
WT Korm B1.31K ri te-rk

eeptsci

H CliTHOPH npeAtA Hulero

flAama, WT TorA; A

direa lumii de cia- a luat domnul dumnezeu pdmtnt si a fAcut pe stramosul nostru Adam, de atunci ptnd acum Intreaga scriere cursul anilor].
5 Am Intilnit ins acest lucru i In actul privat din 23 iunie 1574 ce Irisa este scris
la Lvov (vezi actul la Tocilescu, 534 doc.... sub nr. 526).
Ao cent irkcero HHC.INTI TOHTI 4711TOM [iar de la .

6 Vezi de pildd actul Tarii Rominesti din 5 ianuarie 1629 (MIB, Epitropia
mintelor BrIncovenesti).
7 In actul moldovenesc din 14 mai 1563 (la AS, Peceti, 246); Tezi i actele din
9 mai si 17 iunie 1563 (la ARPR, Peceti, 91 si 181).

Vezi actul privat din 9 septembrie 1598, In Doc. priv. ist. Rom, B, XVI, vol.
VI, p. 529.
lbidem, p. 530.
10 In actul Tarii Romtnesti din 30 august 1634.
u Ibidem, din 22 aprilie 1647 (AS, Tismana, XCII/13).
22 Aceasta Incepind cu actele lui Matei Basarab; vezi In acest sens de pila actele
din 18 iunie 1636 (la II), 15 martie 1637 (AS, Peceti, 50), 15 februarie 1641 (Acad.
XLIII/46), 17 iulie 1636 si 15 martie 1637 (la AS, Peceti).
R. P.
R.'
12 Dar anno nu 1-am IntlInit decit In iscdlitura lui Stroici logofdt din Moldova
(vezi In acest sens actul din 19 iunie 1580, Doc, priv. ist. Rorn., A, XVI, vol. III,

www.dacoromanica.ro

118

DIPLOMATICA SLAVO-ROMtNA.

116

In cele citeva acte externe din Moldova era noastrez' poarta urmatoarele denumiri: noA% irkTomk lloactumh [in anul lui dumnezeuP, ned, AtTIII
103CTKA r
Lin ani; nasterii lui Hristos] 2, (WA ATM% CTPO flONSCTILI
PChIlla [in anul sfintei nateri a domnului] , no,, trkm, pecrsn pa [in
anii nasterii lui Hristos]4, no,,
poatAncTita )(MI, [in anii naterii lui

reCrSA

Hristos]5, in scrisoarea din 10 februarie 1388: otr ATO


aro pONCECTKA
[In anul naterii lui dumnezeu] 6, iar in actul privat extern din 23 iunie
1574 este poicE3-ii 7 [anul lui dumnezeu] ca in limba polona, actul fiind scris
la Lvov.
Anul bisext. L-am intilnit intr-un act al prii Romineti din 29 februarie
1616 8, denumirea fiind KFICEKTO.

Stilul. Inceputul anului era in actele din Tara Romineasca de la


septembrie. Sint insa 38 de acte .din veacul al XVI-lea din care cel mai
vechi e din 25 septembrie 1529, iar cel mai nou din 26 septembrie 1600 date
intre lunile septembrie-decembrie pentru care s-a admis stilul de la 1. ianuarie 4. Dar deed cercetam aceste acte vedem ca cinci dintre ele s-au pa'strat In traducere 10, iar trei in copie '1, asa ca in acest caz nu putem fi siguri
ea data traducerii sau a copiei este in fapt cea a originalului, asa c ramin
din acest punct de vedere 30 de acte ce ni s-au pastrat in original.
Insa pentru actele date In primele zile ale anului nou, respectiv 1-4
septembrie, se poate admite o greseal de datare in sensul c gramaticul din
nebagare de seama a scris anul expirat in loc de cel curent, asa cum ni se
intimpla i noua azi chid sintem in primele Zile ale anului nou. Daca Ingaduim o atare omisiune atunci la actele din 1 septembrie 1532, 1 septembrie
1535, 4 septembrie 1569, 4 septembrie 1574, 1. septembrie 1579, 2 septembrie 1585, 1 septembrie 1587, s-a scris data anului trecut in loe de cea a
anului in curs. Iar pentru actele cu datele: 18 septembrie 7040, 18 noiembrie

7080, septembrie 7090, 11 i 18 septembrie 7090 se poate admite faptul ca gramaticul a omis ultima cifr din a 12i atunci numarul actelor ce pot avea stilul

de la 1 ianuarie scade la 18. Se tie apoi ea in grafie literele invecinate se

influenteaza reciproc - fapt ce In paleografia slava a fo_st subliniat de paleo-

p. 513) 0 tot In isalitura ace1uia0 ef de cancelarie moldoveneascg am Intflnit si forma


prescurtat prin suprascriere: ao (vezi actul din 11 iunie 1 580 la ARPR, CCCLVII/4).
In actul editat de M. Eostachescu in DM, II, sub nr. 165.
3 Vezi actul editat de M. Costachescu, in DM, II, sub nr. 166, identic i In actele
editate In acelasi loc sub nr. 169, 170, apropiat in cele de sub nr. 172, 173 i 175.
3
4
5

Ibidem., II, sub nr. 167.

Ibtdem, II, sub nr. 171.


Ibidem, II, sub nr. 183.
Ibidem.

Vezi actul la Gr. Tocilescu, 534 doc., nr. 526.


Vezi actul la ARPR., CCCXCIX/18.
Vezi indicatiile privind actele citate in Documente privind istoria Romtniei, B,
XVI, vol. II, p., 75, 110, 112, 191, 331, 369; vol. III, p. 249, 285, 297, 329, 374, 389;
vol. IV, p. 146, 150, 415; vol. V, p. 77, 81, 85, 133, 135, 136, 138, 176, 199, 203, 265,
324, 329, 421; vol. VI, p. 22, 81, 82, 84, 94, 247, 250, 365 0 391.
Vezi in acest sens indicatiile din Doc. prio. ist. Rom., B, XVI, vol. IV, p. 136
i 421; vol. VI, p. 84, 247 0 365.
7

Vezi in acest sens indicatiile ibid., vol. III, p. 249 0 389; vol. IV, p. 324.

12 Vezi mai departe paragraful: Gregeli In date&

www.dacoromanica.ro

117

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

119

graful rus Mihail Speranski. Dac6 pornim de la aceast constatare atunci


data de mileniu 7077 a actului din 12 septembrie este 7078, asadar anul
erei noastre, 1569.
Asadar din cele spuse mai sus, nu se poate vorbi de un stil de la ianuarie

in Tara Romineasc6 in veacul al XVI-lea decit in chip cu totul sporadic.


In actele moldovenesti stilul era cel de la 1 ianuarie 1, dar aceasta
pin la 1580, d'Id se introduce stilul de la 1 septembrie 2.
Elementele cronologice secundare alcguite in actele domnesti ale Thii
Rominesti cum am arAtat mai sus, din : indiction, numele zilei din sApVdmin, numele sarbatorii, crugul soarelui, crugul lunii, epacta, temelia,
num'rul de aur i evenimentul istoric nu apar niciodat toate la un loe,
ci numai unele din ele.
Dintre elementele cronologice secundare cel care apare primul in cel
este indictionul.
Indictionul. Este un ciclu cronologic de 15 ani 3 ce cunoaste mai multe
stiluri4,dintre acestea indictionul grec sau constantinopolitan este propriu diplomaticelor: bizantind, bulgar, sirbl i slavo-romind. Numele sub care se
infAtiseaz5 indictionul in actele slavo-romine sint urmhoarele:

dintli act al Thii Rominesti ce are datg, al lui Dan I

ENAIIKTIAM Si iHAIIKTO 6.

In actele domnesti ale Thii Rominesti indictionul precedat de elementele cronologice principale alchuieste sistemul cel mai frecvent de datare
pina la sfirsitul deceniului sase din veacul al XV-lea cum am spus mai sus.
Incepind Ins cu actul din 12 decembrie 1471 indictionul apare din ce in ce
mai rar,.chi din 43 de acte din perioada 1471 1500, numai 12 cunosc indictionul. In veacul al XVI-lea indictionul alcdtuieste o raritate in sistemul de
datare, nu-1 cunosc decit dou acte din pragul veacului, unul de pe la sfirsitul
primei jumtti a veacului i dou din a doua jumtate a veacului. In veacul
al XVII-lea indictionul e necunoscut.
Indictionul e cunoscut i citorva dintre actele externe.

In actele domnesti ale Moldovei indictionul alctuieste o raritate,


chi nu apare decit numai In dou acte destinate unor mn'stiri 6.
Prezenla indictionului e util dac indictionul e bine calculat si din
acest punct de vedere subliniez c6 din 58 de acte interne si externe ale

1 Sporadic apare si Etilul de la 1 septembrie (vezi In acest sens de pildd actul lui

Iuga din 28 noiembrie 1399, In Documente privind istoria Romlniei, A, XIV, XV,

p. 6) si a lui Alexandru cel Bun din 20 decembrie 1431 (ibid., p. 95).


2 Intr-un act privat am Intilnit Insa stilul de la 1 ianuarie. Vezi In acest sens actul
din 19 septembrie 7124 (la AS, Neamt, LIII/1 bis), caci In septembrie 1615 nu domnea

Inca Radu Mihnea mentionat In act.

3 El este de origine egipteand si la baza, de natura fiscala, fiind data dupa care In

Egipt se lacea revizia impozitului funciar (vezi A. de Boiiard, MDF, p. 309). Ca element de

datare se crede ca e introdus In epoca tetrarhiei lui Diocletian (vezi Otto Seeck, Die

Entstehung des Indictionscyclus, In o Deutsche Zeitschrift , XII, p. 279 si urm. dupa A.


de Botiard, MDF, p. 309 i nota 2), iar primul an, indictional este anul 313.
4 Astfel sint: 1) indictionul imperial, cesarion sau italian, cunoscut mai mult sub numele
de Bde ce Incepe la 24 septembrie ; 2) indictionul roman sau pontifical, cel mai recent si
care 1ncepe la 1 ianuarie si 3) indictionul grec sau constantinopolitan, specificat mai sus
(vezi A. de Boiiard, MDF, p. 310).

5 Vezi In acest sens de pild Doc. priv. ist. Rom., XIII, XIV, XV, p.

si 145.

123

anume In actul lui Iuga din 28 noiembrie 1399 (vezi ibid., A, XIV, XV, vol.
I, p. 6) si al lui Alexandru cel Bun din 12 iulie 1415 (ibid., p. 39) In amindoua actele
indictionul e bine calculat.

www.dacoromanica.ro

120

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

118

Tarii Rominesti numai opt 11 au gresit 1, Intre actele cu indictionul gresit fiind

atit un act ce ni s-a pastrat In copie, eft i trei acte din veacul al XVI-lea,

cInd indictionul iesise din uz2. Asada!' din actele Tarii RomInesti se poate conchide ca In genere indictionul e bine calculat3 i aceasta Ingaduie justificarea

afirmatiei facute In ceea ce priveste utilitatea indictionului, caci pe baza


lui se poate verifica atit anul unui act, at si preciza elementul respectiv, clnd
acesta lipseste. Sa exemplific: actul din 8 ianuarie 6870 are data de an greOVA i dupa indictionul 11 al actului anul exact e 6915, respectiv 1407, la

fel In actul din 6940 noiembrie 17 s-a omis ultima cifra a anului

cifra
1 ceea ce ne-o dovedeste indictionul 11 asadar anul este 6941, respectiv 1432.
Vezi In acest sens actele din: 1409 mai 11 si 2 august 1439 (Documente privind

istoria
B, XIII, XIV, XV, p. 65 si 105) unde s-a calculat gresit indictionul anului
urmtor, 1437 aprilie 8 extern , 5 august 1452
actul ins& s-a pastrat in copie (ibid.,

p. 125) , 28 octombrie 1464 (ibid., p. 138), 1539 septembrie 14 si 15 septembrie 1560,


(ibid, vol. III, p. 139) unde s-a calculat gresit indictionul anului urmator si 3 septembrie
1559 (ibid., p. 105).
2 Vezi nota 1 de mai sus.
Insa calculul indictionului din actele TAM Romtnesti a ridicat oarecare discutii
(vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 134-135), fapt ce ma fndeamna s m opresc aici ceva mai
mult asupra lui. Calculul indictionului bizantin e urmtorul: mileniul dat se mparte cu
15, restul cpatat e indictionul cutat, iar dad imprtirea este far% rest, ea arat ca perioada
indictionala este completa, adica indictionul cautat este 15. Pentru calculul indictionului

grec sau bizantin sint de folosit tabelele din lucrarea lu V. Gardthausen, Griechische

Palaeographie, II, p. 487-497 si cea a lui Dr. Hanz, Lietzmann, Zeitrechnung (ter rdmischen
Kaiserzeit des Mittelalters und der Neuzeit jar die Jahre 1
2000 nach Christus,
Berlin, Leipzig, 1934, in colectia Sammlung Gschen, sub nr. 1085. Gardthausen arata
ca in tabela sa indictionul incepe cu 1 septembrie a anului precedent, dar aceasta precizez eu priveste numai indictionul manuscriselor i documentelor a caror cifra lunara
este cuprinsa intre 1 septembrie
31 decembrie. Asadar daca de pilda e vorba de indictionul actului din 3 octombrie 1385, indictionul 9 din tabela Gardthausen nu e al anului
1386, ci al anului 1385 si numai asa e el exact. Pentru indictionul cuprins intre 1 ianua31 august tabelele Gardthausen i Lietzmann se folosesc, asa cum grit, /Ira
rie

nici o specificare. Singura inovatie a tabelelor specificate fall de tabelele cronologice


apusene propriu-zise este ca in cele dintii se d si era bizantin pe ling era noastr.
pentru calculul indictionului bizantin se pot folosi din plin i tabelele cronologice apusene

unde indictionul este calculat de la 1 ianuarie (vezi atari tabele la: M. le C-te de Mas Latrie,
Trsor de chronologie d'histoire et de gographie pour l'tude et l'emploi des documents du
moyen dge, Paris, 1889, col. 93-164; Dr. Al. Grotefend, Zeitrechnung des deutschen Mittelalters

und der Neuzeit, I, Hannover, 1891, tabelele nr. XIV si XXX; idem, Taschenbuch der Zeit-

rechnung des deutschen Mittelalters und der Neuzeit, Hannover-Leipzig,1905, p.104 si A. Giry,
Manuel de diplomatique, ed. noua, p.177-210. Se va lua insa seama in aceast folosire de urmtoarea indicatie: and indictionul unui act este cuprins intre 1 septembrie
31 decembrie,

indictionu) indicat in tabeld pentru stilul de la 1 ian. se adund cu 1 si astfel avem indictionul bizantin. i aceasta pentru urmatorul motiv: indictionul bizantin cuprins intro
lunile 1 septembrie 31 decembrie e in crestere fat de cel roman cu patru luni. De
pilda: avem anul 1430 al carui indiction in tabelele cronologice apusene este 8, trisd pentru
a afla indictionul actului din 16 septembrie 1430 adaugam la cifra 8 a indictionului roman
al anului 1430 din pomenitele tabele 1, si astfel avem indictionul cifra noua al pomenitului act. Acest lucru insa nu 1-a observat I. Bogdan care verificind indictionul hrisoavelor
externe din 11 noiembrie 1421 si 22 octombrie 1422 dupa tabelele cronologice apusene
spune ca actele respective au iridictioanele gresite (vezi I. Bogdan, DT RB, p. 13, nota
4 si p. 17, nota 1), la fe! nu 1-a bagat de seama nici N. Docan care, In Despre elementele
cronologice din documentele romlnevi, In a Anal. Acad. Rom. *, Mem. Sect. 1st., seria a II-a,

tom. XXXII (1910) (EC), p. 49, spune textual urmatoarele: s Indictioanele documentelor
facute in lunile septembrie-decembrie, corespund in tabelele apusene cu anii de la Christos care se obtin scazind din anii de la facerea lumii 5508 si nu 5509*. Asadar conform
celor spuse de Docan actele Tarii Rominesti date Intre 1 septembrie 31 decembrie no
au indiction, au acest element cronologic secundar gresit, taci in tabelele apusene indictionul

e aratat in acest caz in minus cu o unitate.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

119

121

Tot asa indictionul 12 al actului din 25 iunie 6944 ne arata ca data exacta
este 6942, respectiv 1434, la fe! indictionul 14 al actului din 7 august 6954
ne arata ca data exacta a anului este 6959 <1441>. Tot asa actul din 12
noiembrie 6972 are data de an gresit 6972 In loe de 6971, asa cum o dovedeste indietionul 11, la fe! indictionul 2 al actului cu data: 6974 august 25
ne arata cal anul exact este 6977 <1469.>
In ceea ce priveste datarea prin indiction trebuie subliniat faptul ca un
act din Tara RomIneasca, al lui Mircea cel Batrin, din 1392 cunoaste datarea

numai prin an si indiction.

Crugul soarelui. CieJul solar este o perioada cronologica de 28 de


anil si apare pentru prima oara In actul din 1 iunie 1421 alaturi de elementele
cronologice principale si un alt element cronologic secundar. Acest element
cronologic secundar nu alcatuieste o frecvent In data actelor tarilor romlne,
caci nu-1 cunoaste In veacul al XV-lea declt numai actul specificat mai sus, in
veacul al XVI-lea apare In opt acte 2, iar In veacul al XVII-lea este cu totul
rar 8. Denumirea sub care acest element cronologic este cunoscut e urmtoarea:
icpr ciums [ crugul soarelui] 4.
Acest element cronologic secundar apare In acte totdeauna Impreung
Cu alte elemente cronologice secundare si este de obicei exact calculat.

Crugul lunii. Ciclul lunar este o perioada cronologica de 19 ani 5 si


apare totdeauna alaturi de crugul soarelui, asadar ca i acesta din urma nu
alcatuieste o frecvent In data actelor slavo-romine. Denumirea sub care
apare crugul lunii este cea de Kpsr Aso [crugul lunii], dar uneori Kpsrit de
la mitt; se foloseste si pentru -denum- irea crugului lunii, astfel ca apare
numai ,Su 6.

Crugu-1 lunii este de obicei bine calculat.


Temelia. Este un element cronologic ce exprima virsta lunii In ziva de
martie al unui an dat, adica primul patrar, al doilea patrar etc7. Temelia apare
pentru prima oara In actul extern din 7 octombrie 1476 acordat brasovenilor.
Cunosc temelia .;actele din 26 aprilie si 13 decembrie 1500, precum
(lase acte din veacul al XVI-lea 8 Denumirea sub care acest element cronologic
este cunoscut e urmatoarea: TELVIEMIE. Calcularea temeliei este relativ exacta..
Vezi N. Docan, EC, p. 11, care da urmatorul calcul pentru acest element cronologic ; mileniul se imparte cu 28, restul impartirii e crugul cautat, chid !ma nu ramine
rest crugul este complet, adica 28.

2 Vezi in acest sens actele din : 25 februarie 1502 (Documente privind istoria
B, XVI, vol. I, p. 11), 1 aprilie 1551 (ibid., vol. III, p. 5.), 3 septembrie 1559 (ibid.,
p. 136), 15 septembrie 1560 (ibid., p. 139),. 31 martie, 1 august si 11 dec. 1564 (ibid.,
p. 187,199,206), 8 septembrie 1568 (ibid. 292) ; Cu totul sporadic apare si in veacul al XVI 1-loa.

3 Vezi in acest sens de pilda actunui Simion Movila din 1 mai 1602 dat arbanasilor

de la Cernavoda (In copie la //).


Vezi actul din 1 aprilie 1551.

Vezi N. Docan, EC, p. 14, care da urmatorul calcul pentru acest element cronologic:

miIeniul se imparte cu 19, restul impartirii e crugul cautat, lar chid nu apare rest crugul
este complet, deci 19.
Vezi de pilda actul din 1 aprilie 1551.
7 Vezi N.Docan, EC, p. 18, care da urmatorul calcul and data de awe in mileniu:
temelia

crugul lunii x 3 x11: 30.

Vezi in acest sens acteie din 1502 februarie 25 (Documente privind istoria Romtniei, B, XVI, vol. I, p. 11), 1551 aprilie 1 (ibid., vol. III, p. 5), 3 septembrie 1559 (ibid.,
p. 105), 1 aprilie, 1551, 3 septembrie 1559, 31.,martie, 1 august si 11 decembrie 1564 (ibid.,
p. 187, 199 si 206).

www.dacoromanica.ro

122

DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNA.

120

Epacta In actele slave ale Tarii Rominesti ea infltiseaza niste cifre eon-

ventionale, afectate cite una la fiecare lung din an, cu ajutorul carora se
ajunge la cunoasterea zilei cu care a inceput fiecare lung' din an si apoi la
aflarea zilei saptamlnii, care corespunde oricarei zile dintr-un an 1.
Apare pentru prima era In actul din 1 aprilie 15512 i apoi In cele tu
datele: 3 septembrie 1559, 15 septembrie 1560, 31 martie si 1 august 1564e.
Numele sub care epacta e cunoscutg In actele Tarii Romlnesti este ce! de
MOO' A sau HDAKTA, jar calcularea ei in acte este gresita, fiind se pare confun-

dat

mina anului 4.
Numarul de aur. Este un ciclu cronologic de 19 ani ca i crugul lunii
Insa In actele Tarii Rominesti se deosebeste de acestea prin faptul c incepe
cu trei ani mai lnainte5. Apar in foarte putine acte ale Trii RomInesti,
primul fiind actul din 3 septembrie 1559 6, denumirea Ii este SAATO
i este relativ bine calculatg.
Sarbatoarea. Ca element cronologic apare pentru prima era In actul
domnesc al Tarii Rominesti din <24 martie 1426>7 si trebuie subliniat faptul
ca actul respectiv este datat numai prin loe si sarbatoare, aceasta din
urma fiind Hi Rit*Toilociht [ duminica Floriilor ]. Srbatoarea este un
element cronorogic ce nu alcatuieste o frecventa In datarea actelor Trii
RomInesti, iar proportia lui se poate compara pentru veacul al XV-lea cu
indictionul ce este cu mult mai frecvent. Srbatoarea apare si In actele din
veacul al XVI-lea, dar tot asa In putine acte 5. Indicarea sarbatorli in
act este folositoare, caci pe baza ei se poate uneori verifica daca data .\inui
act este sau nu exactd5 sau chiardata un act ori un document 1.
Srbatoarea o cunosc si unele din actele private ale Tarii RomInestin.
1 Vezi N. Docan, EC, p. 21, care dA urmtorul calcul: epacta mileniului = crugul
lunii + 3 > 19: 30, din rest se scade 9, restul de la scildere fiind epacta, iar and restul

e mai mic ca 9, i se adaugA 30 si din Fuma oblinut5 se scade 9 (Documente privind istoria
Romtniei, B, XVI, vol. I, p. 241.
2 Vezi ibid., vol. III, p. 5.

Ibidem, p. 105, 139, 187 si 199.

Vezi N. Docan, EC, p. 49. Mina anului este un element cronologic ce InfAtiseazA
In cifre conventionale ziva saptgmtnii In care a czut 24 martie, cifrele fiind In urm5toarea

valoare: 1 = duminecd, 2 = luni, 3 = marli, 4 = miercuri, 5 = joi, 6 = vineri si 7 =

shribatA (ibid., p. 11-121.


Vezi N. Docan, Ec, p. 15 care (IA urm5torul calcul cu mileniu: mileniul + 3:
19, restul fiind numArul de aur, iar atunci chid nu e rest, numrul de aur este complet,
adica 19. Tot Docan propune i alt calcul: crugul lunii + 3.
6 Vezi .Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. III, p. 105.
7 Ib dem, B, XIII, XIV i XV, p. 83.
Sarbtorile slut urmnoarele: duminica, bf. Gheorghe, Vovidenia, Boboteaza,
sf. Ilie si Pastele.
9 Asa de pilchi s5rbAtoarea: duminica dupg pasti din actul cu data: 23 aprilie 6945

act p5strat In traducere a ajutat la restabilirea anului actului respectiv ce este 6959
respectiv 1441 pentru ea duminica dupa pasti din domnia lui Vlad Dracul, emitentul
actului concord5 numai cu anul 1441, and pastele a fost la 16 aprilie.
1 Asa de pildA bcrisoarea lui Nan si *Wan boieri ai lui Vlad Dracul t.cri S flout-

MANHT
_ _ _up.% c-ramk rewprrem [luni Inainte de sf. Gheorghc] (vezi textil la Tocilescu, 534 doc.,

nr. 386) este din 1442, cAci In acest an sf. Gheorghe cede marti, dacA 11 socotim la 24

aprilie, asa cum de obicei se serba In Ungaria unde este scrisd scrisoaree citatA (vezi

I. Bogdan, DTRB, p. 262).


XV, p.

Vezi de pildA actul din 17 iulie 1425, In Doc, priv. ist. Rom., B, XIII, XIV,
82.

www.dacoromanica.ro

121

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

123

Sarbatoarea este de asemenea cunoscuta si In clteva acte din Moldova,

atit publice clt si private


Numele zilei din saptiimIna. Apare in actele Tarii Rominesti pentru
1.

prima oara In hrisovul simplu din 3 aprilie 1480, cel aflat la Arhivele Statului, Sectia istorica, sub cota 63 2, Este Insd un element cronologic care apare

destul de rar In actele Tarii RomInesti3. Numele zilei din saptamIna este
un element util, caci pe baza lui se poate verifica daca cifra de zi este sau
nu exacta
Actele moldovenesti interne de obicei nu cunosc acest element cronologic, iar in cele externe apare numai In unele din ele
Anul de domnie. In chip cu totul sporadic am intilnit In actele emise
de domnii farii RomInesti i ai Moldovei anul de domnie al autorului actului
situat ca loe la sfIrsitul datei. Asa, de pilda, In actul lui Matei Basarab
destinat mnstirii Adormirii de pe insula Halchis, formula are urmatorul
continut: HatlilACTKA IE umnero A.KenmeciaTarw, [iar al domniei noastre
< anul al doisprezecelea], iar In cel lui Antioh Cantemir destinat manastirii
loan Teologul de pe insula Patmos formula are un cuprins general: .f.wpar
4.

5.

PRATKA [In a doua domnie].

Tot un element cronologic secundar 11 constituie si formula de


mentionare a capeteniei unui oras ori a domnului in timpul caruia se
(la un act, ce apare uneori
dar aceasta destul de rar
In actele
private. Asa de pilda, In actul moldovenesc din 5 iulie 1609, dupa
invocatia simbolica urmeaza formula pomenita cu urmatorul cuprins:
Ann npoonS ur nAiwke rinuca KirkiLiAvk [in zilele lui Procop Negre namestnic al BIrladului] iar In cel al voit-ului de Iasi din 23 septembrie 1616
formula are .urmtorul continut: non AH RitrO,IFICTIIKOM H XC PSAIOCHKOMS
HAM iw NAM KQEK0,1,4 [In zilele binecinstitorului si de Hristos iubrtorului nostru domnIo Radul voievod] 7 ce se afla aproape la inceputul
actului, urmeaza imediat dup data aceasta fiind formula cu care 1ncepe
ren,A,Irt;

Vezi de pild actele publicate de Costchescu, DM, I, sub nr. 8, 12, 16 si 38,

actele din 1 ianuarie 1454 si 15 auguA 1455 (vezi Documente privind istoriu Romfniei, A,
XIV, XV, vol. l, p. 269 i 279), actele externe publicate de M. Costdchescu, DM, II, nr.
165, 167, 170, 171 cit i cel privat editat de Gr. Tocilescu, 534 doc., sub nr. 526. SOrbd-

rile ce apar sint urmdtoarele: SI. tefon, Petra si Pavel, Sf. Vasile, nasterea sf. loan si
Uspenia.

2 Vezi Doc. priv. ist.Rom., B, XIII, XIV si XV, p. 168.


3 Indic aici cd pentru verificarea autenticitMii sarbAtorii sau a zilei sptminii
dintr-un act se folosesc asa-numitele litere dominicale ce cuprind o serie de sapte litere,

de la A la G, fiecare din ele afectate in chip conventional unui an si avind drept tel
indicarea zilei Mtn a anului respectiv. Asa de pild litera dominical a anului 1489 (dad
1nsd anul este bisext snt cloud litere, de ex. literele dominicale ale anului bisext 1480 sint
BA) e D i controlind la calendarul literelor date de A. Giry (vezi A. Priry, MD,

p. 217-258) autenticitatea zilei din sptmin a actului Trii Rominesti din 3 august
1489, (vezi Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV si XV, p. 199) ce in act este luni,
am constatat c Intr-adevAr 3 august 1489 cade 1ntr-o luni, deci ziva de luni este
exacta.
4 Asa de pildd ziva: miercurea cea mare din actul de la 23 martie 1497 dovedeste el
cifra 23 este gresit pentru cea corecta 22 cad In anul 1497, miercurea cea mare a cazut la

22 martie (vezi Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV i XV, p. 246).
Vezi actele editate de Costdchescu, In DM, II, nr. 164, 173, 177 si actul privat
editat de Gr. Tocilescu, .534 doc., sub nr. 526.

Vezi o copie a actului la II.


7 Vezi actul AS, Sava-lasi, XIV/3.

www.dacoromanica.ro

DiPimmATicA sLAvo-uomlNX

124

122

acta Sint Insa i acte private ce au formula indica-La la sfiqit, cum e de


pilda un act din 15942.
Spre a incheia Cu prezen-ta elementelor cronologice secundare trebuie
subliniat faptul ea acestea nu apar izolate, ci de obicei insoles elementele
cronologice principale.
Exprimarea grafieg a datei. In actele slavo-romine ea prezinta diferite

aspecte. Astfel, topicul ce exprima locul apare deseori in prescurtarea prin


suprascriere2; prepozitia K'k ce precede deseori cuvintul nt.ro apare uneori in
ligaturg sub forma Incadrgrii lui it in K 8, iar alteori K este Vara 'I% i legat de
AtTo. Cuvintul it-Foro este deseori In prescurtare prin suprascriere 4 uneori chiar

tot cuvIntu15, dar exista i exemyle de prescurtare prin contractiune 6,

precum i de prescurtare prin ligatura sub forma Incadr'arii cuvintului A-kTs


In K al prepozitiei pomenite 7.
Cifrele anului i ale zilei din luna sint exprimate In litere ale alfabetului
chirilic Cu valoare de cifre 8. Din acest punct de vedere citeva acte din Moldova

prezinta abaten i in sensul c patru acte interne de la Roman Muat i de


la Alexandru cel Bun
i trei acte externe au data de an exprimata parte In
cuvinte si parte in litere 8, ase acte externe au data de an exprimata In intre-

gime In cuvinte", iar un act intern de la Alexandru cel Bun are i cifrele
zilei de lung exprimate in cuvintell. Aceeai abatere se Intilnete apoi i in

citeva acte private din Moldova In primul deceniu al veacului al XVII-lea 18.
Tot acelea0 abaten i Infatiqeaza i citeva acte ale Tarii Romineti din
veacurile XVI i XVII 13.

1 Vezi actul la AS, Adam, 111/2.


Vezi in acest sens de pild actele Trii Rominefti din 10 iunie 1415, 1 decembrie
<1427>, 10 septembrie 1428, 16 septembrie 1430, 13 august 1437 (facsimile in Documente
privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV fi XV, p. 319, 330, 331, 333, 338) ; lar din Moldova
actele Cu datele 7 fi 8 noiembrie 1409 i 14 aprilie 1411.
3 Vezi In acest sens de pildd actul extern al Trii Romtnefti din 23 octombrie 1432,
destinat brafovenilor i actul moldovenesc din 26 ianuarie 1453.
Exprimat grafic prin: RAT
5 Exprimat grafic prin en
_ <IT-titTO>, dar aceasta apare incepind cu sfirfitul veacului al XVI-lea.
6 Dar legat de a fi scris deasupra lui a. Insd acest lucru apare mai rar in veacul al
XV-lea; ceva mai des In al XVI-lea pentru ca s devind frecvent In veacul al XVII-lea.
7 Deseori legat de a afectar In forma: anTo ; vezi In acest sens de pildd actul
Tdrii Rominefti din 10 septembrie 1428 (fac,similul In Doc, priv. ist. Rom.,B, XIII,
XIV fi XV, p. 331) fi actul moldovenesc din 26 ianuarie 1451. Uneori insd cind din prepozitie lipsefte se intilnefte ligatura lui n din n-k-ro, cu , vezi in acest sens actulTdrii
Romtnefti din 15 aprilie 1456 (vezi facsimilul, ibid., p. 346) fi cel moldovenesc din 5
octombrie 1448. Dar toate aceste sisteme de grafice sint rare.
In ceea ce prive te folosirea semnelor grafice koppai.ipentru cifra 90, la inceput
fi pina In a doua jumtate a veacului al XVI-lea domina koppa, pentru ca spre sfirfitul
veacului
aib preponderentil 4. Adaug aici cd In actul Tdrii Rominefti din
1392 indictionul 15 are in loe de U, semnul grafic grecesc sampi.

Vezi in acest sens actele editate de Costdchescu, DM, I, nr. 3, 4, 20 fi 32 fi II,

nr. 166, 172 fi 175.

fi 177.

Vezi in acest sens actele editate de Costdchescu, DM, II, nr. 169-171, 173, 176,
Vezi in acest sens actul editat de Costchescu, DM, I, nr. 32.

la Vezi In acest sens actele din: 5 iunie 1609 (copie la II), 18 ianuarie 1607, 2

iulie 1608 fi 24 iunie 1609 date de voiluli pirgarii Birladului care au data de an exprimatd tn

intregime in cuvinte, ultimul act avind fi cifra zilei de luna exprimatd In aceeafi forml.
13 Vezi actele din 5 februarie 1584 (in fac,simil in Doc, prio. ist. Rom., B, XVI,
vol. V fi In orig. la ARPR, CLXXX, 11/17, 1614 mai 1, 1641 martie 10 fi 1645

www.dacoromanica.ro

123

CARACTERELE INTERNE ALE AcTELon

125

Clnd ultima cifra din data de an 13air din numrul zilei este A aceasta
uneori este suprascris i In acest caz A slujete qi ca titl1. Tot aa cInd
penultima cifra a anului este Infatiat prin koppa aceasta uneori este In
ligatura cu ultima cifr' din an, sub forma Incadrrii ultimei cifre din an In
penultima 2 Uneori se Intllnete i ligatura de pilda a lui K Cu K din
numrul zilei 3.

Mileniul
adica anul de la facerea lumii se indica Mil printr-o linie
curba, iar mai tlrziu printr-o linie Inclinata ce pornea spre stinga din mijlocul
corpului cifrei ce reprezenta mileniul, aceast linie de pe la mijlocul veacului
al XV-lea Incepe s'A fie taiat printr-una, iar mai tirziu prin dou .1 chiar
trei secante, alteori secantele fiind lnlocuite prin puncte, cind mileniul este

reprezentat prin
acesta are uneori i o linie curb ce porne0e de sub
partea de jos a literei cifre. Cifrele erau acoperite cu title In linie curba
sau dreapta. Un sistem In ceea ce privete numnd titlelor folosite pe
cifrele anului nu exista, cci atunci cInd anul era format din patru cifre,
se Intrebuinta: sau o titl pe primele doua cifre i o alta pe utimele dona 4,
ori o titl pe prima i alta pe a doua qi a treia cifra 2, sau o titla pe prima
alta pe ultimele doua cifre 6, ori o titl pe prima, lar a doua i o a treia
tala pe urmatoarele doua cifre 7 sau cite o titla pe fiecare cifra 8, ori o titld
pe prima, alta pe a doua i o a treia pe ultimele dona cifre 9 sau o titl pe
prima i alta pe a treia cifra", ori o singur titla pe primele dou cifre 11
pe primele trei cifre 12, pe o a doua i a treia cifra 13, pe ultimele doua cifre 14:
ianuarie 25 (respectiv la Muzeul central militar din Bucuresti, nr. de fnregistrare 20680;
AS, Peceti, 56, Episcopia Arges, VIII-5) ce au cifra zilei din luna In cuvinte. lar actul lui
Matei Basarab destinat mAn6stirii Adormirii de pe insula Halchis are anul e.n. i cel al
domniei, extSrimate In cuvinte.
2 Vezi actul moldovenesc din 24 august 1436 ce are pe A din numdrul zilei scris deasupra lui tC, actul moldovenesc din 19 februarie 1446 ce are pe ,s, din data de an scris deasupra
cifrelor ,sum (vezi facsimilul In Documente privind istoria Romlniei, A, XIV, XV, vol. I,
p. 486).T

2 Vezi actele T5rii Romlnesti din 1583, In Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. V,
p. 513 si 519.
3 Vezi actul moldovenesc din 22 ianuarie 1495 (AS, Pecati).
Vezi In acest sens de pild actele Tdrii Rominesti din 3 octombrie 1385, 28 martie
1415 si 7 august 1451, iar din Moldova: 1 septembrie 1444, 1 aprilie 1470 dintre cele interne,
lar dintre cele externe actul din 5 iulie 1450.
5 Vezi In acest sens, de pild5., actul Trii RomInesti din 10 iunie 1415 (facsimilul In

Doc. priv. ist. Rom., B, XII/, XIV si XV, p. 319).

Vezi de pild actul Tdrii Rominesti din 23 octombrie 1422.


7 Vezi de pild actele moldovenesti din 13 septembrie 1439 (vezi facsimilul In Doc.
priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 475) si 18 mai 1443.
Vezi de pildd actul Tarii RomInesti din 2 august 1439 si cel din 12
august 1464.
9 Vezi de pild actele Trii Rominesti din 28 martie 1451 si 3 decembrie 1483.
Vezi de pild5 actul Tdrii Romfnesti din 23 august 1437.
11 Vezi de pila actul Tarii Romlnesti din 1 august 1451, iar din Moldova: 26 iunie
1434 (vezi facsimilul In Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 464), 1 si 7 mai 1443,
30 septembrie 1445 si 11 mai 1446.

Vezi de pila actele moldovenesti din : 25 noiembrie 1435, 23 februarie 1438 (vezi
facsimilul, ibid., p. 472), 13 septembrie -1439 (vezi facsimilul, ibid., p. 475), 18 mai 1443 si

22 august 1447 (vezi facsimilul, ibid., p. 489).


13 Vezi de pild actul TArii Romlnesti din 5 august 1451 (vezi facsimilul, ibid.,
B, XIII, XIV si XV, p. 343) si cel moldovenesc din 14 septembrie 1432.
Vezi de pila actul Tanii Rominesti din 2 august 1453 (vezi facsimilul ibid., p.
345) si cel moldovenesc din 27 august 1436.

www.dacoromanica.ro

126

124

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

pe o a treia cifra 1, sau peste toate cifrele 2. Acest ultim aspect are o mare
frecventa In veacul al XVI-lea, iar in veacul urmator devine unicul.
Cind mileniul este alctuit din dou sau din trei cifre, de obicei 3 apare
numai o singura titla pe toate cifrele.
Punctele ce flancheazd cifrele urmeaza de obicei numarul titlelor
cite title sint tot atitea i puncte.
In a doua jumtate a veacului al XVI-lea, pentru exprimarea anului
erei noastre apar, sporadic, cifrele arabe 4, cifre ce In veacul al XVII-lea devin

ceva mai dese, dar mai mult in actele din Tara Romineasca" mai ales In
cele de la Matei Basarab.
Este apoi de remarcat c in actele domneti din Moldova, in a doua
jumatate a veacului al XVI-lea, apar uneori cifrele arabe i pentru designarea
zilei din luna, dar acestea nu sInt In cuprinsul formulei datei, ci In continutul
unei alte formule 5.

CuvIntul AckcAuth se exprima de obicei In urmatoarea prescurtare


prin suprascriere: mcio.
Numele lunii respective din data se exprima, de cele mai multe ori,

In prescurtare prin suprascriere In afara' de mnii uneori In prescurtare


prin ligatura lar alteori atit In prescurtare prin ligaturd, cit i prin
suprascriere 5. Cuvintul Al" se exprima la Inceput In prescurtare prin
contractiune, apoi prescurtat i prin suprascriere, iar alteori Akim este scris
deasupra cifrei zilei d'Id din Attlik este uneori numai A dar aceasta forma
grafic e numai din veacul al XVII-lea 9.
Elementele cronologice secundare apar i ele deseori in prescurtare
prin suprascriere10.

Dar In ceea ce privete exprimarea grafica a datei mai este de subliniat faptul ca sint citeva acto moldovenesti din veacul al XVII-lea ce
au parte din data In forma de coloana verticalan.
Vezi de pilda actele moldovenesti din: 8 iulie 1428, 8 decembrie 1454, 6 iunie
12 decembrie 1455 (vezi facsimilul, Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 507 i 509).
2 Vezi de pilda actul Tarii Rominesti din iunie 1481
(veza facsimilul, ibid., B,

XIII, XIV si XV, p. 363, iar .din Moldova 7 noiembrie 1409).


3 Dar sint i abaten, vezi de pila actul Tarii Romfnesti din <1432> (in data gresit
6940, vezi mai departe paragraful Omisiuni i gre.yeli En data), noiembrie 17 ce are titlu
pe ultima cifra i actul moldovenesc din 12 august 1452 ce are dota title, una pe primele
dota cifre si a doua pe ultima cifra.
Vezi de pilda actele private din Tara Romineasca cu data 1598 septembrie 9 si
17 ianuarie 1599 (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 529 si 530).
Vezi mai departe cap. Subscrierile, paragraful: Subscrierea autografd.
6 Astfel apar: riti, 4sep (41110, up (mapr), an, 10H, 10A, (mi), airy-c, CHI (co), WX
H01
(noom),

darrCT

Apc, ce in completare-

rompa (Tinnif7k),-4sirPaPrtir(zhiapanni), MdflTd, 41101IAlif, 1010121, IOATtn,

CIATA.Spli (CIIITANG001), HOIG0Hil (noimspina), Ainasp,A.

7 Asa apar uneori de pila: 4s +psauls-Fap=


Tm i CHI in sensul ca se afla incadrat in C.
8 Asa apare de pila: +
r = arrrer

4siVna;k1 (4siglinv)01

"-

9 Si atunci destul de rar.


1" Astfel apar de pila; mi., ca, HIA( H;th), HIHA
Kpsr, Ar11, MITA
(HHIPC), AIM, ce in completare stnt: 11011001.1C1%, CASOT4 MAMAS. HIHAHICTiT04111 (.111WIKT'WHis,
on.ovewirk, HINAHKTO), Kpsrk, ArH1.1, anarvra (nnrcvra), Romana,

iar

ArtIld

apare uneori

si In ligatura a + r.
Vezi in acest sens actele din 22 martie 1633, 14 august 1638 si 21 septembrie 1641
(ARPR, LXVII/63, ARPR, Filiala Iai, fondul Spiridoniei), actele din 15 iunie 1656 si 12

www.dacoromanica.ro

126

127

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

Din punct de ved ere gramatical local este un substantiv propriu In


locativ singular, caz cerut de prepozitia oy sau K'h, in Moldova numai
care de obicei 11 precede. Deseori !ma' topicul apare si in flexiune
mai ales In veacurile XVI si XVII, sInt ins'a' atare exemple si din veacul
al XV-lea 1, iar in actele Trii Rominesti de sub Matei Basarab apare uneori
i adjectivarea locului, insa aceasta destul de rar 2 ll.kTo apare in acuzativ
singular cerut de prepozitia K exprimata in rusa (ucraineane) si sirba veche
si prin oy. Mileniul este exprimat In numere ordinal, ca si cifra zilei, dup
cum ne-o dovedesc actele in care anul este exprimat prin cuvinte.
apare In genetiv singular, la f el e si luna respectiva ce uneori Inc in veacul
al XV-lea apare si In flexiune romin 3 chid bineinteles se poate constata
acest Meru prin faptul ea respectivul nume apare in grafie completa.
Ordinea de succesiune a elementelor datei se leaga, de obicei, de verbul
iar In actele Tarii Rominesti din veacul al XV-lea variaza in sensul
ca cele mai deseori apare Intii locul, luna, anul i ziva, existind destule
exemple cu succesiunea: loe, luna, an, zi si indiction, mai putine cu: loe, luna,
zi, an si indiction, cu: loe, an, indiction, luna si zi i cu: loe, an, luna si zi.

In veacul al XVI-lea se stabileste urmatparea ordine: loc, lung, zi si an.


In ceea ce priveste actele din Moldova, aici domin' aproape de la
inceput succesiunea urmatoare: loe, an, lung czi.

Cind apare anul erei noastre acesta de obicei urmeaza mileniului.


Locul. Loe 1 ce-1 ocupa formula datei in formularul actelor slavo-romine

e de obicei4 la sfirsitul textuluiaceasta In Tara Romineasca, caci in Moldova


e dupa coroboratie in actele pe pergament, iar in cele pe hirtie dupa clauza

prohibitiva. Trebuie insa adaugat faptul ca pe cind In Tara Romineasca


formula datei se leaga In chip organic de celelalte formule si In primul rind
de mentiunea gramaticului, in Moldova exist numeroase acte in care data
nu se infatiseaza astfel uneori lipsind chiar si verbul de legatura UHC4TH
ci, ea este separata de restul textului actului c acest fapt formeaza o caracteristic a actelot ce de pe la mijlocul veacului al XVI-lea se scriu pe hirtie.

tot in Moldova sint unele acte in care data se all imediat dupa invocatia simbolice.
Originea elementelor datei. In sistemele de datare ale actelor slavoromine se Intretaie cele dou inriuriri care stau la baza diplomaticei slavoromlne: bizantina ci occidentala. Astfel mileniul, stilul indictional de la
aprilie 1657 (ARPR, LXXXIX/116 i CLXXXI/52) c cel din 18 oct. 1666 (AS, Galata,
1/12).

1 Vezi In acest sens de pilda actele Tarii Romtnesti din: 23 august 1437, 15 aprilie
1456 (vezi facsimilul in Doc. priy ist. Rom., B, XIII, X,IV si XV, p. 346) si 30
mai 1464 (vezi facsimilul, ibid., p. 350), iar din Moldova de pilda actul extern cu data
29 aprilie 1437.

2 De pilda In actul aflat la AS, Banu, XXII/9 s sorornacaem4ro


[in de dumnezeu mintuita noastra cetate a Tirgovistei], i.

TpratueicomS

rpa4.
ILICTOA

HAMA

rpm

rpnawcKomS [in cetate de scaun a Tirgovisteil (actul din 29 iunie 1653).


s Asa de pilda am intilnit: mav, airrScl-k, Hompri.
4 Sint si unele exceptii, vezi cele scrise de mine in DSR, p. 140, nota 2.
5 De pilda in catastifele domnesti, vezi de pild cele Cu datele: 22 august 1567, 22

august 1568, 6 decembrie 1568, in unele acte private ; vezi zapisul din 4 aprilie 1597 (la
ARPR, CCCLVII 12), cel din 23 septembrie 1616 (la AS, Sava-lasi, XIV/3), actele din 18
ian. 1607, 2 iulie 1608 si 24 iunie 1609 de la pirgarii Birladului, iar in actul din 5 iunie

4609 (copie la II) data precede intitulatia.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

128

126

1 septembrie i alte elemente cronologice secundare ca: crugul soarelui,


crugul lunii, temelia, epacta si numrul de aur sInt elemente bizantine ce
ne-au venit prin intermediul diplomaticilor sud-slave.
lar siitemele de datare prin: 1) loc, an, luna, zi, cu sau fara indiction;
2) loe, luna i zi; 3) luna i zi ; mentiunea zilei din saptmin si a sarbatorii,
cit i scrierea a o parte din data prin cuvinte, sint elemente de origine
apusean, din care cele dintii ne-au venit prin slavii de sud, iar ultimul prin
cancelarla slavo-rusa a Poloniei.
Omisiuni i greseli in data. Printre omisiunile i greselile ce se intilnesc
In actele slavo-romIne se numr i cele referitoare la data. Cercetarea i lamu-

rirea atit a omisiunilor, clt si a greselilor din data are o importanta capital
pentru studiul temeinic al unui act, caci trebuie subliniat faptul ca elementul
de baza al oricarui izvor istoric deci, si a unui act, cel pe care se sprijin once con-

cluzie, 11 alcatuieste data, iar daca aceasta este gresit ri are lipsuri
elemente de care frig nu s-a tinut seamd In cercetare atunci i concluziile
trase din izvorul respectiv sint gresite, cel putin din punct de vedere cronologic. Asadar numai dupa verificarea in prealabil a veridicitatii datei unui
act, iar In cazul lipsurilor din cuprinsul datei numai dupa lamurirea omisiunilor i greselilor, deci numai
restabilirea datei, un cercetator poate
trece la studierea problemei ce-1 intereseaza din textul unui act.
Multiple sint atit cauzele ce pot provoca omisiuni i greseli, tit i inftisarea acestora in texte. Despre acestea am scris mai pe larg in Din paleografia

slavo-rominti, unde am indicat si literatura de specialitatel. Aici vou arata


numai unele acte In care se Wanes omisiuni si greseli.
Omisiunile din actele slavo-romIne sint intii cele ce privesc numarul
elementelor cronologice principale ale datei 2. Astfel in Tara RomIneasca este

intIi actul din iunie 1481 unde s-a omis cifra zilei din luna (exista spatiul

gol pentru cifra respectiva 3), la fel e si In actul din aprilie 1615 4. Tot asa de
pilda in niste acte cu datele de an: 1548g, 16236, 1626 01637 8 s-a omis luna,
iar intr-unul din 1632 9 atit luna clt i ziva. In Moldova intr-un act de la Ieremia Movila s-au omis toate elementele cronologice principale ", Intr-altul de la
acelasi domn s-a omis anul iar intr-un act din 1619 12, luna.
O alta categorie de omisiuni o alcatuiesc cele din cuprinsul unui singur
element cronologic principal. Aceasta categorie de omisiuni priveste mileniul,

lar cea mai mare frecventa o Infatiseaza, in acest caz, omisiunea privind
ultima cifra a mileniului. Astfel in Tara Romineasca este intii actul cu data
6940 noiembrie 17 unde s-a omis cifra ultima a din mileniu, asadar
6941 este 1432, cum o dovedeste indictionul. Tot asa sint actele cu datele:
1 Vezi D. P. Bogdan, Din paleografia slayo-romEnii, cap. infitlifarea paginii serse,
paragr. Grefelile.

In acest paragraf ma ocup numai de actele ce ni s-au pstrat in original.

3 Vezi facsimilul in Documente privind istoria Rominiei, B, XIII, XIV si XV,

p. 363.

Vezi actul In MAB, nr. de inregistrare 26858.

6 Vezi actul la ASSI, 556.


Vezi actul la ARPR, XLII/9.
7 Vezi actul la AS, Radu Vod, IV/31, in act exista loc gol pentru numele lunii.
3 Vezi actul la 111AB.
9 Vezi actul la AS, Caluiu, IX/2.

10 Loc. cit., Episcopia Hui, XXII/1.


11 Vezi actul la ARPR, Peceli, 234.

Vezi actul la AS, Iasi, CCCXXIII/18-19.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

127

129

7040 septembrie 1 si 182, 7080 noiembrie 18, 7090 septembrie3, 7090 septembrie 11 si 18 4 ce trebuie s aibil data mileniului, respectiv: 7041, 7081 si
7091g.

La fel sint actele din 29 octombrie 714 8 6 1 10 martie 7149 7 care au


respectiv datele anului erei noastre 1630 si 1640 gresit pentru 1639 si 1641.
lar din Moldova este de pild actul lui Bias din 4 ianuarie 6940 unde grarnd-

ticul fiind la inceput de an nou

scriind i duminica and era obosit a

scris cifra anului trecut in loc de cea a anului curent lucru ce ni se intimpla
noug azi cind sintem in primele zile ale anului nou. Tot asa In cadrul aceleiasi
categorii se situeaza un act de la Radu Serban 8 si un altul de la Matei Basarab 6, ce au in cifra mileniului numai prim ele dou cifre:
O grup5 foarte rail a aceleiasi categorii de omisiuni o alatuiesc actele
ce au omisiuni in interiorul mileniului. In acest sens este de pild actul
Rominesti din 10 iulie <1511> unde s-a omis din mileniu cifra zecilor, actul

avind scris mileniul prin so ". Tot asa o grup foarte rar a aceleiasi categorii de omisiuni o alcgtuiesc actele ce au omisiuni la inceputul mileniului.
In acest sens este de pild actul ce are ca data': 9 septernbrie 96 11 in loe
de 7096.

Gre.Felile din actele slavo-romine sint in primul rind cele ce privesc

elementele cronologice principale, iar dintre acestea sint intii cele referitoare

la mileniu. In aceasta ordine de idei sint greselile din ultima cifr a mileniului, provocate de inriurirea cifrei vecine identice. Astfel, in Tara Romineasca este intii actul cu data: 25 iunie 6944 in loe de 6942. Sint apoi actele
cu datele: 25 iunie, 19 si 27 august 7055, precum si 12 septembrie 7071 12
ce trebuie sA aib5 data mileniului, respectiv: 7054, 7056, 7054 si 7078. Tot
asa actele cu datele 12 ianuarie 7131 13,20 ianuarie 7142 14 si 13 august 7153 15

ce au respectiv datele anului erei noastre: 1622, 1633 si 1644 gresit pentru
1623, 1634 sit 1645.

O altd categorie de greseli se afld numai in data actelor ce au amindou


erele, unde poate fi gresit anul erei de la crearea lumii, ori cel al erei noastremai probabil cel al erei noastrel6 dar nu o pot afirma cu sigurant, intrucit

aici trebuie un control al sfatului domnesc, ceea ce n-am putut sA fac. In


aceast categorie citez actele serse in Tara Romineasca cu urmatoarele date:
Vezi actul citat mai sus la Stilul indictional.
2 Ibidcm.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Ibidem.

Vezi actul la AS, Tismana, LII/1.


7 Loc. cit., Pece/i, 56.
Vezi actul la ARPR, XXXII 131.
9 Vezi actul la ARPR, CXCVIII/86.
i Vezi actul la ASSI, 177.
11 Loc. cit., A. N. MMDXIX/38.
22 Vezi mai sus despre Stilul
23 Vezi actul la AS, Cotroceni, VI/10. Actul e scris simbAtd, chid grAmAticul putea
fi obosit si de munca din cursul saptAminii.
14 Vezi actul la ARPR, XLII/77. Actul e scris luni la fnceput de muncl, gramdticul
putea fi i distrat.
15 Vezi actul la AS, Radu Vod, V1117.

11 Indreptdtesc aceastd afirmatie actele citate la p. 129 din 1 ianuarie i 6 iunie 7130
unde controlul divanului mi-a dovedit c anul erei noastre este greit.
9 -- C. 404

www.dacoromanica.ro

DIPLONIATICA SLAVO-BOMiNA.

130

128

10 decembrie 7129-1621 1, 10 octombrie 7133-1625 9, 6 mai 7141


1631
21 noiembrie 7142 1634e, 31 octombrie 71.43 5, 3 ianuarie 7143-1634 6,
18 ianuarie 7143-16347, 5 noiembrie 7144-16368, 24 decembrie 715O-1642,
25 decembrie 7145-1634", 3 decembrie 7149-163911, 7 ianuarie 7152-16451',
20 decembrie 7153-1645 13, 22 aprilie 7155_164614 i 21 mai 7160-1651 15.
Cit despre actele din: 1 ianuarie 7130_162116 i. 6 iunie 7130-1621", acestea
au greOte anul erei noastre dupd cum dovedeOe divanul lor, ce 1-am controlat.
Identitatea foneticd In limba rusa' dintre * i e a dus uneori la greeli
de Inlocuire a semnelor grafice 4 i e unul prin altul i acest fapt se
intilneste in data actulu moldovenesc din 30 martie 1392 unde in loe de

9 avem 4=9.
Dictarea interioar a grAmdticului In timp ce scria actul a dus la
18,

19 ce am Intllnit in cifra zilei intr-un act moldovenesc


Intr-unul din Tara RomIneascd In loo de formele corecte: ai, un, pronuntate:
greelile:

FAHurk iia AECAT'it Si ocark tia AICAT'i% wdar grmticul a scris Intli ceca ce

a pronuntat ultima oar. La fel 1ntr-o scrisoare a lu Ieremia Movild anul


e scris 011^1:1 In loo de

1 Vezi actul la ARPR, CXXXIV/17. Actul fiind scris duminica, grmaticul putea
grei i din pricina oboselii.
3 Vezi actul la AS, Hurez, XVII/2. Actul fiind scris duminica, grmdticul putea gresi
si din pricina oboselii.

8 Loc. cit., Episcopia RImnic, LXXXII/4. Actul fiind scris luni deci la Inceput

de muncd grdmAticul putea gresi si din pricina distrdrii.

4 Loc. cit., Mitrop. Bucuresti, XXXII/3. Actul fiind scris Intr-o zi de gripa-

Vovidenie
grmticul putea gresi si din aceastd pricind.
6 Loc. cit., Glavacioc, XXXV/23.
Vezi actul la MAB, nr. de inregistrare 27206. Actul fiind scris duminica, grmAticul
putea gresi si din pricina oboselii.
Vezi actul la A RPR, XLIII/5. Actul fijad scris duininica, grdmticul putea gresi

toare

si din pricina oboselii.


Vezi actul la AS, Mitrop. Bucuresti, netrebnice, CXVI/5.
9 Loc. cit., Arnota 1/6. Actul fiind scris In ajunul crciunului, grmticul
putea gresi si din aceast pricind.
19 Vezi actul la A RPR, achizitii Iorga. Actul fiind scris in ziva de crciun, gramticul

putea gresi si din aceastli pricind.


11 Loc. cit., LXXIV/191.
12 Vezi actul la AS, Ep. Arges, XLVII/6.Actul fiind scris In zi de sdrbatoare, grdmticul putea grei si din aceast pricind.
13 Vezi actul la ARPR, XLIII/68.
Vezi actul la AS, Tismana, VII/13. Gimdticul a putut gresi din pricina asemAndrii

fonetice dintre s-s a scris a In loe de 3

15 Loc. cit., Dealul, II/I. Actul fiind lung de 140 cm, grdmticul putea gresi

din pricina oboselii, la aceasta se adaugd apoi si faptul c e scris intr-o sdrbdtoare.
16 Loc. cit. Viforita, 1/8. Actul fiind scris in zi de srbdtoare, grAmdticul putea
gresi si din aceastd pricind.
Vezi actul la ARPR, LXI X/140.
Vezi actul moldovenesc din 11 hilie 1428 (vezi facsimilul in Documente privind istoria

Ronziniei, A, XIV, XV, vol. I, p. 77), unde grdmticul a putut gresi din pricina oboselii
eaci serie dumineca.

19 Vezi scrisoarea lui Moise Movild din 18 august <1530> plansa nr. 3 la P. P. Panaitescu, Documente slavo-romine din Sibiu (1470-1653) (DS), Bucuresti, 1938. Aceeasi
greseald e si In cifra pirgarilor: 17: In loe de -11 provocat tot de dictarea interioard, cdci
KI

se pronunta p-sua 114 4,1carrs


20 Vezi scrisoarea la Gr. Tocilescu, 534 doc., nr. 512.

www.dacoromanica.ro

129

CARACTERELE INTERNE ALE AcrELon

131

Tot In cadrul greselilor din elementele cronologice principale slut de


semnalat acelea In care grOmOticul a scris data de lun'a i zi anterioar cu
0 zi decit cea curent. Asa e de pildO un act domnesc din Tara Romineasca
din veacul al XVI-lea unde s-a scris: cn rt- a- In loe de OK -; iar din Moldova e un act privat zapisul lui Gavr-ilcea din 1579 --unde s-a scris .*Elt
KO 2 in MC de AIAIITA A.

*i tot In aceeasi ordine de idei trebuie semnalate de pild greselile din


actele cu datele <22> martie 1.497, <6> decembrie 1535 si <18> mai 16263 unde

s-a scris pentru cifrele zilei respectiv: 23, 5 si 19 in loe de cifrele corecte:
22, 6 si 18.
Palanca actelor fill% data sau cu datA incompletit Printre actele slavoromIne se Intilnesc uneori acte ce nu au nici o data 4, iar alteori si acte ce au
data incompletd.

Elementele cu care se poate data un act lipsit de data sau cu data

incomplet grit de dou categorii: paleografice i diplomatice.


Astfel de pild pe baza: subscrierilor3 neautografe6 sau autografe,

ca material grafic cu sau fdr filigrana?, limbii, prezentei sfatului domnesc8,


gramOticului, ispravnicului si a pecetii 9, coroborate toate Impreun si uneori

si cu date istorice se pot data actele lipsite de data sau cu data incomplet'.
Mentiunea timpului pronuntfirii hotilririi din act. Dar pe ling elementele
topografice si cronologice ce alcatuiesc data unui act, diplomatica domneasc4
a Tarii Rominesti mai cunoaste, ca si cea apusean, timpul cind s-a pronuntat

hotarirea domneascd, deosebit de cel chid s-a scris actul.

Aceastd mentiune apare destul de rar In acte, iar primul act ce o

mentioneaza este al lui Mircea din 20 iulie 1400, unde are urmatorul cuprins
In traducere
S-a dat in cetatea noastrei Arge$ in ziva de 20 iunie, anii
de la f acerea lumii 6900 10 In unele acte formula apare In forma stilizata ca

de pilda In actul din 1406 indictionul 1.5, unde continutul e urmOtorul:


H CF RItICT It AT )(SRI' HEM 61, rp/AAMIIIS

PCARS MH Kit CEKEPH HS, AA co

C ItpAAEAVh, TA AOHAOKKit A1011ACTHrk AIC1101 nomplia Kr AlTh C'It ItItC*AUf

EoApe rcAim tui. [ si aceasta a fost


A1011ACTIIPCKIIM n
in anul 6915 indictionul 15, mergind domnia mea spre Severin sa ma'

orSatiiii

Vezi semnalarea in Documente privind istoria Romniei, B; XVI, vol. V, p. 136.


2 Vezi actul la ARPR, Filiala Iasi, fondul Spiridoniei.
3 Vezi actul la AS, Radu vod5, 11/21.
4 Vezi in acest sens actele vechi: cele 12 acte fgr data' de la Mircea cel Batrin,
aceasta in ceea ce priveste Tara Romineasca, iar pentru Moldova actul lui higa dat boierului
Braia, unde nsl lipsa datei ar putea fi 0 o omisiune a celui care a copiat textul, cAci actul
nu ni s-a pstrat decit intr-o copie slavil din 1781.
5 Vezi mai departe, cap. Subscrierile.
Este vorba- de subscrierile exprimate in Tara Romineasca parte in monogram,
iar in Moldova in monocondil.
7 In ceea ce priveste hirtia fril filigrank problema este ceva mai complicatil, cAci
trebuie intii precizat fluoresce* birtiei respective la lampa de cuart, alit a actului Rir5
data, eft si a unui grup de acte, ce au data presupus apropiat actului bard dat i apoi comparate fluorescentele specificate.
3 Vezi mai departe, cap. Martorii.
9 Vezi mai departe, cap. Pecetea.
10

t,

In actul din 14 mai 1441 este AiActi S Tpurovigiti [dat in Tirgoviste].

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINI

132

130

intilnesc cu craiul. Astfel am ajuns la mnstire in luna noiembrie a

23-a zi Cu toti egumenii mnstirilor i cu toti boierii domniei meleJ1.


Aceast formul apare si in unele acte externe 2, iar actul cu acest
caracter din 8 septembrie 1439 cunoaste alturi de data emiterii hotdririi
domnesti i cea a scrierii actului 3.
Aprecatia. O formul scurtd ce se afl la sfirsitul protocolului final

al actului, destinata a arta sfirsitul cu bine al termingrii actului, poarta

numele in diplomatichl de aprecatie4.


E posibil ca i aceast formula s fie cunoscutA diplomaticei slave a
Trii Rominesti si eu o vd In expresia: iit rii nviattax u n tICT MH*
e/omito-HM
am chemat numele domnului i mi-afost de afiltor] ce apare
In actul din 14 aprilie 1496 unde formula e mentionat in extremitatea
de sus a materialului grafic, fiind deosebit de textul propriu-zis al actului.

Urarea finall Pe ling aprecatie si aldturi de aceasta, diplomatica

apusean mai cunoaste i t n fel de dorint, urare final& a emitentului exprimat in diplomele latine prin: Vale, Valete, Bene-vale, Benevalete i care se
intelege ea' nu figureaz decit in scrisorile propriu-zise, patente sau
inchise 5.

Formula este cunoscut.'. si diplomaticei slavo-romine, iar din acest


punct de vedere ea chiar caracterizeazA atare documente slavo-romine
cu carecter extern.
Formula cuprinde urri de bucurie sau de sntate
acestea din

urrn de cele mai multe ori si apare pentru prima clara intr-o scrisoare
a lui Radu Prasnaglava destinat brasovenilor, unde are urmtorul conKECAIIT [si dumnezeu s v bucure] 6.
gil
Urarea de sn'tate
apare pentru prima oaird Intr-o scrisoare de la Vlad Dracul, unde continutul
formulei este urmtorul: u6-6
AaCT BANttif
dumnezeu s v dea
san tatej.

Formula apare atit in scrisorile domnesti, cit

In cele private, atit

In Moldova 8 si Tara Romineasc 8, Ott i in Transilvania "

In fond aceeasi ca si in scrisorile citate mai sus.

urarea fiind

In actul din 10 iunie 1415 (vezi facsimilul in Documente privind istoria

B, XIII, XIV i XV, p. 319) mentiunea e urmtoarea:

irai

Bp_m_

ern ne3Inm

Aflcr4

vin.uit [in vremea eind a venit Mustafa delapi]. Vezi aceeasi formulti i In actel;-dlia
23 martie 1415 si 22 iunie 1418.
Vezi in acest sens actele editate de Gr. Tocilescu, In 534 doc..., nr. 7 i 54.
3 Textul celor dou formule e urmdtorul: 4 A Aua 131. Opnituto 11HC4N4 au 111, Trkroatitpx

s-a dat In Arges, ins s-a scris la Tirgoviste, luna


sjptembrie a 8-a zi, In annI 69481
4 A. de Boiiard, MDF, p. 318.
5 Ibidem., p. 319-320.
Vezi textul la Gr. Tocilescu, 534 doc..., nr. 8. Acelasi continut i in scrisorile editate, ibid., sub nr. 16, 23, 24, 26, 27, 29, 43, 46, 48, 52, 55, 57, 59, 73.
7 Ibidem., nr. 36. Vezi i scrisorile, ibid., sub nr. 35-36, 42, 44.
a Pentru scrisorile domnesti, vezi editia citata a lui Gr. Tocilescu, scrisorile de
iNeNd CHITIRPtd N Atik R NiT xSZANN

Sub nr. 513-525, 528, lar pentru cele private, ibid., nr. 488, 498-500, 505, 506,
508 510.
Vezi scrisorile editate de Gr. Tocilescu In 534 doc..., sub nr. 376-381, 383-391,

393-396, 399, 401-424, 426-441, 443-449.


Vezi scrisorile editate de Tocilescu, In 534 doc..., sub nr. 463-466, 468-470.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

131

sirb.

133

Originea formulei este apusean6, ea fiind atesta-II i in diplomatica

Subscrierile. Din cele mai vechi timpur', caracterul de autenticitate al


unui act era conferit cu ajutorul iscaliturilor subscrierilor persoanelor
care luau parte la emiterea (autorul, prtile contractante, martorii) sau la
scrierea lui (ispravnicul i grmticul). Din punctul de 'dere al autorului
subscrierii, aceasta se imparte in doud categorii: autografii, fcut de m na
autorului actului, asadar isceilitura, i neautografa, scris de grmticul
actului Ball de o alt persoand.
Subscrierea neaufograf5. Ceea ce caracterizeazA actele domnesti ale
Trii Rominesti este faptul ca mai toate aceste acte au subscrierea neautografd

Aceast subscriere neutografa incepe

Cu

o cruce si este alcAtuit din ;

numele de botez al emitentului, titlul Kogico,i,a , formula devotiunii:


calitatea de domn
szCiEAS
rocno,inik, incheierea
formulei alcAtuind-o, pina la 10 iulie 1464, de obicei o cruce de forma'
si origine b_zantina, iar dupa data specificat formula termin prin:
11

FOCIIGAHHh.

Uta' ansamblul formulei in cel mai vechi act al Prii Rominesti, al


lui Vladislav I : f Wg,cuci KWEKOAA ASACTFIA 6SiEdY. PCIlk [f Io Vladislav
voievod, din mila lui dumne-zeu doran]. As-adar formula este o stilizare a
formulei intitulatiei i anume a celei ce are un continut redus.

Exprimarea grafic a subscrierii neautografe este urmnoarea: kv, in


prescurtare prin trunchiere, iar restul elemenielor componente in prescurtare prin monogram6 2 cu exceplia lui rocilomik care este in prescurtare
literele principale ce
monogramele
prin ligatur i suprascriere
alcAtuiesc fiecare cuvint, literele din prescurtArile prin: contractipne, ligaturA si suprascriere precum i crucea sint de citeva ori mai inalte fat de
celelalte litere din textul actului, inltime ce creste in veacul al XVI-lea, iar
In veacul al XVII-lea ea are proportii destul de intinse, dar aceasta mai mult

In hrisoavele solemne; in unele acte: hrisoave simple sal solemne are chiar
un caracter ornamental si aceasta inca de la sfirsitul veacului al XV-lea 5. Intre

fiecare element din formula se all cite un spaiu nescris, toate aceste
situat intre
fiind de obicei egale in mrime, cu exceptia
spatiu ce se all la mijloc in partea de
cuvintele: Kwelom si A HAOCTA
jos a actului, fiinda acest spaliu este cu mult mai mare ea toate celelalte

1 Subscrierea neautografa lipsWe in unele acte de la Simion Movila (vezi Documente


privind istoria Romtniei, B, XVII, vol. I, p. 522, 524, 529, 530, 535). Aceast lipsa se explica

irisa prin faptul ca domnul emitent al pomenitelor acte vine din Moldova, unde nu exista
uzanta unei atare formule in acte.
$ Insa in actul lui Vladislav I numele emitentului din formula este in prescurtare
prin ligatura exact ca i In actele bulgare, iar o scrisoare a lui Moise \Toda din 18 august
<1530>, scrisa tnsa In Transilvania, are subscrierea neautografa scris in grafie obinuita,
ca i restul textului scrisorii respective (vezi facsimil la P. P. Panaitescu, DS, pl. II,

nr. III).

3 Vezi despre ligatura, cap. Grafia.


Vezi despre monograma, cap. Grafia.
5 Vezi In acest sens de pilda actul intern din 13 decembrie 1500, cele externe din
26 ianuarie 1538 i 7 aprilie 1568, precum i actele interne din 7 iulie 1577 (vezi facsimil
In Documente pripind istoria .Romtniei, B, XVI, vol. IV, p. 569) i 1 iunie 1578 (facsimil
ibid., p. 585).

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

134

132

spt. tii, intrucit el este rezervat pecetii aici se pune pecetea aplicat sau
se leaga snurul pecetii atirnate.
Subscrierea neautografa se serie In intregime cu cerneal roie 1, ca un
semn al suveranitatii emitentului.
Este de remarcat insr& faptul ea' pe cind in diplomatica apuseand subscrierea neautograf este obiectiva, In diplomatica domneasca a Tarii Rominesti aceasta este subiectiv, ca i intitulatia, din care i desprinde elementele
componente.

Locul ce-1 ocup subscrierea neautograf In actele domnesti din Tara


Romineasca este la sfirsitul protocolului final al actului subscrierea neauto-

grafa fiind formula cu care se sfirseste intregul text al actului.


Ca pozitie, subscrierea neautografa se afl scris cu totul separat de

restul formulelor componente ale actului.


Uzul i cerneala cu care se serie formula grit de origine bizantina', venite
prin mijlocirea diplomaticilor sud-slave, iar caracterul grafic
in monogram
ligatura se poate preciza ca vine din diplomatica sirbd; eft despre provenienta elementelor componente ale formulei nurnai i; este imprumutat

din diplomatica bulgara, restul sInt creatii bstinase.

Studiul subscrierii neautografe prin monogram' i ligatur este deosebit

de folositor, Intrucit aceasta formula, prin Infatisarea ei grafica, ajuta

la datarea actelor fr data sau cu data incompleta, cad chiar In actele


domnilor cu nume identice subscrierea prin monogram i ligatura are
un aspect grafic special, propriu actelor fiecgruia dintre domnii eu nume
identice

2.

Ca subscrierea neautografa avea un rol important In validarea actelor


o confirma i faptul c' formula apare si in eiteva din actele latine ale domnilor Trii Romlnesti 3.
In actele domnesti ale Moldovei, subscrierea neautografa apare cu totul
sporadic, formula fiind identica ca grafie si continut subscrierii neautografe
din actele domnesti ale Tarii Rominesti 4, iar un act extern din veacul al
XVI-lea cunoaste i subscrierea neautograf In ligatura, ca in actele bulgare 5.
Ins alaturi de subscrierea neautografa, prin monograma i ligatura, unele

acte domnesti din Moldova cunosc si subscrierea neautografa prin mono-

condil 6, ce cuprinde numele emitentului urmat de titlul KOEK0,4,4, formula


Cu care se Incheie protocolul final al actelor respective
subscriere ce uneori

este lucrata In aur, iar alteori In cerneal. rosie.

Actele private din Tara Romineasc nu cunosc subscrierea neautografgi.

Actele private din Moldova cunosc insd foarte rar formula subscrierii prin
monograma' i ligatura
Formula este necunoscuta actelor din Transilvania.
I Fapt ce devine curent dupa Mircea cel Mein, vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 49,
nota 3.

Vezi In acest sens de pildd subscrierea prin monogram6 i ligaturti In actele emanate
de la domnii Cu numele Radu.
3 Vezi In acest sens I. Bogdan, DTRB, p. 311, 315 si 325.
4 Vezi In acest sens, de pildid, actul liii Petru Rams din 13 marlie 1533, destinat
Hilandar.
5 Vezi in acest sens actul lui Alexandru Lapusneanu din 20 august 1560 destinat
maniistirii N atopedi.
6
ezi mai sus capitolele: Materialul grafic i Grafia.
7O cunoaste de pilda actul din 20 mai 1617 (AS, Episcopia IIui, XI/1).

www.dacoromanica.ro

CARACTLRELE INTERNE ALE ACTELOR

133

135

Subscrierea autografiti. Iscglitura apare in actele slavo-romine in


chip sporadic, in prima jumAtate a veacului al XVI-lea. Formula este

verb ce apare pentru prima oar6 in

exprimat intli prin verbul liCKAMATII

isclitura actelor domne0i din Moldova, unde este introdus de logofatul Lupul

Stroici, verbul Lind exprimat la inceput in timpul perfect persoana a III-a

singular ucitaA 1, apoi i in aorist sigmatic de tipul work la persoana I


ce este mai rar in veacul al XVI-lea2 i mult mai des
singular mica);

in veacul al XVII-lea incepind mai ales cu actele lui Radu Mihnea, care

vine din Tara Romineasa 3. Apoi apare in acela0 sens verbul noAtuica-ru
ce este transpunerea verbului latin subscribere dar aceasta in veacul al
,

timpul folosit fiind aoristul sigmatic de tip nou. Am intilnit

subscriptio. Se intilne0e apoi in veacul al XVI-lea


substantivul noAmic5
expresia figurat: pSKd 'MIMI precum i substantivul [UMW Cu sensul de
isclitur 7.
Formula apare pentru prima oar in Tara Romineasca i anume intr-un
hrisov simplu al lui Vlad Vintil din 6 septembrie 1534, unde pe primele
elemente ale subscrierii neautografe domnul semneazd cu cernealii neagrg,
prin urmaoarele cuvinte Iwu _Kno,_&KA,. Aadar iscAlitura este o stilizare
Vezi in acest sens HeK4A din isdilitura ispravnicului Stroici de pe actele din Documente privind istoria Romlniei, A, XVI, vol. III, p. 513, 517-520.
2 Vezi in acest sens HeK4X din isalitura ispravnicului de pe artul domnesc din
Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, va IV, p. 368, actul din 7 august 1593 la ARPR, Filiala
fondul Spiridoniei i actul din 6 octombrie 1588 la ARPR.
3 Vezi in acest sens, de pild, ticluax In actele din 22 septembrie 1616, 16 ianuarie,
8 aprilie, 3 mai si 10 iunie 1617, 2 mar-tie, 22 martie si 16 mai 1618, la ARPR, Filiala
fondul Spiridoniei.
4 Vezi in acest sens : noilmaxom irkKolo [am iscalit cu mina], in coroboratia
actului moldovenesc din 20 ianuarie 1657 (AS, Peceti), iar in coroboratia actului privat
din 25 iulie 1634 este: H nomule4x0m CK Hrn pun [am iscAlit cu mlinele noastre] (copia
actului la II). Tot asa : CROHeTIONH010 pSKolo Haunt* nop,nlicaxwm [am isclit cu mina
noastr proprie] in actul lui Matei Basarab din 17 iulie 1644 (Ta AS, Aron Vodti 1/4);

mli [am iscdlit cu mina proprie a domniei mele],


in actul--moldovenesc din 28 august 1626 (ARPR, CCXXXVII/1) aproape la fel i in
actele moldovenesti din 3 decembrie 1629, 16 iunie 1658 si 5 august 1666 (respectiv la
noAnncoxom goacHolo irknoto rocnoArrno

ARPR, CCL/2, 6, 8). Asada'. CROHCTICHOM = KAACIIH,

vezi pentru acest din urma cuvint

nota 6 de mai jos.


5 Asa, de pildti, in coroboratia actului privat din Moldova, scris la 20 mai 1617

(AS, Episcopia Hui XI/1) este:

noAnHc mom

ps.KoN.

norromixom na

CNSH

aminc

am pus cu mina mea isctilitura pe acest zapis].


Vezi de pildti iscgilitura lui Ieremia mare vornic al Moldovei in actul sAu din 7
martie 1587 (AS, A.N. MMDXIX/3) i cea a lui Petrasco Streaza in zapisul din 15
noiembrie 1602 (in Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 314), iar in coro-

boratia zapisului din 1609 (la ARPR, fond. Creditul funciar rural 2607) este: uout;
At010 HAdeN010 nplinomnx K emit; 34nnc [o mina mea proprie am pus pe acest zapis]. In
ceea ce- priveste cuvintul MdcllH,aces ta este adjectivul polon cvlosny ce inseamn5.: propriu,

al mea. Sri se vad pentru comparatia sensului, iscdlitura lui Petre Schiopul din actul cu
ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 554) exprimat5
In romtneste astfel: pus-am mena domnia mele.
H
el% At H HtIJ wkiiiu nicmo
7 Vezi in acest sens coroboratia :
nericr
S Ted' Kier [si am pus si credincioasele noastre isaiturr ci peceti la aceastti carte]
(veii a-aul TArli Rominesti din 13 ianuarie 1,599 in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI,
vol. VI, p. 530, unde insa in act existgi numai formula did iscliturile lipsesc).

data 4 august 1583 (Doc. priv.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINI

136

134

a subscrierii neautografe, cci cuprinde pe: FlV numele emitentului i titlul


Voievod din continutul formulei specificate. Acesta este continutul formulei

ce apare In chip sporadic In prima ca i in a doua jumtate a veacului al


XV I-lea

i abia cdtre sfiritul veacului, sub Mihai Viteazul, iscdlitura devine

ceva mai frecventd 3, fiind insotit uneori - dar aceasta destul de rar i de un text autograf In rominqte al domnului semnatar al actului4. Freeventa iscdliturii devine mai mare in veacul al XVII-lea 5, Irish' nu se fixeaz
regula ca fiecare act domnesc s poarte i iscdlitura emitentului. In vremea
lui Mihai Viteazul apare uneori pe unele acte ce nu au iscdlitura domnului,
sematura autografd a ispravnicului, dar aceasta numai atunci cind implinea
dispozitia de formare a actului marele logofdt, cronicarul Teodosie Rudeanu, a
cdrui iscdliturd este exprimat astfel: oew,t,ecne KM nor 6 [Teodosie mare logort].

Semndtura ispravnicului apare poi i In -unele acte din veacul al


XVII-lea 7.

In actele private din Tara Romineasc iscdlitura apare pentru prima

card la sfiritul veacului al XVI-lca 8, fiind precedatd, de obicei, de o cruce,

iar din veacul al XVII-lea unele iscdlituri de dregdtori sfirese printr-o


parafd.

Dar in ceca ce prive0e iscillitura din actele private, este de remarcat


faptul c uneori apar iscdlituri i In alta' limbd declt In cea slavd i anume
InsaTw lipseste In iscglitura lui Simion Movild care semneaz uneori: clmtwo
semniiturd ce se incheie i printr-o parafd (vezi Documente privind istorrci
RomiTiei, El, XVII, vol. I, p. 517, 522), iar alteori apar cele cloud nume CiA11W14 si norms
(ibid., p. 524) cum o va face aproape totdeauna Gavril Movild a dicer iscdlittrra
cuprinde urntritorul text: nuiptum mortina goiaoA (ibid., VOL III, p. 682-684, 689, 690,
694-702, 705, 707) urmat de paiafd.
Vezi de pildd iscdlitura domneascd in actele din: 8 ianuarie 1539, 2 iunie 1576,
28 martie 1592.
a Vezi de pildd actele editate in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol VI, P. 476,
BOMA&

478, 497, 522.

Vezi In acest sens, de pildd, actul din 1 februarie 1596 (ibid., vol. IV, p. 484).
Vezi In acest sens, de pildd, actele editate In Doc. priv. ist. Rom., B, XVII,
vol. I, p. 517, 522, 526, 527, 545, 546, 554, 560, 568, 578, 582, 584, 585, 593, 631,
638, 642, 652, 689.
Vezi de pildd aetele editate in Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 495,
496. Teodosie Rudeanu semneazd i unele acte emise de Gavril Movild, tot asa insa,
cind nu este prezent iscAlitura domnului (vezi de pildd actele editate In Doc. priv. ist.
B, XVII, vol. III, p. 681, 65 si 693) si actul din 18 septembrie 16181a ARPR, unde
Insd dupd iscali turd pune si o pared.
7 Vezi de pilda iscdlitura lui Orest Nsturel
in actele din: 1 august 1638
ki 10 februarie 1639 (la ARPR, CCCCLVIII-82 i AS, Episcopia Buzdu, XXXIII/10).
In alte acte iscillitura este experimatd astfel: npowiTi CAS MH010 EITOpliM AOrOetTOM [S-a
citit de mine al doilea logofdt] urmat de o pared; vezi in acest sens-actele din 10si
20 ianuarie si 25 februarie 1643 cit i in cel din 30 ianuarie 1664 si aproape identie
4

in actul din 26 mai 1658 (respectiv la A'S, Episcopia Arges XVI/22si XXVI/3, Bradul, Hanul
Grecii X XIX/1, Cimpulung, 1/21, Pecell 73), iar alteori dup lipW,ITINHOMS urmeazd numele

ispravnicului. In ceea ce priveste verbul

npogliTaTH acesta este = Henpa clams , dupd CUM


se vede ciar in actele din 26 mai 1658, 26 februarie 1661 si 24 noiembrie 1660 (respectiv
la AS, Cimpulung, 1/21, Arnota I/11, Mitropolia Bucuresti V/16), unde alturi de mentiunea cuvintului nenpnlitiVIL de la sfirsitul formulei martorilor apare In iscaliturd
11004HT4TH

Vezi lin acest sens de Odd actul din 2 iulie 1591 in Doc. priv. ist. Rom., B,

XVI, vol. V I, p.410.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

135

137

sau greac6 2, iar alteori chiar emitentul semneaz actul slay intr-o
limb string actului ce a emis 3.
In actele domnesti din Moldova, semnrttura autografg apare pentru
prima oar in a doua jumtate a veacului al XVI-lea, ce in hrisovul solemn
din 17 iunie 1563 are urmatorul continut: fi-w KOEK0,1,ii 4 (loan voievodl.
In actele domnesti din Moldova veacului al XVI-lea formula variaza
In ceca ce priveste continutul, cci pe cind in unele acte apare numele emitentului precedat de iw- urmat de KOEKOM 3, in altele este numai nume/e
emitentului i K0f110,1,i1. isclitura sfirsind printr-o parafd 8, dar sint ci acte
In care iscAlitura este precedat de pronumele a i i urmat de numele
emitentului i titlul noizo,a, iscAlitura incheindu-se printr-o paraf 7. Ing
In romin

din veacul al XVII-lea formula are in chip obisnuit urmtoarea component : I o, numele emitentului, titlul KeoM ci parafa 8. Dar tot in veacul

al XVII-lea unii domni 10 pun In iscalitura pe linga numele de botez i cel


al tatlui sau de familie 9.
Este de remarcat apoi si faptul cg loan Despot semneaz unele acte
In limba greac " i cA multe acte de la loan vod cel Cumplit - dar numai
din cele scrise pe pergament - poartd In isclitur6 alguri de numele emitentului i ce) al fiului su Petru
Uneori Ins - dar aceasta destul de rar isclitura este insotit de un
text autograf al domnului semnatar al actului - asadar ca ci in actele domnesti
din Tara RomineascA ".
Din a doua jumgtate a veacului al XVI-lea apare in actele domnesti
din Moldova si isclitura ispravnicului - cel dintii care introduce acest
element diplomatic este logordtul Lupul Stroici ". La ineeput, iscaitura lui
Astfel in actul citat la p. 134 In nota 8 iscAlitura are urmatorul continut: f en
jupan Radul arm.
2 Veli in acest sens de pila actul din 18 septembrie 1631 (AS, Radu Vodd, IV-23)
unde martorii: Trufanda, mare postelnic i Cerno Grama, postelnic, semneazd in greacd.
3 Vezi actul mitropolitului Luca al Ungrovlahiei, din 19 mai 1615 (Documente
privind i.storia Romniei, B, XVII, vol. II, p. 587) uncle mitropolitul semneazd in greacti.

4 Vezi actul la ARPR, Peceti, 181.


5 Vezi actele din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 560, vol. IV, p.

399, 402

Vezi actele ibid., vol. III, p. 556, si vol. IV, p. 364, 366, 377, 379, 385, 387.
7 Vezi de pildd actele din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, P. 389, 391,

393 si 403.
, numele
Sint i unele abaten. De pila Simion Movild semneaz prin
'mom ca i In unele din actele sale din veacul al XVI-lea (vezi Doc. priv. ist.

Rom., A, XVII, vol. I, p. 278, 281, 286, 290, 291, 293 etc.)
9 Asa semneazd: Miron Barnovschi, Moise Movild, Gheorghe $tefan, Gheorghe
Ghica i Antioh Constantin Cantemir.
l Vezi in acest sens Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. II, p. 161-163, 165 urm.
si 295.
11 Vezi [in acest sens de pila actele din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III,
nr. 22-24, 28, 31, 39, 40, 43, 45.
12 Asa de pila in actul din 22 mai 1572 domnul adaugd dupd iscgliturd si data de
an : irk rk-ro
(vezi Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 474). De cele mai multe
ori insd, atare texte autografe erau exprimate in limba romind (vezi de pildd actele din:
9 septembrie 1596, 24 decembrie 1606, 10 august 1610 si 6 septembrie 1633 (respectiv la

AS, Neamt, LXXXII/6, ARPR, CLVII/74, ARPR, Filiala Iai, fondul Spiridoniei
ARPR, CLXXXI/84).

13 Sint insd citeva acte unde in coroboratie apare marele logofdt Movild ca
ispravnic, lar actele slat semnate de Stroici, care e logoffit al doilea (vezi Doc, priv. ist.
Rom., A, XVI, vol. II, nr. 159, 162, 163), unde prezenta lui Stroici se explica prin

www.dacoromanica.ro

138

MPLOMATICA SLAVO-ROMtNX.

136

Stroici este alctuit din verbul iicia i numele sdu 1, apoi apare si calitatea de logoka 2. Dar semndtura acestui dregAtor moldovean ce i-a fcut

scoala in Polonia prezint diferite variante. Astf el, In afar de semntura


In alfabet chirilic, uneori apare semntura in lalfabet latin dar In ortografie polon 3
(dup numele in alfabetul latin fiind si cifra zilei in care
s-a scris actul ce se semneazg
cifra fiind in caractere arabe) 4, iar alteori
semniltura e in dou alfabete: chirilic si latin, la care se adaugA si un
text autograf in alfabet latin 9. Sint ins exemple mai numeroase cind dupg
semntura In alfabet chirilic urmeaz un text autograf in acelasi alfabet 6.
Ceva mai tirziu, iscAlitura aceluiasi personaj se incheie printr-o parar 7.
*i tot in aceeasi ordine de idei trebuie subliniat i faptul c de cele mai
multe ori cind apare iscAlitura lui Stroici nu apare cea a domnuluis si invers:
exista' iscAlitura domneascA i lipseste cea a lui Stroici 9. Aceast remarca'
este valabila i pentru actele din veacul al XVII-lea in ceea ce priveste

existenta iscliturii domnesti alturi de cea a ispravnicului.


Iscalitura lui Lupu Stroici In componenta: H itcluak_N N iloro*rr
se fixeaz4 in veacul al XVII-lea de cele mai multe ori ins verbul
apare dup /101'041ET'll.

Dar desi iscalitura domnului i cea a ispravnicului apar i In veacul


al XVII-lea, nu se fixeaed totusi regula ca fiece act domnesc s poarte cel
putin una din iscAliturile specificate.

Ins in ceca ce priveste isclitura ispravnicului, trebuie subliniat


urm'torul lucru: in Moldova de obicei ispravnic era marele logoft si numai

atunci cind acesta lipsea de la curte atributia de ispravnic o Indeplinea un


alt slujbas domnesc, de obicei logofdtul al doilea sau al treilea. In acest din
urm caz, ispravnicul isi preceda isalitura printr-un text autograf in care
arta motivul existentei semnturii lui, iar uneori i cauza lipsei marelui
logoft
aceasta cauzd fiind uneori un fapt destul de important 10.
faptul cd marele logoft i-a transmis ordinul de formare al actului, apelar Stroici implineste
efectiv rolul de ispravnic.
Vezi In acest sens, de pildd, actul din Documente privind istoria Romlniei, A, XVI,
vol. II, p. 296, actul din 1563- pentru o parte din satul Dumesti de pe Iadrici- la ARPR,
Filiala lasi, fondul Spiridoniei, mosia Rosiesti, silistea Dumesti, cel de la ARPR, CLVII/32.

2 Vezi In acest sens actele din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 624-6,

630, 634, 644.

3 Vezi in acest sens, de pild, actele din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III,

p. 510 si 511.

4 Ibidem, p. 514, 517-520, 522, 524-530, 532, 534, 536-541.


Asa e: ii NOMA mol% Stroicz logofet 19 anno 1580, In actul din 19 iunie 1580,
In Doc. priv. ist. Ron, A, XVI, vol. III, p. 513. lar In actul din 11 iunie 1580 (ARPR,
CCCLVII /4) dupd semdtura numai in alfabet latin urmeazd: ao 1580.
Vezi de pildd actele din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, p. 380
si 384.
7 Vezi in acest sens actele din .Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 624-6,
630, 634, 635, 644 si IV, p. 371, 372.
8 Vezi in acest sens de pildd actele din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, p. 362,
364, 371, 372, 378, 380, 384, 392, 394.
Ibidem, p. 377, 379, 389, 391, 393, 403.

lo Vezi in acest sens iscdlitura In actul din 29 mai 1623 (ARPR, DCXXVII/5)
110CAH ren-AHS HH Kh S hIC ASIISA TP(TiH AW4T HCKdA j f In lipsa marelui
logofdt, trimi de dommT1 notru la lasi, a Iscdlii Lupia al treilea- logoffit]; tot asa In
actul din 2 august 1628 (ARPR, Filiala Iai, fondu I Spiridoniei): f WIL titsimiorr

81. HIMITHOCT KM nwrzirr

.1,SMIITO KM 40r4ST AO AKOPS Irk

S rkAcnori

MAMO

4I

HCKOA

flitTpl*W

www.dacoromanica.ro

g4WOT

A01-4rr

f in lipsa

137

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

139

In ceea ce priveste cerneala cu care se scriau iscAliturile, este de subliniat faptul c pe chid in actele din Tara Romineasc mai toate iscliturile
domnesti sint cu cerneal neagr, in actele din Moldova avem unele isclituri lucrate in aur aceasta ca un atribut al suveranittii, dup cum monocondiliile ce alcAtuiesc subscrierea neautograf a domnului sint lucrate unele

din ele in cerneal rosie, iar altele In aur


Am intilnit apoi un exemplu de act domnesc emis de un domn, semnat
ins si sigilat de un altu12,
La actele private din Moldova, isclitura apare ca si in actele publice
din a doua jumltate a veacului al XVI-lea 3, fiind precedat de obicei de
o cruce si sfirsind in unele isclituri de dregAtori printr-o phrar 4. Ca si In
1.

actele private din Tara Romineasc5 si in cele din Moldova cu acelasi caracter
am intilnit iscAlituri i in limbile: latin 5, greac 6 si romin 7, urmate uneori

si de un text autograf 8. Am intilnit apoi un exemplu cind semntura este


alctuit numai dintr-o iniiial9. Tot asa un zapis din 16 aprilie 1613 poartil
de doua ori semntura emitentului su 10.
Este de subliniat faptul ca semnAturile din actele slavo-romine au de
cele mai multe ori un conOnut mai redus fat de conOnutul meniunii acelorasi
persoane in intitulatia sau in formula martorilor
cind bineinteles persoanele
semnatare apar intr-una sau in amindou din ultimele formule specificate
Secrtaires de la main. Este apoi de remarcat i faptul Ca' in unele acte
domnesti iscliturile nu sint scrise de mina domnului, ci de asa numitii seer&
laires de la main, dibaci in a imita, In chip desvirsit, semntura domnului lor 12
panului Dumitru, marele logofat de la curte, fiind In Tara Leseasca, am isealit eu
Patrasco Basot logofat].
1 Vezi mai sus cap. Materialul grafic i Grafia.

2 Vezi actul lui Simion Movilri din 23 octombrie 1607 (AS, Saya Iasi, XXXV B-8),
semnat i sigilat de Mihail Movila.
8 Vezi de pilda actul din 1592, in Documente privind letona Romtniei, A, XVI,
vol. IV, p. 325, cel din 1599, ibid., p. 388.
4 Vezi iscalitura camarasului Basota In actul citat mai sus din Doc, priv. ist. Rom.,
A, XVI, vol. IV., p. 325, vezi si p. 388.
6 Vezi actul marelui postelnic Bernard din 29 mai 1618 (AS, Neamt, CXLII/12).
6 Vezi ischlitura marelui vistier Dumitrachi In actul din 13 octombrie 1616 (AS,
Sava-Iasi, XXXIV/6).
7 Vezi iscalitura: t f eu Toader Turca mi-am pus mai mare credintd a m6 mina' o,
In actul din Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 312, vezi si p. 382 cum si p. 4,21.
8 Vezi actul marelui postelnic Bernard citat In nota 5 de mai sus.
9 Vezi zapisul din 24 aprilie 1587 (la AS, Cosula, VII/1) unde emitentul Mihail
semneaz6 prin initiala M.
1 Vezi actul la ARPR, CCXLI/sul 11.
Vezi actele din Tara Romineasca cu datele: 26 mai 1658 (AS, Cimpulung, 1/21)
In mentiunea: RCGrApig thscxspin, s nwr, iar In iscalitur6: HPO41111110 PAH010 HT nor 0 parafa,
In actele din-: 26 februarie -1661 (AS,
acelasi -aspect
dar o -alta' -persoa-nd
Arnota I/11), 1662 noiembrie 24 (AS, Mitropolia Bucuresti, V/16). Tot asa hrisoavele
moldovenesti solemne din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, nr. 253 si 254 unde
In coroboratie este: AO1r11$118 CTPOH410 HEAHKOMS norozilrrS, iar f

iscalitura: U HOW CTPOH4 AwrzIsT.

La fel In zapisul lui Gheo-rghe Bals din 16 aprilie 1613 (ARPR, CCXLI/I1)-In
este Gheorghi Bale, ftorii logof et, iar In iscalitura: a EdAWE o4x, tot asa actul privet

din 4 martie 1623 (ARPR, CCLXXVIII/33) are In iniitulatie:

ASAINTpS

ArkTifIllECKSA

iar In iscalitura: SMHTPS nidw 6opuIHe MCKIM .

Vezi I-I. Stahl, Grafologa i expertTzele in serien, p. 106 si idem, Despre autografe,
Bucuresti, 1936, p. 16.

www.dacoromanica.ro

140

DIPLOMATICA SLAVO-ROM1NX.

138

Astfel In a cest sens este de indicat iscglitura de pe actul lui Mihai Viteazul
din 4 ianuarie 1594 1, cea de pe actul lui Ion vod cel Cumplit din 21 februarie

1563 2, isclitura de pe actul lui Miron Barnovschi din 28 februarie 1627


destinat mnstirii Saya din Iai pentru satul Uricani 3 i cea de pe un act
de la Moise Movil 4.

Gralic, elementele componente ale iscliturii din actele slavo-romlne

eran exprimate de obicei astfel : in prescurtare prin trunchiere 5, monogram a

ligatur 7 i suprascriere ,2 prin suprascrierea unora dintre literele cuvintelor 9, mai ales a silabein sau consoanei finale,11 precum i prin parda.
Dar tot din punct de vedere grafic trebuie subliniat faptul di unele
iscAlituri sint atit de complicate, incit clasarea lor In domeniul extravagantelor
caligraficeu este destul de potrivit. In aceast categorie ir-ara de pildil isailiturile lui Ieremia M6vi1413, Simeon MoviM14, a lui Stroici logofat19 i a lui

Isac Babea'''.
Lo(ul ce-1 ocupa isclitura in actele slavo-romine este urmtorul: se si-

tueaz dupt data, iar cea domneasc se afl In marginea sting dup text. Dar
In ceea ce privete actele domneti din Tara Romineasca unde isclitura dom-

neasc apare uneori alturi de subscrierea neautograf, trebuie subliniat

faptul ca la inceput isclitura nu avea un loe precis l'ata de subscrierea neautogra f, cAci In un ele acte iscAlitura este peste prima parte a subscrierii neautografe - cel mai frecvent sistem17- In altele se all sub aceastam ori sub spatiul
1 Vezi reproducerea acestei iscalituri in a Revista arhivelor , vol. IV, nr. 2 (1941),
p. 303.

2 Vezi actul la ARPR, L/24.


8 DupA o fotografie din colectia autorului acestui studiu, un alt act de la acelasi

domn, cu iscAlitura lui secretaire de la main, la AS, Bisericani, 1/6.


4 Vezi actul la AS, Bisericani, 111/4.
5 Asa este ili7.
a In acest sens sa se vadd unele din iscAliturile lui Petru Schiopul citate mai sus.
7 VeZ1 de pildd: T + p hl GTp0H'11., H + g in He d 1, r + H in m.vrans- din iscAlitura
lui Moise MovilA si In rnwprii - din iscAlitura lui ah-e-orghe
efan si tot r + 6 si in
silaba ru din iscAlitura lui Gheorghe Ghica.
8 Vezi de pildA: HM , nor, nor4sT, RT - pentru: gilHOCH , A0r021SET li, HTOPH .
9 Asa de pildil c In ir-h-cTSpZ (acte la :411PR, CCCCLXVIIII/82 si AS, Episcopia BuzAu,
T in XIT/1101 -(vezi Documente privind istoria Rominiei, A, XVI, vol. IV,
(ibid., A, XVII, vol. I, p. 314).
p. 388) fu In niTpnw)C;, C. in miau
_

XXXIII/10,

" Asa de pila A,a In


u Asa de pild n in

1101110,1d ,
ntHX41141

de cele mai multe ori.

(ibid., A, XVI, vol. IV,-399), q In erpoRok, 'un ciinoiwii.

12 Aceasta clasificare la Klu'iniacki, Ruplinonctioe nacbmo y Pyryibm, p. 13, care

la p. 14-16 da' si modele de iscAlituri complicate, ins6 iscAlitura lui Radul Mihnea si

cea a lui Vasile Lupu pe de p. 15 nu suportA o atare clasificare.


13 Vezi in acest sens Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 278, 281, 286, 290,
291, 293, 294, 296, 298, 302, 303, 323.
14 Vezi in acest sens de pild6 actul din 17 iulie 1607.

15 Vezi de pild Doc. prtv. ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 309, 311, 312, 316. Dar
In ceea ce priveste iscAlitura lui Lupul Stroici mai trebuie de subliniat faptul cA
atunci cind alAturi de nume apare si calitatea de logofitt iscAlitura este in caturi,
ad. In catul I se all co, iar In al doilea si urmtoarele: rziiT , ticRan vi crpoug.
1,3 Vezi Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 398.
-17 Ibidem, B, XVI, vol. VI, 522, si B, XVII, vol. I, p. 526, 527, 560, 568,
578, 631, 632, 652, vol. II, p. 510, 513, 524, 537, 545, 566, 573, 576, 600.
18 Ibidem, B, XVI, vol. VI, p. 476478, 490, 497, 537, XVII, vol. I, p. 517,
546 si vol. III, p. 682, 683, 689, 690.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

139

141

lsat gol pentru folosirea pecetii1, sau in fata subscrierii neautografe 2, sub aceasta 3 ori deasupra ei 4, sau o parte din iscalitura se afl In fata subscrierii neautografe i alta pe prima parte a formulei specificate 5. Dar dupa ce se

ptrunde mai actin In veacul al XVII-lea, iscalitura domneasc4 a actelor din


Tara RomIneasca se fixeaza peste prima parte din subscrierea neautografa.
In ceea ce privete iscalitura ispravnicului, In actele domneti din Tara
RomIneasca aceasta se afla In veacul al XVI-lea de obicei sub prima parte
a subscri,erii neautografe, pe clnd In actele cu acelai caracter din veacul al
XVII-lea isclitura respectiv se all de obicei in coltul drept de jos al actului. In actele domneti din Moldova exista mai multe pozitii In ceea ce
privete locul ce-1 ocupa iscalitura ispravnicului. Astfel, In actele serse pe
pergament - hrisoavele solemne iscalitura se all ori In partea dreapta
aproape sub text sau tot In partea dreapt, dar nu sub text, ci peste partea
de jos pturita a pergamentului. In actele scrise pe 'Artie, iscalitura urmeaza
de obicei In rIndul formulei ce cuprinde dispozitia de formare a actului, formula
ce vine ca loe sub pecete. Dar chid ispravnic nu era marele logofat, iscalitura

comportInd In acest caz i un text autograf ce o preceda - text ce nu mai


avea loe pe fata actului, In atare cazuri iscAlitura se Men pe verso actului,
In marginea stinga 7 .
In actele private slavo-romine iscliturile Insotesc de obicei pecetile,

atunci dud, bineInteles, acestea exista.


Originea uzului formulei este apusean, iar componenta elementelor
iscaliturii constituie o creatle autohton.
Martorii. Forte probant a actelor, garantda autenticitatii lor o alctuia,
pe ling5 subscrierea emitentului subscrierile persoanelor care luau parte la crearea actului, la darea hotarkii autorului actului i aceste persoane erau martorii.
Denumirile sub care slut cunoscuti martorii slut generice, astfel cel mai

frecvent termen pentru actele din Tara RomIneasca este substantivul


, exprimat In nominativ plural: ca-0,-kmig 8 i mapTtipig 9, iar pentru unele
din actele moldoveneti slut cunoscuti termenii grecesti: liceptupoc si tietp-rup,

exprimati In alfabetul chirilic prin:

Amp' opliA 10 .1 pluralm1 nuipTe,ut 11,


i CA*ThICTISMINIH 14.

precum i termenii slavi: eis.kmoig 12, crkATFAcTao


_

1 Vezi Documente privind istoria Romniei, B, XVI, vol. VI, p. 541.


Ibidem., B, XVII, vol I, p. 582, 585.
3 Ibidem., p. 517, 546, vol. III, p. 682, 683, 689 si 690.
4 Ibidem., p. 545.
5 Ibidem., p. 554, 584, 593, 635, 642, 655, 656, 657, 689.
Ibidem., vol. III, p. 640, 643, 645, 647, 648, 649, 652, 655, 656, 657, 658, 659,
662, 663, 655, 670-8, 684, 694-701, 705, 707, 714, 719, 765.
7 Aceasta dac4 privesti verso actului In fat. In acelasi loe se af15. uneori i iscAlitura marelui logort, dacA spatiul nu mai IngAduie prezenta iscdliturii pe fata actului
(vezi un act al lui Simion Movild la ARPR, LXIX/38).
8 Sint cunoscute i alte forme grafice, vezi mai departe: Exprimarea grafia.
9 Aceasta numai In actele private.
Vezi de pildd actul din 15 ianuarie 1415, Ins5. stilt i alte forme grafice, vezi mai
departe Exprimarea graficei.
Vezi de pilda' actul din 22 septembrie 1448, Ins& slut i alte forme grafice, vezi
mai departe Exprimarea grafic.
13 Aceasta numai In acte private, vezi de pilda actul din Doc. priv. ist. Rom., A,

XVI, vol. IV, p. 341.

Aceasta e numai In actele private, vezi actul din Doc. priv. ist. Rom., A, XVII,
vol. I, p. 313.
14 Aceasta numai In actele private, vezi actul din 23 septembrie 1516 (AS, Saya

Iai XVI/3).

www.dacoromanica.ro

140

DIPLOMATICA SLAVO-HOMiNS

142

Trebuie insa subliniat faptul ca pe cind in apus era obiceiul ca pe MO


pecete martorul sa-si puna si iscalitura, in actele domnesti din Moldova si
Tara Romineasca se obisnuia ca formula s cuprincla numai o enumerare
a personaielor martore. O abatere de la aceasta regula o alcatuiesc antele
domnesti din Moldova, ce au in fruntea formulei termenul marrovonat ori
mairromi2, sau unele dintre actele atit din Moldova nit si din Tara Romineasct.., destinate oraselor din Transilvania sau regelui Poloniei4, care -au
pe linga pecetea emitentului si pecetile unora dintre martori.
Cine erau martorii? Rolul de martori in antele domnesti din Tara Romineasca 11 indeplineau de obicei marii dregAtori in fiinta, alaturi de ei deseori
fostii dregatori rareori i micii dregatori enumerarea fiind in ordinea ierarhiei. In actele domnesti din Moldova apar tot asa dregatorii in
fostii dregatori, dar in fruntea lor se afl totdeauna domnul emitent al actului, dupa care urmeaza deseori fiul sau fiii, ori fratele emitentului
numai dupd aceasta vin i dregatorii.
In actele domnesti din Tara Romlneasca martorii apar pentru prima
oara in hrisovul solemn din 4 septembrie 1389. Ng frecventa formulei nu ja
extensiune decit incepind cu actele lui Dan al II-lea si devine aproape curenta
data cu hrisoavele lui Alexandru Aldea5.

In ceea ce priveste prezentarea in acte a martorilor dregatori, aceasta


urmatoarea: apare intii termenul generic de martori: cK-kA-krene, urmat

deseori de o fraza ce arat legatura martorilor cu actul in chestiune sau

indica cine a pus martorii. Astfel avem: CIVkATErIE efemS KpicoittLIS 6 [martorii
acestui hrisov]; H cemS CIVOATEAN 7 [si acestuia martori]; CE* cit-k,A,Ten ciemS

[jata martorii acestui hrisov]; crkA-krmit ciEnt8 mcoKovnt;


[martorii acestui hrisov al domniei mele], ark,OTenif HOCTAKAET riro

KoicoKovAS8

--

mu" [martori pune domnia mea];


H CIVkikETEATE HOCTAKAET rKo Amu
[Inca si martori pune domnia mea]. ExTit6 insa exemple de numai simpla
mentiune a termenului: cK-kA,-kTEAu, precedat uneori de: H CE" [si iat] sau
cnK13 [jata] ori
H [Inca' si] ce au dupa cKtIATfilii pe cST 15 [Milt], verb
ce alteori precedeaza pe cit-k,IATFAH16 Inceputul formulei continua apoi
prin numele de botez al martorului, urmat de cel al dregatoriei dre-

gatoria fiind precedat, din a doua jumatate a veacului al XV-lea, de


Vezi actul din 15 ianuarie 1418 si cele dela I. Bogdan, AS' M, I, p. 32, 56.

2 Vezi actele din 22 septembrie 1448, 8 februarie 1453, 12 decembrie 1455.


a Numai la actele din Tara Romineasck dar si la acestea In oarte mic numr, vezi

de pildS I. Bogdan, DTRB, p. 40.

4 Numai la actele din Moldova, vezi de pild Mihai CostAchescu, DM, II, p. 609,
615, 626, 630, 639.

5 D. P. Bogdan, DSR, p. 146-7.


6 Ibidem,
7 Ibidem.

p. 147.

8 I bidem.
Ibidem.

14 Ibidem, p. 148.
Ibdem.
12 lb idem.
12 Ibidem.

" Ibidem.

15 Ibidem.
16 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELoR

141

143

atributul KIANKII 1. Numele de botez al fostului dregtor este mai totdeauna precedat de titlul MSFIAll'h [nobil] si urmat uneori ata, de numele tatalui ori al fratelui martorului cind fratele fusese o persoan cu mai mult
vaz ea martorul in cauza, en, si de numele localittii de origine a martorului sau de un al doilea nume2. Dar titlul de acsnan-h, de care pomeneam
mai sus, II poart i unii dintre marii dregtori In fiint, la indeput numai

vornicul, apoi logoflul, vistierul3 i postelnicul, pentru ea in veacul al

XVI-lea s apar deseori mai toti marii dregtori cu acest titlu.

Cit

despre atributul fost, atasat dup numele de botez al fostului dregAtor,

acesta apare abia la jumiatea veacului al XV-lea 4, iar spre sfirsitul veacului RUMIA devine mai des.

In actele externe, martorii au Intru totul caracterul celor din actele


interne. Este ins de subliniat faptul cd avem numeroase acte destinate
mnstirilor dinafara patriei noastre In care formula martorilor lipsete.
E de la sine inteles ea in scrisori martorii lipsesc. Martorii apar i in
cele mai multe din actele private ale Trii Rominesti, Inceputul formulei
fiind mai totdeauna 5 ca fond, acelasi ca In actele publice.
Ca si in actele domneti
'
i in cele private numele martorului este deseori
urmat in cazul unui slujba ori dregtor sau precedat In cazul unei
fete bisericesti de titlu
eind bineinteles avea un atare titlu , iar dupd

nume vine nu rareori i localitatea de origine a martorului. Ins spre deosebire de martorii actelor domneti, martorii din actele private mai totdeauna
1i aplie si pecetile, iar uneori chiar i ise'liturile.
In actele domneti din Moldova, formula apare In cel mai vechi act
al lui Roman I din 30 martie 1392
unde are urmAtorul inceput: a HA

[si la aceasta este crediata mea i eredina fiilor mei]. Inceputul formulei continu apoi prin: K.kpa crediro
fiecgrui martor, numele de botez fiind precedat de titlul mornairk eind
era vorba de fratele domnului sau de un boier mai de seam ; altfel este
TO Kkon morit 11 MOI1X6 ChlHO g-kpa

titlul RAWK [nobil]. Dupti numele de botez deseori urmeaza i un al doilea


nume ce arat filigiunea, localitatea de origine sau proprietatea martorului

ori numai calitatea dregtoriei ce 0 detine. Uneori alturi de martor apar


copiii acestuia, iar Elteori i fratii. Formula se incheie printr-o expresie

generica: 11 KAN% ovoix._son-kiik <sompk> HAIIIHK


[o credinta tuturor
_ MOAAAKCKHK
_

boierilor nostri ai Moldovei].


Trebuie ins subliniat faptul ea inceputul formulei se amplific o dat
cu hrisovul din 28 noiembrie 1399, cci dup K1-9A MOM apare numele
emitentului, urmat de titlul KOEKOM, apoi incepind cu actul din 29 iunie
1400 intre Ama si numele emitentului se intercaleazg IMIIIIEFIHCANAI'0, iar o data

cu actul din 16 septEmbrie 1408 mota este transformat in 114111Er0 fiind urmat
elemente ce apoi se fixeaza in actele domneti din Moldova.

de rocnomTKa

Dar nu toate actele domnesti din Moldova au ca element fundamental


al nArturiei K-kpa [credinta], c'ci In citeva acte ce privesc litigii de proprie1 D. P. Bogdan, DSR, p. 148.
2 Ibidem, p. 143-149.
3 Ibidem, p. 119.
4 Ibidem, p, 150.
5 Sint si abaten i
dar rare In sensul cd in loe de arkAimoi este termenul grec

In grafie chirilicd H map-rbpii cs-r (in actul din 28 iulie 1577) si simplu: mairrSpie (in actul

din Documente prioind istoria Romtniei, B, XVI, vol. VI, p. 492).

www.dacoromanica.ro

1 44

DIPLOMATICA SLAVO-ROMiNA

142

tate, acte ce deseori au si clauza cominatorie BAK*CKA, sau in acte ce ar ridica

acte dintre care cel rnai vechi e din 15 ianuarie


1418 iar ce] mai nou: din 27 mai 1480 formula martorilor cuprinde ca
eventuale contestatii

element de baz: mapToypilia uneori chiar kEnni14 AtapTopia 2 sau pluralul


de forma mAprop:43, inceputul formulei fiind, in aceste cazuri, urmtorul:
non TOA% SKIAH AAAOTOrk)HA 4 [0 la aceasta au fost mrturie]; a HA TO ECT
E111114 MAI)TOpiA CAMO rito AMI CTE*All KOEKOAA H HWH SME
[si la aceasta
este mare marturie Insui domniamea tefan voievod i boierii nostri] sau:
TOM MAIITOpH HAIIM cora1H6 [i la aceasta martori boierii nostri] ori

simplu: a tion TOM RklA9 HAIMI gorapg7 [si la aceasta au fost boierii nostri]
asadar i cazuri cind domnul lipseste dintre martori.

Este apoi de specificat c'd nu toate actele au formula martorilor


mai ales cele destinate mnstirilor apoi in unele acte Cu un formular
redus formula martorilor cuprinde numai pe domn si se incheie cu partea
finar generic, putin amplificat 8. Tot asa este de retinut i faptul ea mai
toate actele interne scrise pe hirtie incepind cu jumatatea veacului al XVI-lea
nu au de fel formula martorilor.
In actele externe, formula martorilor apare destul de rar; acelasi lucru
se poate spune i despre frecventa formulei in scrisorile domnesti din veacul
al X V-lea 9.

Formula este cunoscut i celor mai multe dintre actele private moldovenesti, unde irisa, de obicei, nu are un termen specific de designare ca in
actele Trii Rominesti, ci inceputul formulei este urmdtorul: a ghlAH non
TOA% AORMH /.10A14 19 [si au fost la aceasta oameni buni]; H GiCT AtOAI Torm
3,1 AHH, 11 [si au fost atunci oameni de fal.5]; H npn CEMS RItIA _12 [si la aceasta
au fost]; ti 8 TOII TOKMAAS NOAI HAM AAA TOTI K1tIIlllHCtIIi1I larkSH.... CHA 13

la aceast tocmeal cind ne-a dat mai sus scrisii bani ... au fost], ea'ci
foarte rar apare termenul mApTopii 14 sau Cg**THAH14.
1 Vezi in acest sens de pildd actul din 15 ianuarie 1418.

5 Vezi in acest sens de pila actele la I. Bogdan, D$M, I, p. 52, 75, 115, 172,
deci numai sub *tefan cel Mare si numai pina' la 27 mai 1480

187, 192-193, 241


inclusiv.

Vezi In acest sens, de pildti, actele din 22 septembrie 1448, 8 februarie 1453, 12
decembrie 1455. Asadar inainte de *tefan cel Mare.

4 Vezi actul citat In nota 1 de mai sus.

5 Vezi de pildd primul act citat in nota 2 de mai sus.


Vezi de pildd primul act citat in nota 3 de mai sus.
7 Vezi actul din 27 octombrie 1452.
D. P. Bogdan, CDM, p. 37.
Ibidem, p. 38.
" Vezi actul din Documente privind istoria Romtniei, A, XVI, vol IV, p. 329;
ibid., vol. III, p. 502 dup AospH urmeazd nupTspa i apoi numele martorilor; ibid.
vol. IV, p. 341: upH TomShIA
_ _ este precedat de: Mai Ha mama CB kA*Hr4 [si spre mai mare
mdrturie].

Vezi actul din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, p. 345.

12 Vezi actul, ibid., p. 348.


Vezi actul, ibid., p. 373.

" Vezi in acest sens, de pildd, actul din Doc. priv. ist. Rom. A, XVI, vol. IV,

p. 341.

Vezi In acest sens actul din Doc. priv ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 314.

www.dacoromanica.ro

143

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

145

Formula este cunoscuta si actelor slave din Transilvania, termenul


fiind tot cIk,1TM1 ca i In Tara Romineasc61.
Spre a Incheia cu specificul formulei martorilor este de subliniat faptul
c atit de puternic era forta probanta a martorilor, IncIt aceasta a dus la
crearea unei terminologii intregi privind obiectul actului, terminologie ce
deriva din termenul slay ctvkAATEnk ori din cel grec I.LocKrupta 2.
Exprimarea graficei a formulei este gi In prescurtare prin suprascriere,
mai ales a consoanei finale; din veacul al XVI-lea grit exemple de KfA
pentru
ace1a0 gen de prescurtare i"In denumirea dregltorilor, iar
In veacul al XVII-lea se Intilne0e In Moldova, destul de des, prescurtarea
prin contractiune a cuvintului EWA exprimat prin nun.
Locul formulei martorilor In ,cuprinsul formularului actelor din Tara
RomIneasc este dup sanctiune, iar clnd aceasta lipse0e urmeaz dispozitiei. 3 In actele din Moldova formula urmeaz dup dispozitie 4.
Originea formulei martorilor este apusean i aceast sorgint lmurete absenta martorilor In majoritatea actelor destinate mnstirilor dinafara
trilor romIneti, In primele acte domneti din Tara RomIneasc destinate
mdngstirilor Tismana i Cozia) In unele acte emise de fete biserice0i, precum
0 In unele acte emise de fete laice, dar destinate unor mnstiri. Uzul formtilei este Imprumutat In Tara RomineascA din diplomatica srb3, iar In
Moldova din actele ruse0i ce s-au emis in cuprinsul statului polon. Elementele componente ale formulei martorilor au o origine autohtong.
Pecetea. Ultima formula de 1ntrire a actelor o alcgtuiete pecetea,

ce joacg si cel mai de seam rol In cercetarea autenticittii unui act

6.

Pecetea In sine este o amprentg., Intr-o substant lichid a unei matrice,


lucrat.' dintr-un material dur: piatr, aliaj metalic7 sau numai dintr-un singur
Vezi de pilda actul de la Gr. Tocilescu, 534 doc..., sub nr. 471.
2 Vezi In acest sens: KIIHI'd 3d CHWITJACTRO, IIPHBIMII WT nseprspoio, opinion%
opium% sa

AUpTSPII,

fiCHHCOT 3d CAMITIACTES, CB kd,TiAliAld

KlitTrAG,

AWPTS111,

vk niap-ropo

lopuTsple,

nocaiiii ad

Nomenclatura actelor din Introducere.


Sint insa i exemple chid martorii apar In actele private dupa naratie (vezi actele
din 10 mai 1537 si 31 august 1566) sau dupa data (vezi actele din Documente privind istoria
Romlniei, B, XVII, vol. I, p. 525, 57(i). Dar in cele citeva destul de pittine
acte

CHlAtTiACTRO Si Alin. 3d mnp:i:spli In

private In care apar dou rinduri de martori cei din rindul 2 urmeaza dupli data

(ibid., B, XIII, XIV, XV, p. 328, ibid., B, XVI, vol. V, p. 627, ibid., B, XVII, vol. I,
p. 542 i 574).
4 Dar cind apare sanctiunea martorii urmeaza acesteia, ca i In actele din
Tara Romineasca (vezi actul din Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, p. 329),
lar in actul din Doc. priv. ist. Rom., XVII, vol. I, p. 337, urmeaza coroboratiei.

5 D. P. Bogdan, DSR, p. 151.


6 Ca actele fart peceti nu aveau valabilitate, ne-o dovedesc actele ce pierzInd pecetea
emitentului lor li s-a aplicat o pecete strain (vezi In acest sens mai departe: Acte cu peceti
strcline), lar de pilda actului lui Radul cel Mare din 21 ianuarie 1500 cazindu-i pecetea aplicata In ceara rosie i s-a aplicat un bot de ceara galbena numai ca sa se vada c'a actul are o
urma de pecete.
7 CUM este de pild matricea unei peceti mari de la Alexandru cel Bun (vezi D. P.
Bogdan, 0 strylveche matrice de pecete Tor-Mr:eased (SMPR), In Studii gi materiale de istorie
medie, I, 1956.
10

C. 404

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA.

146

144

metal". Matricea este alcdtuit dintr-o gravurd ce cuprinde imaginele


caracterele particulare ale posesorului acesteia2.
Nomenclatura. Matricea domneascd era cunoscutd In Tara Romlneascd
sub denumirile: vicoKSAK
asadar actul ce purta acelasi nume se confunda
Cu pecetea ce i se aplicd, EIPIATIIHIVh
HfilaTh
ultimul termen fiind cunoscut
actelor domnesti din Moldova. 3 110IATIThrh i HPIATh erau denumirile si pentru matricea pecetilor actelor private.4

Erau, dupd cum se va vedea mai jos, mai multe mrimi de matrice,
aadar si de peceti, rar ins deosebite n ceeace priveste terminologia.
Pecetea era denumit pitIATh 5 asadar cele (Iola elemente ale pecetii:
matricea i amprenta se contopeau In toate actele slavo-romIne. Dar in cele
citeva peceti cu cloud fete asa-numitele sigilii monetare 6 se folosesc pe linga
urmdtorii termeni: SilATW
OPINHITS H
cos8, vicoitsm, o muds 7.
Materialul folosit. Ceara curatd. de albine, a cdrei culoare variazd in
cursul vremiiajungind de la cenusiu inchis ping la gdlbui transparent--aceasta
depinzind de felul cum a fost conservat, sau amestecatd uneori cu rin
ori cu smoal. albd 8, ceeace Ii dddea culoarea albaalcatuieste materialul
de bag al pecetii hrisoavelor solemne slavo-romine, cdci acesta este supo
tul pecetii atirnate, Aldturi de aceastd cear, hrisoavele solemne mai folosesc
ceara ro0e, a cdrei compozitie era tot ceara galbend de albine amestecatd
cu un colorant ce se pare c nu era cinabru sau minium ca In Apus, ci un
colorant organic, de pildd garanta, ce se extrdgea din rdddcinile unei plante
numit Rubia tinetoram, colorant ce la noi se importa 9. Este insd de retinut
faptul cd cele mai vechi acte domnesti din Moldova 10 folosesc In loe de colorantul

rosu al cerii de albine cocleala verde", ceeace d cerii respective o nuant de


verde Inchis. Cit despre hrisoavele simple si scrisorile domnesti, atit din Tara
Romineascd eft si din Moldova, acestea folosesc numai ceara rosie.
Pentru pecetdle aCtelor private slavo-nomine, se foloseste aceea0 cear
de albine colorat In 'alb 12, verde 13 sau negru
1 Cum este, de pildd, matricea unei peceti mijlocii de la Aron Tiranul ce se Ostreazd la AS,
2 Vezi A. de Boiiard, MDP, p. 334. i cele dintii matrice au fost inelele (ibid.).
3 Vezi D. P. Bogdan, SMPR.
4 Vezi in acest sens inscriptia pecetii lui Calotd vornicul de pe actul extern al lui
Neagoe Basarab din 17 martie 1517, la I. Bogdan, DTRB, p. LXXVI i 1114d11. In expresia CIH f1144Tk CI.TROPH, la I. Bogdan, DT RB, p. LI.

6 In unele acte private apare si phiralul romtnesc peceti (vezi de pila actul moldovenesc din 28 oct. 1599 (la AS, A.N. XXXIII 8) sau pecefe (loc. cit., Episcopia Hui,

XXVIII-1).

Vezi mai jos: Inscriplia.


Ibidem.

Vezi D, P. Bogdan, SMPR.

9 Ibidem.

19 Ibidem.
11 Ibidem.

12 Vezi pentru pecetea in ceard albd de pila actid lui Nicola cel Mare din 1493,
cel din 16 august 1506 dat mandstirii Bistrita aceasta in Tara Romineascd, sau din
Transilvania, indicatia de la I. Bogdan, Documente gi regeste, p. 298 si 311 la p. 299
se indied ceara rogie pentru un act transilvdnean.
13 Era folositd mai mult de fetele bisericesti, sau in acte destinate mdastirilor;
vezi de pila, actul de la ASSI, 631, cel al episcopului de Buzau di u 7 iulie 1546, pentru
Moldova vezi de pildd I. Bogdan, D$M, II, p. 290.
Vezi de pila actele TAM Rominesti din 24 martie 1495 si 12 iunie 1586, iar din
Moldova I. Bogdan, D'M, I, p. 56 si 73.

www.dacoromanica.ro

145

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

147

Spre sfirsitul veacului al XVI-lea Incepe s apara in afara de cearg,


tusul rosul iar uneori i cel negru2, aceasta In actele domnesti caci in cele
private in afara de ceara, apare tusul negru ori fumul3.
Forma. Matricea actelor dmnnesti slavo-romine are forma rotunda
convexa, dar aceasta cu exceptia matricei pecetii mici din actele Trii
Rominesti de ping jr) a doua jumatate a veacului al XV-lea ce este ovala 4,
iar In veacul al XVII-lea apare si matricea octogonala 5. Pecetea avea aceeasi
forma' ca i matricea Cu exceptia pecetii atirnate, care era alcatuita dintr-un
suport de ceara galbena sau alba in forma de emisfera, in partea de sus a emisferii fiind turnatd cear. rosie. Cit despre matricela-pecetilor actelor private,

acestea sint de forme: rotunda' 6, oval'a sau octogonala 8, la fel fiind si


pecetile lor.
Dimensiunea. Marimea matricei si a pecetii actelor domnesti comporta
patru categorii: mare, mijlocie, mica si Melara. Am intilnit uneori dar
aceasta destul de rar
precizarea volumului matricei si al pecetii. Asa
de pilda, In actul Trii Rominesti din 20 ianuarie 1505 apare mentiunea:
KaarS SAHRETAIH8 Ch KIAHKHAA HILIATHHKOAI HAH

pthcH reK; Mil

C'h AIAAHM HAH C'h flCIH WT

[carte pecetluit cu pecetnicul cel mare sau cel mic ori cu

inelul de la mina domniei mele], tot asa In actul exteim al lui Vlad Dracul din 8
septembrie 1439 exista In coroboratie: H HAW; KEAkS HELIATh H(Mit*CHTH i
s atirne pecetea noastr cea mare], la fel si In actul cu acelasi caracter

din 17 iulie 1644 este: chsepuSio HPIATh 9 fpecetea soborniceasca]. Referitor

la actele domnesti din Moldova se intilneste In eoroboratia celor dou

acte interne de la Roman Musat expresia: 11,HO HithiTh KEAHKSIO [pecetea


noastra cea mare], tot asa in actul lui Alexandru eel Bun. dat zugravilor
Nichita i Dobre apar in coroboratie: HAIHS EINATh magio [pecetea noastra
cea mica si itiiii8 WWI% KEAHKSIO [peceta noastra cea mare], la felpe verso actului lui 5tefan cel Mare din 13 februarie 1458 exista urmatoarea mentiune contem-

porana: f

rA,it ChTg01111 npTaTag MAIM GTE*Ail KOWA,

CKOH HPIAT HOILTH KEAHKIt1H

HA CM HINIKTATH

WH HOCTAKH

H*A1611,K4r AIOHACTHilt [f Intii cind

-tefan vaevod a facut marele privilegiu el a pus noua sa pecete mare la


acest privilegiu al manastirii Neamt]. Pentru pecetea Melar am intilnit
expresia: HCHHCMC C'h HijICTIH MAHN

[ispisoc

Cu

inelul mic].

Vezi de pildd actele moldovenesti din 6 august 1567, 30 martie 1580 si 10 martie
1582 la ARPR, Filiala Iasi, fond Spiridoniei.
2 Vezi de pildd actul lui Ieremia Movild din 5 ianuarie 1600, la ARPR, LI-5.
3 Vezi de pildd actul lui Anastasie Crimca din 7 decembrie 1613 la ARPR, actul
episcopului Mitrofan de Hui, din 20 mai 1617 la AS, Episcopia Hui, XI 1 si cartea
soltuzului tirgului Trotus din 1621 (la AS, Casin, IX-4).
4 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 152.
5 Vezi de pildd actul lui Moise Movild de la ARPR, XLVI-138.
6 Vezi de pildd actul privet al Tdrii Rominesti din 17 iulie 1425, iar din Moldova,
vezi de pildd Documente privind istoria Rominiei, A, XVI, III, p. 502 si 508.
7 Vezi de pildd actele Tdrii Romlnesti din 25 iulie 1546 si 5 martie 1596, iar
pentru Moldova, Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, IV, p. 357, 374 si 388.
8 Vezi de pildd actul din 20 iunie 1627 (ARPR, XCIV-104) din Tara Romtneascd,
iar din Moldova Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, III, p. 598, IV, p. 325.
9 Adicd pecetea cea mare (vezi actul la AS, Aron \Todd, I-4), la fel este si In
actul extern moldovenesc din 20 ianuarie 1657 (AS, Peceti).
" Vezi actul cu data;, 22 mai 1586 la AS, Peceti, nr. 183.
10.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMMX.

148

146

Dimensiunea pecetii mari domne0i din Tara Romineasc. avea un

diametru de la 7,5 cm, phi. la 10,5 cm 1, cea a pecelki mijlocii filtre 2,5 cm

4,5 cm 2, iar mrimea peceii mici era de 1-2 cm 3, cam aceeai era gi

dimensiunea peceii -Melare 4.


In actele private din Tara Romineasca se folosesc pecetile: mijlocie

ce avea un diametru de la 2-4 cm.5, melar rotunda cu diametrul de la

1-2 cm 6 i melar ovar.' cu dimensiunea variind intre 1,04 cm x 1 cm i


1,09 cm x 1,06 cm 7.
In actele domneti din Moldova dimensiunea pecetii mari porne0e de
la 7,02 cm i ajunge sub efan cel Mare la 8 cm. 8. Pecetea mijlocie avea
sub stefan cel Mare un diametru de 3 cm 9, iar cea mica din aceeai epoca
circa 2,5 cm 10.

Actele din Transilvania foloseau se pare pecetea mijlocie ce pornete


de la un diametru de circa 2,5 cm 11 i ajunge la circa 4,5 cm 12.
Emblema. Caracterul emblemei pecetilor domneti din Tara Romineasca
comporta o tripla' clasificare. Astfel, de o parte este tipul heraldic reprezentat
printr-un scut in cimpul caruia se afl o acvila cu capul intors spre stinga
i Vnind in cioc o cruce (acvila cruciata, aguda valahica)13 acostat

la dreapta sau la stinga de un soare i la stinga ori la dreapta de un


crai nou.

Apoi este tipul ce eu 1-am numit al majestatiialcatuit la inceput

din doua capete incoronate, afrontate


avind intre ele o ramur'615.
Al treilea tip Il alcatuete contopirea dintre cele doua tipuri specificate mai sus, agadar o emblema dubla, ce apare spre sfiritul veacului
al XVI-lea 16.

Este de subliniat faptul ca spre sfirsitul veacului al XVI-Iea acvila

devine corb qi in aceasta forma apare mai intii in pecetile cu emblema dubl ".

Cit despre tipul majestatii trebuie specificat c pe la jumatatea veacului

al XV-lea18 cele dou cap ete de-vin dou busturi i in aceasta forma ramin
pina la inceputul veacului al XVI-lea, dar qi ramura evolueaza, caci ea devine
un pom..
Vezi I. Bogdan, DTRB, p. LII.

2 Ibidem.
3 Ibidem.

Vezi in acest sens de pild actele de la ASSI, nr. 1281, 1288 i 1306.
5 Ibidem, nr. 589, 333, 194 i actul din acela0 loc cu data de 15 dec. 1585.
Vezi In acest sens, de pild, actele Tarii Romineti din 12 dec. 1591, 18
noteMbrie 1533, 16 august 1506.
7 Vezi de pilda actele de la ASSI, nr. 1587 i actele din acelai loc cu datele
5 mune 1596 i 25 mai 1590.
'Vezi D. P. Bogdan, SMPR.
Vezi I. Bogdan, N'IV, I, p. 172, 193, 203.
10 Ibidem, I, p. 15, 17, 32.
Ve7i I. Bogdan, Documentc gi regeste, p. '308.
12 Ibidem, p. 299.
13 Vezi Const. Moisil. Bule de aur sigilare de la domnii
dovei (BAS), in o Revista arhivelor o, I (1924-1926), p. 256.

Romlne.,sti fi ai Mol-

Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 154. Denumirea 'dat de mine este adoptat

de Const. Moisil in Sigiliile lui Mircea cel B4trin, extras din o Revista arNvelor o, vol. VI,

nr. 2 (1945). p. 28.


Vezi 11 P. Bogdan, DSR, p. 154.
16 Vezi I. Bogdan, DTRB, p. LXVIII.
Ibidem, p. LXXIV.
18 Ibidem, p. LXVII.

www.dacoromanica.ro

149

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

147

Primele doua tipuri: heraldic si al majestatii caracterizeaz in pecetile


domnilor Tarii Rominesti din veacul al XV-lea si dimensiunile lor. Astfel
pe cind tipul heraldic se intilneste numai pentru pecetea mare, cel al majesttitii este folosit in pecetea mijlocie i probabil i in cea mica'
Tipul cu emblema dubla caracterizeag pecetea mare domneasca
incepind Cu actele lui Mihai Viteazul i sfirsind cu actele din veacul
1.

al XVII-lea 2.

Sint si unele abaten i ce trebuie semnalate. Astfel in pecetea unui act


de la Petru Cercel cele doua personaje nu mai sustin pomul, ci o cruce 3. In
alte peceti, de pilda in Uceea a actului lui stefan Surdul din 26 ianuarie 1592 4
sau in pecetea actului lui Radu Mihnea din 7 dec. 1615 5, personajul din dreapta

din tipul majes'Aldi are un toiag in mina. Tot asa de pild in stema unit
a lui Mihai Viteazul doi lei sustin trunchiul pomului 6, iar in actele lui
ban Cantacuzino emblema centrala este vulturul bicefal bizantin
In actele private ale boierilor din Tara Romineascd emblemele sint
7.

felurite, ca'ci inftiseaza: vulturul, buzduganul, toiagul, soarele si luna, diferite animale, ostasul, cameia etc.
In actele private ale judetului i pirgarilor emblema pecetii orasului
este deseori reprezentat printr-o figur religioasa3, ca i in pecetile mitro8.

politil or

10.

Actele domnesti din Moldova cunosc in ceea ce priveste emblema


numai tipurheraldic, alcatuit ca si in actele domnesti din Tara Romineasca
dintr-un scut triunghiular in centrul caruia se all stema tarii Moldovei
capul de bour11 ce de pilda in pecetea melar a lui Petru Schiopul este
sustinut de doi lei12.

0 data cu domnia lui Radu Mihnea, emblema pecetii domnesti din

Moldova devine de asemenea dubla, caci intre coarnele bourului apare corbul

valahic cu crucea in cioc13, transpus din tipul heraldic al pecetii din Tara
Romineasc.

Emblemele pecetilor boieresti din Moldova sint felurite ca si cele din


Tara Romineasca, deseori o singura emblem fiind folosita de mai multi
In acelasi timp14.
1 Vezi D. P. Bodan, DSR, p. 154.
2 Vezi I. Bogdan, DTRB, p. LXIX.
Vezi in acest sens actul din 28 aprilie 1584, la AS, Cimpulung, XXVIII-2.
4 Vezi actul la AS, Radu VodA, XXXIV-2.

5 Vezi actul la ARPR, XLI-49.

6 Vezi Revista arhivelor, vcl. IV, nr. 2 (1941), p.306. In alte peceti din veacul XVII
Ecutul este sustinut de cei doi lei (vezi de pad& actul de la ARPR, Peceti, 238) dar tot din
acest veac stilt i acte in a cAror pecete trunchiul pomului este sustinut de specificatii
lei (ibid., L X XI 152).
7 Vezi de pildd actul din 25 iunie 1681, la ASSI.

Vezi I. Bogdan, D5M, I, p. 172. I. Bogdan crede c emblemele pecetilor

boiereti din Tara RomineascA stilt o imitatie a emblemelor pecetilor nobililor maghiari
(I. Bogdan, DTRB, p. LX XVII).
9 Vezi I. Bogdan, DTRB, p. LXXVIII.
1 Ibidem.

Vezi pe larg despre bour i zimbru in stema Moldovei, D. P. Bogdan, SMPR.


Vezi actul din 9 februarie 1591 la ARPR.
Vezi in acest sens, de pildd, actul din 28.septembrie 1616, la ARPR, Filiala

fondul Spiridoniei.

Vezi I. Bogdan, 14M, I, p. 172. I. Bogdan crede cl pecetile boierWi din Moldova au deseori semne/e herburilor polone (vezi I. Bogdan, DTRB, p. LXXVII).

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA

160

148

Emblemele celorlalte peceti private sint in linii mari ca si in actele

private din Tara Romineasc cu aceiasi emitenti. In actele brasovene emblema

pecetii o alcaueste coreana ce este stema orasului


In matrice emblema sau imaginea se grava Intr-o adincime relativ
destul de mare i in negativ, aceasta spre a putea aprea in pecete puternic
reliefat i in pozitiv.
Inscriptia. Imaginea pecetii actelor slavo-romine este de obicei inso-

tit de o inscriptie, ce inconjoar emblema. i aceasta inscriptie este ceea ce


se numeste legend', ea fiind in legAtur direct cu personajul sau autoritatea cgreia apartine pecetea. Continutul legendei deosebeste cele trei dimensiuni ale pecelii. Astfel in pecetea mare a lui Vlad, pretendentul din 1396,
inscriptia este urmtoarea: f Ckl XIIHCOISSAiw KAtIAA KOEKOMS H raa Kl&CEH
Smounxin [t acest hrisov estel al lui Io Vlad voievod i doznn a toata tara
Ungrovlahiei] 2. In pecetea lui Vladislav II de la actul cu data 1. august
1451, inscriptia pecetii are urmtorul continut:
KAMICAAK UMW. KOS-

KhCF11
SEAVAI1
SrrpoitnaxiticKciti [t Io Vladislav mare voievod
si domn a toat tara Ungrovlahiei]. Acest continut se fixeaz.' apoi pentru
legenda pecetii mari 9, pentru ca incepind cu pecetea lui Radu cel Mare sa
apar dup srri.osnaxiaciwa i filiaiunea posesorului pecetii CHIS IMAM item-mar* sontom 6 [fiul /ui Vlad, mare voievod]. Dar in veacul al XVI-lea
In inscriptia pecetii lui Ptrascu cel Bun se reproduce legenda lui Vlad
pretendentul din f3965, iar pecetea lul Petru Cercel, de pe actul cu data
3 iunie 15846, are urmtoarea inscriptie: t CHO ut'ia'rt i nrrps KOEKOM
<ciik> ngTontinm 110 c,4 KI,SK
[t aceasta este pecetea
part,8>n KOEKOM
lui Io Petru voievod, fiul lui Ptrasco voievod, nepotul lui Io Radul voievod]
In capul emblemei fiind apoi i textul: came smito iunnwcfrh,s,ie [inssi mila
lui dumnezeu]. Din a doua jumatate a veacului al XVI lea incepe s apar'

ROM H rHh

In inscriptie si data cind s-a lucrat matricea pecetii, astfel cd de pild

inscriptia pecetilor actelor lui Mihnea Turcitul din 12 si 18 ianuarie 1587

are urmtorul continut: t MHAOCTHE gii i AIHKHrk KOHLO,Vik rcryk trhcon 36MM
$rooKnaxiitcHon CHh KhUll;c1r0 H cirk,t,cspro Amhnu,s,(36
TECE
ru nammAg .mon [t din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voievod domn

a toat tara Ungrovlahiei, fiu/ marelui i preabunului Alexandru voievod.


7094. MIT tine doamne ndejdea mea].
Data trece apoi la sfirsitul inscriptiei, cum este de pilda legenda cu
urmtorul continut din pecetea unui act de la Alexandru Bias: ti anfBM 1 MI. KOFKOAd H l',1,Hh.

65K100 MATTIO rocinvA,Apk.

SEAlitak

SIVOKAAKCKORt. CHh

noKoimaro HAitillik HOEKOMI xspns 9 [t Io Alexandru voievod i domn, din mila lui

dumnezeu domn al trii Ungrovlahiei, fiul rposatului Ilia voievod, 7136].


Asadar pe linga rm; apare si rocnomph ce este un imprumut din Moldova.
yezi I. Bogdan, Documente fi regeste p. 312, 314.

Vezi textul la I. Bogdan, DTRB, p. LV.


3 Vezi legendele redate de I. Bogdan, op. cit., p. LVIIILIX.
4 Ibidem, p. LXII.
Vezi continutul inscriptiei la I. Bogdan, op. cit., p. LXVI.
6 Vezi actul la ARPR, XLV-138 i facsimil In Documente privind istoria Ronaniei, B, XVI, vol. V, p. 532.
7 Vezi i actul de,la AS, Mitropolia Bucuresti, CLVII-103.

Vezi desenul din Hrisovul, VI, 1946, foaia falsa de titlu.


Vezi actul din 20 iunie 1629, la AS. Peceti, 230.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

149

151

Inscriptia pecetii mijlocii este alctuit din: t, numele de botez al posesorului, titlul KOEISOAA i calitatea PHK urmatd de srpoKAATiliCK01 asa este

de pild In pecetea lui Vladislav al II-lea 1 Sub Vlad Tepe Intre IC:EKpm
inuis apar: tchcH EMIA112, la Basarab Laiot dup KOM0,4A fiiateazd formula

devotiunii 3 ce apoi se fixeaz, cu unele exceptii 4. Vladislav al 111-lea introduce dup. nuu termenul KtIAIU 5 ce uneori apare complet: KI14111E1 8, alteori
redus la KAA 7 sau devine ItAARIKOFf, fiindc4 este urmat de ~AH 8, dar sint i
exemple cind amindou cuvintele sint reduse la sigla 39. Incepind cu Alexandru
al 111-lea din pricina greselii unui meter gravor de pecete pecetaruli
loc de ruk12. Este apoi de subliniat i faptul c incepind
apare uneori
Cu pecetea lui Moise, dup cruce apare de cele mai multe ori FIVIATh 13. In

pecetea lui Vlad al VI-lea numele trii este lnlocuit cu filiatiunea 14, dar sub
domnii urmAtori se revine 15. In pecetea mijlocie de la Mihai Viteazul apare
pentru prima ara' i data clnd s-a lucrat matricea, iar formula devotiunii
i anul sint deseori numai in sigle 18, nci, de pildd, lntr-un act din 29 august

1.594 continutul inscriptiei este urmatorul: M. fi.

Ampunt KOE110,5,4

.37tt

[din mila lui dumnezeu Io Mihail voievod vleat 7102].


In veacul al XVII-lea cele mai multe legende contin filiatiunea 17, iar
unele inscriptii ale pecetii mijlocii de la Alexandru Coconul au rnAp 18 adus

din Moldova, in loe de riik.


Inscriptia pecetii mici domneti este alcatuit la inceput din: cruce,

Io, numele posesorului i titlul KOEROM 19 Apoi In cea oval a lui Vlad Dracul
apare si filiaiunea, numele lui Mircea fiind exprimat prin sigla Ill 20 I ncepind
cu Vladislav al II-lea apare dup 110EISOAA i rHkt 21 cu sau fr conjunctia 1122,

I. Bogdan, DTRB, p. LVIII.

2 Ibidem, p. L1X.
Ibidem, p. LX.

Ibidem, p. LXLXIX.

5 Ibidem, p. LXIV.

Ibidem, In actele din 1572 este HAMUKO - vezi actele la ARPR, XXX-19 si CXCVI

170, in altele:

HP2IIIK01,

lcc. cit., L-6, CCXXVI-18, ce astfel se fixeaz (loc. cit.,

CXCVI 172, CCCLVI I 5, CX XVI 207, ASSI, 1089).


7

I. Bogdan, DTRB, p. LXIV.

Ibidem, p.LXIV i actul de la ARPE, XXXIII-214.


Vezi actul din 1533 la ARPE, XX-105. Dar sint exemple cind

RAMIJKOH

exist

al5.turi de sigla 3 (vezi actele din 22 mai 1558 si 23 august 1559 la ARPR, CCXCIX
167, CXLVII-19).
10 Asa se numea gravorul pecetii in veacul al XVII-lea (vezi cele serse de I.
Bogdan, in DTRB, p. LIII, nota 1.
Vezi pentru rnk actele din 22 ianuarie si 18 aprilie 1572 la ARPE, XXX-14
CXCVI-170, I. Bogdau, DTRB, p. LXVI i actul de la ASSI, nr. 1089.

Vezi actele de la ARPR, L-6, C-5, CXXVI-18 si I. Bogdan, DTRB,


p. LXVILXVII.
Vezi I. Bogdan, DTRB, p. LXIVLXVII.
Ibidem, p. LXV.

15 Ibidem, p. LXVLXVII.

16 Ibidem, p. LXIX.
17 Vezi de pild actele de la ARPR, CI-61, CCI-14, AS, Mitropolia Tbrii Rominesti, CLVII-147 i Cotroceni, XXXVII 9.
12 Yeti de pila actele de la ARPE, CCV-168 si de la AS, Snagov, XIII-2.
12

I. Bogdan, DTRB, p. LVILVII.

22 Ibidem, p.

Ibidem, p. LVIII.
22 lbidem, p. LIX.

LVI II.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVOROMINX.

152

150

iar In pecetea mica' a lui Dan pretendentul iw este precedat de HPIATh 1.


Din vremea lui Mihai Viteazul avem apoi i inscriplia pecefii melare In urmatorul continut: t niorriffik hv MHXAHA KOHCOAA2 [t inelul lui Io Mihail voievod].

Dar pe ling'a' inscriptia In limba slav si in caractere chirilice unele


peceti ale domnilor din Tara Romineasca cunosc si inscriptia In limba
In caractere latine. Asa de pilda este In limba si in caractere latine inscriptia
pecefii hrisovului intern al lui Vlad Dracul din 2 august 1439. Acelasi aspect
are si inscriptia pecelllor unor acte i scrisori externe destinate brasovenilor,
Insa numai pin In domnia lui Radu cel Frumos, cad ultimul domn al Tarii

Rominesti de la care avem peceti cu legenda latina este Vlad Tepes. Ins6

este de subliniat faptul, c'a pe cind mai toate hrisoavele destinate brasovenilor
ca i hrisoavele destinate regelui polon i negutatorilor din Liov au inscriptia
In latineste 3, scrisorile i poruncile adresate brasovenilor au majoritatea dintre

ele dar numai pina la Vlad Dracul, inscriptia pecetilor in limba slava.

In actele private legenda pecetii cuprinde: crucea i numele titularului


pecetii, alteori ins dupa cruce apare: chi HEHLITHIIK, IH9.1THHK, chi negATi.
sau simplu IMAM 4.

Inscriptia pecetii mari domnesti din Moldova are sub Roman si Stefan
Musatini urmatorul confinut: crucea, denumirea HPIATh,
nurnele posesorului i titlul KOHt0,1,%1 urmat de sinin-k mowithcioi. Sub Alexandru cel
Bun intre KOEILO1.1 1 BMA* apare PHA, legate Intre ele prin conjunctia H.

Dias urmasul lui Alexandru cel Bun inlocuieste pe rim prin rocno,wk
elimin conjunctia H. In acest continut se fixeaza apoi legenda pecotii mari
domnesti pink' la Ion Armeanul, and niu'rk este Inlocnit prin formula denincThci 6?Kiko 5.

In a doua jumatate a veacului al XVI-lea apare si data cInd s-a lucrat


matricea 6.

cele mai multe pgstreaza


' In veacul al XVII-lea unele inscriptii
formula devotiunii 7, iar altele o inlocuiesc prin rigthiTk2. Si tot In acest timp
apare si filiatiunea 9.

Inscriptia pecetii mijlocii cuprinde la Inceput: crucea, nuri, numele

posesorului, tit1111 KOEKOAA 10, iar sub Stefan cel Mare apare In continuare
H PH1.11. In veacul al XVI-lea HELLITk este inlocuit prin formula devotiunii12
1 I. Bogdan, DTRB, p. LIX.'

Vezi St. Nicolaescu, Documente slavo-romine, p. 338.


3 Vezi pentru documentele brasovene, textele editate de L Bogdan, in DTRB,

sub nr. I, IV, V, VII, X, XI, XII, XIII, XLIX si LXXIV, iar pentru actele destinate
regelui polon i negutAtorilor din Lvov, ibid., p. LVLVI si p. LVIII.
4 I. Bogdan, DTRB, p. LXXVIILXXVIII, vezi alte date, ibid., p. LXXVIII.
6 D. P. Bogdan, Inscriptille pece!ilor mari ale domnilor Moldovei din veacurile

XIVXVII (IPMM), In ms.

Vezi de pildd actul lui Ion Armeanul dat mandstirii Pingdrati (aflat la MIB,
757 unde data de an este:
7 Vezi de pildd pecetile actelor din 20 Aprilie 1603, 22 septeMbrie 1616, 14 mai
1619, la ARPR, Filiala Iasi, fondul Spiridoniei, ARPR, Peceti, 248.
Vezi de pildd actul din 28 aprilie 1616 la ARPR, Filiala Iasi, fondul Spiridoniei,
ce! din 14 aprilie 1617 copie la II, al lui Vasile Lupu, la ARPR, Peceti, 70.
9 Vezi de pildd actul din 4 aprilie 1617, la MIB, nr. 988, ce] citat in nota 8 de la II.
Vezi de pildd pecetile actelor din 22 septembrie 1411 si 23 aprilie 1441.

Vezi de Odd actul din 22 mai 1476.

Vezi de pildd actele din Documente privind istoria Romlniei, A, XVII, vol. III,
. 562, 563.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

151

153

iar In secolul al XVII-lea dup formula devotiunii apare uneori

filia-

liunea 1.

Inscriptia pecetii mici cuprinde sub stefan cel Mare: crucea,

FIELILITh

numele posesorului i KOfit04 2, pentru ca mai tirziu s se lnlture FINATk 3.

Inscriptiile pecetilor private cuprind urmtoarele elemente: crucea,

IIEWTh ce uneori lipseste i numele titularului pecetii 4.

Este de subliniat faptul ca uneori apar i inscriptii In limba romin,

cum este de pild aceea In pecetea tirgului Trotus 6, la fel si In limba latin6 6.

In actele din Transilvania am intilnit de pild6: t chyle-1,1Th moon,


care continu nuniele titularului

[t aceast pecete a fcut-o], dup


pecetii 7.

Pecetea eu delta fete. Toate actele interne slavo-romine au matricea


peceldi gravatd numai pe o fat pe aveis cci pe revers se 06 minerul
de care se apuca matricea i se aplica pe act. Au existat Ins citeva acte slavoromine care In loe de pecetea cu o singurA faV au folosit bulele numite lametare, adic6 alctuite din dou. Oki de aur rotunde i bombate ce sint lipite
la margine una de alta prin sudarea metalului 8 Cea mai veche din aceste

bule este de la Alexandru al II-lea domn al Trii Rominesti, buld ce


are pe avers ca emblem dou personaje domnesti sdind un pom, iar ca

[ t aceastA
pecete de aur este a lui Io Alexandru voievod, domn romin]. Pe revers se
afla emblema : schimbarea la fat a lui Hristos i inscriptia: t xp 10
1111-ktvniitMEHig r
EA
COCA
[ t hramul schimbrii la fat
uur
a domnului d-zeu i mintuitorurui nostru Isus Hristos].
Diametrul pecetii este de 10 cm 12.
Cea de-a doua bula in metal galben suflat cu aur provine de la Mihnea
Turcitul, fiind pe un act al su din 8 februarie 1589 si are pe avers emblema
dubl cu urnatoarea inscriptie: f Chi Er0AllY8 u XIICOKSA CkIntOpli it; MIIK41*
KOWA,
acest engolpion i hrisov 1-a facut Io Mihnea voievod, dornn romin]. Pe revers se afl sfinta troit cu urmtoarea inscriptie:
inseriptie:

C110

34IATW

ItOEISO,S, ruk

AAMICI1

14

CTd reeng A10114CTHph JHMHMp rptIA1 Icbt5F1Hi

Elthl

[ t sfinta troit. m-

1 Vezi de pildd actele din 22 septembrie 1616 1 3 mai 1625 la ARP.R, Filiala

fondul Spiridoniei.
2 Vezi de pild datele la I. Bogdan, AS'M, I, p. IS', 17.
3 Vezi de pildd actele din 15 iunie 1607 i 25 septembrie 1610 la ARPR, Filiala
fondul Spiridoniei.
4 Vezi de pildd descrierea de la L Bogdan, D.Slif, I, p. 32, 56, 73, 93, 171, 172,

ceea de pe actul din 5 mai 1575 de la AS, Peceti, 225, in acelai loe, Episcopia Hui,
XI-1, a actului lui Anastasie Crimea din 7 decembrie 1613 de la ARPR.
5 Vezi de pild actul din 1622 la AS, Cain, IX-4.
Vezi Revista istoricd 4, XV, p. 260.
7 Vezi de pildd Silviu Dragomir, DN, p. 63.
3 C. MOiSil, Bule de aur sigilare de la domnii Tari i Rominegi f i ai Moldovei
(BAS), in Revista arhivelor, I, nr. 13 (1924-1926), p. 253.
9 Vezi facsimilul la C. Moisil, BAS, plana III, fig. 1.
10 In cuvintul

xpam

s-a omis

ht

final (vezi facsimilul la C. Moisil, BAS,

piansa Hi, fig. 2).


n Vezi facsimilul la C. Moisil, BAS, plana III, fig. 2.
72 Vezi descrierea ibid., p. 254-258.
Vezi facsimilul ibid., pl. IV, fig. 1.

Ibidem, plana IV, fig. 2.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMINX

154

162

nstirea Hilandar hramul intrdrii In bisericd a ntischloarei de d-zeu].

Diametrul pecetii este de 9 cm1.


O a treia bula este socotit ca provenind de la Petru Cercel In calitate
de domn al frii Romineti, huid ce are pe avers figura domnului In picioare
cu coroand pe cap, tinlnd In mina dreaptd o cruce cu trei brate. In jurul
emblemei se afld urmtoarea inscriptie: Citil ilenS Ilk CT {01 .1 it; nrivt3

acest hrisov 1-a faca Io Petru voievod


domn al Trii Romineti]. Pe revers se afl schimbarea la fat. i in-

KOHKOA, a
.

111116

Ki14111KM

SEMAI

scriptia: t H HOFIAMI oro S MOHACTHph8 CHAH Ic Vain

CTOP

np-kcospaac3

[qi

1-a druit in mdndstire la Sinai, in hramul sfintei schimbdri la fatd]. Diame-

trul bulei este de 10 cm. i este lucrat din metal galben suflat cu aur 4.
O a patra buld este de la Matei Basarab, ce are pe avers, emblema dubld

a trii i inscriptia urmtoare: t


MATHO sachpask KOEKOA n riwik Khf 5 loe
avkr. spur [t Io Matei BasarabvoievocT i domn
11,1! 806 poiaaX1IcKo
a toatd tara Ungrovlahier in anul 7153]. Pe reversul acestei bule se all':
sus, intr-un medalion, Maica Domnului cu Isus In brate, la dreapta sfintul
Ilie in atitudine de adorare, la stInga sfinta Ecaterina avind in mina
stIngd un disc cu monograma lui Hristos, jos Daniil In groapa leilor. Coni

inutul inscriptlei de pe revers este urmtorul: t114 cTati KflH4 H HA CT/liA


ropv

CHHARCKA HM )KEKh.

AIiTl

K A*Tx 3Hir [t la sfintul radrcini i la


7153]. Diametrul

sfintul munte Sinai unde umbl dumnezeu, in anul

pecetii este de 9 cm, iar materialul din care este lucrat este metal galben
aurit

9.

Existd atare peceti i din Moldova. Astfd estebula lui Petru chiopul
ce are pe avers emblema trii i urmdtoarea inscriptie:t nEgaTi. i runa
Koittomd. rociimap sEatnii gH0A,A,AKCKOH 10 lIt pecetea lui lo Petru voievod,
domn al trii Moldovei]. Pe revers se aflii schimbarea la fatA i urmAtorul
rop-k vital u. nAcos =elle ra sa ri Cuca 'minoro 12
[hramul schimbrii la fat a domnului dumnezeu i mintuitorului nostru cel
de pe muntele Sinai]. Bula este lucratd din metal galben suflat cu aur qi are
un diametru de 9 cm U.
A doua huid moldoveneascd este atirnatd la hrisovul lui Vasile Lupa
din 6 septembrie 1642, destinat mndstirii Kruedol din Serbia 14.
A treia pecete cu doud fete se ala atiirnatd tot la un act de la Vasile
Lupu i anume la cel din 11 august. 1643, destinat mandstirii Mileevo din

text: 1>KE 1{% CHHAIICT*

Vezi descrierea la C. Moisil, BAS, p. 258-259.


2 Vezi facsimil ibid., pl. V, fig. 5.

3 'Mera, fig. 6.
a Ibidem, p. 259-260.
gresit pentru C.

P gresit pentru r.
7 Vezi facsimil la C. Moisil, BAS, plana VII, fig. 9.
Ibidem, pl. VII, fig. 10.
Ibidem, p. 262-263.
" Vezi facsimil ibid. pl. VI, fig. 7.

11 OrniS Mfinal, la fei deci ca si in matricea. bulei lui Alexandru II (vezi p. 152, 10).

Vezi facsimil ibid., pl. VI, fig. 8.


13 Vezi descrierea ibid., p. 260-262.
14 Vezi facsimil la Marcel Romanescu, Afile domnefti in Srem $i Hertegouina,
Craiova (f. an), pl. prima si p. 5, unde Irisa nu se da Infdtisarea reversului.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

153

Serbia.' AtIt bula actului din. 1642, en


numesc in inscriptie roAwS

155

cea a hrisovului din 1643 se

o forma corupta din cuvintul grec 6x6X7riou2.


Dar pe cind in prima, inscriptia sfirseste cu anul
In a doua anul este

ceea ce atestA In ceea ce priveste prima data cA matricea s-a lucrat


In 1641, cind probabil cu ea s-au sigilat i alte acte ce insa nu ni s-au
pastrat, ori Inca nu s-au descoperit. Primul engolpion este din argint suflat, iar cel de-al doilea din argint aurit.
Exprimarea gralie a inscriptiei este deseori i in prescurtarile prin:
trunchi3re (iW), ligatura, suprascriere i chiar
dar aceasta din urmA
destul de rar.
Folosirea. Pecetea mare domneasc apare de obicei la hrisoavele solemne
slavo-romine, cea mijlocie la hrisoavele simple 3, iar pecetea mica este in uz
atit pentru scrisori cit pentru unele hrisoave simple. Exist. insa in Moldova veacului al XV-lea i hrisoave solemne ce au pecetea mica. Astfel sint

de pild unele acte destinate manstirilor 4, actele destinate laicilor ce au


In cuprinsul formulei dispozitiei clauza sAlt*CKA5, tot asa actele in care formtila martorilor incepe cu KEAIIKA mapTSpia 6 sau marrop 7, precum i unele

hrisoave solemne externe 8 Apoi tot pecetea mica dar melar are si hrisovul extern al lui Antioh Cantemir din 29 iunie 17069.
Mijloacele prin care pecetea se fixa de act erau de doua feluri: deoparte era suspendarea sau atirnarea pecetii de act, iar de alt parte aplicarea ei direct pe act. Primul fel de a folosi pecetea este designat In Tara
Romlneasca prin verbul

atirna], iar in Moldova prin : nimiteirrau


Cu acelasi

[a alma], S4IS*CHT14 12 [a atirna], flOilltlisaTti 13 [a lega], SArk3ATII

[a pecetlui]. Cel de-al doilea sistem de folosire al


i 3AllitIATATH
pecetii este designat in Tara Romineasca prin verbele: aatlEthiTATIO6 [a
sens

1 Vezi gafarlik, Pamitkv cUevnilio pisemnictol jihoslovaav, p. 1.15.


3 Vezi pentru termenul grecesc, ibid.
3 Dar stilt i hrisoa ve solemne ce au pecetea mijlocie, vezi de pilda actele moldovenesti din 1. si 3 ithiie 1472 si 22 mi 1476 in care insa formula martorilor incepe Cu At4PTOPT4.

4 Vozi In acesi sen3, M. Cpstachescu, DM, II, p. 128, 204, 379, 507.
5 lbidem., p. 363, 338, 423, 459 si I. Bogdan, DSM, I, 32.
Vezi in aces t s3n3 I. B3gdan, D$M, I, P. 46, 56, 84 si M. Costachescu, Documente
moldovenqti de la Stean cel Mire, I, p. 35. Fac exceptie de la aceasta regula trei acte de
la tef an cel Mare, care desi au la martori iumiKa mdp-rSpis au totusi pecetea mare (vezi

I. Bogdan, DM, I, p. 53, 156 si 171).


7 Vezi in acest sens I. Bogdan, DSM, I, p. 93, iar exceptie este un act care desi
Insereaza termenul mdirrop, are totusi pecetea mare (ibid., p. 42).
8 Vezi in acest sens, de Oda, M. Costchescu, DM, II, p. 715, 731, 742, 745, 758,

762, 772, 778.


9 Vezi facsimiluI actului la N. forge., $tiri noi despre sfirsitul secolului al XVI-lea
rominesc, extras din Anal. Acad. Rom. , Ittem. Sect. lst., Seria III, tom. XIX, Bucuresti,

plana I II.

18 Apare foarte rar in hrisoavele solemne ale Tarii Rominesti i numai in actele
externe, vezi in acest sens actele din septembrie 1439, 31 ian. 1500 si 17 iulie 1644,

verbul fiind exprimat la infinitiv, ca exceptia actului din 1500 unde este in aorist
sigmatic.

Acest termen alcatuieste o caracteristica pentru atirnarea pecetii domnesti.


12 Vezi de pilda actele din 1 martie 1507 $i 12 febr. 1525.
Vezi de pilda actele din .3 apr. 1588, 16 martie si 30 aprilie 1591.
11 Vezi de Odd actul din 18 noiembrie 1669 (la ARPR).
15 Vezi de Fulda' actul din 28 august 1626 la ARPR, (CGXXXVII-1).
Exprimat prin aoristul sigmatic smielowont, vezi actul din 18 sept. 1623, la
AS, Radu voda, IV 23.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMilsa

156

154

pecetlui] i FIPIETCTKOKATH 1 Cu acelai sens, iar in Moldova prin:

FlOCTA

Kli Pli 2 [a pune], rIHkfluPH3 [a lipi], nolinomumm4 [a pune], 110,10NINTII 6cu

acela0 sens

i SMIEtitiTATH

Atirnarea pecet,ii de act

[a pecetlui].

fapt in care se vede desigur o InrIurire

a sigiliilor i bulelor de metal ce erau neaparat suspendate de act 6

se facea

dupa urmatoarea norm: gramaticul sfirind scrisul actului, perfora in

patru locuri actele domneti din Tara Romineascd 7 i In opt locuri cele din

Moldova i anume in partea de jos a pergamentului, la mijloc, sub textul

scris, alcatuindu-se astfel imaginea unei cruci. Prin aceste gauri ce in actele
domneti din Moldova se suprapuneau patru Cu patru prin paturirea
in doua a partii de jos a pergamentului 8 se trecea un nur de matase,
deseori in culoare roie culoare ce se fixeaza in Moldova sub tefan cel
Mare, dar i in alte culori 9, uneori insa purul este Impletit In dou suv4e

bicolore, rqie i albastra ce domina in Tara Romineasca din veacul al


XVI-lea sint 'ma i uvite de alte culori
iar alteori impletitura este
alcaluita din uvit9 tricolore 11 Impletitura nurului se fcea dupa o anumita regula' i ea se all numai pe fata actului 12. De capetele de jos ale pu-

Exprimat in participiu trecut pasiv masculin nedeterminat nominativ plural:


[peceiluite]. Vezi actul din 27 iulie 1654, copie in colectia mea.
2 E-xprimat la perfect pers. I pl. 113CTAHHINI sau In aorist sigmatic pers. I pl.,
vezi de pildd actul din 15 febr. 1598 in colectia I. C. Miclescu-Prdjescu. Ilocmairrri este
termenul cel mai des folosit, dar numai In actele private.
Exprimat la aorist sigmatic persoana I singular: nimin-kmiK, vezi actul privat
din 1 sept. 1591, la AS ,Neamt, LXXXII-1 si pers. I pl.: lipminixont, in actul din 29
apr. <1608), de la ARPR.
Exprimat in aorist sigmatic pers. I pl.: runinomitm sau In perfect pers. a III-a
pl.: npimomiimi rk, vezi de pildd actul din <17 martie 1591> copie la II si actul din 28
oct. 1599, la AS, A.N. XXXIII-8. Am intilnit ins i amindoi termenii: IlpHAMHX410 N
nomititixmo [am aplicat si am pus], vezi actul din 29 sept. 1593, la AS, Neamt, XIX-1.
Exprimat In aorist sigmatic pers. I pl.: nonomm, vezi de pild actul din 12 iunie
1603, la AS, Neamt, II-7.
111.11TCTROR4AM

Vezi A. de Boiiard, MDF, p. 342.

7 Aceste giluri se faceau aproape totdeauna intre cuvintele soisom

i Ain-vrim din

subscrierea neautograf.

Sistemul ptituririi in dou este imprumutat din diplomatica latin a Poloniei

(vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 156, nota 6). Este de relevat aici c sistemul din Tara Romi-

neasca de a atirna pecetea la act fr a pdturi partea de jos a pergamentului a fost


cu totul daunator actelor, cci greutatea suportului de cear al pecetii nu numai ea' a
distrus uneori partea de jos a pergamentului, dar prin lipsa de rezistent a pergamentului s-a ajuns i la cderea de aici i pierderea pecetii. De aceea awn' o serie

de acte crora pecetea le lipseste (vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 37, nota 2). Sint insd
exceptii In sensul cd i In actele din Tara Romineasc se ptureste In partea de jos pergamentul, vezi de pild hrisovul din 11 iulie 1475 destinat brasovenilor (D. P. Bogdan,
DSR, p. 156, nota 5) iar dintre actele interne hrisovul din 30 iunie 1572 si ce! din 27 ian.
1614 ( la ARPR, Peceti, nr. 237 i 238).
9 Astfel este verde la pecetile de pildd ale actelor din Tara Romineasca Cu datele
16 sept. 1440 si 14 oct. 1465 si in actul moldovenesc din 1 iulie 1436, albastru in actele
moldovenesti din 8 iulie 1428 si 31 iulie 1431, cafeniu inchis in actul moldovenesc din
19 febr. 1446 si in acela din 24 febr. 1452 si galben In actul din 31 iulie 1451.
Depild rosu cu verde in actele Trii Rominesti din 5 apr. 1567,12 aug. 1575 si 20
febr. 1580 si in cele moldovenesti din 17 aug. 1428 si 8 oct. 1434. Rosu i cafeniu in actele
moldovenesti din 3 sept. 1445 si 30 sept. 1448, galben i rou in actul din 20 dec. 1455.

22 De pildd: rosu, albastru si verde in actele Tara Rominesti din 10 noiembrie

1579 si 12 ian. 1587, rosu, galben i negru In actul moldovenesc din 24 aug. 1443.
22 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 156.

www.dacoromanica.ro

155

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

157

rului se fixeaz apoi pecetea actului alcItuit dintr-un suport de cear de


albine, de form rotund, In a cArui cavitate modelat in formg de grilaj
printr-un virf asmrtit de metal, se turna un strat foarte subtire, de 1 sau chiar
0,5 mm de cear' rosie, peste care se aplica matricea metalic A pecetii. Este
de subliniat fu.' faptul c' unele dintre cele mai vechi acte domneSti din
Moldova cunosc sistemul apusean al atirnrii pecetii de act prin fiBioare de
pergament
o bandd ingust de pergament trecut printr-o tdibtur ce
s-a fcut In partea de jos a pergamentului actului Bi pe care band cind era
vorba de o pecete boiereasc se scrie uneori Bi numele posesorului pecetii 1.

Aceasta este pecetea atIrnat care, in Tara Romineasc6 era numai


pecetea mare, pe clnd in Moldova 01 la jumnatea veacului al XVI-lea
In actele interne domneSti serse pe pergament gsim Bi pecetea mare Bi
mijlocie, iar uneori chiar Bi pecetea micd.

Este apoi de adugat faptul ea' unele acte private din Moldova Bi anume
din cele ale fetelor bisericeSti
destul de putine ins cunosc Bi ele pecetea
atirnat 2.

Aplicarea pecetii direct pe act, cunoscut celor mai multe din actele
slavo-romine, care din acest punct de vedere formeazd o caraeteristic6 a
actelor scrise pe hirtie, se Mcea dup urmtoarea norma: se intepa pergamentul actului pe verso cu zeci de intepturi mici, aproape cit virful acului,
fcute cu un obiect metalic al crui virf era destul de subtire toate aceste
inteplturi dispuse In cerc, alctuind un cimp gruntos ca Bi grilajul de la

pecetea atirnat ce reldnea ceara pecetii. Alteori ins se fceau in pergament


o serie de incizii in forma de unghi ascutit
fiecare incizie pornind de pe
verso spre fata pergamentului actului incizii dispuse apoi In vertical
pe un rind, dou sau chiar Bi trei ale cror colturi triunghiulare, Impingindu-se din spate spre l'ata actului, ptrundeau In corpul cerii Bi astfel ceara
se prindea bine de act. Dupti ce se fceau aceste intepturi sau perforgri,
se turna un strat subtire de cear roBie, in actele domneSti, verde sau all
In cele private, peste care, se aplica matricea pecetii 3. Se obiBnuia uneori
atunci cind actul era scris, de pildd, pe piele, ca peste ceara fierbinte s se
puie putin bumbac scknoBat, aceasta pentru conservarea pecetii. Deseori
ins acest bumbac este inlocuit printr-un ptrtel de hirtie Bi aceasta indiferent dac4 actul era scris pe pide sau hirtie dar in acest caz hirtia protectoare slujea drept pecete propriu-zis a actului, c'ci ea se aplica de indat
ce se turna ceara fierbinte, iar apoi peste respectivul ptrtel se presa matricea
Bi aceasta este pecetea timbrata% Pentru o Bi mai bund pazd a unei atari peceti,
hirtia ce o alcAtuia se cosca de act In forma de romb, cu un Bnur subir e de
mtase alba ori colorat, uneori irisa' Bi cu at de bumbac sau de cinepti 4.
Este de remarcat ins c atunci cind materialul de scris al actului 11 alcdtuia
hirtia, In acest caz nu se mai perfora ca pergamentul 5, ci ceara fierbinte Be
turna de-a dreptul pe hirtie, peste care se aplica matricea ori se forma pecetea
timbrat 6.
1 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 155, nota 7.
s Vezi de pila actul din 5 mai 1575, la A$, Peceti, 225.
3 Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 157.
5 Ibidem, p. 157-158.

5 Sint i unele exceptii, caci un act de la Radu Mihnea din 21 decembrie 1633 (la
ARPR, Filiala lai, fondul Spiridoniei) i altul de la Gheorghe Ghica din 29 martie 1659
(la A.RPR) au hirtia intepat ca O pergamentul.

D. P. Bogdan, DSR, p. 158-159.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMilsa

158

156

Pecetea se aplica la act dup5 sfIrsirea lui, adica dup5 ce fusese isc5lit
de domn sau de marele logoft clnd acest element diplomatic exist 1.
Pecetea timbrat un Imprumut din cancelaria latind a Ungariei 7
caracterizeaz actele domnesti fat de cele private3.
In ceea ce privete pecetea aplicatg, este de indicat si Indurirea ce
a exercitatro procedeul de creare al pecetii atirnate, c'ci am IntIlnit citeva
acte moldovenesti unde Intli s-a turnat un suport rotund de cear galben,
iar Intro muchiile acestuia s-a turnat ceara rosie, peste care s-a .aplicat
matricea 4.

Pecetea aplicat putea fi atit a matricei mijlocii si mici, clt si a celei


mari aceasta mai ales In actele domnesti din Moldova Incepind de pe la
jumalatea veacului al XVI-lea, chid cele mai multe acte se scriu pe hirtie
dar slut destule exemple si jientru actele domnesti din Tara RomIneasc5..

Loeul ce-1 ocupa pecetea aplicat in act era imediat dup5 text, In

partea de jos, la mijlocul materialului de scris ; cind insd materialul de scris


era alcdtuit din dou' foi, In acest caz pecetea se aplica intre cele dou foi,
dar ea corespundea tot mijlocului specificat 5.
Ins6 In ceea ce priveste scrisorile domnesti inchise, acestea au pecetea
aplicat pe locul unde se lnchidea scrisoarea4 i acest procedeu, lmprumutat
din diplomatica latin a Ungariei ca si pecetea timbrat, con_st In faptul c
dup ce se pdturea scrisoarea In dou sau In mai multe pdrti, partea pturit
se strpungea, la mijloc, In dou locuri paralele si verticale, cu un obiect
ascutit de metab iar grin aceste tAieturi se trecea o band ingusta de hirtie,
ale crei capete se prindeau apoi sub ceara peste care se aplica matricea 6
Ante eu mat multe peeeti. Toate actele domnesti interne din Tara Romlneasc poart nuinai pecetea emitentului. Nu Ins acelasi lucru prezint unele
acte externe, atit din Tara RomIneasca, en si din Moldova, ce au pe linga
pecetea emitentului si pecetile martorilor fapt ce este caracteristic actelor
colective, adic acelor acte ce aveau autoritate nu numai prin prezenta emitentului, ci si a martorilor care luau parte la darea hotrlrii 7. Astfel, pentru
actele domnesti din Tara Romineasc este privilegiul lui Radu Prasnaglava
din 17 mai 1421 ce pe lIng pecetea emitentului de fapt nu a lui, ci a lui
Mircea cel Btrin
are patru peceti boieresti. Tot asa privilegiul lui Vldut,
din 1 august 1511, ce are si el 13 peceti boieresti, eft si cel al lui Neagoe

Basarab din 17 martie 1517 ce are patru peceti boieresti pe MO pecetea


domnului 8.

Pentru Moldova sInt de semnalat hrisoavele solemne,


solemne omagiale, icepInd cu al lui Roman Musat din 5 ianuarie j3939 Dar In
veacului
1 Faptul este dovedit de pilda de actele domne0i din Moldova cu datele 19 ianuarie

1613 i 1624 ce se aflti la ARPR (fond Creditul Financiar Rural qi LXXXIV-208).


2 D. P. Bogdan, DSR, p. 159.
3 Am Intflnit fnsA i exemple de peceti timbrate, In acte private, vezi In acest
sens zapisul din 4 aprilie 1597 de la ARPR, CCLVII 12.
CLVII
C111

Vezi in acest sens actul lui Constantin Movill i al lui Miron Barnovschi, la ARPR,

84 i LXXXIV 138.
5 Vezi de pild6 actele mo1dovene0i de la AS, Neamt LIV --- 3 i de la ARPR
157, 164, 165, CLX
195 i CXVI-156.
Vezi D. P. Bogdan, DSR, p. 159.
7 Vezi In acest sens A. de Botiard, MDF, p. 348.
a I. Bogdan, DTRB, p. LXXI, LXXV i p. 10.
Vezi In acest sens de pildd, actele de la M. Costachescu, DM, II, nr. 165, 167,

173, 175, 177.

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE INTERNE ALE ACTELOR

157

159

al XV-lea avem i citeva hrisoave solemne interne, ce pe ling6 pecetea domneasc


de obicei cea mica 1 au si pecetile boieresti, iar uneori chiar si
ale fetelor inalte bisericesti i acest caracter colectiv II au nu numai actele
ce in dispozitie cuprind clauza anic-kma, ci i actele ce In formula martorilor
au termenul: MdilTopia KM1-1114, Alarrtipia sau reapTo,, 2, in loe de wkpa.

Acte domnesti cu doul peceti. Exista citeva acte domnesti externe,


dar si interne, ce au cite cloud peceti domnesti. Asa e de pild tratatul lui
Mircea cel Btrin din 141.1 ce are peCetea mare domneasca in limba lating,
alaturi de pecetea mica cu legenda slav. 8. Tot asa este si actul omagial din
5 ianuarie 1393 al lui Roman I si cel cu acelasi caracter al lui tef an Musat
din <6 ianuarie> 1395 ce au aplicat pe dosul
mari domnesti pecetea
micil a emitentului 4. i aceasta fiintare
a pecetii mari alturi de pecetea

mica
a fost explicat de I. Bogdan in sensul c pecetea mare este a statului,
iar cea mica' personal a emitentului 5.
Dar existd i acte interne cu cite dou peceti, cum este de pilda actul
moldovenesc din 15 aprilie 1607 6, ce are pecetea mica' timbiata intre cele

dou foi, iar sub aceasta pecetea mare domneascd, sau un act din. februarie
1636 7, ce are pecetea mare domneasca intii aplicata in ceara, apoi In tus.
Acte cu peceti strfiine. In diplomatica apuseana se mentioneaza cazul
dud mostenitorii foloseau sigiliile predecesorilor i aceasta nu numai atunci
cind numele titularului matricei corespundea cu cel al urmasului 8. Atari
cazuri se cunosc i in diplomatica romineasca, caci pecetea mare a actului
extern al lui Radu Prasnaglava din 17 mai 1421 este amprenta matricei
pecetii lui Mircea cel BAtrin, iar in Moldova actul extern al lui Ivasco fiul
lui Petru Musat din 1400 <inainte de 25 martie> poarta In pecete amprenta
matricei lui Roman Musat ; la fel actul lui Roman al II-lea din 18 februarie
14483 este sigilat cu una din matricele pecetii mari a tatalui sdu Ilia. Tot
asa, actul lui Alexandrel din 26 ianuarie 1.453 este pecetluit cu una din
n atricele pecetii mari a lui Alexandru cel Bun".
Dar tot In diplomatica romineasc mai slut i cazuri destul de numeroase cind din pricina vitregiei vremurilor pecetile emitentilor disparind
de la actele respective, actele slut sigilate cu matricele urmasilor. Citez citeva
din ele: in Tara RomineascA actul lui Radu cel Mare din 19 iunie 1502 11 poarta
pecetea timbrata a lui Radu Paisie; cel al lui Mihnea cel Rau din 16 iunie

1508 12 poart p-ecetea timbrat a lui Petru cel TIndr, iar actul lui Neagoe
Basarab din 16 martie 1520 13 are pecetea timbrata a lui Radu Paisie. La fel
In Moldova, de pild actele lui Alexandru ce! Bun din 18 aprilie 1409 si 5
aprilie 1412" sint sigilate cu una din matricele.peciftii mari a fiului i urma1 Vezi mai sus, p. 153, notele 4 si 5.
Vezi mai sus, p. 140 si 142.
3 Vezi I. Bogdan, DT RB, p. LXXI.
4 Ibidem.
5 Ibidem.

6 Vezi actul la AS, Neamt, LIV-3.


7 Vezi actul la ARPR, CCCLVIII-6.
8 D. P. Bogdan, SMPR.

9 Vezi mai sus, p. 156.


74 D. P. Bogdan, SMPM.
11 Vezi fascsimilul In Documente privind istoria Rominiei, B, XVI, vol. I, p. 210.
Ibidem, p. 230.
Ibidem, p. 2951..4

Ibidem, p. 440.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA SLAVO-ROMNA.

1C0

168

sului acestuia Ilias ; la fel actul lui Petru Rares din 9 martie 1535 1 este sigilat
Cu una din matricele pecetii mari a lui Petru chiopul i anume cu matricea
ce o foloseste pentru pecetea actului din 6 februarie 1.577 2 dup cum un act
al lui Simian Movil din 23 octombrie 1607 3, este semnat de Mihail Movil

sigilat Cu una din matricele pecetii mici a aceluiasi domn.


Datarea actelor cu ajutoru; pecetii. Studiul in deaproape atit al emblemei, cit si al inscriptiei pecetii este deosebit de important, intrucit ne poate
ingdui datarea unor documente lipsite de dat. Asa de pild, cele cloud
scrisori ale lui Radu cel Mare destinate sibienilor, scrisori ce se aflau in Arhiva
nationalA sseasc din Sibiu sub cotele 32 si 36 astzi la Arhivele statului

din aceeasi localitate sint amindoud din vremea domniei lui Radu cel
Mare, dupd cum ne-o dovedeste identitatea pecetilor lor 4.
Acte fr peceti. Exist in diplomatica domneascil slavo-romln
acte ce probabil din pricina unor imprejurdri politice n-au mai reusit a fi

sigilate. Asa sint de pild: un act din 23 octombrie 1.607 de la Simion


Movilce apoi a fost sigilatd de Mihail Movil 5-, un act din 1615 de la
tefan Toma 6, un altul de la Moise Movil din 25 martie 1.635 7 Si unul
de la Gheorghe stefan din 12 aprille 1657 8, ce nu au avut de f el pecete.
ACTELE FALSE

Critica diplomatic isi are originea in discernmintul actelor autentice


de cele false. Pornind de la elementele ce dovedesc autenticitatea unui act
si anume de la: materialul grafic, grafia, ortografia, lexicul, formulele diplomatice si continutul actului 9 se poate ajunge la deosebirea unui act fals de
un act autentic. Falsurile au existat intotdeauna i fiinteaz6 i astzi, asupra
istoriei lor existind o bogat bibliografie 1.

Sint false atit actele fcute dup modelul celor autentice, avind ins'
ca peceti pecetile desprinse de la acte/e autentice sau peceli falsificate, cit
actele in care se transformau anumite elemente diplomatice autentice, fie
ea' se suprima sau se interpola, scopul fiind peste tot inselciunea 11. Deseori

interpolatiile.
adugirile
se fceau direct pe actul
rasura sau prin sterstur abolitio. Iar dac
la mobilul falsului se adaug mistificArile istorice, ambitia, mirajul mririlor,
setea de imbogtire 12, cAci pe baza actelor false clerul mai ales mrai feudalii laici ii temeiniceau deseori un drept sau altul asupra
stirile

suprimdrile

autentic prin rzuire

1 Vezi actul la AS, Peceti, nr. 158.


2 Loc. cit., Peceti, nr. 175.
3 Loc. cit., Saya Iasi, XXXV B-8.
4 Scrisorile Out publicate de P. P. Panaitescu, In DS, sub nr. III si V, unde la
p. 11 se sustine c scrisoarea de sub nr. III este din anul 1492 cind Radu era coregent.
5 Vezi notele 2 si 3 de mai sus.
6 Vezi actul la ARPR, LXXXIV-96.
7 Vezi actul la AS, Peceti, nr. 205.
Vezi actul la ARPR, CLXXXI-52.

9 Vezi si M. N. Tihomirov, 0 tiacTubix awrax B Apemiefi Pycll, In VIcToputiectuae

aanficau, nr. 17, 1945, p. 229-230.


1') A. de Boiiard, MDF, p. 14.
11 In evul mediu, denumirea fals nu arat'd totdeauna uh fals propriu-zis, ci uneori
si un act ce Infiltisa un viciu juridic (A. de Boiiard, MDF, p. 17).
13 Vezi si A. de Boiiard, .MDF, p. 17.

www.dacoromanica.ro

159

161

ACTELIC PAUSE

proprietAilor acaparate 1, apoi e uor de prevzut num5rul falsurilor. Toate


acestea scot in evident folosul de netgaduit al disciplinei diplomatice ti
vastitatea chnpului ei de cercetare.
In ceea ce privete diplomatica slavo-romin i aici falsurile au avut
trecere, dei sint date ce arat ea falsul se pedepsea cu moartea 2, dar
falsurile in diplomatica slavo-romin nu au excelat ca In Apus. Numrul
actelor false este relativ redus i aceasta mai ales in ceea ce privete
falsul total.

Primate cercetri ale autenticiatii actelor se fac de &are cei interesa-ti nadar in ceea ce privete diplomatica slavo-romin acestea se produc
In cancelariile domneti i private. Astfel, primul caz de cercetare a autenticitatii unui act ce ni s-a pdstrat, ni-1 red5 actul lui Stefan cel Mare din 25 ianuarie 1472 3 prin care se intresc boierului Sandro T5treanul sate ale sotiei lui
pentru care are pira cu Cernu, Ronitnel i Drgoi cu tot neamul lor. Se adauga
apoi in naratie c5 cei pomeniti mai sus s nu mai aiba de acum inainte a
pini nici a prmeni de aceste sate mai sus zise nici pe pan Sandru i nici pe
sotia lui, pe Magda i nici pe copiii lor i nici pe Intregul lor neam niciodat
In veci : 3tINSNt

4411412,

H PONVIOIM H

Airilroil crowri4

H NC CKONIHN HONVIA103.101

salti 011118>,K 6h1A4 4,1/1111EKNA u CAN u CK.131AH [fiindc5 Cernu i RomtineL


DrAgoi au pierda cu privilegiile lor pentru c5 erau false i le-am stricatl.

Actul constatat ca fals era numit: 4M.n H 'I

[fals], A'hNCEINt1 ici trA 4 [carie


mincinoasen, StVk Ktuirn 1-1 npkAlICTIld 5 [carte rea i inselatoare], 3.11INC /11.5101 K 6
izapis mincinos], sau la plum?: wiiNtg114KE Knnre 7 sau Klurn A-I.X11114468[cArti

cinoase], Flap1cm.1k

KNIVOCTif

[direas5 cu viclequg]. Un atare act era

stricat sau rupt de ciare cereal 5torul autenticittii lui 10 Actul autentic se numea KH Ira K*141.1 11 [carte credincioasfl. Se intilnesc apoi mentiuni qi despre

.cercetarei p5rtilor falsificate din actele autentice, dup cum de pild in


.actul Tdrii Romitneti din 14 noiembrie 1570 12 aflu urmtoarea mentiune:
1 A. A. *ilov, PynonoAcTno no ny6annaunn gonymenTos XIX B. H Haqaaa XX B.,
non penahuneil hocromaposa. l'aasnoe ApuisHoe Ynpamenne HltBACCCP, ..vicTopithoapxmanni liCTYLTVT 139, p. o.
2 Vezi in acest sens actul Viril Rominesti din 22 octombrie 1585 (la AS, Donatii,
LVI II 2) u nde se spune urmdtoarele : 110111* ier fiStia,VIA II4 H 1,1H1 3A k 1131114 H HP 1./1 1.CTH4
1

11111.1.

111111111111 ROLOO... 4 5 T.A1

re

4 mis.

CS-1,11/1

no

II, A

H 114 34KOH

RHAAA

,c-r

reno

[Nindei a scos
Bain o carte rea qi tri,seTclfoare Wiainte71
Mirea voevod
la aceasta domnia
lui a cercetat si a judecat dupd dreptate i dupd lege si a vdzut dornnia lui acea carte

onor'rat KHHr h 3A1 H npkA'LCTHJ

TtlAS Cro4 CT G1LA4H

noercanr rnat ems

Jea fi infelettoare astfel a stillut Balan sd-si pue capul].


3 Vezi textul actului la M. Costdchescu, Documente moldopenefti ittainte de ,,Stefan

cel Mare, p. 77.

4 Vezi scrisoarea de la Dragomir, DN, pl. VII.


5 Vezi mai sus nota 2.
6 Vezi actul Trii Rominesti din 7 mai 1623, la ARPR, XCV-25.
7 In actul Dril Rominc sti din 7 iulie 1586 (la ARPR, achizitii 155/1951).
Vezi actul citat In nota 6 de mai sus.
Vezi actul moldovenesc din 1636 (la ARPR, XCIV-85).

Asa de pildd in actul citat mai sus in nota 2 se spune: Tipix Ats poupoo
s AH3.II [cdci 1-am rupt domnia mea in divan], tot asa In aclul aat in not
9- de mai sus: H Hoo*Attai WT mro kIRI Rhf4 C H WOWAH c k rark,s. Hanoi
diresele Sha
s-au luat de la el i s-au rupt inaintea djastra].
" Vezi scrisoarea citata in nota 4 de mal sus.
10

raso

11

Ata

15 Vezi actul la ASSI, nr. 874.

C. 404

www.dacoromanica.ro

IiIPLOMATICA SLAVO-110311NA.

162

ICO

KCSTFJtiU1a3i,1 H HI1,4 CT4IK4 a rio .Srift1i

ICIJHrS

El

ECT 611W

HCXACEHIS H

[Cartea de CUMprtur ce a avut jupinita Stanca era stricat i rAzuitii unde eran 7 000
aspri, c'ci au pus 18 000 aspri].
rri,1 ctkr
_ 6 :1 AH,(3 AC , TE CST

HOCTAKIIMI

tIC

Ca acte false mai pot fi socotite in M'ara' de unele din cele ale cror

traducen i s-au publicat in capitolul Dmumente indoielnice din colectia Documente privind istoria Romlniei, de pi1d i actele din Tara Romineascti cu
datele: 8 ianuarie 1571, 8 octombrie 1592 si 8 ianuarie 1627, iar din Moldova
actele cu datele 11 februarie 1400 si 15 februarie 1410.
Astfel falsurile actelor 1-dril Rominesti spacificate mai sus cu datele de
8 ianuarie 1571 si 8 octombrie 1592 2 se davedesc prin: materialul grafic,
grafie i limb. Pentru actul cu data 8 ianuarie 1627 3 diruia i s-a atasat

o pecete autenticg a lui Alexandru Bias, sint de citat i referintele dasclului


de slovenie Lupu din a dona jumtate a veacului al XVIII-lea, care fcind
o traducere a actului fals serie, textual, urmtoarele: Acest izvod s-a serie
pe limba rumineasc de pe hrisovul cel slovenesc de Luppu dasc'l slovenesc
dar cu mult nevoint i cu mare stradanie pn am izbrdnit acest izvod
cum s-au putut cAci acel ce 1-au scris intai, chip de sloveneaste nu a stiut
nimio mestesugul sloveniei .
Actul moldovenesc cu data 11 februarie 1400 4 era socotit fals inc5.
In 1921 de Dimitrie Onciul, intrucit scrierea lui nu este cea de la inceputul
veacului al XV-lea 5. Dar 'in cazal acestui act grafia este mai putin convingatoare, fiindcd falsificatorul a cutat s imite intrucitva grafia actelor autentice
din 29 august si 4 iunie 1400. Exista mns alte clemente ce pledeaz pentru
fals i anume: intii abaterile de la formularul actelor autentice din veacuri/e

XIV si XV. Astfel, In dispnitie, tara M3Idovei exprimat prin textul:

ot;

3*1%1A4 mtauicol este numit: 114u ir n)a ta.o w raaaS u xkHuuiS;


In aceeasi formul apare dializa c privilegiul se acord ci icitrkat CKATOICOM
cowkpom KEdUilikIM 11 frkpimm; apoi lipseste inceputul coroboratiei. Pledeaz
pentru --fals si urmtoarele greseli de limbA: acuzativul singular npatcoo
11 A 11111

in loe de genetivul plural; perfectul compus in plural

w rimuS

wmircana in loe de singular, en [claro In loe de ca k liti i, auuKu iui in loe de


11111111, dativul singular 14.1.1111 In loe de uuun, genetivul plural ,a,-krn, In loe de
AATEH, HCHEM

i MMKAAKI.C40.0 In loe de HAIIIHE

natia acuzativ-nlui A-k,viaas in


apoi

rominismele: mac

1.

11101%,:ktIKACKOH,

termi-

i KEAH emit In loe de KEA-knn caui. Sint


ro1ocx, iSu rSpF, rk k8m. si pwrin multe
ii

pentru actele de la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun. i un ultim argument este faptul c cele sase sate: Iacobesti, Ltcani, Minjesti, erbotesti,
urinesti i Teodoresti druite vamesului Dan, nu mai apar In actele auten-

tice ale veacurilor XV si XVI

cci am urm'rit aceste sate inclusiv in


actele lui
Actul moldovenesc cu data de 15 februarie 1410, prin care se druieste
mnstirii MAdovita multa Suhardul Mare si Mic, este fals pentru urmI Vezi actul la ARPR, CXXXII-74.
2 Vezi actul, loc. cit., CXXXII-94.
3 Vezi actul la AS, Cotroceni, XXXVII-7.
Vezi o fotografie a actului, la AS, Fotografii II-2.

6 Vezi D. Onciul, Istoria Rominilor, curs litografiat, Bucuresti, 1921, p. 307-308.

www.dacoromanica.ro

161

163

AC.TELE FALSE

toarele motive: a) in dispozitie apare expresia limuS HOILOrk3 VMS motuvr


ce este un element specific actelor autentice din veacul al XVI-lea; b) rominismele muipiarkui , FIH40, ;Ktiontrhy i f1iMTHIi11111 grit multe pentru
primul deceniu al veacului al XV-lea c) in veacurae XV si XVI, desi se
acord mai multe acte aceleasi mnstiri numai Stefan ce! Mare
sase acteInsd In nici unul din actele respective nu slut intriti muntii respectivi.
Socotesc de asemenea false atit scrisoarea extern atribuit lui

fiul lui Alexandru cel Bun, scrisoare acordatti unor mercenari rusi din
Lituania eft si cartea lui Platon staroste al tinutului Covurlui, datat prin:
17 mai 1496 2 documente asupra crora pregnesc un studiu amnuntit.

Printre actele autentice falsificate partial sint de enumerat de pildti


din Tara Romineasc pe ling6 cele despre care am scris in Diplomatica
si actele cu urmtoarele date: 19 iulie 1517, 18 martie 1533,
slavo-rominii 3
ianuarie 1609 si 2 iunie 1616, iar din Moldova actele cu datele: 29 februarie
1579, 28 iulie 1612, 17 octombrie 1616, 13 martie 1621, 28 noiembrie 1636,
28 august 1639, 2 iunie 1648 si 5 august <1603).
si 7 AUK s-au scris posteAstfel in actul din 19 iulie 1517 4 roomy ,
rior peste un text initial splat, din care autentfc este numaTsilaba ro'; la fel
s-a splat cnic i s-a scris posterior roo Kowoom. In actul cu data 18 martie 1533 5 partea sting6 din litera cifr m din data de an 7041 s-a ras si a
devenit astfel asa c data de an nu este gresit 6, ci falsificat. In actul
din ianuarie 1609 7 s-au ras niste cuvinte initiale i s-au adugat posterior
[dar si ca vecini]. Iar in actul din 2 iunie 1616 8 lingd cifra
rit
facindu-se astfel A-1; la fel s-au
s-au adugat posterior un al doilea
adugat i cifrele
Intr-un act moldovenesc din 29 februarie 1579 9
initial, s-a
aadar jupan Cligorie, destinacorectat posterior in Tot, legat de KICAW11-1
tarul actului, a falsificat zapisul in paguba socrului ski Gligorcea, cruia
imprumutase o sum de bani si pentru care Gligorcea zlogise 2 flci de
vie. In zapisul din 28 iulie 161210 destinatarul Carp diac a prefacut pe a
final din EAU legat de tIACT aa WTHIIS In II, deci a fcut pluralul
[niste].
f,%,111-1

1 Publicatd de dbud ori, intti de I. Bogdan in Citeva observatiuni asupra gndatoririlor militare ale cnejilor i boierilor moldoveni In secolul XIV si XV, in Anal.
Acad. Homo), Mem. Sect. Ist., seria II, tom. XXIX (1906-1907), p. 627-628 apoi de
Th. Holban in Acte politice slavone din epoca luptelor pentru tronul Moldovei dupd
Alexandru cel Bun, In Revista istorica*, XX (iulie-sept. 1934), p. 260, care nu stie de

fiintarea editiei lui I. Bogdan. Insd editia lui I. Bogdan este mai bund ca cea a lui

Th. Holban; aceastd apreciere rezult in urma colationdrii ce am fdcut Cu facsimilul dat
de 1. Bogdan, in Album paleo grafic moldovenesc, plana 34, cdci originalul aflat in
Archiwum Gldwne din Varsovia, a fost distrus in timpul ultimului rdzboi.
2
riginalul la AS, A. N. MMDCL1X - 1 .

3 D. P. Bogdan, DSR, p. 7-10.


Vezi actul la AS.
5 Vezi actul la ARPR, LXX-38.

Cum se serie in Documente privind istoria Rominiei, B, XVI, vol. II, p. 129.

7 Vezi actul la ARPR, XLI-14.


Ibidem, LXXII-20.

9 Vezi actul la ARPR, Filiala Iai, fondul Spiridoniei.

" Vezi actul la ARPR, CCXL1I-1.


11*

www.dacoromanica.ro

164

DIPLOMATICA. sLAvo-nomlNA.

16!

Intr-un act domnesc din 17 octombrie 1616 1 s-a ras MAO din nomnotsr
Ja fel cuvintele rriss i Arid i s-a scris posterior: An, pi, KH i 8ri, tot aa
HAH s-a corectat In HAM, apoi In acelai act peste tot s-a corectat M40K4H1II
HOMAOKAITE in ripori,AuTe.

In actul din 13 martie 1621 2 B-au rAzuit MaKIIAA


peste care s-a
Inscris posterior: c.k HFroinviiTti [Cu Negriletii]. Acest fals partial a fost ana-

lizat in veacul al XVIII-lea dup cum se vede din urmtoarea not scris In
veacul respectiv deasupra textului rzuit: nrima tiacT au fost scris. In alt
act, din 13 martie 1621 3, s-a ras numele iniIia1 al destinatarului
arrirki s-a scris posterior illIOCTOA numele autentic al destinatarului fiind Ins

prezent In nota de pe verso, cord emporan actului. In actul lui Vasile


Lupu din 28 noiembrie 163,4 destinatarul Neniul vornic de gloat a ras

cuvintele 3A.IT MITY ce urmau dup 81.8 i a adugat THAlcT. In actul


aceluiai domn din 28 August 1639 5 destinatarul Stefan, fratele mitropolitului Varlaam a ras cuvintele H Ci cralt de dup WHK.MH i a addugat
posterior: H tAIT TSARSAHH. lar In actul din 5 august <1603> data: K ATO spa

s-a adaugat posterior, la fel: IMC S MC K w."-ro son AlAl K71 din zapisul Saftei,
fata lui Bosancea din Blgeti 6

Vezi actul la AS, Bisericani, I-3.

Ibidem. Peceti, nr. 196.


3 Vezi actul la ARPR, Peceti, nr. 64.

4 Vezi actml la ARPR, Filiala Iai, fondul Spiridoniei.


5 Lt.c. cit.

Vezi copia actului la II.

www.dacoromanica.ro

f'

it41t;,,4r7.1i

*I 4

tA:0,,itry

e,,,,,,0044 4
-.

kr

,,4410

tri t

ew.a..1,t

11,ssittt},:t

s7tt't e

i ,a, .

.(i.;

-o.

s.

k'
,

'

:4

3,r
4.;

Iftettrt ,Alui

"'&."If13,-,"'Z
,t ,

444

44-5

,r

4..,.
.

(.

or,

',

-;,

1st Atr A4,44 ta,


e.etea ,e,,:evg.4.4.

.'
-

"

'

,1<y,

.. :41

,I 14

t3.7

+1.1 t.'*-1
twAr.

Fig. 1.

...afig

'

:i
.....4

itA,Y3':'

7.

v._ y.

r4

'r/rI'm
,

rtcr

too-

/.

44".

i4ov;

M_

t'

'

411

N.

,--kttpy. .

it At!

.,,, i .i, ; ti , ,,,:..,,i -,,t-,,


_
ectircWj,:,
te!1/1., Ity/ct1i- La.
.'-

:,,,,e,!..,-,:.

att. midi r

11,

"

-,

7,4.'1.4

ulc

att...:',..1.11t7,17;;;-gi'4::.

**tut roet r;;:re

ot

..: ,,' ;1
el fill. .4 5,,,,,,, ,.., f ,i ,,,...i.i.,y -:

', j.,,

n-- .. A eq. 2-,,-, Ji:

tee /A.

A4

:AV ...,t44;.,AP:,_0 47,,?1,',4,..JA ..(tff;fillfitti N.4 :2.1.fit A ! fil 4 et IT') rtfrajt.t

ptttg .
W-9)o

' 4;

tnal

ds.tm

;/.1.

114(2;

t,,,,y ,:.!t.'t

Ptzt

`'

4 WU .fi,els .1

.rk;:

' '
.44.1f.s.01.4),

*..-

litortas . '4CAAItYlnt
',F.,.
(.1 46:;:1 ki at. tei!ilX:(f
,

r.11

11. -",...;;.,

rne,

lirisovul solemn al lui Vladislav I daL Vod4ei.

www.dacoromanica.ro

cry,

'''

..', s,,..,1

', -

"

......
%
iI
... am
,-. ....,, rt.?. ,,,, T 1,4.00:1. or t 481*-1,1r,...fu,V., ...,.
' `,. P ty, ,,,,..., .,,...,.,
it.'
(''''r ''''''.....:'...1.
....
..*.
,
,
'''..
..' ..iii11., A"....i........ '4,11.4.;.1.LV
.
. ... .. ... '','''' 4
6.,...........,...6,...a.
.4..../4,4e,C..4.
....,`...,...,in."'
...'4"1...''F.I.rir,-,
.....1,1 ,;..,.. t ,,,,,iA 4.1.e.,.,,,,,..0.1,,
.,.......,..;....
.64.2..
-1 ,..,..,
.0
clt
o .,.....e1,..,,Q,
....vi ,.. ei.V....p 4.6*, . !ern ...J.,. .1 f 11,4,11.1 rj.4.Ale .. 0.4,...1
,,,,,,....,
,..:.,7.....
.i.

... .._.1.......... t. i.,,,,, ...!..., , j.... t; t o ti./,,,, .,,,,2,,. . ....re.,ori .. 0, ..,,,,,,,,,,,....


7 _e..ii. ..t ,
....;.,..,.,....1..... ,,i4,..nift v.., P riAci,,,, 0,4 TO ....,., a vvvvv .., ..,.. ..,...,...
,.. 7: 7,,,...
.....,,,,,.......,....,".,..f..j
......,,r,...-4.,.....f..,..-..,
r
Lye...
., ,.,,..., it.:*._,_
,............
, ,...,,,t,:741,..,44
xir.A, , .4.1, vet, pr..* eh......
.A. , are 01
,e e

.., .....:.... is.', ^, t y"*"....


.... y 4. .......,
.....1. ..". K A
4 a o a 4 -r . ef 4. ,,,. 0. ,.. .. ......
, AA, .....,.....
i , 44 . . , .... .fr
a ..,pl, ,2 Vt. .,i, 1, 4,4,,,i ,,,,,, r H
...,-- ., ci, ,,,,,.......,3. 2 ,-, 4.,3,..s.;
.7,1..4 2
'

....

.... .4 IL Ili, :.

;,,....gl.ip.1,/,,.
4,04 ,, r#1
r0".,.Ni,.,
,,,,'...4., ... ''''.
t;
t.-,...".../e.,...'....
,.. ..41, T.
4,.5,,...,,
i
:1; ''. ........t.',
sa,....11.4. ds...4fierat.....b....s....,.....,
,.....,,, ...."....,...,,,,,,,...,
r..1.6.444..74..
....,,,...,,,
,,,,,,,e1.,..1,114
4
,,,,.....1.:::_t...
...
...,,,,..., 54.t..". ../ 4.,,...,..,,;,, ,... ....",
.2. er, '.., 01,..: .... Me ado +4. A, .0
.

-7.

.1:::74,:::::. ' 11
V
......,,11,-. f .4 1. ... ..... 7., .: it t... ,e...t..7.1.8,.....,..1
I I kt, ...4, ,.. .r.,r f ,...... ....veer4 .11:1...*.
- , .....,,,,
"At VPA. ..eilti......."*.
- , ...I....4r. ,A .. 8 %,..:,,,,* ro * r4 .,........,,,,,,,,
Fi,..A., i4V .4*.,.......3

. .'. .

...

''''''.13

'

-,.,,,,..- ,:,, ,,,,../......4 1,0, .,.. E.


....V...::":.:.,"_**:t '''',"'";":..4. ''''' f 1 ' ''''^,..e ..............., .:....
, ,,,,,
, .....e.. . trfta,'N'.'
", ' _
.1 f''''''' "'.,,,".x.,,.....,,....-..-,.,,.
..,,,, ____
'...."
, , ,., .... /...t.' .. ...,... ,,,..... s. A 4 AV s'r . ti ... a , 1. IL 3 ... s, a fa iv foo ,,,,,,.... V...144,i.

. -..--, .''
,

...,.... , .,, .,. , ,.,, it...4,4m r rif 0 A .> C ra 7, p..e Ir,111,110

......

.,...,,,,

......11 IN%

.5

.., 1.1 ..,:4.-,..78.40..-

t,

....

'r
,- '-

1,,

f,.?..,

'

.,

,1....i

'Qr.-- i ,"Iq
...e

'

'
V.

.2.q..4.2.,,,,,z..,.4,. motv.4.-........., 4.. .. :

' .-

' N. 'Ire...;4'

.0 WA ;), ,.., ta,,

.1.... 'I. .F.


,Z
ni 1.117,41:At
^

'4

. w.,...4 IA ,.... I',.


.., lo t.1.. ...,. .

'

: ;.

[
P'...

'7.
."1:',;, .. '''"i

4a,
I..

.
7"..;

,
1:3,i

^,
lirisovul solcrnn extern al lui Roman Musat din 5 ianuarie 1393 Cu pecetea
Fig. 2.
mare domnc.se i apte peceti boieresti pe benzile airora scrie numele proprietarilor
?.

pecetilor.

www.dacoromanica.ro

''

..kittrt? ik
'
.....4,_,/....1,y1:4 rn

-......

..:. :/.
_ 't*.i.i .1, .4' to pi Icrcrsir2

'

,,,,,,,,,Irt,p0..4t. m Ica .4. E

'f.,
,,,

,...

't

-,ant m,yri, . r ,s, 0 ,,,,i

24).
,,,,,

!WA C -

'

E ,AA A el

,,

6 ^i.. ' ' tt.

11
I C t I ,li

s.,',-;.:,,,,,,,--

)-/ ..---.
.,..'"-.0.%A.i IS'AY1871.A::411C-.

,,.,A6 ;Sell

',,'

-r 7 .7::'7P
I L f rr" 44A4.

;Ti-1-***

..

jeo ri..,4%:.

. icsrl,.r L'),;,, A A .16 ,,i


.0 livet4,461,,..144 CA42.. Ken e k a al
,

,,,,,, 0 o

I ,

AA 4 4 A r.

-I

36.A:-ri::16.:t,U,46:::::;47
14 6,,i 6, To 1110
t',. -. r -,'ki-et 1 t4c-votec -rt..) cr.0 ..,:-:.A.-,," AA, , , .,..., ._ , ,
4 , : rur..1,Ca.:*,,f.f(4(...1,1.,,,;?4.,r,,,,i,"
,
.-- . , ,
le....('

..

,....

11.A4.,...J4,40.r.,72;

',,Vt.Ittrtfiri
- 5.%;,.`

elf P, 1 (!:',A 7 4

,/

, 44-4- ..

's-,1

,"64. e 6 '4 "f2"--7 ri; f4f$r

:, 1 0..,4 ( ._---(44 t'AZ-4.J. ctlfin1/4:;64,1,,t4.

if*, 4,,,,,, 0 ti i g 7 4 t.,A h


..e.'%

1,.'.3 :itft

,.

fief/ rr: I 8 q 6 a4lirr.

.,

,. 1 ..1

.."1.: it; 4,11, n; 7. 90 ,,,i4co , fI-,G..,./,,

41.4.Ift 6 eiil te CAti .4 o tA, 0.9'1.1'64E


'.,' ,,,,
1,C ,,-/
rvia Asi..r.rri y a g 1 e.,I. r e pui4.0
'75
irgtiillf te,,, fa, ic i tit. cc 'i +t'rey et /...,, ( I.',4r-:
II Ara 41riti r,-.4.. ,..1 AN
,,, ki,
, d,,,,,,,p,I. f.),-,-ii:
ca 1.. ri, 41
4,,,,, t....1 E. E A ri
.

,,

t- .

( 4 lirtri.."

!....,

i, pk,.9.,,, r r
5 ''1 :,s;" . r

,,,o

tiii,,; AA

I , e 1. .i, ,
1'

+'

4 Ai: ft ilitckl' ill idi. a

--i AA,' H 1 i trf hi (I WA: ,

,,K,..
.
4,111.
r.!--41

,
',it- A t, .4 A. c in.pi .4 Ak 4e-I
0t mil Aiiii p 6 e 0 t--,
i'
- A- plt ,-, ..,.' f ii-,.
..1:,. - --.. ...,..
'--',.' --i' ,
I
witr6i,,,, c,,,,,,.,,4,4ett,,,, 14.
,. - f-,,Lv ic...irtcr.04 ea eCr,,;6,4
t44. ,
1,
.

.;

.,,.

-N

- ,.-

" 4 1,f,1

.,...----11.
Ati:iS

: 1,-;

v.-....?,--'. ,

It 10
blionia ,..4.1A
' ,' 11 -0 it,4i14
j' -4.c.- !id m
. . g , 0 Ejc , ri #-, AO- lk--Alb
., ...skil
.1

....

''''

,..

,!

.4

64*,IET,TA' .2

ke .3 11I. L.;

,..ise,,,; ,,..- ,,,,'" .' (., nit A Av.! 14'6 t E, wA*4 ....1,4,A.,

-..

i - I I ,''''.
j wi , , i...i aa 9f4, ieg
e 4. a r 1
ea t r a - a'.

rTs

'

a
_,,

., r' Au

,f

, ,,,i,,..1A,-4

it I r, 0 --f.,

.-..erl,A1
04,, e.-0

.,..

.-,-,-

.. -,,-.! el o

.
.

vi

v. i

90

' .7

sg.

19.-11%c 4

,
,...,

'2,4
45,,,,,

w .,.

.,,,, r, c--.N.

H ,r,Afrrisch4
ab
-

, A.A... :-,i rr,ft


All L'At4t7,-,,,,,,,,
ff,,t, ..

A
i-t:r/r4!71111k-i;.'
1,
,-.---.

04.14.41:1
_II nr, .:.4,,,,,,),7'

,...,,,e,,e4;P4',,,P.,,:7,.,.er.,",",(A-4":4L1:,.,4/ y.6, a.,..


.; (1?-4,''
,.
pt.' 7E r
("E
,
r ,. ,I.E,

it.

..._,;t_.,:a ,,Li>

f,.

7,-t :VII
A-t-itte+.111-vot,,,,h
,,

0,,,,,,...

.1._

, d , ds.1, . 6 4.*; z:P. '

Z., ,:,,,r444 fit* i s, A...4 CZ-1MM


tali:if',
,
4., ..... bl...rf:H, p. N., 11 A . ill g'....." ' 41111 i. Ili 11"1.,;;I flA '1'117 (4.! A k
.

_. w
47 --eNe,. ,
MI 044 E e eat ox; fij'E 0 pi2;44 ,,,,,,'I ..,

tri,,t el c so .., /644-..s.... 6:i tri 6 _.,,,, M61 o if c'.A.

A. Lei. s.

- -

l
,v .v

PI .114,#: AON.i cr,,,,;.?,(1:14

1 01 A ti
ii ..Ah
4(6.

rnfir41( dialffil tit, "64 (VA l r l ut 'If N-1

"

/
.'..5-.

,..-y-

: ''. ''

fr;;;Ilik-- ..,,,,,....:/:2_,_.-",-11-f.:.i.' ,..` .:. '

',Ir.-,

--.-

,-.

4e

.....,,,_:.,,...:,....._,-. . ; _-:_...eatA.,

Fig. 3.

Hrisovul solemn al mitropolitului losif Musat din 7 ianuarie 1407, ernis


In asociere cu Alexandru cel Bun.

www.dacoromanica.ro

..,:a,,,,_./...-,,,,........../...

\;.t;

..:.

,.

4.,,',....V.i, , ..

' ,.

. '..

sN

..

' ...,....0.-7,'

4...A.1

;,

.'.

(-2'. r;,. A fi.1; -ad 0 -.J.0) '

6:-.'4 *if b 1#.: (,. fi'

-..

4.,,,-i't,..1.1...1'4,::
..,'''',,,,1

in. h ii f' H." - rq A # I e. to t, 4,.-,:itil,..,' dry'. f7.!, 't :


Zi ' ' :' -",..,
1'1 .'.
4
rt c:tr,H4 f ..,
;4S0 f4 4 t k1 t yi IC' . ....**7 .1:_,.,..,..-;..,h01
ia

'...:`,A tiE.,!,:e....K,:rls,

'1.% ''''

. ..

i- -

1..
r..,r, :,. ,:...
..., . , '.$11-1
,fril....tre
.46 t....,,t,,'Hp, ',oil rti ,t.4 ri '

';',

.'.,r; At" 11..


''''''' t;',4,7'..,,.4.
'.. ' '11"
-

it

ei;20.01,10.4e L.', tial,,RA414

ti NO cs 441, i o

,,, ,.; ,14.1 I j.,

7 ' .0;"
-;....:'

'..

ff..; iy. i a

;,.,

-.,

rte-7`

,, , 1.

'-'

:-...

11,44g03; 4* t r''" 4.
...
1

,...4.,,..0

t,

,4 ,

-I

i,

'

orv

'

VI*
, '

'-

'

,4.

''

,,.

'. i

'

t,..

',,' * '.
01 'It) f#11,s,
S

..,

i
"..Z

-..

- .,

---.

;,...!---

..7,

ri rp 0., ,. - ,fr.i -...


'

'

A._::::,.1 '
..,...

'

''

--,s

,,,

--'

i'

..,

,.

4 rr, r?

1,

Zs

,;

-- 1

' -

\-

'

.r
, 2, -,-- --;,..,.------ -,,,ii
.

...'''..

41,, lt,A, i ...,4.!.Cr.:A 4 ;

.
'''`

'

SI .1t.foi t.,.... pa ",e; T'eiTI


.-_I
-

-,

''

)\,_ .. i4 e,k,

-.

'

I,

At etettO f ,.

'

,s I KT
,
. -

+Ai.

nt..' ',-..,;.)t. ,w,._

'

:t:94V...::::::::: i:t. ,..i

-ii.'n tt' A 4 A .1 ANe ' i re/A9 ,


-.,
.. ,.,-. .
, ,
'
-

!).
''' '
,+,,t.,..

......

'

11,1 o Ai/ !Cf. :t:.:5

....,, '-,

--

. A ',

....,

*.-

" ,- ' :

f4

'

.,..

ko 4 , - ti Ail r 1A6. t 0 ''

. r

::

..

..-.

' 4[11..4444
,
t.04 44f1, .., 1 :

4: ,4,

i-1,../' e4itik,41.

, ftt4t"' got. :i bil, Cr i-s4,,.1.1

'

- 4'
i: ,,,.i
,14,,,,,....-.2Ei?,4....,-----.....r.pr'.-7-A-:....,-.,:i,
.Y.7:11;,5;e. ,.".."'

k.f
'g.

ti
-.?

4
'
.,,,,,v.sr,.;.-

'.

-..'
07 I) 41 .,.1
;
.*!,,,e...,..

.i

-- i

Le

.4

44"F '

..

!.

" :*--ii

'

-34.,,,L,,

't '., ,

" '.

f'. ( '..1,e hi qtf.

fi...,.

r,

-,) ,

l' ''

t ik1':.rrt.:;:: t

"/.1(
.:,..:

f4
-

.1.,

(.1*

:r,

W.:-..t.,,-..:

+it o S4
,

,-.1

" ....,`

-0 -.t.

Wii , pi f ,,t I tivril.

Is' a it,. ..-- ..4,11n I i : '

1<*;,'.

...

,-)

te I( ,

'

-,,_

....,

,,i,.',.;-...4)..,;rigo. , -4:Yit.rpekS'os
'4'4.4\
.
,

)."1":0

..

1,,

As

,.....

6.z4

,',,;,+:?-ti'7-.4; .(,;6',u),--:

.4
.

-S

"Ai

ka

% 'h '

II

Fig. 4. ilrisov simplu de la_Mircea ce! 13atrin din octombrie <1409-141.

www.dacoromanica.ro

AL
-

:.

'-'

f,...L44

,s;

1:(
4 f`,:d /4074 14 t,t, I. d A

,,,

..,1,-2f - p v 4.7.0 1; 4..

4k

4,1 v.? r--4 4,4

01/4', 4) r-1

i-

t,..

ii Weft 71.4% i. ti r."":7


-* ,
'C'-'--1
,,,..) '""

- 41:e...' 4P..

...,,,...44n .

a V 0 W ',, !P.',

OA Aitt".4*? r j 4I F ?,d: -31 WV Pfl&,..-:4pLL4,,.

l' p il 4 sf,,,,,g .,9, V voi


3 e .11 P ; A is, 0 Y ' 7:

'W.-6'

,-44 t.e,,,,,,,

o rin 1/4,,

C., , ,

e: ..s1

,i,-

4 i 2 2,P b ik IYL VS * )_.., cfb, 1.4 Al a, ri . t


.

''

4"

:k, A-A, ; 0--7,' '/ ''''' W z7.=-: ''...'

1,4.,

,..

'"...

.r.c,`

4:^1,,,ft

vv ou Vit I.

,: ow pr,t ,701, 04 EA
,

....

,i

4,-.. F4. 1 4Z, t4 A / V tt..0, ifr kg 4.4 i, Z..4A -31 7 ,.,-,.., o

'

0'14 ,,

fr

..'111, :57

,,,,,, , t

4.-, -..:,,,

VI
1........-

,,,,f

..

i,,

g .a V ,S e--4

#4tr, ?

--

44,

f, F-7)4. IW-1#7
--'

;11,1,7.17.7

, wt., ,ii,......, m v

Pi 1- ifr 4 v

:,^1.
.. r.

'.....,

-.`..1,,,,

0-2,a, v j

..

,1424...,
'

44,,,

.,, ....

0- 1., 1 y 40 . to

,,/

da.,

14 t/4' im V:Y ..,,,,

4 V 41./.11,4

,,,,.
..-,,,., --,,,,
,,

0...*/,71 7

,I

,;ev

"ty,.....'

r, .

,--y,

p -4-

Fig. 5. Scrisoare extern inchisd de la Radu Prasnaglava. <circa 1424-1427>. Pata din dreptul rindului cinci este o buatic6
a unuia din cele cloud capete ale bentitei de hirtie, capete care trecind prin pdturirea scrisorii se prindeau apoi sub ceara pecetii.

www.dacoromanica.ro

if it

Ope:riiA rA

Ke,;,,,., ,ite.aterq,n.2*%iti
Aer;,. 1,,

,*6/Ait, ttfly:4

Pei

ts

'."4.

i464

k..,,-Tt.q.?1.RAdot,,!,

A.

Asit:4

cflok,A...eqlrre stte

O:tlit. Vo-i:Ain;4rofir!

sh,,,/,toor. ps,ontirkis.,n it

ct.. a

A .Amr,x

rsfrA tf C not A.c a,. ti 01,


Pri*PA' 88....low,,,,...,,cosk
OP e of '"klinch
LkwOMOCof A/47.001'06A "i; l'!Oil AA 7"-^".1
..t_ .k.r..,
',A _i_ ..,
s

.' i

41 o 14:".; 9.

y,

ti+,& t nt .4, ....

,
-'a3 vitA o ,;.s. IV 0.O
,

....

etV4 Tir II. C

9. Cis,t OS4
,,-7,--N.

71-4t, 4 'f,111,4. ti LA ,

r's

"'

Artnief4iffia;60115,...d--';',0.
flrat. tk AA Ant LuL At. lc.
-- o.nt;
nA
tet.4,....4
0.s.21.:. 0.,
e. m4.4 A or NA 3 t.c . ..-. ..
h

-, ^ ti.S.hf".

..Trio,11,4 Kg K,4f-.47.4)1/2946.11i0 ' 'WA ely fin F

4-

.-

'It *-7--Z-7?e,fi Zi.; Itii. -41014*Vilt .* r nei q e


ot'itiroAA ',.
- ., n'iV-,;
..ipv.o."
" ;siit.1-0,1441Ailey4mit'ivri.-., ... ."'"A"';,,lk: 'I"
, i
r.;4::t- ' '
'

Y^

'

. -.

';,..

= PAN

Fig. 6.

,.k 3>A ri Tv-.raok. 6;:c Lit .

*1,:,.

r;

sA

044 ....A

L'm.

Diata lui Petriman din Tara RomineascA, seris5. la 17 iulie 1425.

www.dacoromanica.ro

;5,-

tiiiii:4

... ,, ... ......


4..II*,4
,..-, 4....,
, ..,,,

. ,
i q . ,,
e",
,
-.
jr,.
1..C."'''... t6..14/4041,4itg4(1.,117I
h
( 4,4.10.:V,...,,.j'J'fa,,,
c...rgpf,if
1

J.

i(--).

:evr-lne rr14......1_ i,-) r us d (,,


.,....--m. t - f -......-,-.,

.,

'

'

k,-.lw.,.4.. ,,,V.,vm 4 ,,,,,4- .... ..

5.

i..,?-1,--4"6

.$

,3,,

itt414
4444: --,i.t,4.444-\.'",j
.

'

4.1.1,-L

ae '
46,4

i' le) :A. 4. m il t4,4*--..rvs

7 e - .0

,
.

'

,,
'*:

r'

'

2...

44 -."".,6 4 r.et ii
.

; f k --7,

......
.

,''

0 .,

I(

,. .

1
1.riet1 --7.-,--..,
,-, r c A...4 ....iv, 0 ..,... 6- 14 1 L-4-1 li." 4-1 e,-"4 re.k- i"....."- 44 Pi ....... fell "ri, _--,,i,-.
.....-.,q)*1- t 0 iii
,11'r4, 4 1'''ve .1,., 41 t4
re) 0 jr,A14 -----'7,1.d e4 ti 0 (5- 4- r , : oir.-1 :4 .6. Alt4-1
i tits, ei ,
,.

' ....,-,- 2 r
i

...-,r. d -:-.... r.

-.., ri-, 1.0

p o ..1.4

' .....

.-.... -...k'

S.

o A'.../.1 t re 4

'1.

4.)

,-1

f.

,;;
,

),

L2 ,,,i,..,,,, ,,,,,,.....: is ,,,..,s 1,,,,..3 1 r,e 7 -_,4..i

,1 i f : i ,. ef 4
.)

eC

(,--7-

i4 r At-A

t i .5
!

igt-r

'

V ts'T

F.;

Fig. 7.

"

"7.

Misiva externa a lui *team II cu pecetea timbratd, din 1435 mai 26.

www.dacoromanica.ro

ri-7..y.;,...:,:...1-

r- -, f, I 4- fii4:"4)""71
4
g
.. ,
....; ,,....-.

,?"'"7,
..,

''
. ...--

-,.

.
"jeAAAdig,e, it, fi.
_

I/ o

ir

'''

I, fv
I.,

r--,

3 '0-if1ere,:',-11/.1,frs'Aii,,,,,,

f
.
6.,,,,s le,sik- 14: -- 'pi ..ra.... 1 Ni.:
..

'4'.frl
0 - -,
- )t..)
..--,
--g(

e.:`'"".147"le
,.

),

-. 1.,:,

'e

'

."'

4,.',Str bcig

tn

;1

--6,t

fte,5,-riF..! A 4?.

"

,.

.,

67.74,saiLl"

.4

,?)-..-y>,
-

4".

fba

..

r 4e-1P. i!::" ep',7;4:

;,,,...W.1,

C AIL

.4,,

# " 4,k,"

s,:s.',1".:.;,,#.:4

t,

;;;., f

4 1,./

' "V.-.. '

sy ./.0.14, i '::76,1i
"'''........:

r? t

le.,

r!^1'3_

I/ r/

'b4
- .,1 " ii

,,,

'"

',

- si js rv

,,

t7 :

'

e,,.4x.

f4R.
11'

::.

..._.6...4.

.tP?ki

sy

..

i4

Fig. 8.

."-

1..4r.:..71---..-'4..: .:;".a.

ei.t.

1
r4/1

-Et..

e,.,

' '.',,ft IA'" 'A


p. fy,,,44,.,,t,,- a -

k .
.;/. ' ''''. .ibt,,,
.1, rlk;es
v. iaiS 4. -;?4,4/24.'ili). 6

1,;

:' ,

r. e i*..i?P If.
k .."''''I
- 15-,.

At,(-} w, ,

,,.....-...

4A"

,'"?.
es.
.. ,.:
''' ;,.., ...-.4, al f -r.-,, ...tr.e i /

AS. 4.e.prA

- .:1; .

'

: ' , - ti .- r.,,i,.......st.,-1-0, 4(.4,1,4'4'4


lirrs,
- -- i
V
'

'

,', ''

I' -vi V

r,->

-r'ri.7

..

-'

..

'

Hrisov simplu extern de la I1ia I cu pecetea aplicat din 29 aprilie 1437,

www.dacoromanica.ro

"

/t-r ti

41;

sAtt
rfr

ef

'b

fri

to Lti

1/17 Oti ,L1L,

; rt,1 ti.11.04;

rt

effil firirtitt,4n
Iws

U -1 r t

, t
ry-r-i riff ottrt

tt

Cei

rc...w13

i(

ilL14

rrro

'C1P

oCtf t1144.

rirtt-f tratir,

"tub-rt.-1A,,

kralki.r.,..4.0

.A.1,Alftgd

tridti

TOr'tt-

.r..-

t4
1,40o

44(

it..11 f 1,1.1,4it'
,;

ri,",0 e c4 4,,,,,,

A.k

Le,,1 /4-

tj

;,1

la ,,

,,,,

f. rrr 6

4.

Li, a

I.

r' ,/,0 (.,

.).

0'

,..,1 e 4.

. 0-rtt ti-4 ) k 0 )1'-i( 1 fl Ah

rt 4;0.1 Ertl,' ri /L1.14 r (Tr( A I,C,.

, 41 K 011

r 0 rrel 1.

'

?',/

1.k.

1 r 4 ri I ,,r,4.,

0 eie.
1..eacii,".
' t-t 1 OrToczoc.f-ffira crAf..7(.41,7HAIff-

c.

"1 ' H. r A ,/ri

/A 0 pa ti

A,Ai I

, 1? ,./

r.rt 0'friH AH ,

,
(14 Atf,..1;tisr.(1..c.A.4.4 -41-4 4e., Art Art 0- tr A. pli.11d 14344M) 1

CAI( 0-01,Aii,

f. (A ti C.,

a Cr),,

AtiAt

.*\ 1L C.

' r r ti

'J.

...'

,to wtfAti . Atift. 14300

C.

.A

,:ulirrg es Aft tk .t:.r,) 1(7c- MA HI,i rt


'

err OM, h. rr H t i r( 0

/'

'

,,,,,,,...

r I.:' C.041re

C.,.

ei A A.

, ,A
V

r(

'

1,

' )r CI 6 ri e- ,A, e (-4,1-f

rck.---r a i
N,

r-ri L... g, r rt

'

'

-'-'

,
,

t(

Cr'e rti

Fig. v.

rt

['it(

/",

Ci*

C*111. es :,ir

N0

criseare deschis5. externA Cu peceti aplicate de la Nan si*tefan, boierii lui


Vlad Dracul.

www.dacoromanica.ro

f
_Y

4.

. i . 4 ', , ,fI 11 ..A.1..t V ."


q
g

4'01

vs..1

rel

rft52

54

?0,7

r'
4,11C,"," "
., 1 -. .4 .. ,. r i..., ...., 4.9 .44 4 .y..;- MI.' ... I,-

.11VriY.O.

1-

",

`e":

...r.011Yef 41.'61

'

f 1 rj

42

ri-194-..-1---;

ass
1"'

-f

747

-f

.1.

w.

"I , ^ .1 ., *P./ nil vs..., # ,,,,,,,..q _


1

..

4
.1 t w.

7 .-7f1.-

A"

t
1.4.4,0..

rf

ff7.,

ri./.1..-yi

T9

e,
'

;1 i (M6

ol-pi

4,..','

af.

fb.

.If

,1

--fir311`

"

1.i6/149014

-,

"1".4 (1 1

ri'' e -

6 nit VI Ad-... ,N4 Os, ,

-7

f'`.***

ofve-virdr-n-1
.

,i;/."(,,,,,.1r1

1(7*

a,

04i:.

7. Iso

*''

n,

ii

-OW

1,14 -

els././ .2

' ' ' 'ilsa,-' 1


- f/11144"1'",-;- 4
'''''. ... , ri
4,
f
't
i
i
'Ilir
smAi,,....:,,,..,:6;449::i
4.41,4A,b,..A,,.,,Aiiivxcf;,ri,,,rriAti,
,..,.,::
%I
_
'i
kit ' .
.I,
71
Atsaksh/...'"j-nI. l'
.
Ad' .
4
it, AAA'.,,,.41,
- ......, jA't
ni"
."`.
41"
nNit
,iii'll4.A4-""mmi
1"
"
. t..-1,*..' rt 4 k t4
7
tit
f
..logry,
y
,
.4,7,
_.-,
i
.
ti" A hil
,,,,,..,3 Ian A'A AA. pg,, 4:4
, , 7.1 .-mfrv
ra
. ,
Iv 0. it 1 6::, 6 ,o Is ..,....
111A.,"MV 2J
PI,
,...4 tell rins3/4
,4r1..,...'
0 0 ,.; a S. 111 .4 -.)(.. hre-a A
, .:
, .
' ,,;,rae...)1.4
v
g
'A ert 4 'td .
h A-fivrie.. IA r,..4..., nIri.Arnts41,93.
r .
sc

"..
,sto
F ... ,0*

10

".-

es ;14,

'id pa4411ton

4/ (Irt

- w1 4
en',

..

..,

ow

.11

'
r a r,
-*.11..,,,16,#,Ar

...1 ()/

rf;

.i:l. -

..,:r,....,,,,..14,-,64-7,.....

..

.4

10. a) tins v solemn de intarire a zapisului damn Le de 10 octombrie 1448. b) Zapis moldovenesc cdmainte de 10 ociornbrie 1448,

www.dacoromanica.ro

L......
I
,,f,- ,i 1 ,.))- - ,61......i

1 -( t

I:-

.-

I/

,,,;,:e

....tk...4.1/.1,:la

1 it

' - fi .- ,

,,,:()

ix

it ,..c)11,5',17, gi,..t.1 A.I.,:t1*,7, ;,...:.4,,..1,'/........4,,f;',1: .fi.,'.

'1

ii

'

,,'

,..

r,,',,' :,Lrli

' ,IA1,-..o,,.;),-i.,1-:--

, eri . ', ; ,....


N .., ,:z. t-:
,Z, ._. . .
,,, , 1-7- ....
,
i -i 4.,......,...i --1,,r4 -7, -4......01"*".- ."^"t* 6 *c **, -6....1--.4,....i.,,,,,,i,....;. ,41,,..,..ic...-q.,- ,- ,-,7--..,
,

1 ji ;.

(I:A="1"'' I

.1"':'1,4

1-

, ' lrf - ' 1,

iq

:-....rfit.:C;...Ve , P,5,..." IP.,..Z. '-.'*,

.- f...2.

'

7:',,,

1e

Pi0,4.4.11.

r 41
-

f
1 :. 41, ,:...,, A ,,,,,,A.,... ,......
0 rs r A ...+1-...r.....s,f ,..,,,.., .
4..

i N. If ^:'
1i,,v.,,...em.ii. \ ,I,j.,Z, 2- 6.1;8 ..,..,....,.,..,'..t...
r,,,, 0 . ,

...

--i

o....t...f.c.,..... v 2 .: .4 i.

ltiA I tea it,,,,,

ri

.. ....,, CI 3/.

"3.

. ....

,..,

;11.i. v.. lit, iiit....:: <1.1.1.t. ...1., e a 7i::74'4.:. '''',........

..6.. 9, af .,..7.:.i.,..;...1,14...,41:,:tj,..
f - It.

, fr.

.:74

,r

-41i.";Air"..frt.""""

,'

r 7 -,

..:. ,

,..,.

.i
........-.2-..,,.t,.1...-.4.,...,'.....:::::::A.....:::

.3,1,

,..1

:i.`te....-

..10,14!,,,,,,... ..: ,,,,..

4.1,1:-......Z.,..4;1- i ...,.1.1a.'...
'ti -.
\r,,...4,,.,41,.2d..:::.,,,2-:;,....
11. '''
:-.1','''
i ...-.:4.1:......,,.,fit.....`f.,_,-......;4.<V,.ar_e.
-.

- 1 .,.."-i;' --

...'"

''

r-64

,...1111.1,.. 4.

,-,.. ci.:1;/,,,,',./f,, :,A.7.,c,....',...N., #,.. r. ............... . ;41./.1.--1-........e:44.t ...,,..4..L.-...L.......',0,,...,.....a.,.;4_,,,,i..........,,,"

:,,...;,(;), 4 :,1-.4 ,.....4........, ,,,,..i....41....,2,1- :1.4_, `*.rt .;,..,.:=

a4\......,., ,,,,,4,..1., .,....,-.-,..-4,4.... %,,,,:,....k

-,..,

k0 I\' ,4i
f,1

-E

,.. A..1,.....tri A.

, t:t,

,---' .k.1.4.st,,,,,,,,.....,f it .. -1, ;,,,...iA.1..,1,

* i'A .,

!" .."1:-.f "Li 74);.1-A4:*-414.-4

(----4,-':r.,--',
-

.. ;1Ji 1 ,-7...f,.

-1, T.'
' S , '1,^
i , ,"11"'
1:1 ,""
-44,,,, ,i,...f.t.o.,..-1,-1,,.,1..il.,.,i, Vt,,,
',. a ,iri, t ,,i,71,40 ?.. 4 i i.viel - ilis-Ws-1Li
-

7 ...1
''''l t`.
'''E`i' '"', S''''"'-'^i'..+,..6.

. &.". ,.E: - % ^,
it, r-i-l'i
,,
1
.....?, ....1% ..,::4 .1....,L.-t."1-,-..,;.,-,
.4,4,444. ,....w.
'
,
.4.rt,,,._..,......,..,...........--- ,;
,.

;is - .4,..6,.....

7,,

$ 27-',i-r., ;* %

'

nr

...16-,-. /L4

:.

(I!.,5 ;',..."-'5' 7 -

L.

...

A i.

A'

1'

(...- ,

N.,.

Fig. 11.

Hrisovul solemn extern al lui Bogdan II din 11 februarie 1450.

www.dacoromanica.ro

.19,77,,

1,...._

4'4

4 1.-/).

.11-

-,t) -

- ff

7 .1 4-..f_ii-

i_1- e? ; 3,-..7

--e.

7 i t f-nrs-4
1(

e-e 4), ei.

if

etc,4.

./.,

Fig. 12.

f, (--'d

r 'Ali

ri

Lf-

*letyLh

F.

'4;

-41

(1. 4 (".

t /17 ..r

icff fit-fIt
/

tf

.......

(Ct
eforrl, (="

fr '17f1--R.-

6 1ft?

tf-

Zapis al pirgarilor brasoveni <circa\t462-1463>.

www.dacoromanica.ro

'

lill,
,...

,.
i.:-..

e,,

- - --

.,12 f b.......10.1..c
' r)

"
,I..F ....1 ..........J.
' (1 ' ' : rr,,,,,,..
if I..,

04. .....,....:;1

Ii,

e:.

r"' -

.., .3L----f

---.

:......I.4. ,:',..r.:...,:::....
10
44:771ii .,". 4. 4..f.....1.,

1-',
11...,,,... ...11.
ii.:

'$1 llyi.,`. C ...., 1,47


4.Joe.:14.14044,44:241 ....4. Wei (44 ..ei,,,.%,
te;,... I) it:: I Aliellles:". ells. era 1. r10%."*.
.1:
S.,
'
ve.f ..,
.... ... ,- ...i...,............ri.. I
,,..,..,,,y,..., ,...z., 04; e.e.....T.: fruAl.,...,.r
le,.,4,..,e;!;tr ...
.,....,,,,4....r.
-4,',.
Cy...
..... ea.: :re ....... ..:
..:. i eMee,..., .1, ,..........p n
.V4 t .1. If it,
Sr .,.........1,4,...I. ,.. I
J.1,....1....i......i. ,...1.4;..7.1,..t.
......o
... iir 1N.i.,,. .m.f..... ,.faT1. Ir.: ....1,.. ,.. , ir.1.
.....1",..? f II I., ..1-_,....1 :. 1 :'
I/ ...i...,71 ...h. vIfIri.

r.,

-.,

,.. 0, al('

,,,,,.

,.

I j.

4 4f .3' ,, .. , 1 . ,......,.7 1., .: , e...;....., gtse . 000000 oft, ;....., .. reNr lit ,,:
..., .,, Ili
..7104', ; .; r -; f f : ..ip i
1, t, ,-,1 ..,I
"-(1, ...i.Tr"-ri6. ,4'....,,./i I;;;;,,ie....;;ff,./. ...)14..a....e
, ... . 1., ,...11,0-10,16
'
- 'We{
t1, ,,74...11:1,104,,eltie
2
rs wri.e.
7..,,...,.,..0...... et.* I. el..4..0 I, r41(.1,70., no
.
eovv...r
..
'.4 .....1,%,
7.
A,/ .. tr. 1 1.0 el 2442

-tf.o.v.,,,,0

II!". ,

ni."

lariejiloo.,..i...p.r.

Pe....0.,p,,' , AitIm....7.44771.11.1.
, ...7.
irrt.r..."1.....1 oi40,..,......t, ..,.....,...........(-.\''.
'fl....(11-,r.
'Av.+ ,..(1/1"o f.eni...4,,,,.............i....
... _51.. .. . ...
- 4, k ... ----,,,,,,
,, .., ir...k . , Ir.__ ,.... ----..
.1
.

,r,z,

-,

--..,..,
.

,f

,
.

VI.'
.....
,
,

-...

'. -,,-

"'--- c ''"0.

---...-.......-,...

--Tt
' n 'te, 1,4 Iv.
.....'.2 ,' ,',,. '.....'
...
...

.i, '
.1 '..
01 ..,,Y.....,,:i

,-

ad,' 140 r4144,44.6. Ovo ',.

.. ,
,;

.....

,,,b

A i le0, if. e '


"1,
- ......,".y,("L3 '1's.

' :::

ei .'

'

.1

,,i,

.,

-: ,

,,,,!-..

-s,

4..

.1

,1 1 4 0.4^ '.

1.4 444, .., .;44 1,10

)/
i., tt
et., 4"0.,,t- 1,1.'1,0114- ' al ..) ' .1 '," I rd.,. .
,

........P.1 1 in ,.`,1-; life.' ,!.. A ,. . ..2.\ 1 f......,.., ,$,;-A i.:-, pi' ... ,:,..7,- 44 ,._)1. i.: 4
e.,...1e.,,,,,e 0 t: Ile .re. ei

r,

...-71

(
1 . AI , 40. 91i i ted,
mar ;-`4A1.44.4-1.., ,_nr, , 1 ,....",- 4'er . jrftsl r14,04 ii" MO':
1.1t1.10.1.1., t., f .4 #,:,
f
..t.,,(;.:7,.... 1'17 ."' ' 1 ,1:.41 " ,u ' *eh- 7114,e,'. b rsa e r i ,(.1.' f, ./ .e
,
"
nrsiyir ,,
,f) ,,, 44. coo Cu.:401,90,
t, dre.,./- M.- o f f417r 1
)4"" ; ru-:
r Ali
I.
S741A...:. ,. i ... ,,):, II 11 .,-...,4.etlf 0.1Y., :,,,,,. ,,,,,,,,,,,,,i7., ,,,, ., 5, . 0,r . t ...
'.

. ;M
h
)

,,

C-

7-4

1,

..

*6 -1

..' ' -

1. ti
t (I I-1

.ell

`.

IA Al d rat)

VI

i ,1 ,4
j/Ti ,rf , i,',, o
'N
rrti 'II, Cil, J( ,,,
, i1

At/ eat t /Irit

lit, e

i
O.

..

i.c,\,,,

-.

;',:',', 0

'''=,

14 r'r,:':.'

'i.

:.. .

A.. ..

o ! -.,,... V1 I
e -41...r, ,-4.4, (Of ,fni'V I
1

,,
,, -1 ftr
44,,, :..,

r.

,:.t:-;.' ::

.4

r or rn 0 i r ,4 "tie. . ..,

!
,

,4 444

,,,

4-

:.:.;:.:,

a) Scrisoarea lui Stefan cel Mare &are brdileni din 15 martie <1481>.
Fig. 13.
b) Scrisoarea-raspuns a brailenilor catre Stefan cel Mare, scrisa pe pagina a doua a

hirtiei Cu scrisoarea lui Stefan cel Mare.

1.21

-.0. 404

www.dacoromanica.ro

.,.....) A+) =I

iv4ji..._

is... It: k. 0161 (6.-._. ,-,,

t-ry
I:.'.
t:

ogit.j
rre n Iii -.....
i
......

g,,,

SZAtis

I air KW t

'77--.C.4r...-Aalt

,..,......,.7-,

(.--_

""Ct Z,"

.s

a""-

..-

r/....
7.
eitv
r...
Ai X
1 II

'
.

If J....1,u e

'

Ad C'd k
- <Is-.

";'. (4I

,X...

fro rv o ,......y..!:7,14% si.1 n 41

Lirr,

,...._.

e"....,

E-

s,...e.7.-,,,...,,

I! ',- 6,1416 ' -"e,../. r evra e ttri. n 1I ,.).'

t.--7,-,.,..,,.1-7.:,--.._._ ......___

i
'

t..`.

..
:4
I

'

,
.

II,

--:

c--.

L
1

et

-I

,-

',. ' -

C'

. t,

< ff..frev ...


!

S
'-

/7

,.......,

.4- /-3A

'
I

%."' .

4-*

,-.,,..,. ..,,....1
..,,

li
r
.....

..,>,,,.-1

1
._.,....--

't.

'

....--_.....1

',
.,,,

'..

Is

..

1.,,

,z31Cit

4.

I
t
,a

14.

...,

.;.: '.',4 -

i 4S t.: '.

..q.k , 4..

.4-4a.

Hrisov simplu de la Radu ce! Mare din 15 aprilie 1498.

www.dacoromanica.ro

..

A..i TY.--i___ , --f:" 4:


,

--;- 1 1 r_'.

r...,,,,Ast...46,,,u C.prre ,e4 rt i .1f .1.? 211 I . " '''


.

,....

4.- 1 '14-r,;,.:,,, r; '';! .'""V"L............


.

"."

rv ,

t .--r3" ' 4--),...,,01,.......4its...,,,,


1...,........
s
--,f`-`3'"kl,,,,,,,1,. - (...
, I

".-

..),

g Or"
6-Y ii 6i 6 '

a, -., .- -t-- ) c3. c., ..,..,(1" ,A.i.t

1 el
f."7",
.1.,,,, .Te.) "6.,0%.
tr,,,,..,
, .t.).1 [fink.
e '........i,

. 4, W,

C.., 7 r K crysrser,.
'

t....

Er Y.,14 Cti /1'0111'1 .0 4 ra d111 ti


...-.
'
-' i- .,: _.,,' ..... ,
L-,',/tt 0704...itlb ..01COM ."-`.7'
--f

j ro, es, (o )

'''.. ....'

,
....."1r, r m ,

IS 11f

it.., ,,.,,c(1,1-'t tit el, re-r?p,,

c ...

.; a' ........,..

r, 6

-r(.. 7...' i ji/kOirry 1'174;e A

f t. 41

.,

,,, ,

ccatt. 2071.74..?Critrn.-i

,q........97:_.1i z....1,...,-;(11!ic,;.i ..

6-

'

r
ro hoc pro rryf ono

f .. en.. Oc.r,7444.1.11:ti0Ce.

,..'

i,.".., ea".

A,

1.6,

"41:(

f.t' 1
i"4f
Ift

...

.:

i , A ,...,e it,

1
2ir

d ''''

6.1%.

i ri j PO4. 4
.

s.-I "raft,

.,:il

6;

si

ifir,'e

1 '

1. i

ri."

my ilfafgli

iIg.iffil

,;(

,r t-itat

re rirgi441(7.- '',1*1::-).7 fri' gli

,...--

..".

-- "' '1,41 CA:. ill:

i,
..
A...4

ir

I:, A !of 1 otm, I

' 1fOr.41-14:0 ltr frIretbkh,, te 4


/r-"..,--*
r : .1,7 ,,,,,t, -_,v1-. et" in i efl,,94411 ir ery0,44 Li L f r0 fy rite4 or-po,
.. )
.:- y ,
i"?.
("io 44ele Izni,-.Y i.-i,f ...'clAleeff ' a eyi., "'j/1../ --'

4. ''../ir.-"i

...., i44'.:

AV

1,li

',if

1._il

. -

. ...."---&.; -1

r- 4..rr"

(47

ear _,....

=life 14.3

,i

,,,,irs,i

._.

,.

.
-

14./- fri -'


t ''

---. 44 d' 9/

c) ' ..
..1..f4t.. , ts, I tp9 r4 i
-

r--

"

,-ii- .41444.'
Fig. 15.

''' "'Iv, (7..f.#1ree.44A4

fr.a gl ior Po'

.--,---,

v., 164
.

..,_ r

6-0

ril .f Y
'

--, C7".

.4 cx, t ''' t' , ...r1 ../11'.^e, " ,


"c"

Ii

..,"-ii# n".....1":

'

i"

(7,1,..r? 6 Mg;
.

..-,- , , ..
if ...-- (le

,'

..1-t..--

i
1

-,

1.

r`i;
i s.

.i-"41

...--.elfb t,.s. Ac"

i/

Scrisoare de la Moise vod cu pecete timbrata i subscriere neautografa in grafie obisnuit?,


din 18 august <1530>.

www.dacoromanica.ro

4_

4r-t.

,1 ,....., ..,, 5- s,

2.....,

..,..k...k,
.

...

.I

-r 7. .,

..2,

,,

,.

v-4.) .1. fr.


4 ..,,,,t..s.4.....

4.

ec,{
rr.,..s, f 47,4 ,I14... !
, ) (...)

,-.4,,... ,,,,A,,,,:-..r..

..

t.

,. ts

4\

:'

,,. : i

,4111.t tira, r3
t "-In f. 4,..,,,,

, , Ao i 4,4.,.

: ...
i
a
'"
'
:'
4INY"....11,,,/ i p11 .
14.. Ale': .1.4
:17474 str,1 . 1 1/, 1/1-1 ....., ::1
,:;. A.1 ,fr'd
''
i
. f.

,...

...,

'/

1.,.0.-nrre-,...ini$4,..,4urii..,
ki i V

,,,,'rloic,,,,-

+: I

, -A
,

1:.: r.-- .1

io

r re fi ed .0 d .0 ....J1 1 O rt'1,
i

e
......"-,

t'

/
1.

i..41yiv.ii,14 ',-mi,e7t

-,,,

'

1 -r

'es.

, i in,

'
,.....fs c ro tr .. ft.V14 ,,., in fi.,,,,,,,j.

1 r-

7 ..

', 'y

........:,, I ,. t I ,

).

vi,. ,, ,..., Vi: rail i i re .......i ,,...... Al ri,\,

1....,
,

....

.;.',

fi"

I ,/,/

i.

ryri ,, u ..,.

,...,

.,-.....,

.)

.e,,.....,,,.*...1
.

114 .-',7/

.,

iiNr)

(01071

.4,.,..,,

c-

,.

"" t l'

..

- ,.,,t4:

14:11-1i

..1.4.4iffrr. ni , ff' 1'

,...,..-

1J

ts.,.....

"

- ',1

.!'
.,,
. t -3....-.',4\
.,:i.0,: .1 .
44rta11i
,,f,,w
..i..
i_1
v
Al,'
ei*
"n.o , ,,0 ' l
.t,

-,-!

e"-

/I I-si., zrtryt rrr .

i.<, . I,,irri rtr.4 A .prri .4.......1


)

,,,

..

si
.

11.
If. v cl...1
---v.

It.

,,

'

Ati Trr, 1 0,,

1
,

...

4 ..--

,.

, - _--./
-"'" e
e1,10,:..1reyfiltrt-!:t-

1'

irrrevt,11.....i007,1,1.41Fo ,,

I,

.-...., locei,s_Ao

..1. t'u-77,1 .',04,11

'

..

,,,p, tie 1 PO

' i11
chi:11" N.: .:,......an,o AN -,'
1 -1- .. . --, ef<4..fa. .... ti07,,r1"11
'HA'.
'
,9 rtrt !,
,

- *:. . )1

I.,11.

24.7

''.

"

r,

:'

.,..

C,

....

..,t,,,

l..., .

,..
. La,

......
ev

4,,,E

:,
: , t.

>.

,-1 s11.

,
,

Fig. 16.

Hrisov simplu moldovenesc din 6 februarie 1581, cu subscrierea


autografl a logoifitului Stroici.

www.dacoromanica.ro

,. 1

a'-e-.
tat

'

-....

c,.;.,...

..

,.....A.f.....4;
in, ,* r". 4,,,,,,,*
n ..I.e. CMF...4
444.i en 4.. , ,u,riA;.110.4...,:,....:
ktik
,......,...
fp1104114 MU /1.41...
,
1,e. A"ins , v, .,...4 n..,....
L
Sq.km.
..14.
al
i.e'. A ..:,* .18P.
M in. 4 1,.....4.1s v..11,, 04.11.1.. ,,..k! .Ir r, :, e.,1,; ,.. 4,,;
6. ...
A IT
i:. Aern4 as 'to. 004". ..4.f ,- L.J. ro 4 ii...,.i C.,..,,44-.v,..i.
. .
s4,..4.e01.t.0.11.4 47
,.... .i, ;; 14.....;11.
.,
.i----,
,.'4i'
.....-., ,,
II.MI
...4
....
le
i
I.
.
:...
I
---_-v wt... .741.
.5 i .11, up , ...........
4
1.
:r
..4.1.4,r,
II. V .0. 0
A81," . ,,...3,
., I .1:
1 ., ''' A.
%
i:,L'--1.. ia ...i.. , ,,..
ti .., 1,1,14 01111,... v4/1, Ada....
.
.. 41111tireM14(tr.m.11.,141M.
I ' ..;
.6 11.19,
74-1, . fg W.
jMw
,,,
W...
lt,
t,ir.
... An,
m
fim
.
<t)-L

litenti.....34 ...1,....4prin't*Winitr,rt
. . .

..

Ks

...?.

IIMINA.CIM.4...$ e.....41.! .. re

-y
,., .: :: '

'

11.1

W Mina, ef111.1kz.p.r.

MIL,601 A ir term
tl 11P

no....ar'il.le ..1,......1.19:<.,,ti

r411.&..4a1
-7:;irr. A".

"

t.. .4.
{Wm*

5;;;;

I I IN

t. !,,, 41, ; up,


"

WM5 '

ft....4ft
L6,6,
ncr.Hranirq,. . 4,011**,
V

1.
nab, tne,n

*5nn41fr4
fr:74

10Yrfif ti

:,,: -if .

4-

.4,4"

RA,

re

41,111/sil.;'

".
,

.4
,

I I r.

,,.'it'

rl.
etk461. vree

>.

fr

1.1,1 MAO;

iti.4n611,11,1At,
A

,E f4.11411:1171..

Arr.,'
' 0 Lfilit,
r..pn4I4t n'timA atAier,cm....
4,sirffr

NO. .11.4414

,A.:... . a, To.

.6616.11,.......1041,..,

notterw.

41.,..2;,4(1* ,MCMMUIP a

0.7

Aitt,

$4,,teats.-4?

..,ertAtee

di...

ot

3(.. L. 1 :1111?

r ft141,

WO( 1;,,i.t4,1,t,!, 412. *corn

'''70,1%.

AA T

df A

Pt

1.

: litorZ4r,(nn
I 1,:r4 1..*Aft
,
,4.44

..

7M

A.

FA

.. r'do;i-

Itt TM AA

INPrin...1*

4,71-1

a./..414;Int
givon.,./AL6,1,64.

no,

to

A a OP evf3.410.

el

Z If 1,, 6110.;, C, 6 LL

I.

,n

fir r (4,..n. "...MA.. .7

0,8,1.eat

VII.OP06414.ate.

.,.

MI.,

fI

of

.1

10,011141.*VP...t.,,,...
a WM 6fA

nei

,4-no

L.

1.

Qir

crn,

ut

lr--/ --

.,

,..........A,

r,

'

'

LILI
,

kie,

1",
,

Fig. 17.

"

Hrisov solemn extern de la Constantin Ctrnul din 15 februarie 1655,


cu subscriere neautografd i autografd i Cu pecete atirnatd.

www.dacoromanica.ro

"

it
'

eir

C''.'t

..4,--

nt

'

A, .0

.' 1:

;,""

ri

!
;eel. ;N44,--5:4Tit*
t ,...t.(70.r.'n't - ii,frniA N 1. PICs, ktiAberA efiyin ,,.., 4 4.0 f 0,,pn,
I
/01 !if x
rA
a
.:,:Zer,.,C:$ ' , i
ti ,at&g.e ,...urr4 ((soft 441 ef, ?If
,,
00,tr,.1 tut ..F1
.0.
1
ry
-I
D 14,,4411
(4 ., '
'
An.0,1. 11,,4
-I,. cr.'lei.1, 4 A01.22,+,
c....froe , >1*,-s, - (tom... CizrerM.ND.4'
i
e.
.,
1
(:). ,
.,
.b
.
1,0 s
4,k1711.1"1" 1?"11" '' r, "1 Ir'' I:17,7,6 ni,"- ace . offsgA ,, - .1
LAI-to; 7.1
0
,
.
.
, .. ..,- 1
vs
'
...
14;* ,;(r. itpro7,,...)1 ., ts.6/1.41 (10fertA c.rry"; nn , nnen-4ies II 41 . ,,,
in a :At no 1qv,
09
.
4, i
,. ,7c
i , .1
'
J r.- :-." r 4 J
St a - .,
die,,r/g r ' " dli a t tr7 6
firt,11X. ,i rte.; Crirrni;mt.n , .,. r gr. $&41
,,,...-..1 1,1,too lit ,,,,if
Al a a -". , at , a
4.1 i ,
.
,. i
n trio Sal 1, N ender., 4 0'7 As o 4 t7,4 IV Al0 V 1. ,,:.' 4
":44,:" Omen,'" ;. ;tin
"
ti
,
41
41
.
alr
1
J
4".
,ri
,,-Num,m,
lim if op tilt n.espo,rtnif xi
TI Di4.m,n Iptl7COst
,
1
.- - , ,..., ,
.
,e'../10 .1
I'LII in e tqlrilft 4...fifN t 4 N /// / fa A Ph 4,, .
e?T ., :4 777f Po TAW v., IV,:fu,s, in. , L
.
., ..
i
,.., .... i
.._
, ft, .401 .....,'
HA Mil nirt00. tA,J1 - .1
In (4 Au* , an .4'm "7.,,,. ,11151.et o 4:4 of .1
...is.'
.0
11 , :....ier
..
1/
ev ..:,
,

>

41

::%,

...

Pt

...)

.., 71.1t,U

e 4 ft. pit: PI r. r( pixli t,r1jf.,777.0A it, CIA" L.Orrzi . r%,,c.fra.., ,,,,,, 41, 1, eilti, 1

it,. a'-

..fete 7.4"2-s-. to. ',a, :


1,,1

1111471 14 -,..,,, i

n "1.4,4 0 11 1'

'rriaft.. .1net," , ):; ,,,i4r

14.1.p. _,er.Iti. . CIrrrtof,'


4(CI. " err , ,,,11.1,1 eel.' .a. .

Ii e

i
c.,at...r.... t.I71.t
0 s 0. 4d7
tc. 4,3...,
.1h,
. 4..e PI
;`," 634 41..,i ...,,,,,-,41. 174.,

# 11 4 ?Matt. . ,
-'7 ,,
,, j r
..,"
i
S
..Jraing.(i4 in.- cmf ,..,;, lineS....,4
ens iti ii,, Wirt:,
C, e
J11
''''' Ilt!a" , "it.i..,114,141, in. f itIY4.0'. 0'; a 1 11;77 i 1 141, / e e ri Ai 4. fa acicti '''A
.-77Apo T .4 C41..
C

,,

r. (-4

b.

16 -

'

*
.,
-. u1.. .....-4I
4-1'0ei-47,,,,m/*Alm.
.7iirrts:As.nax 4c a,....gas.,
rtirca f. ,"
br.1,,,,n;rn is Just JWI:.... ii( e ;114111 144, OM% 1.17. itian' % 77;atriff.,1
,,i .-- ,-...., . ,12.r. ,a a r777.*..L, -, '""T_, -.., c cv. .....),
Al
1
Jli ansln dun,
n jf. I rain 777,4411 14 'nix, r_
0
,,,,,,--. :,41-rn; f h in Pi w"At. n-tt X,..Viln. ,i,' ,rni
.ae,d4N li441,4
o,.
i) .
.../
',IN
' ,,tii ,,'
;'1.,1
:,..44,7,
ylin.;
Cal
itt:NK4414
,;-,,,,trrtrt ,g... mit/14,"..i. ;
M;IIC ilins.via k :I ,..,.!)

,f....1

d.i i

,.,

ni ariv'ti rrninera'eAualsi . Cfrio,rni - n'seirr,477.

lliii'li'et it i

-er,74/n4-'

te'r,"

'

,4 ,-trry--4.4rret......, '..1'..0
,... ,...

'\ m'i
c,,N.fr 14

f/

v.

4 .'0 0

.1

'

tr7orrs, ,....

'..';''),,

,,,. i

..-/,:i e
.

AO.;
,-'

Fig. 18.

. .,

li",

1+

4.AN.
ri .1 e...

43,

: ,.e.1

'71' re::..i.ei:j.:...itet Ir+s)


t
:,,t ', ,
,...pt
-

"

?.1
.

-- ;",'

. .--'_r
se If ) l at as tro-. ,01.0 I, A 'if (0, ary. , ,.;, .
SI
.. .-

Serisoare externti ( e la mitropolitul moldovean Dosofteiu din 15


august 1679.

www.dacoromanica.ro

'

,,,

1''' J., .'',

.
'...7... .L. - , 7.
4,. ,,, ,' ......
t, ,,,,,, ,,..." . :,: l'i ,
l'I's.1 p."4/ l',t V. JOk,S. Ci'dotif,C P.0,t A. f.,...
.... II 'A. A i-,04.4.1...:.;,{.1, . 4,6,..t.
r. ..7
., ' ,....-- ...'
,' ./.'t.f `,
4
1Mba.
,
-"'
-:
-'. r . 2.1..,', ;.7,,r ',i1,,,,
, .s,
;"'-' v...4.
,. ,
.1, Irtta Ilectif: ',I /... , iinrg ginr. 0 'Cif..., li i.ratip,v rce.,....
''a
i
.., it 44)441.4' . tt.11:a tv,,,,ra rriX rr,44, Ng:1,p" ,..,, sot, li,4, gr........ . ..71-, Tin eg...,
4,
.4'47 *A
2-. ',... ',..:,
2
4
i...
jj
,,),
,,,,7

,,i,,..
,....:
'
?It., s 4, tit. Ei .
r iii,s11,. 34eilka, Mine H OT., '41.,,S,,,,,I. .,41,1k4444
7.....
' ".. ..!.., ;:t,,,,,,, ', ..,
.,
.-,..,")
' ',%...,,r1P.,
.i. ..... -,,,,,..
. 4,11.4. 1,14, ,i,
p.....1 1......, .4.00,...e.m. ft.4 tlee
,
.,,..
3.$1:11.
. ,11,17.1,,
t ,,,, ,
4
,
- . . ' I ,.,
,
,
^,
"
' ' .: '
.1
'
*4,...,1
'I, i 7.V.s..1 16.4:':' nixed', jj,:acif 4.014 c.o." .4,014,x W.e./4/, . -- :.,
1,
-

,...%

..,

"

.c.:.

I,'

.r,

,.. , - 4

'

,4.

7.
. - ...,
- .1 ,7-.,,
s
.,.. ' .,....
7 r.,a.... - .424.".10 H 4 i aV.: At. 15 . ltraiLap Clf .41,074.54 At . TIPIO6v.e.,
; 4.1a..) , - i ....
,...' .
, ',.,,
;-.
..1 .7." , P.
' ....,.., - .. ;

tilt.,

a .....
.., ...., .,,

;
ii.,t4 4 ,,cip,:o c
t

..,....,

, .....".

""W'

v.,,, 11(3.16a 4.1,4%77 0; ....f .. I.

,. ,

.. i 4. ;_'.
',.

.1.. . 4

qi,,,....a3e$7.,,,,t,sa 'i:rro A- a(.4, 7 t.t.4T_ ..::-!,


,, ' 4 ' 2 - , ,..r-,, - , , . 4. ,,

il1.04if P. ...Mt A . at,.

., r, .., ..

t.f,

'

.c., OA ;IA Key,* . Iliso., ,7f..,,,,,,,

. I

,0, .

,
'I

,
...

',..,

,
,

.,

....2.
o
ft.- ''''' ,_
' ,,_
'''. ''', ti, "'a ,,,no AA. ,* q i rim, h. f t' %AAA. 4, 90:611 J11:1yea...,n.
I rip..., 1.4.4.. Vfl-As
1' . ;
,....
4,," . .s.'",,,, . il:- ..',.... , :' ,.._
,., :-..
..
...., , , .,,, .,,..
.,..2
,-.7,'-',* n.,
,c11,,,,a g.....g.in . i mri 1 t .e,tt.3 a n .43; , 4, ..
i,..,..91. /J.": r 71,ilinnyalrt,..... ?.1...,,.. ,11.(7.4,1.4farn,".
,..,.,.., ..,
..
.,,,,
(,....,,....6.
..,.:q frglilprii. tt,i, i;t:16.4........1140. .1k4.... ear it":
't.:14.A.: .1,171t 7 eite- re n :al .a.7. WI....t.. NI, elf' 1.4.
3. .7 i
..
.
4
e
-.
-4

o . :'

' ,..., 7 7. VI 14i,, N ia I 1. hi',

'Ik:-:.
x.:-.-

-'; -

,.., ,

:S.....', l

,,

' ..i.

....

tra,

...,.

- ..,

"

47,1

,A A 0 ..0 711;41.1 rif.,... re.,: A/17 :.4 re NC 7,, 0 :IL RC Cf4C t4144)C1444/4,114.,.144,114-...4
4.4
..
..h ...-1..
.4.
.,-.` p
.4 0. ,-,
' _........06-..
,..... -... , .....,
,,
44.41.1. .1,:itte..aloar e'.,7a ,
a ro 1.y,tt it rn.....t ma .. ,g,,%.. 4:ran ,. '0144iNa NA El MA r, .,,, .,
ariletcwi, uari I.e. t,,,, s, !
,, '', ...
,
,
-7
....,,
4'..
- - ..r...4.",d,....v_-...
;
C
...,
...."-'
. - . ..,$
f 09,2,r, r......1c44,1."; 41 -'.{,i4.17.1,4., "tm.,-0, GI .11:1 re,,
f rh ., 0 atola e.:. ti',..1 1c.....i E rcc,to :', re rt.tt ..,i
''' .-,,../ - .0...; a' ij 4t,,.. , , - , ,.
i .
- ,* ;If, C7.11.
.,
, . , ., , C., .... - - _ -. ,r. jr
, -4 %
,:a.,',(.,,r tli. , n......1. .., ,ecr,,,,,,,k,.....ov,4
Am
as.liat
tra4,01
in en.VLt4 le.,,,: W.., fop. + 1r .G2. et..1 i
...,
* G.- ....., . 6 ,
...
- ....
ii:.4 ni,:af n eiftS I`4.4 { Jai nun . ...Ia. riri sosa.Z ;I;ar.. -Vs', ev.43,- C.1 rrt.F. _2. f.tr2o, ..rre44.*:is.t V..:. 114.tt .1 '
,.. ...
a,
Ir__,,, .4.
,..
,,,, c,
1.11.g. . t .4..

,4;... ' e

'.

,e% 4%1-, t....1-14 i ,,,,6a... f.,,y, -7...x

rft 7of. f tit_

e-

T.7

Pr 5... rue.-3 as tea. ....-A .4..,,,,st,,iti., W7 ;7,771 777,77174.7 ..2.77,7;f;,71''''

et

.,

C.,

....

711,7tilt
1.4
e 7.7.171# t

a.",

f,

w"
"
',IS, 114.7. 9. er.
r.,147.,i
t:,'.A4.:."-4 it,,,..7,r, ..., II; , Crf i r.;.;.?n lit;eit ..c, . rt. c3.4... iii.......il; 11,44 rntn,..t,g I 2-,i-,n mi.; f : ti de , b. .
U. 1541
.- ---'..` ' 1 4 4
- .
,..... -1.:S ...
.. ,
f *I,...'
.Z. . 1.
6 ..:.:.."...^.- c- + rf...4....n
. 1 c-a 6. 4 :4.
na4f., E.:1-..,,,
,_
g ,9.417,,
. J4. ,.. -rtMA It( .8
.r
,- 4.n
' wit:
' v.... 1
.7 ..........a.
,
..,
,,,,
err.
TS,,,,,44,-,,, ;Ls, , ,1',1,.
.
.,,z,.:, ,_,in.,,,e,s,,,.....4. qt... riPir, IT;-e. A Ili'a ICI,,,' ./71:64 1111,14(14.4; ,a).:..:',.;71 p;,4e., n...". ,,
.....

t ..

..,

$47, ....-..; -,,,g7:".r.........p - r If.; t; ...spry" e, Crf 1 1.14 .., fi...YitA lt,,-.. tr's Alias (11'r(4 i.... - ...7....Z.4.4.2

ib'

ria).t.f A ir- Z., ri.4;,,A,;.:' 7,.'"-,V.-is

I., 44tA. , ns:14,. .7.: ri.(3.,;', orli.,,..,


. -.*".
1if Cr.)
.. evii, 0,..1`, s...T.....:,
. ..,-... , _I A. , a, . 71". t..,11.4 .
.
a
,,,,...,:1:151tr.s.", 11-.i ,!-....,..g - 10.7tata. am".+4,..:1.4 ' .. t.lkna Tar ...ot nis, Nit, nA. ,.....,'`'' m."*.fri-cs-...' ..:7,.,
..
,...,r,
.;
7411,1,41..... t,if 41 lir TIVA,1,164
...00,.:q n:Crp.::, Mi. ,...., . nior.......,.,
. a,
...
.0;
n... A..- 0.- ,.... ,,..."
tA.,-1 , I 17.4 LigAA
Clan 04 f J- r.... n,....::,.
e-r .
...
7,,,,,,,S,s, .arii.r,,,,
T. na mrizep, f P. 45114 f ....
,

'

It

k4k:.-1;.......-.

e.--.,:. -t
Ire --

K:(..

' .-

.t.,

.. -,

-.

43.

E.

....-r.,;.;,,,,,,, e
,.:(..-...-......4

',.....;1' 71.4./ent 4:44 rr2.,-;;Arn

Of ...1

..

i '... f4v
, Po,r c

.,_

lyct'l

.",

af..*-.V.7:sa ,...

... 37.. ..

'

--

'

'

4-

..

-..,;'..i,i...C:t ra,,,,,,t'S,1,
--

6,,,,,,, ,.

.4

......

IT

t...74 --,1

...,..

..N.

rs c""' -'..).."' '''

...

. -:

,it
Fig. 19. - Hrisov simplu extern cu subscrierea autografd i pecetea inelard In tus
de la Antioh Cantemir din 29 iunie 1706.

www.dacoromanica.ro

.'

,.

-7,

,,,,A0,0,...36 t. 014
1-

.. - AnA14.t.41.... 1,01,e 14,


7::.e........ ...... ,.......

..

.....

, ..,, ... 6-.,. i*-4,44,..,4,,A

1_

.1if
"

7 ,-1. ... ..
.

.-.

r in,-,-,y.,...... el:00A!

Al a a Ao fi.r.4.
GI As..A.'^^e".

1:tai ..

'

''

a:A...ad

'I

. <-.A.- A f

- ,...", it Sr ...to /oh,. pd.,

--.....

:4

4 a .4 sAlosta.

asetas 4nhatoswa.
....

a, v 4

t V,as.,.....i........ .-.,:.r.*::. 4..,....


..'

:.-.-,

-d

et.. .44$ a"t" .....-,

.r.

44.441444,44.44.4 eV 4 0 44 etl i
44

,i2:1. t ... ::: VS 4 , tla ta

.......

....
...

z.,.....,........,.
(........4A...:4 ....../...t.
.,

it

,,

. .. ,,,,,C

IA

44.4144 It. 6E.ro AI w 4.

.. r P.
:

, i.r..1.....

14..ra, ;:t" n A."...

pl, ,r, ft,

::.:".74 4 R.. 0.44, 414 AAA* 4,

,.

...

..,-,
,

ost,

1,,

.:_,_

.4.A.- k
p4.---f')

'

II

?;;\ Ll
-

.,.--,...

---1-;

niL++ Y I

u,

'

..a.,!....

, kA

41

4.

.'-','"

1. -

.:,

i.,+

,r. '

.111

4..44

'

.........

..lar

,
i.t...riiirriii,,r.....rAA4......,,,,,,k4.......,
..,,,,Z,,,,,...s.',,,,,,
v ....
,l
.4,,,,,,,,,,,,,:cy,T. ..,41(0,11.4:7, i...rs., 41/4_,r.... 7,444 .4 44,4 /.....',,,,.:.:41.
,
...,.0 ..6, 0,1,..,...1
_
4.1,..
6,...
.
:

....c.--'

1 t..ft

..... "...,,;',4

. k .,..... 4,,...e.,tr.4-. ily k

4{-"'""^r ;147'1 ' i''""""1.,,4"1,44 r.f.


r..., .

sal ......,:t..,

,.

444

..,

...,

.-__,..;,. , ,,,,,,... ......444 4444 44 444.4447:44*416.1i

-_

-ir
ti ' I 1217,

4 - , 44644.4
';',".! !'' -"'1.4?..t!.rw,..,-;414,-.

$.4k.4, 44 4.44.446%:410Ko

ti

If

,,,,

.4,4,

..-

'

..,....4..'"".

t'

...

-i

. -'c'
"
.44.

I/
:"`"'

....4
,.....f ,A,...4.
4, ye, a 0 0. ....-.ev.A.z.....--,,... 44.4.,
ze,, At,..7.4,- .4". 4L.4.4.4.4 "4,44'
reA..4.4444 y.444to.:44. .......F.,,zzoi.:....T.....i.
As

6,

,Jf,......-.......

r,

A.....-"
a

,..--""" ''''',
"''''''''' '''''''''"-4
.

'

VAS.** AV, 'As.... ta..7.2. A oo

.. g , A, f ,, ,....
;

- s-

,
4,, N 7...N.
jr , (4

.44
`
....,,T,.71.4/...17.4.."4. 6. 4 ..." .....feer-7ely: f.-: ::;7'i:;.; A' 44":.:: ': ::::::;:'s
rt. ::::P4 '..'y'' ,-";:t7:::::C....:?:;*
.
.
a:
4......
,
p,.:444,44. , 4. ..y........"-c... ... wt... 1.1 41,81"...." . r . A..- .7.-y..--v is'
'

0N

,
-

,,,-.
..

,04.

.
:
i

,,

.1_,

..

'if

',,

,,,

'bf ".... `.1t,.

1.
.

1.1

..-.,

Fig. 20.

i
-

-1 .1 I 1-7)1

t-

$47, i."" '


A

..1,--zr.::..-A4..,414, ,-

7.'t'

:-:

. ..iiiiLst.;......,-tw.:

Scrisoare externa inchisa de la Mircea cel BatrIn adresata lui Valdislav Iagello, cu element
din influenta destinatarilor,

www.dacoromanica.ro

'

I ,

'

...

i Ad ., -, - ,. - . ,
y o,-,..id..4,
71.....-74::,........,,,,
,
.....4
a...., v..ttur,
:It r1,,:
.

. 4, , ......,

.1.,

,q,

,..

es. 4,1

.1.... .

..

*1
.

'

. ' ., pls. ..01.7 ,


pV2.,,,
4
i - . "- -t.
: :,.../...., :10411,...
'')...
41,?, 4. .177 ,00,11,43,'
... ,-,...!,.....

..,,,,,,,

..,

44.

'

...

%4n'tli.....
...-...

-...1:10.
' ,

'

,,,

...a...A

'---;,,,,,,vii
Pt..,..:"?'"19--1.,,at....
#

.11. P,(4.1."1.t. V.
...f....:.
Ii .,......,.... %.91.1,1 tn. e..zrt,z 0.,....7.314,it 1.6
-4 7........n,i.,4_7,4y.
.4
L.01.,
7.7n
4447.C...r
1...
nI7noltl.
(.4,
44
,
,
,
-,
stiy
,
.
.
4.7.177.77
c. .,,, ,A,..,,h,,....17,11.1,Y,1.1.4.1",
.
2.,.
, . .. . 0.M., "" i..or,13
V
; ...
01**
,0,...a
01.4
., 44
e...Lfst.':klii 3,1V.,,,nr..14.dt 46:14t1;
....-_,

..

,,..

0
...iro,
.t

" ;'...J.
14t..j.14,..,.41...',...f. ,
..........

,e--,q,-...

right .y,

11.'
,,,,4, A.,

- -

'

s.":

'

..... .:

AV, .114
.,-

Al. ',IRA..

...jaws..
.,..r.
or.

..,

%
'
10,,,,,,,,,f10...
'...:.
- <es., I Ir.,...):
e.5, or . .,.4, 1....:1 -..,1',-.,'..s._.J
'
,,..,..,,,,,..1
.... 4 44 77...
.
h
h
0
0
/./..
.1,10 0 al at. twat .4, .1.41.,. mu.," er... its,,...11 ..,, ,...i. ..Z.p /7,05? '...1, 22
,,,,.,....a..:____.
,,,,,r,,....,
.
J3
...IC ,,,,,,..,,,,. 1::e,,,,,,,,,.., .,.1.? __-_Elr,f,1,,,,Z,
'-' - i'
,- .4.
....1,
...to`
...
m 1
,,,..0.1Ty
.
Ir...vbi.btab.
-, d.,
,
,L
i.t, ?.c...,."..,...
t .e. .
,
....,
..
vt.,i.,
;..
in erf i ..
ir:;"...44:t7.7u....i-i
,..., I, *A ,,,, Irvt,,rt 41.444.4...44.ouyt
v.: 04.. .6.1,..
,-/.........
...4.0)4,rri,
,,,,,, 4 k.
i, n,
o....r: vo, -ves,
,.. ....ott ele nzi vc,...e...1;
-----,
...-....._..4....
ol':
,wo,r., Al.....,. ...r...7.,,,-1----A ,..., -:::.i.-1.;;
,.* ' ;:...5 i,, ...Al!' .

t.

..i

.1

z4

---

4.1

-:oti;To.yet.-010.--.
,....," ;IP44 4204
*rip 0,...... 4.;:er. 0,1.,,,,r,ra *a. , .0.0 ,,.,!:,tt.
-,,,z, -.4.3 t../.. 1,,,,..., 4,,,f,, -1, ..! .....I ."44. 1mVI'
,,,,. 7,..,.....vg,.. .,,, -,..a v...,N.a.r... 16. 1t.
11

! ',;.11,.

:*) 11

i, 41,
f7r3

'Pk

S -re

al..13.1Vb.

4.1,,,,

%wiry; ....o.7.14.41?
4...., ,,,,A.,,,,

....14,41/

,,

4.3f:

7,1
'1_,

non ...47 t .,.....poi.... 74,771714...... 414, 17...737.4 7,7


.......x..
i

Xf

41011,

qe,,,,,..,,
V 0 ...01

4161?
I

(0

711.,117.71.,

. ,,44. ,.., ".,:a4,1,,, ,,e,t,tik

j9(

.:04rf,,,,,v,
sVt Nita,

7i.
....
p,

4,4,1ekft, ......47,11.1,2",

.??...! 477'441.4.,

7.... ...4.

41

vn;n11...)!.,ff11.0p1

.......

6,11,0n..i.
L

c.14

"

i''

Su,' ...1,111,9..V.

141.41411.

7.7.r.r,...,....k..11

.1...,,,,,..
i

-!*;.

'

_-_.

II

AZ ;.,.....V.:,

v-,4 '

4.tx* .\744
.....

J4.44,

j,

1,
,i,,,?..$1,,}
ot r ..,, 0 ......... v .

......,

7.7 4...1. .411 1.-91,11.. .I.fif


:11Q.t.t.E., .4 4r., .3: 17,4,1,
t-.1t? .....,X. le V tn.,. rye!:

arot?,.

146 '47.3,,Ir...

:,....t"

Btu

14ti
. Vroffilir

3,

vim., Vw11.*41

?1

...OLT

.1.......,!"

.1... -

ir1ditl!' to Vilz 1,4.,,,,41 ,o.v1),,,ANAlii.,p4vrOtriTtlilkay


1.1,...
n,,, il V 01V F
....
1,44......xv
1#44,1
AilevAr.V. ;41,300,14s*
,

..;

a 1.

...,' faair ,i, iirt10.

....7,.

et.

V,

.72p!

v..-4),,.-.4
!
/10,.. '.... '4)".

Vi7.1.711.447/47.71,141.71_,_4,.,,t.:.

7.91.4pp, V17117177. 4.47,44 .4 1.....,F --4):.


;... -.4..... ..,Airt#4. rrp, I? 9,1114/10/L )1.1, .A...
tn.:

N,14111.Nt

1.

,:t

-ii

rok'
, 1

.2La

Ig - innosm

Nos

uJolxo re In! velA

alum

op o.!!JnIng E

pima

un) 8 dos a!Ntuoi 6C'T no *No

.rollsrpunsap

www.dacoromanica.ro

71,,,

If. 4/

,1717.1.

1%.76,,s6.444.4".....

.14

4(i

0.1.7.4,4X..11,re.if

,,
p.c..... At rMV,,
,

"'""(044.;44.

i .611,411.

,4.4

'4

.4..

.'
,24.1.1.4.. r.p,,. ..
,-'

- .

Aml. ..,1

,A,
Z

?4,/,1%,...,-;,,,T.4,

eq. eVr.

k,

'

I" -.4.".ticflui,,,,13.

:tir 1,1111,

7,""?..

.1

if

'

Pf

-10

-' i..-. 'k

..7.1,11.

;:risst

Ns1-41.6.

4.

A,4001104t

661.4 L11664, Art ..16n4fr

r. .16. a

'1

,4,7;.:4;;;AiL

'^i ''
'41r

0,4,

'

,--1.11:-.7..41eXtartr

I, .,

j10,,,,,,:,.,,.... :;,,t.,-*M.,/

j'

'TV

''.3**,."...74%;;;r1':V;443341,41,(V,

r 66,(101 4;1

re.s......, 4.

mirg..(,,..4.t.tss 1.;1. 1st% ...4;,,,,

.0

' ,,,, 0.

I....-

1.61,60.6. n60,66.

,;...70kWA...ro4,..0,..i.

"71144iii

4;6e.r4

wax,t420409 ,

Za",;(4.4

7.4"N7,.....,

,
.

'.

' , .,,ff

e7
4"

'
i , '''
....,. k ..j, t),,,14:),,,,k,:,,if.k(,,, ,,,i,f, '4.5-

j, -..-,,

itic A t

N'

s`".

,I,

'

6,

1,,.

I,

.....

. A.,

de-Z.P..; ..../e ..,.....s..".

I.
1

,'-,

.../0"4",

.eiov.'

,
,

.0,

,
:.-,---

' -'

--a,

l'" 4,---

cl."7:, '

:',...
114...?..7 -.; Iret,-.1

'T'' ';' ' -,'


4.4 - ', 5,:,
,x

,A. V,

leNt.

Te.:

, -, . ,,

,,,

; .

,..

'

.i. "
:

1,,

...

'

Z-.

jt,t?-.__ f t

iietliZ

c ': - t

E..,

..

4,,,,I1.41

.; ' :

:,.! k..;,4

:- ,
,,,,.
;,' k1 .i,,,,,,d,
-;:14.;:.40..:...A-iii
' r
Brisovul solmn al lui Mircea cel BEarin din 27 iunie 1S87.
,

'

.,
'

..,

_,

C:

.zstimicit,

Fig. 22.

7,

..,

,j.

..*"4:'

.. '

'''Lr- 9,,,...A

c.,, -..9:.?

-:eiri,..,

' ''' 4.704.47.!...


'''' ' ' `
... ' ,,,,.
ils

: 31
C .4 /I 7.161111(-4
...:{1, :cvri
'
':-.-: . ''.' 044'
;' 9,,,,,-: ' Iiv.-:$-7"
..1"...S......rei

,'
' ,,,,g,..0
19-' _...
,

- ...

www.dacoromanica.ro

..

..., k1

t.I

7,

'

rp,

,44.34. 41. C e

,...r.
... ,...;.
I. -j -74.; S'. ,....;,
,,,,,
_.,

,'"

tf,..- ....

'...

,,, ;I

/4 .

trig,.

.h.

' : i.-"rif..,....

t.,11,?.

''

'
t.,..(1(,::,,

Y ...
- .F.,-...t..
(se, 1,..,

I,

.,..

%.,

,.....

, 4 fi.

.. .t

1I s'., , , ,r
.,,

l
.;'fir,:' -. ,...t ,"'"
......., -......t ..... ,,..1
..'' iS4 i,Lr. FT'. -. 1( it!' Pt'.I.: -r r., -. t
,:474.4

1.-

'et: .rerr,

,...,

tf

,,

'7/ .t

- -,-

....17

I...,

'-',..

....... 6

l'

.......

....,

....

,,,_

."': At. ,t,....,..., cpM's 7 .

* .... e-..
TT ..: crt. .,(:....;?;.r.-4.7.1.1 f'...'1.:Itt

YZA ..,',.
(c,--11'

-........

I (0,1, ..,1 04.,ts . 0, t rr,t,

.......-

-.1.
.,,, ,.,....,....,,,,,,.

(,......

.........,.

. ,t1.11. ,..., fflt,..,011,1o,

4)1^ r 1 1 , ,.. /...


.,

'

,-. ,,,,, .'..


.

,....:.

-...L.......... -

!,,,,,,.1:14',13,4,1.4.

f....,, s*V7:4*. ,,,--. 7.

-S

f ,,, 0:7-7:-

#%-,7`

-*

...,,,,......4.,

-4...4w f.., ric


<fr

...,
'

.,

-,.... _...1- -.

.s
.4,-- .......-.14,..

it.; ,...1.,Lt

(:: ' .."I

Ii

.....Z...

..

7-,, ,,Q..

....

..... .....,

i?..i,:r.."-"7'"`., -7:'7 ...,W,.7,7 - ." '....' 171,51"


,,t
t

,,,,,,::;-

-.7.-.,

r, --,,.......T.,..741 ,..../1/4.-:_icl'47"...r.-,......tiff_L7/7..........."11.......'

S.
. .....r.,. .., .11.1,ri,,1("4*.,
roJ,... .. rIrryy
.1"" a "I-.
.fi..4eftltf...44
..
\

1.10,1

..r, ,ot.'

...4 ....... i.".,-,,,,,,,


,,,,,,,,,,,,,,
'".,4
.

,.....4.+

.....

....0-

..

,..

, 7- ....-...n ....,

,
,
r ,,.....
A, re.V.1,1.-.1./..

...

1-1 VI
Ir.
'
-

,..1. r, ,. .4

.. " q ''''"1"

LtZ,

,A4p.:./ ....,4 ,71,Alk,I;;JA,.,,, A s 8.7 r ,


....:.,41A.,.?.-,; t Z. CJ -191..1`'
''.". ,

1,

'

3.,..,';').." ..e..,.
",,.......

' R .2

4 rif#1'

-,T; t I

lt.r.

'

- '145' "..."1

.
,,,,,.. ern.

"

rr, r

;13
k. a III

SI,

.-...

(S,

471 /11

,e;to.11.7-41.

I aT ,4

-- --....
,,,,, ntAt/..if A..' ...
..., ,,..

'.

?"

.'t; -fur, 5 .'',, a e

.-_t.'
ltI.ill'',-'-7
7-'
.., h __.,.

'.1.

.:177.
..

"

: ....1
4 --i",' -'", *

.1,-

I1'

ftfc

;7>..4-

.7, ,

-,-,

r yt,.. ,
.r

,-

. .1,10

Lid

70,

k.
441liti

.A

sttf"...40.

r%,,,
W

4t

et iT;

'

,-

If

...

.....

-,iiz.:

t.

,..,
.50,,,.
..

v -,

- ",
.,,t, ..r.....:;;-1..
7

., -

.k.

v.'

,C, t rr,,,s, 1,:i0c, r ifA+4 1

.. A trtr ,,.. ,,, ,

-,,4 -.4

14..tf.r14,,......
.I.,,,,,...t. /..A.',.74 e, t .7.77. ,
.
1
e
......:.
q t..",Itite.t, ,, ...vrt...ifi I .f.1(
/pt.

444,1 ,

-Ifr.-4..:

,.

(1-1.11 &U.'s

.t1.....12,(5Inac.......i'nrOtowax,44441.

t 4, ,..-r
,

et.. kvrAlt.,

-, i".:,

-",m4., lie

-;

,ftrtrr ...,.

nr-1,,' ,r, ,-.4.1.; : r ., ,,,7,..".:

','
t, i
''''Cl+3(...,-.....-,,
',.
l
-....
-'
. L,'o

...

1jjjj.f'

Or:,

t.
k

Fig. 23.

t,
0

% n.,11:411' ,:..........46
,,,..
t -"
1 f.
t (,:c

frr.f

-7'

,',

-......L.,... ,

\ oftct

;*

-, \: ,,,,,,

r;.!:. 0(7. ,,,.1,e-.....

Art t 4Fit ,
11.14.'t.

,:7

..44. ....-........
....,17.1,....tri '' I.. ....
...4
'

..-.. -......

alf,...

4'.. 41

(1

r:,... 't

,.
..

r:

te,,,..:,;(:,,,,,',.v1

,a7

,,'-r.,,

-1,. r

LtrtfA
!:;;;P

:,,,,,,,, ...:4'.,

IF
.........

,-.,,,,,,,

....,...:.t.,,-..,,...,,,e4 ,;-,

P......-5- . i. i
.,, , 1 I' ,tri.13.T1.1 ??CiZt,,

36,X1-_,.:"Alizilicii0.-'4rf
_

Duplicat din veacul al XVI-lea dupil hrisovul solemn al lui Mircea cel
Bailin din 27 iunie 1387, Cu pecele timbrata.

www.dacoromanica.ro

.,

'IP

.1.

..

i,'

'..

,.

t
e

2'

,,,.. .,,, _

:
.'j.,...12.::......:........
tl
,

Inv

;I"

s.., vs

.strl isS.711. WYO.


44.1, tuyi
.../1.4.;":,
1. ,ch.s....... vi,..).
...40, ,..I..........i.:

gl,

...
siSsij.:
..,.,...,,,,,;,....,- la;,,i...y.....

..!..

Ad

,i ......4....,

tit. .......!1.2.,.,, -..,..,,,r,

ti:

i.

-:,,

o_u.v.

W..,

i.

.,

Isrs Is.

ssy,,,,,,, ah

td%I.

li

3X.7.4,.,

.,.......,. 11

II

Ira

tp 41, (SM.>

b- 141

111

vATILI.506414'S

/111J

fi...1 lishs

iS;X.1.1

sell/.
kit., ta I...P.
........ as.1-16Is ..ple a rs,,IlYIKZ4716).lis,s..1.1011w,h. I,. it, ....11.4,..... r. ;7;le,....41,,. ...
1.1., 1.1.
tr..,
e ay s.,Zt.,
po4Y/s1, I. ii
-iv
... ',I...tr. la
.asa.
1 !....1,t.
1, WI / **is.
Mallitt:.1M4thas
.
,.
c
I
t....ir..,). 1.1.1,13.4.' ....if,ti-,. ,.....h.q.../LPVfl ire...
..ily: ,,,.

-.0 ....4.0-.#,,

rf-,,,

IS

.t.

?Yr... (7r. .,,_10',,24#(101/V44'21.7'


...`1'.,::',. ,...**1,
..-,,N,,,',..
Y...? -iitt**.7 V,..f.
',4-, N;i4,44.4*,.15, 0,4,----, ...3,14.124-5-0,-,
...,:....:,.....,.;,,w,;..-1!?,,-/:,,
.. I,
47.p,-,16....... ivy ,./115,T/1.6 y h.,..0 al... 9 .f...,..1....,
14

is

11t,Sthi.f.

*Syr

%V

f.

,...

ss. I .".....
'..,

1.sso

II.....7,......tit. 1.............
1.

---

:,

.4.-

OM

...th........,..........

,,,......,,,,rh,...,
,
' --; :,
,
rs./. ss.s... iss, ../..... ...4s........Ape
rl. 41.11,,,+ , yr. ,...,,, 4,..
:),0,,,,,,........:11,,,,,,,.., 0-irji.,,...",+.11,_
" ..tr...w..,c,,.r.v.

s1.1.....t;,. I

t.

ss

(N1,4
..1.-:,,

i
.
.k. :eu....t.tw,,,....,11 .,1,9;.,y,...,.,. r,....,-,
..),,,,,,,,...: tx,.-,,,,,
f''''i'!:..1./.t
.... pl, I t.
..n.P./..t.
,..--,.. ,,,ty 7. :,..tt. ,,,,,,
fr.,. a, L...;://urraisqj /ill.,,,,i0 ty
,-,,,,,.......t.,.1,..,
...4,,,..t...4,,,
,
,....,. .
'"' "."AQ r.'" A'!'"" , v._.:4;r7 ) ,:ei .(st.,q7.}...!. fs .Y..,:,...i: 1'. if- :.4..";4.4" , -Xi. , ,1,
JIIII y .
-,.., r.
,,,v7., sis..,41,-1PI.101.. tus,. ...Vs i...,..,
point-re ......0 4614
(04
\,..%twel''14

p.su

as ?ssyys

(I....3
,...

-,...,V,.."!
,..
.;,

,,
.
.,......1.5,,,,,,,,;,
....1.,
i .,.v .., 1......
,...

...
,...,,..
1,_..
say,.
4
....WI t"
et+jts4t4ratass.
.
,..i ,..4..4.
iO.1........!..0,A....... I, 0. :,4,1.1-Y0 a
,,,,...s.s.........
ty
,il Isseiysoty, a Yu/ is

... i,.....11,.

Alia.:1.,:lfiev,.,:sz.,;,...f.Ashs

s s

i...

..

"l' ...

'

4 IS

-'

ns--71.

i-.

....t.
,4,- r_.--,
r:'
' ,:!--.. ... .I.1sfe ...sass y11i 144. pt. 11.tl,-...!...p. ,,,,i..,,,\... 'le., .7.1.:,_7.'''.4!".:
,..
.......
.
'''''''',..2,,,,,,;.4.......i.,,,,,,,..,
.....,*
:All%
4.1,1,,,,. .selskIlssiC):
...,..talio416s.01-..4,
,..4.
I
..t.,..F.".f..i.a
.
.... 1....f.....,
,,,,,,, :. ,1 ,,..-...,..a .,,i,,,,,,, .,
"..??., ../..1..0,,,'.41.1i... ,..p 0
,
-,

Ylk

f...... :-.....-._

,II.,)?..,,,?. f: I..

Sks.

1.1

...1..........i4 .:Yr.P.a

,
.

tt),*.4

0.1 k

"

re .1,0 ,j,:;

nilliaVIII.Ir
',.' (.7 qi .7.8'2 ., 01(i ,I, 11.4. ! 01,11. I. p.n.
4;
...,./.....ti..+7,z,a.....aIwuJ/tn.:. "......,:g.....14.
,-:1.4.,,,,,,11,1, P.1,,f;,..
ts.r.:...,,,,.....v..,,,,,,....v...3. 41:A.A..:Vel.lo; tl., ...,,,:t
, ,...,,........,, ... ., ..,..
ILIA ::
u.:-.1L7., .....,,,y,....,1,,-r....1..)i))...
Or.
ii.,.......1..Y. ....3Y
'
.$ t9 1 ''.' " "" t.t"" 1.11.4,e' :V
, MI, w,as.sys Sstxjt,.rs 9,7,0t:L., ..,-.7 L
,,,6.4.,...,jiat,satY
,............,,,,,_ 1,,,t,,
.._:_.i
,n
.r... '''''
I

.171.

4'
g

,6,..,"

0,18

414111.11

cr
4-3

ell

m4.
,

;II
-;4"41,

.tg

A.

aldop 3re,mBg 3tremdtualtwo 3dnp innospq


ull) 'NET

=Nos

www.dacoromanica.ro

In' vamp/

[Go

uting

;r

r.,., -,,
-,..

'

e ,,, 9 4,,,,,, " A 4'


9/
4
'31

e' - '..; .......d..

.4(',3

' 1
.14.'

CI`

'

n'el i ,- ) &

',

s ..,,.
....
li 4 ile lt 7 it I; IVI AY40,33?-

0,,,g ex V ,,
d.) :, --)
el ,44' tt,..., .;,. ?
144;1-premtetki-Y.4*,<4!eh
f
ih`
;1.11r
4
eur
...,
, 41' tat. - e cP:1,

.,

1,.

i'

; e 4,-,,,,,1---e-ai ... ...rd


e.-5 /9v. "fle -4y f .0.0 ".": infa .53;;QC /,cv 4.1y 5/Nikle,c.,,,i)744-

est

,r,or,a.,

4.

1,2tOfst Yrit i 61v7-4 C (1,1.; dt,tk,,,,, ew.,/,,,,,,g.,.4,v

r4/.._

ro 1

c. s. R 4 V e IR.; !.e

:r -y;..

for

,,,,.....

' 4,, ,g,c, f 04=94, .

' e,
e..? 4.041,-11e). ecd2
1

,.;4 t . o ..

' '' et
- 4 . f4; _ .g's si mi, As yyti. 941,4 : 4'2 g IV f5,sp?Ar.r.
,,,' a' C,44;44,,orstv.,M1.+364

., / tVro '
t)44C a '4, : ti al. yA14,73i

/i It E
:- : M SUR'', XI.% AP75 edle.) 99 ift Si 4:1441 Ce

....(44st t''''

--

ef,

el

e..41.4er

'

'' /

i L',"" dv

el

.6a, irm* '344 frc si rx, ,ntl xi) osi.

Fe '

s ei

le:e e4t. #41C k.g:1-17,99- ,..


1 it" ,,,
- i r.

i'd :.#1,i. C64/Tdp.

-6',J a ,d.Z.Ziii,i),

gi 714, , a ,4 dia.; it l'A".


11;J i
./1/Prew Ak p..1.'"4 (..C al,-. .4/01, Pi Mea., Ims1- 11', "
ev
60 is. f
i.
/ I e)
te, '2....
.,i e,afr41I a. 20 i e, ,
'ZAR, 1Ni V ? 97,0.1 di en
7 Arefic. ila2Stihra.4.1". 4),461.41.1
9
o
9
1/47i )4 tiAit4a.Lgtrafliy4'22.434 ,r4s1 1r4,6444, it te.d Z. i
,
,..,
.A
1
if
1 1- ./
ell
ei, e
9 el , 't
....o

7I

1/ Ad., xe' ta Wip N 2,. 1 p.. I 4 ( 4 .. 4 , t,ph Q .frra -te s... efyi' V a: 2464 1 ier4

1 ,,,,,Nta4/..04 31 : W.,
-

Alutd:
',.

1)

.)

1 e.
/.
,9
f.)
7, V 744.ii. mu C tti X.44 a41 ' flit ....ii
1,

;) e,

' 2A44C.4 ar.' .461/1.44.11..


y 4
,fr. 44f

9 4 1V;

, 1,1144s -Ate g 416,,

.6,

1..

Fig. 25.

_di,. -10, .14.-^J .' re ,44,..

O t pa ei.

el
,, . o v'
41,R;

,,,., ..,
,
,
".4
.,
'7 9.,
il
' szvlAs elmPg grg f. tg )2T 4. $&'t Vteg ii ciVir VZ ai. .2 viA/4

/ ,f4 0 1 1,
t
/ ev.
9 el 0-',4"
pi 41) Irera/le N %Asa irielfAirgav. AS (.4* t gg) 14,...4 1.:, MI rik,

$,

1,

Pws'ilvfct,

-. 4

, ,

:,

Copie slav liberl din secolul al XVIII-lea dupS. un hrisov simplu al lui
Mircea cel Barin.

www.dacoromanica.ro

........1-. ,

C.,S* , ,- 4

.Te2,_s.,

''''',

........

---cr,

...

. ..

....

Cog 1

rp,

r.

inooravrt it),Zirct

Cay xtin aahorAvs2


ell 4.49
/ 1/Jae:W.4c.
17.1 ex.rf

z'a

..';',411

/eYfaMdc AYR-

75011"

.^,.. 7,..

Fig. 26.

,,,,- ,;<,

, 34,

,.... ,,,.

1.

.c.e..,,,,?..?-,s

t .1.t.tos.4.1,
ese.r..,

41

i....,

e,,,i-z31.

cf; a r.,.,,t,,.

eiTZOSOX

,(-01-02"'`)71340-.4";
:..1

/ I- ...,-

4.,....,

...12,1,0.,....4.Yet _,..W.,444 4446 fie ..C.U4) ' 174/..,.....c.

rm..

''''
1,, trk,k

A,/

,tirt 47 4734..f.f.i #;-rr,t-xrxv-snroott'l

'

,--.127s. C3 .Zst:fn ',067--44. /6

i
i _ilt-i7 :-;1 ..
...,...e, ...IV/ .1.1407-7sY . Z. G ea frtriZeVlo4...
-J
-....., /
I
- .4 .,
.;.4 i ; e....M*77Ze j' - _lea; .944,4,
-

!AC e... /.....y,

....&:,,,,,,, Lyt...)

.' At

:, / .. co

/ .,

LY 77 fief

1 u er,

a.

As J/4 tr

i e-,`

ssgr1411,1v

;-,

XX

rhos Ito.

,zr
_
4, 71.4,775M.P.41t

.a6

MC.

6../
1

.1 ,
.
.1
,
,,
.....vvi -- e j,1/4,,,, la ..,' jo4,11.4",it .41.0irrir/sz,

4tt 4.44s7e _.-.4.1. 77744,7,-ass ..,4 Zale'An,r /


i../ ,, .41
4u
4
dt, no.%

4..
F

/
/1.7
,

, sr

,
/

-',

'

..

.. ,

..

ell

4ar ris611,4"6,A,

f ..,
1.4". ra "b., .1=v, , t /..tp:75tss r
.,
.1

_....litt .. oar.. #'2,g.

z m/ ,....

r ...e ..

,VT

'
/Et? 4,2: i34.,Lr27'..,

S_!_,,I.

'1

ri.org77,..

It'ht.

- , ; ,,

tiOnt'Ari:1, "Psi" acRf4V2-7x 2' -.21.,4:111

17761r

0 0,

...

,,: ,,,J,,,t--; .,.... .p:

..
....,. .. .
,17,51,.... ...,,,....,0 o. sr.. , ,..1..1.1,,,...4...e, ^6 626..."67.7 J soap%

.,
A..;

...........11/

OM.,41.' :

-,,,,

/41.

...... ,o4i,

I ,,,fr ,

%.

-.-o-w--4-,,,=. :I- -A,-,-.4j -1.,,4" N ,..,L1)..;,L,,J....:z.1,,ii..

Traducere din veacul al XVIII-lea dupe un hrisov simplu de la Mircea cel BAtrin.

www.dacoromanica.ro

'

'

''

"...'

..

..,...-4.,:z,.

m,

;;,,.42

t.

'41

'

.41.461p %,"'

6,

ZIed"
_

.\.1
.

Tittul

Y14
6

(
.S

F.-.

1.g4E1;

itliOf le

*r

AV, KO

Li/

'

!:./

'

-..s-.:Prar..."!"
4' 1 i

':-4
-..,
'

CI !,.......z-...,-7.i..,
..4.--...-1,9.

f.',..'z''
't

t.
..1.

-i

Fig. 27.

...

"

' '.,4:'''' '

'

i&

, .

II

..47.Zei. 1

.f.

,,,,.....i!

1 '4 .,

1, it<

......---...

4,:,..1.....
.,....,...,..

A 7.1Pit

12,,I

,.,.."-.,T, --. -.....,...t . .. -

Tit
...,.

,,..

m..-.'

kii.)

-efr-A.S..4

4t

".... :

.,.,

AI'

%.

''''''
'''' ' -,Z
',...
,;i4 :...44
- ''.,`-',.'.
4 Ak - IT , .:4 r

. -.-

11

.1 ,4-'

rr

scris in forma de sit!


lui Itadu Mihnea, din 10 iulie 1616.

Miniatura de la Ineeputul lirisovului sult.nin

www.dacoromanica.ro

'V-

al

-,71

-.;

,
.--. ,

' -103664r
-.

MA. 931,1.1 lo4...V.16,11 VI,


,95j1,,N11.1,44.1hrulill/14
1,91.41.34"4:14uriliniriht, u!J u.3...1:znanvt um ut/virelrut
It ,yrout
war.v
..11.jyy5
1
aviovolu
T.rey

999$

fitd

;14

dl ....,;; Um.% If .4,s911.1.111...4,z_en4

,....111616111111..1.,

4,
4:.
IINA,/,VY .(.;
4, 1,1111....q.

'

L.,

Jr.,1

i.,.1.01.:24V14w,

114,44.LWYOWI,il &WV

t....a:

,
',LP.
.1.5,,,..,3
;14.1l.u,...11/
1

.w.y...c.14.,t.

41111.311e
.

ji..,

,,,

.....

mVistic's mg

HY

.....^.1.ul, V
U..;
1,/1./1, p .1.1..1./., 11mi.s.2.9s,ajt9 4 11..1.
te..1.

,.. V 1,114:fk1......,..;41.

'mist,Kni:.L.,...1.731..7

,
-

,...H ,,,,,,,,,,I, uilVMI 9.3? V11.11w109,/,,,./.11/41.


,...... 5,
....
" .:....
4.1410,1 10 11

'41,161.,..31i

v.puntio II

....".,

- W.. ,,..
111.14,.....a..

,..,..s.

,.

kglilie
,

1111.11,11.13

.....,.....

trtylq..7 I/

y ..

..

,ultitvl,

, va.

',Venn)

ID la

IAA

,.....

e
Vigil.,
".. - 10-7.1 a

U11644/.1"..t

it.

r'

555

11

w..7-54'
.V.-:

/
1;

-..

lti

,-,,-.--,

9 .,;,,,,,

'

1.

'

'

rfr....t,

,/

, losIAVV113.

'

/NW.101frIti

,--,

.r- 1.,',..

1 N fty
9

...11

VYC

1.1.....6.4;1* 1......4....4,. .

,s

J.

..
.1.9,3

.1...,

i ' M7

119e'

...f

i,

.2ra -gy

''' ,

...

.?

....". .-

..

orwli:1,.

s ....,

WV ?.

........
.....) Z;
...
al.
ti,,,uolyW
.kiLlitT,

na letW11.04

/....

'

minlruci:
.

f. ;.

Mall

4r,v,r.4:,..110,.),,,inx

'

1Vt:.,

.......'-

I,Ille,la .

,,Yor ., I

MI 'AV ItIlsiera
LI..,

iflotsaa.e..,V

21!..111Y.7.11.,1.1.
.0,
1

0.r,

0. ,II,
,

,Ji _
Llui.1.1

..,),

nr:.

1,,,t. 4,,,,

14471.1/[4:1

71,11rau W,...*11,111
_

,..,,, .,,,, romv,sa

717.0014.;
et .N.1162 , ,:. 1/4';$
1.,

13/

-'1336;.

--..

..e.OW. ..enl IMP;3, Al nftit en


%V
111/..1u.v.i.
,
d '1.:iMO e.r... -,..3 ....
4:. .-.
,,t
40 ...) Ihryll" 3/710141, ' v81,9 4,4.14-0 (7.
. - 1141.Vie
a
i
, :4. ... ....Inn.,, p.
0. /4
.vvylun-tio

c
. .:...t.. ...
4

44

A'
,11.1r.s,VIrs 1n13.1'

tr
%.

VOA

..,. r"
.4.31...s ..11.,61,-.
,

11/

:0,, .:I ..,

*A

Vf:

-5

. ...:.,...,,,ii, 7,,,..2 ..iv,v


- ...P.I.Lilovielti ;11"1, 1,,,taatett
% .-....' e vu.
'1.
IV t syAMI9iNt
.4011407.w
Anti
,iy,,,,i.,,,,,
499
, 9
f ..t.:,
. .'
"
......
'
'
t At., 7..0 Y. l.7. Istit
.....P., bo,u..:-.) 4.11) v
C1119,
1114' ,
...'

SI II,Vicsi.

y',

;Iv 3

..,../ z. .7.,,,,,,..,...,,,,,A,.,,,,,,,,,,.
,.,
.,.3 PLIACILJrld elsT017,6 **ins eh..
."

.5

4,-.1.!

..P."

1.

" 91.j71

+.4.10...P.MisawV".

....,

.119X1151;9191491149,9-994r4VW;;f o ;WS.to 3,J


I I
....v::-1,,,
...,161/1.41,,r!,:
,.. .
..-,
,..;-- ,et -

.,.....r
;11

S.

'

'

.....

' r.." rvalu,..tv


,is.11,..:,
.f
sf

tot, 1,9 uwirtt 99,

'
.!.

-""

:.^ .Z.,

:...

it

913,v1V.

-, ?Wu in',

,w,
.. ...,.......Y.,;,.,,..;. 47..t....4,,
E II it urnivw.. t!,,,,,,, .ipww.j II

..--

.-

....mg

ow.7.7.y...lunob..!.,
s4
utl.wrOYL,
-,
...-.
v.., nut U.; srs
'uvi,u.:,,,," liumW WW1)

':' ,4%.0,0.1.,

...-----,--,--V..
.

...

'

IIITI11841/3A rIMIWIIII/1101,

....y.,14:.......

40

119.4110,..,

w svs

i-ykurvo0W04

114711, to.m.![.".1,ourvit4.,,,, utipr....vuliu


,,,,.
, ...
' Y I

r".: u .i trnint,,,, If

IA

1.i LluVlinb4P Li

I , ,,,,, 7 .7,,
u. , ....V.Y......
'... s....1.,..., lo,li up.....Uniy ay nnest
.,/.. .,

..

#0..vou

141.10,1

"I

,...._us p

.,st.

le.

r .. t

,...A. 5

1...

_
1.

1..,,

'J.:,

....b

rewi!), NW ,' filiu. ttaiJu m tom ifou.I.1 Ir. Mott


.1.,....4
, ...
<
.- .

i
t

..---mrx-xIrrAver---:.9.,...-5-7(7,-,,,I,Terc,r,,,,if..1.-

sins ul
inindaoui !ninixal Ininnospq muolos
it !nI npuu 'mum um oy offn! *my

op ins

www.dacoromanica.ro

ULM'

. .<, , , L .' .. 2. -/". ;Le- :rail,.


givigr,-7,-*.Tr-.L:Lm':'
,-,,,,,,
47,1-4-A4-Ti:414:',Y"''''
iX44:171
.
.
, ,5 .
' 7. 4"
.r.
eis.,-,1%:. ,1:4
'N
a

.t

,..

*046., .2:,..f,...v.

....,.,_-_.........-

...,,,,=,,,,,,...

Oom,r
:, .

,Lcroft.,,,,..4,* ,

,'

- - L.- 'VI':

, -7:- ,-- -,'L,

--",

I.

.. A, i,\II

,'

r.,
..,
i , '3.1111kail1,1VTIO,AK0441.11i..U.'

.:.

',.-L.

.
:

..,

..,

..

SI

,,

'

.1

. b...0,../..Alti7r,'illiAki.
' }),,terIRN, 1,..H.UiPEAMb
, .
....
,.
6.444211ifli ...4,CA41,..4151.V.SAIMa.,-..,mr,411104,,,,,vs,,,-;:t.,
E 7',1Sire/e/SKI4,4(;6.9,47,,
$ :Li, ji.11..,,,f1/4114:4,...4, ,, ,
4,
"'

A:

.;

.1, -

1 ...

.........

.1,,"1./Iftrt.11.:T.17111I4'.

...gift" 11.C.....,$.,S.M..........10.0,44

..)

Gin /(.41-6,, 11 t14 4'


.t.ti,,,d1 Rill'I.....);; 1 61114 ITIVAN.A + .., jti. ekg.
,
....
, .... 1. ,,...

A ,....,..'

.... ,),(
, ;1,

LL.::::

_'..

",

..,

,,,,.,,,;bn .14 1.0..4 ....Ai, 4. 111.,SMa


.

14 A '

VIII titS X 1.1 , t/ 4

,d...

ifor

,,.3.1..,,,,,.A.,,,Alk,, 1.1,1 ttf., V.:".1-fiv;A..i......_, .14, A., ,x'4,,i* m.o./emu, ,


,,,,,,,,..1,41-.4.,,,,,.........414.:rfirCit,41,.. . 1.1s.M.4.,..:.

1....,ef-ti.f
N. Irrift.ry;s14;111.4,,,,,...q
4,
... .e.
, ...e. -.., . .., -..., ,.

..,N .

......e.
...... .
.....,,.
,,, 1,,..in: ,v.,,
td. ra74.stei.ifIzitt.0,4111... e
..,.4.0,z,..,.......Er,....,,.
..
.-v
. ...
okr.,..0.,,issros.r,...1...pk.., .,,,../,..,Af......
y1.,t,,,.,,,,
, ..... yAt;
,
N.
V. .
......f.....,,..
rmi
AP
"
km
1.
,..
.
v,.. ...f .,....iAA.v.in.,, . OO. ;am ...... ,,t, irt1-5?...r
i .4 ....,,..0,1,...,vvrtA P..erV nitil.
:
C.441'
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,A.,,,,,
f)
.4141155e4 , ,r,,,

,,

0
I- -

,if,, -611.1,4;..;;;Isli...14:-..,2,:,,T4:

...,

-- .

.. -,,,,
.,

.,

, _,.. .

'',

1.

,t...s,,,,,,df..,., :;,,.:..: ,;r.:5:;.:i.i0..r;:.:I.,4::;:ot


1, . ,;:::::::::.:f:,...: , ,::.,,%s::,:,x-::,::.,ff,,,::.1...::...::,::,.,..,:::.::,,:.:.:.,:::j:.....
......

'
.:... .
' A..''-'(. 4A..44.111111111SA
Le
W.11 .41. 446L41.....,'.'...; ,. ... II 11.1.4
i,.Ak!' , ., '.'Nt..11.
33 z-e, -...
A ... - L,
. ,, 14414), Wu.? f IT 4/..a. If 0.141,11.1.7,...,.., 1"1:InitAsfpg.4 I ,..yr. it.,.. ,
tit...A.1.3 a ...::11 %.V.1,11
ot I
111 'NH ,,., ..,. ,,,
,,,,,,,,,,t4 p, 41,1imr,avs..,,,,......
_ a :,; 4; ir
4.1,...4...V.132i,,,Nml, ...1...4:41!,4../,:ttlar.v14,....ir,f , 'I r..",,....;,',.. 'M."'
f I n'44; ,re.. 1-...A,"'. ..
a ...say Ay. e.v:.,,, ea SI 1,,...,:gfal, /..:4.1..t k . 1:.., 11: II . eg..... .414-,,,..... ,5.:,,,,,..,,,,:,,,,
el grIVW....111 A.1.4.., nut sle ,..4, A .1, Lit, ,Lo;;A NHr.,, rj
:14,,.,_.7,..,,

.1
,

,,,, t,,,,. ,,,..,,,,ft.,,,,,,, ,. fm...timfluft,i,44:tair4;7,111. 1... : <017716,;.11.;41.41.171.1y,1::SC.1.1.,.


.
. Qn.,,,,f,..-0,;.r..... 4,..., .... . ,
1 A, .:,_ 4,,,,,,,,57,....xtirair.I.1..14.,. +
'
,,,7,44,,;z..,i,;,
i ,,, .,..,%.4.n2.,,f,.,,4,,.... . H.L.,,.,,,,;-..3.,,,....,,,,...n...1..,-,7..,.1...
..,
It

wk.

,,,,

14,....1.4., , .0... e 4,4,t1If.1,,Irf 4,:104ft,, ..,....i4;

'

, . , ',I. 14,

-,

... ....
ittbf.th.r. C41,11( t..,...111.3.....1g e.tk,ltr., ......i.. Moir,Svelo . o 4411 Ix08..
,rk
I, 4 (4 11...4.4,10
,,,,d;r4,,,,,y,,,,,,,py,. .. tit .,144,1111.44
_...
....,SA.0,Olttl,....1,4+41.11,(1,11...
. ....
..,,..

i.

.`
..
raf.,4111y:.allii1fit,o,f.X11.11.A.
vr, .- .., ...k. s
OULabft
r 64,,, e.
rz
1. . i
o at:iv:14,7;7w... r.' "*".....
...r,$;.'1114rliai, ' $4 -A rsi.r...ri..:.V.i. :' _ k
1.
17*,,
..
, :,
........-10

'

.,

, , ,

i .1 ,.. (..1..... IS 6, .i.;,.., F' :..,;

f114.1 r .11,1....1(....,

..

.1

'

_.:

,,,MY..., . CL.,,..i)..irervq..",,f1111.1111. 4. 14. As 11 04W...0111, %,.....,,,.


bp.:.
,,

'

.,,,,:a.,,,,+,.....t001,,,:,,Z,A.,,,,,;....

,, ,
1.8er,,,,...1....,.184,.,,,,,,a4%,,,.
.2,,,,,
,,..; "..
..,
..- .--.. ...
E.,..,...t...,..,,, l ....1.Z1.1.7 .::.%.,!1;r.
.
...,At1;1(411, ot /4 f it, %...:.:.1..1
...... ... .1..,,,
a ..1.. *It . ...rt N ,
01,IN...?...V<0.11.41,r......,,mr,;;

'

..

'I44 .. 7

,,

'

671114..
t,.'1t'
../. IS, A,.......*;7
- .....111411, mi ...to_
,
... ,,- n.1F....,
s.
t
.7. . 4.,..,......
s
,...A...,...
. b .0.. 0 V, ,,,N t NI', , .1..1 ..., 1.1.n
.: .,

. ',W...

rqt...,..., .,.......4 .. to

..

,.."4,,;

......, ,,

"

,/,

fl C

tfAtIA N

Fig. 29. - Hrisovul solemn al lui Constantin Cirnul din 10 iunie 1650 - supranumit hrisovul B uzetilor - scris In forma de sul, partea de la Inceput.

13

c. 404

www.dacoromanica.ro

r
1.'1

...

f v,..,
..,'

Ali:

...',

..

re, 46 mi

4:/in

'

',' ' '

.ir

fen 001,11.1

,.
, 4.:' sr.

"I. er).
..1'

-t!

'.7,...::`,1t:::

4,1 ...,.. -,. ,.. ,.,

, co Ityee, A, agt. t.,ftf.1 t.;. 1 e K.11.0.....Z


i li'sg;.M.141, 4*,,,,,,,,,..;.,,,
r on
or..
IC

2,3no.o.orr000r otAtio,:.,41 40 Ac
...1._

to.

"1,

'......"'A 5511 ."'".....' .,,t.t.: tr, ." t

. ,74C
-

1.
I

,,

'

, ...

,.i 9.r -.:,7;', . Wo,,. . ...

Vtiffoar...j.,V..;:a; ....ea.& ...........*


i

1, ...

:-

Os

e . 4 ,.OVA I'll

'It

II

,,,

.1,

?I

IN

.,.., ....

..

.t I, .%.......; ,..t 11/: , .iz.,.! ,

a ...14.

.8 If Ili t../1, I .4..!.

eN 4

L. ll Oft a to pi's..
.. . ...., .
II,

II, An 1 ,'Ssai ....,t, .


.;... .,, . 4, oo- ,4%..
..
rpo4.11. I.. '1/.. .1 V., ...... 11: Al i,J 1,4 ... A Vt.
,, 4.,
... ,....,,..
. ......,.
,

..,.. ',
ito oi.,c o
;....;"

; ill., .U.,. .4, It

en

'../11/11.
a.
- ,',VI A IttIll II,"..Ainsfta,..
..
. , ot., . ,1,,,,, ,o,,o.N.,,llliVal11,Atft
tt a A ,..- ...,...

I.,1

,,,,,,

'SgroliF-""

444:' V .,,AW::;-1 agis;.,.,. .


-..., I

-,_
nj,-""r4*,',Gart, Csi.11.17'
...,,- ri.
- ! 4. .4 NE141.
wf' 4

. , ,rg.:'

'

Wrereat MI &Wet 11.4.4 !"...... ..11(;..II o e nil's.. ..7.,..11 i

..

-I t

Mu

- i6 ' * -

I f. Ait; ,

f.,1.1, .v
t r.. ieta ..... . .

1....;,1 41/0

.... alyZ111/.. ,7%,,,,Arktv, rt.; . itP ,,,,, 1 al4 I.. ti I.4411 444,/, 4. ., .% .g. 't.
ii
11,,.,,,,,n, ii.,, 4.. t ip,. rat. ilair. af ta F4.41.4.1181' *ow 1.0 Ion

,,

la.

,It.i1111 6. If a ...ee /out,..

%
N
4 :le, :It .!, ! .n.... 4 rrliii,44,w,1 N.
ris orys4.6eir
,,.al... i iro*411,,.., ,,,,,,,,, , o ,,,,,, I.e. ee
.... rle( 4 l',.,..4.,,,of
o4s, to c.c44.444004414 of No I' 44:, Cs f ...
,
I
a. 4
..

;., o "i, .,, ,,,:,,, ,


i

ii. 0. 411,

,,,,,,, ,

!: Amp

,16.1........ ,,,,, .4.1.


,,,,, 4., $.1.
.....i 4. :. a
I,. ,1., 4,,,,, i ....,:.

a y NA,A....1101t..144/14, , jt .4,...,1

.14P4
If 4,,,i, ,....+0.......,0
ni.rii,;014,.1. 4 ;

....

i,

...,

. . a... I, ,, : . 41.

littatfa.111,144Itat.%:........

i .411.1olot.. li

mi.

.
Ht.

..;.!', .,1

,.......

. a .1.,,,..,..1/4",,,.......t.:-.:
,

all 1.4 Si I ..11 4, en 64.oljtsin

1 .-.1t. i 4, mm.
" , " ..--L6 .1,A.10itowl
- , 4y. le te4 MI
.
...,6......i,.
- - .1.11..1.1r..eee,
!Iy.....,A,, .n....rt
... ,.-` -i 4-. 4, ,.
Ar/ g, 4,...,,,,..
4 '4...01'1. on ee A
l .4 ., RIM 4,..1.41.1.706.... I 44eL!'s ealga
' ,. 4 Arq.A ..; ..;
4 4 .1 ) 1st, .4...
v. 0-1, ' 3 tr.,* A iire;11.1froot, .4 f
- r ,,
!a. '
14Se. ne'..II 31,44loo oioo4 .;:.
0. .,
,,,, ...11..14,1 4 am,. re oilisike
'..i e1.....
l'ol ... .1r it."
91.1,....:
,.,,,,,4A I.'''' ....,,,
,
..,
,,,, 4%4 NeCiellI.Hbis11 II I6
01 , ../...1 14/1./11 IS i 414 floe
a

I
1

'

'

'

:V.A ...IN.: 4 mn.."'........ gt-,....-....,4, ..m....*..444 ..;..:64'..::,.,':11:; 4 -1.,::::1:1..."-'


or,. .. .1 v '.

...
!' IA 0.**',, tH..117:1 ...t..4:,......,......c..i..
,

11,.. IVA .;c11.43..4, ir ..lienokil,


..i4,411'.'44. 41;11rk ,'4.4,,,,,rj1,4,1"a AA .4 oil oli(4:: .4 Isuotsosa,.floo or,.

'

Il

i-

....

,,

of.:aotttooch , ..... . it, oo .m4.; s ......7:;::::.:44.1,

,.: .
414 or, i ..sh.h.O. .4"..,:a. . .r....,._....,... Al, , .;,.:,,4 t :',,,,;::::.: .74;..,
' !,..,,,,,o4.....:,914....i.44
'
,., .s. ,, A 4 titsm,,L
,i:a 4411,Aip r.e...1....1'1,10;l417. fe: .. ...tee ill-As;
-.1.
' - at,. A' oeh?Ow4
' --; -' .
e
ii,..v.
1..
rot.......,....,....r..noq.mo
c.414,..,,,,,..,,;.,,,,,,,,4
....
m ....
- tw i milsonfti ';I2YC' KAA;fl .f. .: too. 1 a.
'
,e
.
4
..! ..''.: ..'i'i'Atv ."0. . ,
.
fI
_gi
,- t ,A,O. , 1?),,-. ouir.,,,,,,, vol. 4, per,A
,

.;

'

I p.0. -

...%

4,

o7ok.,jkoolailmIpi 4 ,'

.,

-'r

..

..1.v.

..1

.a

.1ft:frt.., "pt,....s.. nar..?..r11.11'...74.. n,r.. mini,/

.0,1,

11,% C..:11114. LAI

,,

Ay. tiff ...,,i.t.


.A., ..y...
im
, ,..o..,

Kaarnr .6erelevyIl.krer re 1 o /AM.', f iwnio

.v, v,-,,,

..41,...,,f,.::: .,....111...... ,:i. ...i ....fV TIT". PT' '014.11*A:tdf:


.,,,,,,,..z......kavi,,,,,,,,,f14,.,... ;,...e, A.t.,;,.1 Jyt440.4dijk triVelaf I .61,5.4.1 f MI M....Mfr.:1y 14

'4' -:::::::

. L.
,.....,.. ,,,,,t,.. cu., ,(4)1144an.444.1 ,(4.44J44..rj,4trtnrs44144 s'oo.,4,44,o4.4,
I

IV:: :
.....

n4..., .

2 .."71r

Al......7;;

Aeal ..p.1.71411111,1,111
.e.o.

et e.e.e )

elefIP.M

.4,4-.

I*.lik-, ., 4,.#14.....11 its. ..orre..1; 011:;110.?efelleeie.4


...-- .,-- '
.

:e.

.;:;...':.F....s.

,.r........
,,-6,4,...... ...----r--..- -*
,,t,,,.1,,,,, ,-,,....4;,,..-,,,,,,0,,,ssflOri-r,7*.[..-,Ationat.4.-",...r-selnff .......,,,, ,,...., ...-; tts, . o o
,

'.7

....,- ..

,-

' 'IN .'. '. . .,.'-a-1%gail f....i.1

47i -,;triEws'Nf, /, i t ta I N.*, 4 4; t '1.

Fig. 30. - Hrisoval Buzeftaor - mijlocul - cu capetele rulate sul.

www.dacoromanica.ro

3.3'

.
;;.

04tia,

" v,141.',

'

'

1 ,.,;fl

1ik
,
' .4"Itail)'__,I.
-,

'

dr."!!`"'"6+

t
.e,14i/

"r: Ilr'71,1rEtrr.

, A1,-

. ..it':' -

.7.1

..

-,,

`-, s S.

,ortA

k,

.'w:

4111111t.;44F. .i

r %). IA: "

N4,12.1

k.;,4".`" '1
Ir

L.

51.

,f

#, V

47

t,

f,

it' eV.'
,

A".

_9.

to 4

/:f0i

;rya.

9zm

0.4;04C

47011.

z-.

.
1

Fig. 31.

Hrisovul Buzeftilor - scris tn formA de sul

www.dacoromanica.ro

sfiritul.

.,

-.4

0:

.,-,,,,,,,,,,,,,l,,.,icr,,,
: J.'
14 .3, ... ...... ' fOW 0 L
w.f...., I 4.1,/..f....

...11.

.144444.4.4.V.e....i..;
0,,,011L ........',, ..',;.,

". '

.."'

.0

-2),.... .6.,

sr,

.-..1.

Art. ...2....e. 1J,ifrIrorp...1,rd..,

t. evso

.....

,CIA.Yr. 74 .1, ,;,.67.4rcetAitrIO,fo.s.


1
ft .,,.. ;, ,1,5.1., 4..
I. AMP." 4/IWIVIt.1,1- .., ,,,...1.,
., t ts.4,4 V Ls/ ',44 '. 1 r rf t-,41444..,,,
:1
r ji,... I- *, ,... . -.3x,,..-5,-,.......---,,,,,vr.;;;....,7,2,..,..,,,.:Tr. ,.
14.1. t wit.lsri...011-r- r-v7.,
,...76:4 4/74.7::..... ,,,,,...1,.......,..{.,zL,:-., ..,...i`.`ci.. A; s /en., .. ,.. -....7.51.,,ronr.,..,,,t f...,...... ,..
,7.. ,20,,,,,,,,,
,,
....: tli, ,.,--, ,.e. sly.,. C.' 140 el . 4/ j.# 'Z." 10 If ei ......1,,,./.;% ,,, ryl_. .....! 4.114,1411.51r 11-09t.lt ,...,,,,,,,,..044,,,
7,,,..e. 1" ' "rf ;yet, / :!:.;7 ii,,....., i. . 1 .,./.. ,,t,
,.,,, , i,,,, .. ..4.4.;.4:' 44...44 44 if;
,
' 7.' ....: "'' : ' ''', 1;-.1------",,,...f..v1-1--,:,....,.,41,,A,,tts,;-,:o..4....,, rritf t 1 1. i row on ....if!, ,4
ef,..
.,.......),.....,,....1..474,-,4t e
, -n.
.,
7 ;..P,I tn. 0.1..lf 4 fr7(.......:Irar,..:,;;'.4 ... re F: ff.;
.1,1!1;:ilf ic4/7.1'.74.\.. ".Trf,.-4 4 4.4 a'rt, t
-- 1 ,,, vlyr*AIII41,t :A' Wftly,11' -11,,,ii: ,
',,i.s. rt i e ,..f. ..,..d..: e,A:titir..:4, 1.014 r -;,.:% .4 y. .1....: a :-.4 ''-`'',3Z1+1,9
e. tt . .. .
7 .1..,..!. s', ,,,,...??...?.....7,ki , id- i
".;
..f.f..:,-;,;,,;,
Hie.A.
S" -i -'gft....-2.
' . ,,,,,,,,, sn. res,;,1,s,:, , ,,,.447..i-.,,...,.1,,,ill ,ri
A1 r;-..;(1,. .eN r ,., J.. I, i44,11 i ... 4 ..t.-'I t fE 4.,, ' .4 ,,,,.....r
e
.,,
:,9.rerlr
'V ... .
._....
-,....
7.... ,
..?
''''!!'"'
"II
Cy:
i
...?4,
..
f.,
,...
0
a.,-4'..
$11
L
s.., a
T.
,..,c4i-jui, 1..4.tifi../.,N,4A gaiatt....,,f4 -, H
,i ...1 :
4, q N,
is ,..te_leLitttr .' : j
....1-4.
'S ---Az.4 -1,---4.,--,4
.,
%,,..
'1,-4,.; (6f2.-.1 ';i:
...... Ili 4+4. .0 4%..... as 7
I
,_:,
,i,
.
?
.
. ,,
r,
,r44, IL le, 01...Z.: 44 4,74
i.....e...w.4,.4.e.
.
....r ,,..../.
,
_o - ,
fri es 90 ttat.11.. I.40 its,
1.; ill, ..., ti. . " t..... a i W./ .,,,' 4 11444 ,,,,,,,f,,,..i ,,,,.,-,..4/d
.,
t
.
- ,
--. ....., 4SOOm.r. ...40,
.
,
..
hirre,' Ili .f2LI rii tr. V His pr. CA% ,1304 .1,7
44,11
.
: ..
-j--s:V.6..at
,
tt
N
111,4 fr/
IVA 4
'
' ,WN KW
.
rer,,,;*
IgAT
iistz itt t,..;:rrtt
k

II .

04,41,11r

,,,..,,:.....*:tif 464. fil A AA'rl, ,,..

.,

, .,.

;,

14,,1-,,,

'

,-

.11.1...ffr4 If-1.;.
'I.

J.

,-.=-on

, c,

s ,..

"k

.,N .:-..',..

'

4,

t ,..., .

..

F.

..,2

' ,-

{r

' "

...;-,...c.

"F.,.

,,,,

, ......

01:

.:

,,,
...

.,-.

gm..
- e..,,... ,. , a , ,,,.. t

( le.... -

e.

\-

"

'

..

''' ..i''''

.
....,

'

a ,.4.4
r

.m .-

."

ia.,' /4

,...,..

.:'-"*".' : ::.'"'

. ,sasitaa7At. .44./ P ' ,.... 4 :-. `''' i


*:
'a: '. , i .. V
ti ..,.,,.......,
...4 _ a .7.; 1.1.7
4. , i'...
4.

re.0-

,4 N'. .1

r.;

.,?

-.

....

-,,,,

' 4
,......tAF:....,,
pi,- -4't."'

'.

"-- r

....

A
.

.. ., . ..

r
I.,

Fig. 32. .Palimpsest din vremea lui stefan cel Mare <3-17 martie 1490).

www.dacoromanica.ro

wii....i.,1

"ti.1.4.,,-,.,-;-,I. ..- ..

,.,

''' ' "".....,..,,.,.

."

.,,,.(1.::.........!..o.

,....,.......,..,,,,,..,

ii

..:

. t... L .

'

,s
ql,r, ,',"-, :,.

I ....v.v.,
14

"

,.

rs

1 sr,

.,4,,...,,i, ...
a 4 , f+10
,.44.

, ' ir
_-.4..
-,1
''r At
F

jv

,./'

,,,.. o

'.

,.

I
,

ir i

,
r

7.

1:
Vtf

,.....

I'

l'"

,
'v.

N... ' , I:.

..;:aii. " .
F

4 .,

-',

,APOJA

A,v , .

''

' ...;').F.*'

tiar I,

-,r,'

- f 1..". a. .
.-.....4.....,..
.
..,...,...
.t,.., ...
7,.
j. .
it
' , IA
.,
2 7-,-,7
- " ,,-'
,..
,_
i. A.....-,..
I .. ,
,
.,

#,_4,*-10,--,;,,,,,,,

1,... , rrI2.1"3..114t I.. -rm.., a ill 0....)r 4

'.4''''' .. .1

1,

t,

7' ,

1
.....

..

.,,

'....."

,'

,..,

..,

I..'

c,
, crrsco,,i yr.
. 4vrairile 0 CA it TON .44 a 'la, Ulf I
mi.,
.-11.
..4.6",,,: .. 4 f.ig el, f rfc,f,r IV t Atiii :

41'

' 4 I"'

Lid)"'HiPMAAulA'rri.11rno*.r.,,

- tanriiiriAiii(6imit-LiEl.e,AP'tf.A41.4.riPtir"hinr*:44;
'
f

ci ,, j- '

be tie.,.19.411,41, t i ti41,:....K, A 0.444111444;jr ? 0,14, ,


...,
.--- ,-.

.-,

incy,..r..4...SS,tt44.

.. -.

..-,,g -

:,...;',./"Tint-1;j-r,yulAi."1.7_--il'A',

f14,4.- i Es Ifffam, f vy rem HZ


,

k..,,,Tidifr.,3 )

a air* 4, e AV et A4.47 :,,..' '1,114111.114.

'1

.4Astro-iipift.g ys-.;',1;44
ft ,...,

,P1.41.71yer4 mrviiA Hrs./ mot .;irt.,r,,..

VI tAily 1 MI

It Ir. invtAYr
141,11,f4laiti fit .if to. i b LI A er b rA try', a .0..! 1 Of HA i :,--011.' ;444', t sli
'
. .-ir
.

r,

^..'
",:.
' (-7. ... n,1.114.4,..
I. TON .. 0,7(1 ire ti
.... a i .---,
.11.,e___Stexi-ANOX11,11H H(
' ....!
K,,,,,c-rrie wing's" c-.1 Oberk I A IV', *tr.' til...., ,,;,-7*-1.1 xy, ,
--.
1.0.1,...-VIT":;
i
IA
i'MI
r
--..,14.
, /4 i tAk.rit by. illibirelf tit! re
, 171 ; p
f ".......,-'').*:111-;""' .ei;Pf..."--5lAolvv41,- E B116
*4: r-,_

.:1.7.,,,

4-,-

r""'" Ilmet,.r-utriirmrotr r AFAtttratt-1.44141(141119a


A.4. 1
HA11cL1-4Arceset
e-,
, In i e -..-7

A N5 -,.... .,,

sci

ti,41E.AAr!lmufr

.---t -

itte.isiciA-Tr(

" 44"1" """AiideZIAA' st,C;t1 is t-4.N.i. 4f G y r a 1 wK.Tug n H" ."" LT "9'9 ,,,,ris-...a.-..-6.....--.2.--../.4 t
, ,,,
... :"..
' Ki
7 li.-4.1.47.1,_3 re Ir.' i '..1
.....:
...4.rs;
. tit '^".
II r I(
1,1,. t eV,'"- it A' Am. itAHttrI.Ifiril L.,-.111, roffeeT%,.

1.f4

r,r--`44 tn&
r-

irleA i s N. ii 11;ter ft.'

I 4 f 14 At i ri f sk ;;;_.
.4.114.4,-,
-

11-4k*
.40

I1

,i(4,11,-ta

,.., 1

". .-7"4"-!."- --A).2...a4t A%

.14.%111

,i

..

..

....

iiptirreteg- .41Ati"ImgniANnimja"(P'
44. Zilt
, _

in; iiiti

,,,,..k.,07,3*.,%-":14,Ipp_ss,.

y I403/44:0+4,1

.* .4-1.ik ,411.10,

ao< ,_
,-.,tinhliniel(t.Hfi,^m^11.1rmr-

.,..p.1

....

,.,

7:
_

'. zlt .

,?

*Es,. 0.

'

- eo,

.,

'

:
.

..4.

,,,,H.44.414- 4,4"'
. .,,,,, ,sa.si

l'i

-,

--

1,

1E.

s.,
L
2.

.4-

s.

.1

t.

Fig. 33.

Scrisoare deschis de la Mircea cel 136trin <din 1407>, Cu o corecturii contemporanl In rtndul penultim

www.dacoromanica.ro

.. -

..1,*
1,, .../

...ifkr,,,,t1

...,,,

...lei?,

t,0

.....
....
ch.. ....-)..

-,..,,...4. ,..,

y,.

140111.11? i.....4.
ot...:Kii., a 44,1 el, i;?1,-.11 ,;Na*maki 11....IC;;

fret . ...ip.. fi, AN

..,

re

--'

A:,

.. ::: ' :'-rr , I 1.P.,.


,......,......
iimeof4.40..;...... c-v...iri
' 0444x4s
r-rrir,,, air i i,..
,z.

,,,,,, 1

,....,..,..1,11

clicAimi.:

,.,.

' s;

'

.s.

'

,...

iriolifiie., :1....,A

,..,..ri...rry 7ill a . ti.


,...
., / : 7 la i X fire.e, drit'i el .64.4. ..,,,,. Am!, i ir...ic.1 .
1-...
, .,.-, 4142: 7 AIN,.........N.Cdt.
iii ; .J Vv.. o a
CA,.
e
'
.4A
I,
,-. . FW/110Ao
rr....- gAr
A..'
I f11AANeiN
i''' .... r,,,e.161.-.' -- ^ . C- - -- ` 1
'
f/111

worm,'

.,..

.,,,,ry....

:11 :7-- 11141:14"1"....4-4,.-o .0

4 lil

C
-11

en')

4 .t44 *,

i.f." "A-

"44.

.r rkorew

,A;

a.,

.1! if

4.

.,,

do)...

t"

(4:014.

AA .110

,,

2"

,A

into r-s

17f I.

;'. 1!, -v!

k,14''.. ..-7 IP.i:

NAN a 'if

.4.A

"e

t.r .1.1 4.104


,*

et

ni

AA PI,G1 I ro cri 1.1A ;

4'6,1;*

kZAd.'

t'

Will 41. .14 C.. ANT,

08 AA f 1 fir* II!

1;;.1,

.44

'

$1,-..././..a....960C,,,x.

c7.

it... 644

la AIM,'"

+.

11

,1tili.1.,,..timr, 1 .71,a "ri


Ger.

,
r..; AaaI

ill< A.,

7.

'

:b1

rari

,-ram A aAl a'AJ

:44.,

..

...4 .4s1.10.1.4.... if '1.1

Zil? 0....1..6441. cAlrf, rA.W ,-2;44...44. A


rA
t
o u in" pl AS'
.
iir4ry 1"0.
.34,..4 A-A Idyri.4.4..Ym. fitynieAir

:01)

it 117; njr 111114:11%


.

--' r; ,... (-,

ct

KIM

'IRMO, 4.0,20..,. fal119,1 A IA42.4


crr ..4,

..

:1:Z....:

jii. ,...1.,....::'...y,,T.e.....i,..:-^4.0',4f 4."': 'f".""':4"...4W "

!.."<1.,

.......1(

'

'
,
''' t ...,..m.,.r.........,rfi......,....;;*.en..:4.-).-i....,
....t.

' isl

,;.'11.4r

2/,

Is

7 ..-7.
, t x,.;:.,;2.-rt 14 fli fa ON ,;.).....s.ri Ao'cii,trifr-441
Lr
rill.... ...-. iJ rig i A.. r..2.,...
,
t -k)
_.: H Ai.7 )(hi..?
Afr 6.. SS f .., , brtisank in.Y .,,26N. sr.* eilxf 4 o. tr,114.1) 'Me
)1) yt 4,
f-.
e, .r.
,...:,......
. x ,...,
.,,
.
4.1.....46. .41
1,.44iJr261 im, oi. d,,,klip.,
.62 0..4.91.Wears./....)
.

.,,

,,

-,

. ,'"
of /4,0,:01.1.41 gi ; ifsi - s7tiJitvaL ... an ..4.....c/5.1'.7

., .

fill

..,-,

.,

440i: ,;:411,1044,.., h.
._. , . ,
...,
4.--,x,,-.0,..-...,, j..42,....4,71.-.;,..1-,44,..m...64..,,7.:,....;.....,... .,..
..,

'

_.

-,-...4. il,......

TrtP

,-

:r. ',

t.,-

._

,I.::?1,.

'

' '.

'S

Fig. 34.

.;:

Act de la Mircea ce! Batrin din 11 mai 1409.

www.dacoromanica.ro

.1

,,,,r) 4rvi?..........Api,....., ..., ....i.


_
:811/Z,M4 I."! 1.71t4,..,eklvereer,b ecie.e.,.. ,,,,-;:i c..i...c.en,ra 4 N...Kr
Ni,., ..-...-,,,-. !II.'"

Ai Aq01.4$4.1( of 7"..%

-.A 11,

. it -z- i' mtifi 1 " 0 i

ror.'" .may"- r

,if of ..4,', 4 614 .ti , i a...I' re 4 - .....A ere,.... ii..10


4,i 0,,,....iL.,, 0 el ee.... ..., el f t tI, % c* p ,A,.....

o 40 t e

"JAI. ( fee.,4', .4 ;ill ri 44 ,.... C ,.. AM".

.,..?,

?.:..

cc
' A
r.r. .... Dr .144 .00 67.) CA L1/4' ;.3. e era r 1TP) e 4 (.4

,
IF ih...v rro .14 p ,o,
...

,17..)

,!

-%

.A,4

,,,Ifi r,i.,..
I '-.

._,

, 7 AA rli, ,elei
...'
f7, ,y7,e.2,,, , ; -,,-,,A,-.....
a Yid, E

.....

ii r .. sf
i
-,. tit i se.,......i...,....),, o ,,41 ..wiri_t1/'dct)(401..,,..,- ri': M..
. t.414,,Sri.,Y'
1,Breb
r .i.U
z.:.: r 1,......krf 1* ,i, i A,.....),A.....dv;. , c;
.

. ppi.,,,\:ir,--7,6 ...

-e c' - el;f k+,-..-

i,itlir,..-..k".esl'n'iff fr., .17,4 .4- -7i, i ri t rpm 4 .,rt4fi,,f. ...,--t--i...i.i's (i.i.)vikiy.imA


t ,ip k Alip. A --- ,J.";e.
.,,,,,,,.4.,,,,,,......
1.'

'2.;.k''''. 1 ft.-4T
.
; ;'1,10.kyki-e- ',I/8' 1"r "" ' - \ b:- t-rt 4 tr. --,tN
.

,%.9-

ti

..0. 4 4 Obi, )1 ' ,

'

i 14# fl I ems,
,

'

'

...,-,

.41..

Fr 4 0 l

1 i riA :as. fro../ ..t.; i, p . vox, iri f.,....t.::

"

...'.....A ,eki

Av., iv . t Al rtik i ifika.., set Of 0. T., ri;f1gpi 'IPA.... " 1- f ',AA, ".:-:- /47 AV,

gigrOia ors'Ac., 3 pi 41111,-4-"'"'"./,..tiot.'.

'

,,,

Z rl II ..... if 1 fr4:11.

...A.,...7,14 .., f f'.7 !or) y


i. ir r.,.. ay awe ros* ffrt.m# Chs.r.t. . ..,k' rn., 1 o rot niwi ,- e, 4 N -.. /I,
......
.,
e 4 Pr,. 4 kfriry ,m. ,....., , A.,.....-7 , rs ., ..11 A* f f 6.,..- .l'e e ilt, I.,.
fary ,-4",..,,
PY
it.' .4-.-..-.."...- ,... <P.-, i4 y for i a na rir fy-: ,14 0;4'5,
4
i
,.,
I
ii) f, i , - 11 rr -yp

...- .

:.

.....

:14.:4407.,',4;...1.,....',

if?, .

'

,..,i ....

.4,,,:.,'r ,,,,co,,,,s ,..f rt te!X


IC.

..,4"Afff,

r'-'4,

r....

'

I f "e7 rret,

re......

7r

A ft,1-.

.Di-t?

Fig. 35.

Hrisovul solemn al lui Alexandru cel Bun din 20 august 1422, Cu omisiuni
In text.

www.dacoromanica.ro

',4-PlieN7;

.,.,

." -

(1044.4A114 n
,;,,,,

eitiVi'll**,

Prier. 4.
.,

,,,..

a '

. .A

jp..47%

oi,t

,-*1
#4(11411,..

,...4424
14.4r4,41844 N

10 01,

St

lee

(14

14

ri14,44 it

t1,4 t

Vis','1

..-.r.

'
r

14,

fiv.,,,, ! ,
- ,,...1

Ls,

et

pi se

Lih

3133r, I

adat.11.4,4,,Si`,4t1.1.--tdotit4,4*.fir.4

64.14,4,-;,-

.st

1744
,4141

.44.

. st

ji t 4 ,t,,.,.4 r;:; fir y ,F,

Art

,
N.:14.-ts

4__l. 1'0;
,;

e 4: Mil pi

ry,

t, LA?.

',..

',^4.4. 4,4 ....g4X4


!nett

,t

"^

wars lrt

;A P 4 8-23 1)

1,4,ir,,,i

R i.f it 8 4 ' t I 4 $;33,4


..,."..,

i mar,' ,
.

'

44
;

,aI
te
.Z,

' ''' ' - h " t

4.s

'

et

''''' I

;44

;"t ,*'

,4k-

4 rat 1.,114 eta" ,


,

.303,

at

tv,,, vrt,11,-Yit
it.j.tirtttit.,

r"if 444.444141/.

..;fr

4,1384;8 rt4%,

.4 west rt4;..4

.,:: 14, ,,,..,.ri al ,t,,,,,k ,ei,t t

.rt

g i,K

, .

V% vs, ,,,f

tf,',..i art; q.. ,i0e -,,, A,,,,

6.A 3' i 4 tt i .J ,._:.: ru,


'4,0(1 *

erpt

1.1

4.. (.1,u,

tt

4,00

CC

'-) If*"

'

;
-4U

'

et' 61,r; 14

Jr.

te

j( T4 ; 4!..!

(,:

04,0,00t,14,010;

414,4rt 11,4,4 414

va 4

.- ,,'

v19... ft

irtt 1.411

CA Ate

,,,, 40,,,, .

-- ---,,,

ti ttrt,,k,F4

8 Aik.1.15

r bi

t-rp'' CA 1,4 if. (8 Putt

tige+14,f44 &NM

tip*,

ift,.4,,
. -4,7, ,i if.;
...,

POtr* 11TT4r

Pi.

4, diell113

A rt. ,,...1. t ',i it P '6, t i .1! r 8 !is, II P" IC ...,

n...,,,,,,,,,,,

. 6,441'44 e * 4'Ho yri ...

-1..1,

If 1.-1 1.4....10 tC +4,1

TOP, C00

'

, ct

0014.,

Mg...1,41i
foi' V- 44.'".' fli.'1,...itelbL'
34,
it ,... if ...4,4
f, ;,.) tab

t e,tpto,',
,, o
.1

t.31i, A ,,,,,i, r , ,,, ,,,,,,, ,,,,,

&In' ii... e''" - 't'7'..! .4. 1 ov,.4 *Mir 11Thip 8'4044 4 :44.340 #y 8 cr., C, 1 4 i.,',i
' ,.....'^' '
s rioa
. 4,,,,witebt f'..,..',-:...
\.', avtd ,47,4...1,4%.AILAw,
.'
kiy t i gAr ,0 (1.$01; .0.t %It '' /.0.,,,,
`ow
i .. - ,.
0
g, f !
I

61. -e, . .4.,c.4-,.v,,,,.

i,.
,,,,,, , ,,,,,,,,y7,/, .,,,.t.p,
i

woo g
.

r....-,

'

.c. vAGA Kir, 14 0W,00.0.0

or

!.....4.

\
,
,

.'1

Fig. 36.

Hrisov solemn de la Vladislav II din 5 angust 1451, cu ters'aturi posterioare.

www.dacoromanica.ro

...-tp
/.

sc4A 4,11

T, 7

I,

e -I:.

t7

'1 1.
.

'...,
.

7,0,,
-

Of

}
i

I.

''''.717"

'

.,.

4.4 -Ii

.,

'

-..

-2:.' -..
..

,'
*

,. ,

:, .r 57,

...
-'"'''''' 1. '''''."
:. , .1

...,

A, .'. .... 4, 11,..41

' '.
.

',

...

4* -

--"..,c, 30-6,-1

..
'

..q

'it "

-...........,,,..i ,

.,

, ,

...

...

''..' , ?4,::
,

z.....','..e

,'-,,,.

-'

,,.,.
-'

'a

i,...,

..

.'

,.

.-.,,,r-

A.

,'-:',..::..,,:,. 4

.f..-fe '4.

isl:he, A., ..A`t

' .....
H"1.1 41'.
..

:-

....:

.`

, Lo A !-.

)\2.

..

..

;.

--...,

..1,"4". .:11

cu tancuA -- al lui Petru Aron, din 26 iulie 1448.

www.dacoromanica.ro

.,.' - ..

,, ' -

....,:,

~
...i.,\-:,.,:.;......,-:,..

Hrisov solemn

:-..-..-J

,, .

.0;sr.

Fig. 37.

41:1

4-4

., ; i i. ',

17

'':

'',3.' '''' -.'''


;:' : " r ' 1 - '. , -,..-".
"'".; '', ''t
; - . ..,,..:.-,..,....,q.'
?
1
,,,
ti,
,
...
,'
c k It,.
Ot, f ^

, ,,,, *
.,,Ig*,-01 ',....,-,
,,,, ...f...... c
. '

,.,

...- ,,.:,...

' '''-'14-*',44-4
sArr4oc. ,t

,..

.4,.--

r ,..

,,,.. -

''I 1 -...1.. 1-:

.,7,,..,-'4!t'''''" 4.,.:

,-4 ..e.to,,s1:"

*..,:_rasV,

,.

-4,...,..,,,,,,,,"

,,_.

1.!1.0'1,74'47 '4 ''4.1., /;',1;r 1--. ,


-,-iigr.31,, -14, i'm 1 ...7,.,.....i., .1 .1
17,V. , = -^j: ::-.1' :tri.,7
... . . AO.. 3'..' ' ''
r +.?..'5'It.:, ',A.k.a.' jilrol,,,H- 1.,..." 0'-..0,... v., :1 .......rx.1,1;1.!r 4 A .
'

''''''''''''
.i...P.,-,.-:.
' i: ' :

. el ,; ....

"

.,......,..,...4.44?.v.it.
4 , 4 p r.t.,, 'S, itt

Va.: tr ,

; ...-

1:+4..e.'"

'.
0, ;
PAr
. Om ..7
,,......, ,..t. ,.....,,4.}7
kit
,,,t.',.-;,..,..,,,,L....,";),.,,,,,. !
--p,-;tf-. ,,.m... y . 0. '..km?....-110;44.
4,...,;:li, 4 ;!p
I*

et,

.
s.

at:7

j.
'

EN'4\

.t
-

tr.,-

.-

r.
.

.,..

.,. al

4'
.r

jter

-.Of
m(

..kec
z.

,,,,i' Lt..- -,-

..

l'...1-17-0:344.'6-""'

_AA,

'

,,-.,,c,

A01

Iti

(AA

44,

,......

'
..

..1..,

''''

'

!'' i-V '


.flx---e

.."

- : rt

.,,,,

0,.

kV'
-

..--7-.

- .1da-

1 b
43,

rr
s,

,i

4db4t ,..!

, - '414

le.,

Fig. 38, Subscrieri neautografe in act de la Vladislav I i in acte de la Vladislav II si Vladislav IiI.

www.dacoromanica.ro

trerr'

.".e.

...

A
.

r6.

joins

7,4

fat

/4

16"

- E--

.1t
t4-

.7tt
V

Y
's

Fig. 39.

Subscrieri neautografe in acte de la domnii Trii Romine0i: Radu Prasnaglava, Radu cel Frumos
i Radu ce! Mare.

www.dacoromanica.ro

f dr

LYb;
A
,

a***".7) ""

v-41'

-.6.

Fig. 40.

4-

Not,

4.4

Subscrieri neautografo tn acte de la domnii Tarii Romineti: Radu 134.dica, Radu de la


Afumati i Radu Serban

www.dacoromanica.ro

bk
F

,
...
..... - ._.
-4.11,,,--ilit, girmii--a ye, ,r- Alti-crearrr,--0,,,,,,,,,...,,,,,,,,........,_' .
'

,,c
.

_.

'`rti.)
V ' fit 4
..4. 4

..

il.'".

"roar

f, a
'

'

,,1-0i,4 g.r)..nN.

* ,A
4. 0 4.

./.

'.:.7),...

7..

tA+

..

,
"ii.o...
t)
4.

-._,

:.i.

A.**At'
.
s

I. ' 4 ,.

k,

.).

A .1 11

',,

'f *Iw.

7-'

i ,,'"

,,.,...

'

'

--g

p..

i;

.4

,,,

...

t,i...0.,...zt v - ,i,

e 1 t: 1,,,

ff.

t f ,, 4
-.........,.-

s,'

... 4 .

tl',
,_ 4,rt.
r

f'

*,.,

1( If

...

.10,

..,

.,,,-,...24:7
...

tt,

-.

j
i

,,....

, ,.,

er i tf ..C, ,' s-,i _-.'

,c.,.. ,: -6--

7 ':

.;11',si."''

,..q.
4..1,
ep -1

c r, ..- _

''''i

:, 40

..

t),
.-

4: 4 t

-,...

"I:I.'

'

.,

4 A.,..

..

..t.- s. ;NIL; '1

'

44,10 l'4

.-

.4

.` I

,
2

Er

?U,

Fig. 41.

Subscriere neautografa

In aur

i subscriere autograf5. a lui Radu Mihnea In hrisovul solemn din 19 septembrie 1620.

www.dacoromanica.ro

40

.t.tj

r4

T: ;

1-f
.

-----*-Aft et, A AA

ref-,
;

(,'"
;`;AL.,

Fig. 42.

Subscrierea neautograf5. In actul lui Mexandru Aldea din 17 noiembrie <1432>.

www.dacoromanica.ro

1
-

I 4,1

4._

A 'I

It

.._

1.

c.......

.r.

,-. .lti e

-1.-- r e
.,

t.

ii

1,, ''.* ''. ,

--; '

.4 4

-.

...

'i,f11.,.., 4.

... )

..

., -',...
r
........:.........................

rr"."7--",-*---.
- i',..-----'--7"--"re'alrisrli""r"
, 1.1' c
/14s1 riAors4 As 4 Of 48rf Ir. art% ej ( V(11,10rdICI
,v
......, _d b
'
_
.c
,.. .
,. ;

.-...-.,

WU

,.....:
-

........

- .-

i'

n.ises.'P-

'

s _.

.................,

..,

,(Ti,,

1,4.2eRig**-46
V..
wg'N

Fig. 43.

-"'"..

:'

A if. rift, .,=-3.--7------rSt f , 4,


-

,-4-r

-4.,

3 \'

------e

vrA

1;i7

T--r

4,

4:T

a) Subscriere neautograf5. In act de la Alexandru II. b) Subscrieri: neautografl i autografti In actul de la Alexandru Ilia,.

www.dacoromanica.ro

.. * '37-?if-0 fi4

...

"o

..-- .c.
-

-....i'm

-4Aave.,-v--,-...,

---00.
.,.,

..

-70,---1

-,...

-i

H..-..,
7..}.

Ai

I,

.f

Ai. '11,,,, 4: _.... 4.1 .....


....

'

'

' ...ti

'

'1

fe. ::,,,,:.,41,1'

1o

.....

NI e

.A.,

"

i; d

............,,......i.-

., ni5: . crr.'171

' ..L.,:--N--i'...,

--

'

......PEr-..........6'

e-,rs...

;
,
VI

..

:r.::(
q

.!,.;

'

---, ,----;.--,,,k- .--,----

,"--77*

Al A 4
I

'.

.....

Fig. 44. Subscrieri neautografe in acte de la domnii Tarii Romtnesti: Vlad Dracul,
Vlad Cdlugarul i Vlad

www.dacoromanica.ro

mew I 5 g`o

Fig. 45.

- a) Iscdlitura

autograful lui Ion Voda cel Cumplit In hrisovul simplu din 22 mai 1572. b) iscdlitura i autograful
marelui logofat Lupul Stroici Intr-un hrisov simplu din 1580.

www.dacoromanica.ro

e
41t4.- mcambc.

-rr
I

4 eft

#2,1444, Jos,

rMiCcAa.
t

\
-

,,.

,-

.00ttisw,itaa

se

>,gAiitelArA641.

.;

.40,it

e )e

2)

ktt.

4 a, -/L11,44-477

tt,

I fr;1144:;)

.
EL

Lj

i'fr*

'

e C.-3; t
,

Fig. 46.

""".

4t's

tu....4104*,-tokazar4;::.,
....490WRACIF

Subscrierea autografd a lui Petru Schiopul, a unor dregdtori i personalitdti bisericqti in actul cu pecete mica timbratd din
4 august 1583.

www.dacoromanica.ro

/1

ri A t ti4(

n 11 ell* A fir 4/

".

Fig. 47.

Subscrierea autografd a lui Petru Schiopul

peste care s-a presdrat nisip de aur

www.dacoromanica.ro

fa actul din 11 septembrie 1583.

,--L

'

,f

..

7 Yrielc1,14,,,,.,....._,,A,,

cr...... )p

...----4-'

-------

Aartieau
..,7).A1e>e4..:ftweItrifilltritletreirroniertTerArI
J.
J i^

noi. etilic,,

I.

Li,

( ......-/f/ifilt arne rp'AE 1. tilill TftY1/1,511.:16iff i 4,W irgEoss, z-J NI/ a, ktos
1711r I'l
_

i
.,,-,_.,,

re,,-,

----,---

v.i.),1:411107A/(7.; ,

,..., 1J11.r.)9.1f.aTti i i tit" ' r'r t '1


/ 7,----) ....:/.)
7,-1
e
,
..
....i.........i.

..

",t7;*"'""x.z

,.....S-4
''
,

,'" , ..7 )
11 r.... i ,lir (00 iC flni-4,...A.frrizi-0,

...-

ri .." -

- ..-^-1
N ' 4":.

er,

ic--..

_....,),,-).....,

tr',41

l'i

..11
C-... 1-

44

#"/1

.7./I4 4.4 ten AY 4-i 1 Ir.* ire 17 an":"rtcrt.u.Li c..ts i.,..) Tr Aisierrr s,

-,--1 (--e-

r.......",

f c-J eil L) el et 4 (H7

'

r,....ri,i 4., .--.4"'1 ,.......' ' s


r"--'-.".-71
.. rIff II refle, II OS 1... 1 4 7 Iti,1).\:::. Ill tn t/t1 P1/1{171/1/1,11.0 Alit y1,11( fl 1 ! rle
,

..

.-

,---:
' .
, (---, .
g-,e I., ' ,,; 1 / ti1
tfrt rill./ t, it (., f 7 .r si rum tr t,ri 'I. 11 01,4111 Ill ti, ILL 4 41 1471/(fi C ,70 NI /II t--.-- s
vj
-

r'----;

(...."-L-

'

cl
...

.
,

........"..., it), L. /

_...- /'''

,,,,,

, ,

.. 4

77r 7,(441 1/4t51 t 444:i ft.., Iri -10.- if .7. 41 i f:t fill. 41 141
e1

,-

...;-c

--

" ''

i'''' 1

.t

/te n

re

...

rt,

II :

'

. 1..41I

..,

-_t?

f,

...- -1;.

'

.4'
r

Fig. 48.

Hrisov simplu al lui Aron Tiranul din 28 aprilie 1593, Cu pecete aplicatA i isalitura logotatului.

www.dacoromanica.ro

F WiertArAtet.5-7,M7TIE77.7firrAT7,774rvn .;.7,7:;114r-ii.w11.3971, g . ,,,f.:-.171


^
' .
bl
4 .1- */ if' :

r 7!17.747-77.7
....., St
rf,

r---

I,'

i.'

.,0"--

--`

: ..

.,

.7.
4.177. - -, ' - ,*
.1

.....f.:.-,7'...4,--...1 _..,... - _ ,.....

. -r- ,fr7 A ,,.--

4 let ,If 5.4-0'N'It'l.,

,
,
rik,,7

7i11

t,

t-i.:":44.14',,
7;

r "1,.-.

,-

'

",.

'

.41,0

tr.69

j,

f
"

'

Fig. 49.

Subscrieri autograle de la Eremia

www.dacoromanica.ro

Sin-iion Movild.

r
r1-4*/

21'

74'

(-21

I./1W 74br

Fig. 50.

IscSJ.iturile lui Constantin si Mihail Movilli.


www.dacoromanica.ro

("'" /P.')
,..41

/1,,,4

1,41;e 'Jai
I
.1
7'1'

of ilittit
'

At To, '.st

'Um

Ki.V.rinot en,

1%-f

licJa4

- "I Hn-nit, lein(mr.

.. , ,ogririneft
l
4,f

rA

fl

Ill(

1.-(.1(Ti

ri is)

214 Al%1`111i4WIllAtfi

iinncr74.,:t;:' /let IV, O. C Let SI ott:7ruf.,41/4ctrrii

fri

rroni.

Hnro.'e"itrit2

riallitt

4- --"

t. iigf . 41) Ai 2.,


.

......-,,,.....................---1

Fig. 51.

cu aur In hrisovul solemn cu pecete timbrata


al lui *tefan Toma II, din 13 martie 1615.

Subscrierea neautografd In monocondil

www.dacoromanica.ro

;1 ' -

;r

---r- -7

' 41.-V6i117 Ir.. " I..." it P Ar1.r1 i rr 0 vs,

14"_i*,.:7'

'tj 't/7,

'i 'fr`i l''Ir',I..


t'''*---r7"i
. ..T4 -.4,
..:

..tl
777,:-'"1-'.0.r.s1

.--1

_f

-,

-1-

ilitID "tr!. -

lit4.-

..

...

.,

..' '''''i_ -s

.1.

, ' ... / "

'

ritii

o is

..:-..-

Fig. 52.

.!

41

pt9 ,

'

It 6

,..

,,N,,, ..,,
z.7. -e
t.-L_-_,._-_ ,__,..x.-7.:, L.--o- r.....-3.-.y_Asze-, ....1.44.4.,..Z. le

_ .

_ .,::--

_,

..
, Lts..i....'- .,!0,4#-Te- ,

0..4-41.:et..1.;
e4 _.,...,,i:r.4t,...-,,

*.

-,....;-_,....--,..,

Ur

..

I,'"!

'..7a; ifc4

4 ' I .'. * 17. "li

t:

A..---

'

%.,

A ty.., , ...1). ' i.,e4.,---iref- 1,..4,


1,-016; 4 iAif -,..,4,-, 0 0 rn 4-4,4A . IA ,ktOten.)
i 'i..74..)
..
.
, ,,
. .
.
Ar
.
v,
--r- . ,,,,: ....4 1
"'' .
r
.
1
.
h- --T
: rrve 1.1 ti , pi :., r 410 n o(-2-,..4- ,.,, ol. 1,44 , '
,
,,,t4,--, --c, 6,6 -44 -' re 0 ii Cr. iket I,
0,,,,k A 44(..
, ri, '
.4
, , II,
'
I
.
IV/
.
...," i ,, 7.---4.,....p
:.
,. ,
tar.4 2., ..,.

....----....,

'

' 4 f r:';'-'1 r;77'.+ Y1-7:'1-1-1-, 2.

..,44,,.._,,,
..

t iT1' '.i."."7":

i r, e ,3 , o - -_ -:;.,r ,..7--..". ,,,... a f- i t

.?

, 7.

,.

t
,

.4,.

*.: -

.1

Iv

.: - it .......
- ,,,t

'

- zb.,

-1'.

...,,.."., -

r',. 7 , "

,t ,;e4

,.

..-e'

IV...,

Modul de fixare al peeetii intr-un hrisov simplu al lui Radu eel Mare, din 8 septembrie 1497.
Her (1'

olto,4

Arair

C.-

.14

rvt

rtr'

/111

.61

rit.

,14rral.,11 ityt ;

i'.argOiTV

1.0,1

-y.

tk

`;

Fig. 53.

Modul de fixare al pecetii tntr-un hrisov simplu de la Vlklut, din 8 aeptembrie 1510,

www.dacoromanica.ro

4 VI'

r/

.'.

e1

',
- .N:

_.

.;

,,
-i

:i

4
.

-.
Fig. 54.

Peeetea mare a lui *Lefan Musat si peeeti boieresti la hrisovul solemn extern din 6 ianuarie 1395.

www.dacoromanica.ro

4.0

frA-

-...1

,-

,.;,,N ,

4.

. ,,,

,,,

, ,

.
,

..".
I

''' .?

,,

A'

-.

.),

,,,,r,

e '....

.--

...,-.1

'

'Ito ...a.,

qt,

.1.A

'

..1/9,;:.

,`'

:'

.:.;:..

6,;&

7..;

-0

,,,,,

4.1!

a, N

'10 4:j1
A

,,L

:f, ..., '

i ..

...d
ri,: S. '"
...

!t
if
I

T,'..,'

41, ,...14e 4
1'

Fig. 56.

4t,)11.

- n

,,,

r
.:

l'

; 4..i.

P,

".

'1

Pecete mare moldoveneasca falsa atribu'ita lui Alexandru cel Bun fixata la
actul fals datat: 28 iunie 1411.

www.dacoromanica.ro

7.
rs,

'r'

61;-:'(--,',4if'

7's
u

w p,_
4

Fig. 55.

1.

Pecetea mare a lui Alexandru ce! Bun i pecetile boierilor la hrisovul solemn din <13 decembrie> 1421.

www.dacoromanica.ro

rt'

r
...
e. (.,,,, tri,.Pit , '
*0144 ,, .,("," 4. 71(".t.4 744E tim.
, 14
i -040.4^,:biNi..d00--- ;,rieil
illi .-rt"'"'"?=1 t..Jo
--.

..

e+4

< ,....-,... o

ir

4. vsbt

+Jo++, NJ' , , -...r.. 04142s '4.0.rirj ;Mt


r. p *sr ,....1
o

,...,---A4","10 44 4 ell( ig dorkes rge,,,,


..f.,, y' -, 0 t.i

.41./0' 4 , 1 s; .."0,,..........0 .

Ili"'
ex ',Atilt' /r"--.
,i

,11 14 re art a ZH, pr,,,,f .4

fC

1 -.

.
,-......-.L...,.

1,141,4

4..,-,

elcri "cfq
tC 7.04-71

-..,-

or...ii 1,4 tie ,..,r4

t,...41

;eot3."'W"'"'404it-0.tr OF-,
Ytt N

,..-ir ..X.r), .:,-.3 A

1-,,,, .

1 try.--1.-rt e

4 y e al

:'

rirtAk"*'t'

e'''1,.: 1 ^T
,

Fig. 57.

Act de la, *tefan II din 26 iunie 1434 cu pecetea mica


atirnata.

www.dacoromanica.ro

'

"

J'

vzi

-ot

?../4,-;e-r---:,

hr

t
.

f4,.''=.#1*---****1
'-' :'.

tr :.
.
-0F.

0.4 t.

.--..

4-

,',,
,

7.

ii 4 -

NI

'

..F.

,..-

-,

f,--:.

VP k*.;

ir

.S2

y..ia;1,'
,
Nie,...t...),,,,

' '

"-Alktrti-44:

.
....

, .174*

, A.

.,. s

lat

..I, .,.. .. r

.-7...

:,.;.

'14 r?!.

1. ,:.1, '

,,-

''.,,,E.4
' ''.
.1.'4

'
t

1.

..

'''

7-;-'_! J

',.-TAAa,.,,
r."..

-.

,,
.,e.

,k,,,,..ei

;
' t-fit!!V.,,,,

...
I. r I

.7.iji.

.-

:I,
...I

4. : 1 '
.

.,
Fig. 58.

Pecete mare de la stefan I M4at.

www.dacoromanica.ro

:-..

,ii

'. 0.

;'

-0.7 i 7-'

- ,,,

#
y. ,

.t'
I

,,,,,,,

.0-,

,.......

'.# itv ......z

._,_

'-

,..! I . A CI

,Zte

...,- ,

.',.,,Jit rr,tAir,

.i

,I,

5,
.1

t "r.'t

I r1.,,
:
-.4

,,-....,
1. v.

...,

7;,t

..

-.

,..

'-'4
a.,' `.

it_

'li

rt

ie --....,.... .
rA.

..

prt-:.--''.*--''
';!. W.l'- ' ' 4*

-i.'

i17V

a.

'f:

'

M.

..,

h...,.34 ; ''''';;;;.;'

'11,.

7,

', 74

., .
..,

...

.)

,-

.,

---.,-,;,

i--.

AF-.
,

:,

',

'' '4-`:Z

,&.....,-

,1-,iii4,

,.

I,.., -=,..;
..

, r l'44.40,1,d-`
^ ,''.-.. r

..

. _ ,.-,

.4,,,...,-.
177,1 .

0'7,,
4

-L4

;t. fig- ,-,.

*1

.1

(iy -

'Y.,
r

'7;

.
'-'

'..<7.,1*

4,'""

"tt;5t4--r rift"
-

,_.

t.

I'

AZ

"

'Per...?

-041.0s ,-61449her"

,".`

r-.

'

. i+s,

Y.

C. y,
+..t
...id

'T

.14.

*;-;`4':

r r- r

(..,rfif-avir-?

'113"

c4c4,

""e:.-.0g

Sur
...C.,1,451,1., ,k4.0 -

ANA

..r
.7)

L.": `-':

'et"
*VI

.'.-44.10 7"`

-,

"

e"

..

-.Ail tit

.-ie"!

"

,.."

A Aor. ia (

&rt.

r
-qr..yr
3

rf-1.
"Cr."7,An,""

.11

.;,(
-'t

PstI

0,6

l'f1V

:64;

`rt

4,

-.

7.

.7

,eNe
,

'St
44.
C1A+.7.21r7A? A

f.v.

C.
4'; .-?i'r-%,"--r,,It"-

- el

tt

47.

,4

7,

-4

'

.,

,..,4'i

ta

., ev.7
., -,,, 1."'"' :;' f
..., ..., .

^' '

...
,,,,,,.;
...,.'..-

.1* ,74:11714-tildt

T.
.

,,,44 ..

...

le0.7-

i e.'.

.. ..,,N.,,I.

fiv,

'
A!

...,,,

"

."

**:,

..C:

..A. At.-,,,

Y'r..4".{r.., ,i''V

..".

''''

5"Te'

'

--

Fig. 59.

Engolpion din argint suflat cu aur pe un hrisov solemn extern al lui Vasile Lupu, din 6 septembrie 1642.

www.dacoromanica.ro

'.- -

,...

4!

4..,.; /. i pl.

,,

II:,

ti ,,,

,e,

no

--.,

ii.
, ro, ,),, sii
i

,
i, er...:
,,i
r
1...- , , ...
-

1 i rtor%

It

, t.!.

.,

t,ti. 4,.*1. 1 c re ;` '


tri :.a e -r; o
,
, . Ail
,-,
VA (iteni,t,ii .in.., ,,, ,-,4.- i,:rript(cf,r
is
.

.;

,.

rtAp(L.A..I.4., ,,,,,

,.

, tn'

.....,

.)

, ",

550111;4. 'Too' fr,,v, Air:moo v , ,

a',..'
lui.1tIrl c It i -Ii1041 ,,A4, W ilt tin., trf irft
',."--re-,
X,
rt -1.11h 1 nu A iv,i.q. pi gi e 71/ .1 ,112/1,i 450.0 t i
,.....,
..,,,,,,,,,,,,,.,:-...,...1:"......--..--.-.Z,
41.... , ., . ,b i;
,,,e lilt t/V6Ini ton ..T.1
i
.
.,

.,..,-.,...,

el

- \ ....

,,,,,-.

I.

,.

No,a ve tti 4, ;

,..,

,-',.,.,,,,,...,:i--,,, ,,, (,,,,,,,,,i,,,,i.,

'

,.

-,

.r:

Iftutottite

os.ctilits :Inert)...

'

ticpj,ii4kili , ato taut ,, facta):

,,-

.:

..e''

..

'

Trre-iit,,, ia r4 -1, tr(4 t tr.; ,st,


'
..-,
_ 7:
of ort i 6 1 f ri 14 fa
--.
)
riv,i.,,c, Ase,ri Trroc,% cs, rJr1.17I it. ,,:i ,
,,,
'
atoi:.:.i.i Trpi tit,. a ti.-,6-fhp).1iac.,rt.itatt,,Tro.tyl,
-t ti co, iii Tv 1.171.4 rf, rft4stir 2. mi Ilr'N'
iii ito lui
;is If ';',
. .)
.
'4
.
-1'.ts
.
,'
'
t ilif 1. ,I I t C I lriAt fi. riVet l'i,. t MI ni). PIC 1 E-ingtv .
,
2a
:c.%6 ,,,,

,1 ,-

:..,...A.

,..gegr,

.' -",r .

"1 1 t,

,i

itti %.-1 ofT oti.puncti ,,6111y


.. ,- ''.., .7 dit-,14..s.rty W.,
-ir ,tpto %...,.0 tyr!:,-.4.,f.c-t,
rtrisrre0 ,,,,,.1 Art . a tatii
.
._ .
', ..- .1--/
'
riAl i 'II
al.()
Slitt
Cit..,,.
q
,,
,,
i;rif
,,,Livi
t,
1

ri,r,

,4),.., tr,r4i,A.

...... re2,,, lei II ,T714 itl if if


rte f,, v,..kiti)e-1 rit -1,-. IV FS 1'14 to
.!..._ ,.--.
-

,,,,:,,in rut nviI

:d

-.

,A

CAA,'

.,l

7 effs..,._t We

u.l, e

1tfl,

'a'

rri,,,,,

.........),,,_,:-

.-

'

A
i r!,le ;if
,

-i

ilD

tif. 1.,pn 0
t
,LI, l 1,111.....ttto541.01

,,,, 1-sitint , ...,

r1

,..41;

'

'

ig.iurn37 3 Ai. 0 r.intirmair7rT

.
itc nit, fatx.riel; mg trirrir....
t; 17 p olio 40
,i s a iiiti...ittisrlai.it,itital

....

:r/
, t. ,..ii-1. ,).;, tpi II i i a i (.1 rt A.f- :.vt I

C,r ...:'

.........

at'. i:e..ii.-1 tAL, go*c. a' IV.IA ,

A vs, mitir 44, T f


c:41autel.41.1! i rt 149_ nr4 ic,71. l' f in in i ttine
!

....

7,.
.0 ......

i or.i(r;(1retil C,miatnii,
,
te,,, Mtn; f,tuittierso.yilipii%(i 100n
,-. ,..
--,

", I

...I

-:

-, -

.1

.111,1 1 (ttNOTrA f all 4.01 ( 16 o lif010fall

lit110 AO CI irtit WI. 111:11.

0.....

.1

...
oho. mrfofflA.I.tx,i,,s./.1:fro.,(nrr_i4ttri.ft.niffs0
-7,1t
-g-i
a ,.-7

'' -,'''',
..
tl it s.t 0 t ra et 110C.f.6i
.m .-/ IIIT ii
1, rrie ; 4,.,i v, till ,,lr# it o tiol Ti,/
I,

sit-AIM). , ; ra0A4,4,4.eiy rey,Ad N. .,,,,

4,1:ti iffiA ; AO ,f, r ,;le' rrtr'l ifff .11: :4.ttetITVIV. ( 'IAA


- .1

..

,41.,::.r.,

-2--:;--

Fig. 60.

Palimpsest peste care s-a scris hrisovui solemn fals atribuit lui Aloandrel
3 februarie 1455.

www.dacoromanica.ro

datat:

t
4 .4C

7,4.k.,:d:?7,4
4,...,0

,.

afirr..4 7114.144

'I.

Up. 43

7.

,11

}1.r.

rr4
-

-.,
fit

i4:.

':',P

ZA7,

wes

.0""

r.IT"

,2 ,Ar.
4,

/At.

c zg.

rit

e.

A.

vr,oit

',TAM

10171."4

ai "t44
4 ,atn.
J,

/44.V1i".;

, , ,A4,3 7
,

a'
ne.ri:

yo t te

./

1,
.1

'1/411-;;:i ;44, .1;;I:f.ftsfist.i! *


,
,
a.-t, ...)0 a 4;i aa a a arl as. ,ft. t.,...4-.. r o i'll ? .17.7 f .4.,.. 4 ,
;"'

44.4044sAfrol

,tri7

04,

xi.

To,

ig

At'

;r.

"')

,r)77'

Atay AU. gre

A.,9714,yr:fit

,7*,4,11

54. rAp

y
x.ea:V.arrl.

,Nr

1ZAA,Ag.

"41644t.4.114.,r;

1.

I 44,,,,,),4,/
er
"1,1.1..1.

`4 fty:,*'
^tir Cfj mrfa:

Sat

ta,,,,rs

A, 4,5
ririZT,,frit

14 rail.'
,,,
A

ryi

-.44'1

"eWr4. 77;in,-rt
PP.
15',nr4P.34.
84-4414

m7

zip>

4;Z rir .

:-Zi3. I

'-,44'.

41,447,1r4

...asp

T...A44,44tArati

4.1.4/C4

.7a4 IT,. "4


rx
r (41
4

;44.44

.
4,1/

1,re
'..'""4(..t. ' .A.4.4'oleirir
Z.
-

,rts.

Atrer.1"

.Fig. 61.

Act fals atribuit lui Radu cel blare si datat: 19 iunie 1504.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA LATINA CU REFERIRE


LA TRANSILVANIA
(SEC. XI-XV)
DE

FRANCI SC PALL

www.dacoromanica.ro

Originalele documentelor privind istoria Rominiei, seria C (Transilvania) slut serse in latinete (cu exceptia citorva acte germane privitoare
la teritoriul sasesc). Ele slut emise, In cea mai mare parte, fie de cancelaria
regala sau de alte cancelarii ungureti dinafara teritoriului R.P.R., fie de
cancelaria voievodald sa vicevoievodala i de cele ale deosebitelor institutii

sociale, politice, administrative i biserice0i din Transilvania. 0 alta parte,


mai mica, dar nu mai putin importanta, din aceste documente emana de la
cancelaria papal'a.
Intr-o 'aura parte a epocii feudale, la care se refera materialul documentar din aceasta serie, limba latina era in Ungaria i Transilvania limba
vietii de stat, limba culturii clasei stapinitoare i limba cultului catolic.
Tinind sama de acest fapt, se explica' de ce documentele seriei Transilvania se incadreaza, In ceea ce privete caracteristicile lor, in diplomatica latina medievala (precum i in cronologia apuseana, paleografia
latin, sigilografia i alte discipline auxiliare, strins inrudite cu diplomatica) 1

In legatura cu materialul acestei serii va trebui sa studiem sau


In unele cazuri cel putin sa atingem, in paginile care urmeaza, un
mare numar din problemele, variate

complexe, de diplomatica latina

medievala.

FireOe, tinind seama de destinatia acestui studiu, care apare intr-un


volum introductiv menit s lamureasca materialul documentar al unei publicatii, nu vom putea trata toate problemele din domeniul acestei discipline,
ci ne vom limita la acelea pe care le pune materialul insu0 pentru o perioada
data (de la sfiritul sec. al XI-lea pina la sfirqitul deceniului al treilea al sec.
XV-lea). Altfel ar trebui sa-i dam o intindere prea mare i sa ne abatem de

a scopul propus.

dup cum e si
Majoritatea trimiterilor din notele prezentului studiu se refera
la colectia Documente privind istoria .Romtniei, seria C (Transilvania), prescurtata
Doc. priv. ist. Rom. E vorba de materialul in parte aparut (veacurile XI XIII, vol. I II,
firesc

Bucuresti, 1951-1952; veacul XIV, vol. IIV, Bucuresti, 1953-1955), in parte gata
pentru tipar (veacul XIV, vol. VVI) ori In pregatire pentru tipar (veacul XIV,
vol. VII). In cazul volumelor aprute trimiterile se fac la pagini (ca i in celelalte studii
aparute in volumul de fata). and pe aceeasi pagina figureaza mai multe documente sau
regeste purtind aceeasi data, se citeaza i numarul piesei respective. Fireste in cazul

volumelor VVII, nu s-a putut indica deocamdata cleat data documentelor. Pentru
documentele perioadei 1381-1437, a caror prelucrare este in curs, intniclt, atunci

chid se pregatea acest studiu, nu se cunostea Inca precis economia i momentul aparitiei
volumelor, referintele s-au facut dupa colectiile de documente publicate, sau dupa fondurile arhivale In cazul materialului inedit.
15*

www.dacoromanica.ro

228

DIPLOMATICA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA

Incercarea de fatd, care se Intemeiazd pe rezultatele de ping acum ale


cercetdrilor de specialitate, cilutInd aplicarea lor la materialul foarte vast
variat al seriei Transilvania nu Mil a le aduce unele Indreptilri i alte
contributii, poate fi consideratd gi ca un studiu preliminar In vederea unei
lucrdri mai ample si sistematice de diplomatia latin si de cronologie apuseand (cu privire mai ales la istoria R.P.R.), care lipsete pInd acum In literatura noastrd istorica.
DENUMIRILE GENERALE ALE DOCUMENTELOR

Termenii generici Cu care slut denumite documentele privind istoria


Romlniei seria C (Transilvania) slut:
1) Littere (uneori la singular: litera, scrisoare)1 este denumirea ca
mai freventd a documentului, a actului In genere. De obicei ea este Insotitd
de un alt termen care 1i precizeazd cuprinsul: littere citatorie i. preceptorie
[scrisoare de chemare, scrisoare de poruncd] etc. Dar aldturi de specificarea
cuprinsului poate fi vorba i despre formd. Acesta este cazul a doud mari
categorii de acte: littere patentes [scrisoare deschis] i littere clause [scrisoare
Inchisd]. In seria Transilvania IntIlnim des si expresia littere alphabeto intercise (incise, abcise) i uneori littere alphabet per medium bipartite [scrisoare
tdiat in cloud pe mijlocul literelor alfabetului], precum i alte variante, In
cazul chirografului (chirographum) 2.

In cancelaria papald termenul de littere este folosit i In Intelesul mai


restrins, In opozitie cu privilegium care ca i denumirea de littere priyile-

giales poate sd se refere la once act Intocmit In formd solemnd, prin care
se asigurd un drept cu caracter perpetuu sau se dd o dispozitie definitivd.
2) 0 altd denumire generald este instrumentum, dar i aceasta poate
avea un sens special: de act privat sau act notarial. In materialul nostru se
intilneste i expresia litteralia instrumenta sau munimenta (mai rar: litteralia
-

munimina), avind Intelesul de acte scrise3, In timp ce instrumenturn publicum

est de ohicei actul emis de un notar public4.


3) Paginas i scriptums In materialul seriei Transilvania slut denumiri

date *mai ales actelor solemne, privilegiilor, In timp ce carta (charta, quarta),
RespectAm ortografia originala a documentelor seriei Transilvania in ceea ce priveste folosirea lui e simplu in locul diftongilor clasici ae sau oe, care nu se intrebuintau
In perioada Imbratipta de aceste documente (sfIrsitul secolului al XI-lea i primele palm
decenii ale secolului al XV-lea). Unii autori moderni folosesc aceasta ortografie clasiel
In mod arbitrar, iar altii slut inconsecventi, oscilind intre ea si ortografia medievala.
2 Asupra acestuia, vezi mai jos, p. 25-26.
3
Doc. 21 mai 1347, Documente privind istoria Rominiei, C, XIV, vol. IV, p. 661;

4 mai 1358, ibid., vol. V. Trimiterile acestea, ca si cele ce vor urma, cauta sa feel

doar ctteva exemplificari concludente.


4 Doo. 4 mai 1328, ibid., vol. II, p. 253 urm.; 30 octombrie 1357, vol. V. Cf.
si doc. <8 ianuarie-9 iulie 1309>, vol. I, p. 106. Vezi mai jos, p. 38.
6 Termenul de pagina e caracteristic clauzei Nulli ergo din scrisorile papale solemne
(littere cum filo serico) i din bulele propriu-zise: doc. 20 dec. 1191, Doc. pria. ist. Rom.,
C, XIXIII, vol. I, p. 11; vezi i alte exemple, p. 289 si n. 3. Pentru pagina In actele
regale si ale locurilor de adeverire (de obicri In sens de privilegiu), cf. doc. <Inainte
de 10 iulie> 1291, ibid., XIII, vol. II, p. 376 urm. ; 12 august 1315, ibid., XIV, vol. I, p.
368 urm.; 24 apr. 1370, vol. VI.
6 In sens de privileg:u: doc. 29 (corect: 30) iulie 1289,
XIII, vol. II, p.
260 urm. ; 3 mai 1344, ibid, XIV, vol. IV, nr. 233; 1 iulie 1366, vol. VI.
In
ibid.'
de declaratie
scria In legaturd cu un proces: doc. <8 ianuaric-3 iulie 1309>, vol. I,p. 104-105.

www.dacoromanica.ro

DENUMIRILE GENERALE ALE DOEUMENTELOR

229'

este un termen generic' ca i in diplomatica apusean. Ins In documentele


noastre carta se intIlneste mai des cu Intelesul de pergament, pe care este scris
actul 2.

Epistolas, registrum4, cedula 5, ba chiar sigillum 6, codex 7 1 carmen g

se folosesc, la rindul lor, In sensul de act.


Asupra altor denumiri mai speciale, ca mandatum [mandat, porunc],
missiles [misive] etc. vom reveni in legltur cu diferitele specii de acte juridice
sau de alt 9 caracter.

111 sensul de act de adeverire a unui schimb de mosii: 14 sept. 1299, Documente
privind istoria Rominiei, XIII, vol. II, p. 468; ca scrisoare de apel bisericesc, vezi mentiunea din doc. 1306, ibid., XIV, vol. I, p. 46. In sensul de scris. de alegere ca episcop:
doc. <10 dec. 1308 - 2 iulie 1310>, ibid., p. 72.
2 Doc. 15 iulie 1320, ibid., vol. I, p. 368 urm. 1 ian. 1322, vol. II p. 25 urm.;
12 ian. 1379, vol. VII; cf. Szentptery Imre, Magyar Alevltan [Diplomatica maghiard],
Budapesta, 1930 (prescurtat: Oklt.), p. 251: pergamentis seu cartis. Uneori carta are sensul
restrins de chirograf. Pentru designarea generidi a documentelor se foloseste i diminutivul
shartule (doc. din 1299, Doc. priv. ist. Rom., C, XI-XIII, vol. I, p. 172 urm.).
3 Doc. 20 aug. 1357, ibid., XIV, vol. V.
Doc. <circa sept. 1369>, tbid., vol. VI; 29 martie 1378, ibid., vol. VII; doc. 6 oct.
1437, despre cea de a doua intelegere dintre nobili i tdrani, transcris de conventul din
Cluj-Mdndstur, 10 oct. 1437, Hurmuzaki-Densuianu, Documente 'privitoare la istoria Roml-

nilor, 12, Bucuresti, 1890, p. 623 urm. Fireste termenul se foloseste mai ales cu intelesul
sdiu special, de registru de acte sau uneori cu acela de lista de amenzi: doc. din 1316
(mai probabil: 1326), Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. I, p. 246 urm.; 15 iulie 1335,
Georgius Fejr, Codex diplomaticus Hungariae [Codicele diplomatic al Ungariei], VIII, 4,
Buda, 1832, p. 133-136 (regest, Doc. priv. ist. Rom , C, XIV, vol. III, p. 355). Cf. si Hajnik

Imre, A magyar birdstigi szervezet s perjog az Arpad-s a vegyeshdzi kirdlyok alatt [Organizatia judecdtoreascil i dreptul procesual maghiar In timpul regilor din dinastia arpadiand
din cea mixtd], Budapesta, 1899 (prescurtat: Birdscigi szerv.), p. 445, nr. 23 si p. 446. Poate
s aibd i sensul de listd de rdufdcgtori, prezentind In acest caz de obicei grafia: legistrum.'
Cf. tntre altele, doc. 29 apr. 1370: unum proscriptum in legistro den igratum [unul trecut s cu
negru In registru], fiind pus tuatara legii, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VI. Cf. 7 nov.

1363, ibid. .Registrunz mai poate avea sensul de Insemnare (vezi si mai jos, p. 190).
5 Mentionatd in actele de provenientd apuseand: doc. <8 ian.-3 iulie 1309>, Doc.
priv. ist. Rom. C, XIV, vol. I, p. 112 (cu intelesul de insemnare intdrita cu pecete) ;
17 oct. 1345, ibid., vol. IV, p. 643.
6 Doc. 1231, ibid., XI-XIII, vol. I, p. 254 urm.
7 Doc. 12 martie 1372, ibid., XIV, vol. VII.
8 Doc..26 iunie 1387, 6 iunie 1397, emise de regele Sigismund, Ub. = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbargen , publ. de Franz Zimmermann, Carol
Werner i Georg Muller, II, Sibiu, 1897, p. 614-615 i Hurmuzaki-Densusianu, 12,
p. 394-396; 17 iulie 1387 (dat de regina Maria), transumpt In actul aceleiasi din
25 iulie 1387. Arh. ist. a Filialei Acad. R.P.R. din Cluj, CCVI ; tot 25 iulie (cloud acte,
unul emis de Sigismund, celdlalt de Maria), Okleveltdr a... Bdrifi y csaldd trtnethez [Docu-

mente.., priv. la ist. familiei Ba iffy], ed. Vaij.i, E. I, Budapesta, 1908 (presc. Bcinffy),
p. 406-408; Hurmuzaki-Densusianu, In p. 305; 20 noiembrie 1435, Hateg, scrisoare
deschisd voievodald, Maria Holban-Virginia Sacerdoteanu, Culegere de facsimile, seria
Bucuresti, 1942, pl. III (pub!. cu greseli i omisiuni in Hurmuzaki-Densusianu, 12,
p. 592-594). E- de observat in legdturd cu acest document cd cuvintul carmen 0 In general
redactarea sa bombasticd, scrierea maritd (scriptura longior) a primului rind i. calitatea
foarte subtire, mdtsoasd, a pergamentului gut neobisnuite In epoca aceasta, mai ales pentru

actele voievodale. In schimb cerneala, forma literelor i pecetea nu prezintd semne de


Suspiciune. O comparatie a originalulm (pdstrat la Arhivele Statului, Bucuresti, donatii,
pach. VIII, doc. 1) cu un mandat al aceluiasi emitent, voievodul Ladislau Csky,
dat la 18 oct. 1435, in Hateg (Arh. ist. cit., Kamuti lev.), aratd cd e vorba de acelasi
scrib si de aceeasi pecete. Unele din elementele neobisnuite de mai sus se explicl
probabil prin imitarea, fr prea mult discerndmint, a unui model, a unei scrisori
regale deschise de la sfirsitul sec. al XIV-lea (cf. de ex. documentele citate, din 26 iunie,
25 iulie 1387 si 5 iunie 1397).

9 Vezi mai jos p. 28 urm.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA LATINA. CIJ REFERIRE LA TRANSILVANIA

230

FORMELE IN CARE NI S-Atr TRANSMIS DOCUMENTELE

Formele In care ni s-au pastrat actele stilt multe. Vom trece aici In
revista doar pe cele Intilnite In materialul seriei Transilvania.

0 forma de act premergatoare originalului este conceptul (nota,


minuta, imbreviatura). In cancelaria papala redactarea actelor se fcea,
probabil de la Inceput, pe baza unei ciorne, care se transcria apoi pe curat
actul se expedia In aceasta forma, ca original. Cu secolul al XV-lea s-a
inceput sa se pastreze in aceasta cancelarie in chip oficial conceptele unor
categorii din acte1. Actele notariale erau Intocmite de notarii publici In temeiul

unor concepte rezumative 2, redactate, de la un moment dat (In Italia cam


din sec. al XII-lea), In registre (protocolla) 3. In cancelaria imperiala din Apus

insa actele se scriau dintr-o data (mai ales Inainte de sec. al XIV-lea) Mil
concept prealabil, cel mult pe baza unor insemnri sumare. De aceea, ele
prezinta uneori numeroase indreptari 4. Se pare ca adeseori tot flea ciorna
se Intocmeau actele gi In unele cancelarii ungure0i, care de asemenea poarta
corecturi 5. Dar despre locurile de adeverire (cum erau capitlurile i o serie de
conventuri) se tie ca Incepind cu sec. al XIV-lea 1i redactau documentele

pe baze de concepte.
S-au pastrat unele concepte qi din cancelariile ungare. Exemple de
documente transmise In aceasta forma se gasesc i In seria Transilvania ?.
msA conceptele in multe cazuri n-au fost pastrate, caci aveau un caracter
efemer, de scriere preparatorie, ce-qi pierdea valoarea o data.' cu trecerea ei

pe curat.

Forma cea mai completa a actului este originalul (originale, autographum). Tot la original se refera i expresiile in specie,8 specietenus 9.
In cazul documentelor latine medievale era frecvent obiceiul de a se redacta
un act In mai multe originale ca o masura de precautie, pentru ea prin pierAlain de Boiiard, Manuel de diplomatique francaise et pontificate, I, Paris, 1929,

p. 88-89.

Doc. 22 sept. 1390, Fejr, X, 1, Buda, 1834, p. 636 urm.: in notam recepi [am

luat-o In Insemnarea <mea>].


a Doc. 27 aug. 1401, Monumenta Vaticana historiam regni Hungariae illustrantia

[Documente de la Vatican privind istoria regatului Ungariei], Budapesta, 1889, seria I,


tom. IV, p. 604-605.
4 Harry Bresslau, Handbuch der Urkundenlehre fiir Deutschland und Italien, ed. II,
vol. II, 1, Lipsca, 1915, p. 138-145.
Szentptery, Oklt., p. 176-177, 220; cf. doc. 16 oct. 1364 si 24 mai 1366 (act
voievodal), Documente privind istoria Rominiel, C, XIV, vol. VI; 13 noiembrie 1380
(concept redactat In numele judelui curtii regale si modificat ulterior ca act regal),
vol. VII. Alte exemple la Janits Ivn, Az erdlyi vajddk igazscigszolgdltat s oklevladd
miikdse 1526 ig [Activitatea judeciltoreascd i ca emitenti de documente a voievozilor
Transilvaniei pind la 1526], Budapesta, 1940, p. 75.
6 Franz Eckhard, Die glaubwardigen Orte Ungarns im Mittelalter, In Alitteilungen
des Instants fiir iisterreichische Geschichtsforschunp, Innsbruck, IX, <supliment>, 1915,
p. 468-471.
7 Doc, cu data aproximativA: Onainte de 30 mai 1328-1330>, Doc. priv. ist. Rom.,
C, XIV, vol. II, p. 241 urm.; cf. observatia editorilor publicatiei Ub. (Fr. Zimmermann
si C. Werner), I, Sibiu, 1892, p. 421; <1342-1343 dup 3 mai>, Doc. priv. ist. Rom.,
C, vol. IV, p. 81-82.
Doc. 16 apr. 1338, ibid., vol. III, p. 459 urm.; 6 martie 1348, ibid., vol. IV,
p. 418.
9 Doc. 26 apr. 1319, Pesty Frigyes, A szrenyi bctnsg [Banatul Severinului],
Budapesta, 1878, p. 19 urm.; 21 apr. 1380, vol. VII.

www.dacoromanica.ro

FORMELE IN CARE NI S-AU TRANSMIS DoCumENTELE

231

derea unuia sa nu dispar6 mArturia actiunii juridice lnsei pe care o cuprindea.

Astfel bula de aur din 1222, dupa cum se arata chiar In cuprinsul ei, a fost
scrisa In apte exemplare 1. Uneori chiar natura documentului impunea
aceasta multiplicitate: contractele, tratatele de alianta, de pace etc. se
intocmeau In atitea exemplare originale cite erau partile interesate. Dar
nu numai in acte bilaterale sau multilaterale, ci i In cazul actelor unilaterale,
adresate fug unui numar de destinatari, se emiteau mai multe originale. Ele
se deosebeau doar In ceea ce privete adresa, unele apelative sau formule pro-

tocolare i cuvenitele schimbri de constructie. Acesta e bunaoara cazul


unor bule papale 2, dupa cum arata. i mentiunile: in eundem modum,
in eodem modo, simili modo [in acelai fel, in chip asemanator] din registrele pontificale. De ex. numirile de episcopi, In afar de benefician,
se. aduceau i la cunotinta arhiepiscopilor ai caror sufragani (subordonati)
erau acetia, precum i la aceea a regelui, a credincioilor din diecezele

respective etc. 3.
Documente In dou sau mai multe exemplare originale erau i chirografele. Locurile de adeverire, dupa cum vom vedea, pastrau In arhivele lor dupa
anumite acte eliberate un exemplar (paria litterarum) din asemenea originale 4,
In cazul cind nu-i faceau copie chiar in registrele lor. Dupa aceste dublete 5

sau multiple de original ori dui:4 copiile de registru 6 locurile de adeverire


eliberau transcrieri (transumpturi) autentice 7.

Exista in seria noastra unele forme de act, ca reinnoirea i con-

firmarea, care uneori slut variante ale originalului, iar alteori ale copiei
autentice 8.

3) 0 alta forma de act, care reprezinta insa un stadiu ulterior originalului, este copia (copia). In materialul seriei Transilvania ea este de mai
multe feluri:
a) Astfel transumptul (transumptum) sau transcrierea (transcriptum)
este varianta cea mai obinuita In Transilvania i In Ungaria medievala a
copiei autentice, adic a trecerii cuprinsului textual al unui act In intregime
sau uneori numai In parte 9 Intr-un alt document de catre un for (papa, rege,
voievod, loc de adeverire, notar public etc.), care adeverete acest fapt,
1 Documente privind istoria Rominiei, C, XIXIII, vol. I, p. 189 urm. Exemple
asemandtoare de acte regale: doc. din 1217 si sept. 1233 (ibid., p. 164 urm. si 264 urm.).
Act arhiepiscopal In cloud exemplare: doc. 17 noiembrie 1343, Doc. priv. ist. Rom.,

C, XIV, vOl. IV, p. 161 urm. Act ordsenesc (Bistrita), tot In 2 exemplare, de acelasi
scrib, dar cu unele deosebiri: doc. 6 ian. 1367, ibid., vol. VI. Cf. Ub., II, p. 280-283.
' Doc. 17 febr. 1226, Doc. priv. ist. Rom., C, XIXIII, vl. I, p. 226, cf.
p. 223 urm. Vezi si 13 dec. 1223, ibid., p. 202.
3 Doc. 15 iulie 1345, ibid., vol. IV, p. 247 urm.; 24 ian. 1396, Mon. Vat. Hun.,
Budapesta, 1881, Seria I, vol. III, p. 310-311.
4 Doc. 4 apr. 1343 si 14 sep. 1347, Doc, priv. ist. Rom., C, XIV, vol. IV,
p. 122-123 si 397-400. Dar paria sau par poate sd aibd si sensul de copie (autenticd):
copia seu aliud par eiusdem prwilegii [copia sau un alt exemplar al acelui pivilegiu] In
doc. 8 iunie 1344, ibid., p. 192. Aici, dupd cum rezultd din context, e vorba de o copie
autenticd, o transcriere a originalului, Intdritd cu pecete (cf. si doc. 24 apr. si 8 mai
1352, ibid., vol. V). Pentru paria In cancelarla voievodald vezi Janits, p. 75.
5 Doc. 22 iunie 1313, ibid., XIV, vol, I, p. 215 urm.
5 Doc. 20 aug. 1284, ibid., XIII, vol. II, p. 263, cf. p. 250 urm.; doc. 30 dec. 1360,

ibid., XIV, vol. V.

p. 127, 129-131.
8 Vezi mai jos,Oklt.'
p. 9-11.
Doc. 13 noiembrie 1357, Doc, priv. ist. Rom., C, XIV, vol. V.
7 Szentptery,

www.dacoromanica.ro

232

DIPLOMATICA 'LATINA. CU REFERIRE LA TRANSILVANIA

conferind sub pecete autentica o valoare legairt transcrierii j. 0 buna parte

din documentele seriei noastre ni s-a transmis In forma de transumpt.


Cancelaria regal emitea transumpturi Inca din prima jumatate a sec. al

X II-lea 2. Transumarea (transsumptio) este trecerea verbala, iar nu dupa


sens, a unui privilegiu Intr-un alt privilegiu , observa faimosul jurist al Ungariei feudale, Werbczy, la Inceputul sec. al XVI-lea 3. Totusi In Ungaria
si Transilvania medievala transumptul nu putea lnlocui complet originalul.

In proces el avea o valoare probatorie, daca aceasta era recunoscuta de


partea adversa, care putea Insa pretinde oricInd prezentarea actului In original (in specie) 4. Nesatisfacerea acestei cereri atragea dup sine, pentru
partea cealalta pierderea procesului. Numai intr-un singur caz putea sa
alba transumptul o valoare probatorie neconditionata: atunci chid regele,
eliberind un astf el de act, scutea anume pe destinatar de obligatia
originalului 5. Transumptul uneori, mai ales In sec. al X II-lea, este pre-

cedat In actul de transcriere numai de o formula initial. De cele mai


multe ori insa, el e incadrat de o formula initial care de obicei anunta
transcrierea si de o alta, finala, care atesta autenticitatea originalului i exactitatea transcrierii 6.
In unele documente, de ex. in transcrieri (facute de locuri de adeverire
sau notan i publici), In confirmari, sentinte, pot fi reproduse textual (dupa cum

alteori se pot numai mentiona sau rezuma) mai multe acte infatisate de
pArtile In cauza. In acest caz avem mai multe transumpturi Insirate unele dupa
altele 7. Alteori aceste transumpturi multiple (Ant Incadrate unele in altele 8.
1 Doc. 26 apr. 1231 (act papal cuprinzind In transumpt cloud' doc. regale), Documente
privind istoria Rominiei, XI-XIII, p. 247; 17 0 27 aug. 1357, ibid., XIV, vol. V. Transum-

ptul se mai checma in diplomatica apuseand vidimus (Oswald Redlich, introducere la

Wilhelm Erben, Urkundenlehre, I, Miinchen-Berlin, 1907, p. 35), fie c e vorba de un transumpt obinuit (cf. doc. 15 martie 1280, eliberat de Rudolf, regele romanilor, Doc, priv.

ist. Rom., C, XIII, vol. II, p. 229), fie de o confirmare textuald in forma de transumpt.
Eckhart, Glaub. Orte, p. 512. Intilnim, mai rar, cazuri and transumptul este
eliberat in forma unui singur act de catre cloud, sau trei foruri care fac transcrierea
Impreund: doc. din <1296-1301>, Doc. priv. ist. Rom., C, XIII, vol. II, p. 416 urm.;
13 aug. (cuprins itntr-un act din 13 sept. 1311, ibid., XIV, vol. I, p. 195 urm.). Analogii
apusene: A. de Boiiard, I, p. 183, n. 1 0 p. 185, n. 1.
a Tripartitum, ed. Budapesta, 1897, partea a II-a , titlul 15, art. 1.
4 Doc. <1 mai 1347>, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. IV, p. 351 urm. 21 ; febr,
1366, ibid., vol. VI.
5 Eckhart, Glaub. Orte, p. 510. Copia autentica se cherna uneori exemplum, de pildd,
de cdtre venetieni (doc. 16 sept. 1316, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. I, p. 254). Cf.
0 Cesare Paoli, Grundriss zu Vorlesungen iiber lateinische Paleiographie und Urkundenlehre.

ed. II, vol. III, trad. din limba italiand de K. Lohmeyer, Innsbruck, 1900, p. 333.

Copia mentionata in doc. 25 ian. 1332, emis de Iacob al lui Berengariu, stringd'torul
dijmelor papale, nu putea fi decit tot autentica, dupa cum rezulta din context (Doc.
priv. ist. Rom., C, XIV, vol. III, p. 567).
Pentru primul caz : doc. 14 sept. 1283 0 <1296-1301>, Doc. priv. ist. Rom.,
C, XIII, vol. II, p. 253 i 416 urm., cf. Ub., I, p. 202-203 (acte ale locurilor de ade-

verire). Pentru cel de al doilea caz: doc. 16 martie 1287 (act capitular) i 22 febr. 1291
(act regal), Doc. priv. ist. .Rom., C, XII, vol. II, p. 280 0 365 urm. Vezi i exemplele
citate mai sus, n. 1. Pentru diplomatica apuseand cf. A. de Boilard, I, p. 184.
7 Doc. din 1257 (cuprinzind In transumpt trei acte anterioare) 0 28 dec. 1278 (cu
cinci transumpturi), Doc, priv. ist. Rom., C, XIII, vol. II, p. 24 urm., 197 urm.
8 Doc. 13 martie 1328, transumpt Intr-un act din 8 mai acela0 an, care e cuprins
intr-altul din 23 mai 1330, iar acesta intr-un privilegiu al capitlului din Alba Iulia, 16 apr.
1338, ibid., vol. II, p. 250, 256, 310 urm.; ibid., vol. III, p. 459 urm. Alt exemplu: doc.
20 sept. 1446 emis (la Sibiu) de notarul public Urban Petri, cuprinzind in transumpt alte
cinci acte: 17 martie, 24 iulie i 12 aug. 1372, 1 0. 6 febr. 1373, ibid., vol. VII.

www.dacoromanica.ro

FORMELE IN CARE NI S-AU TRANSMIS DOCUMENTELE

233

In ce imprejurdri se cerea eliberarea unui transumpt, adic6 transcrierea


sau, cum s-ar zice azi, legalizarea unui act in forma de copie autenticd?

De obicei, atunci cind acelai act trebuia inftiat In acelai timp in mai
multe locuri ; cind se cduta a nu expune originalul, deteriorat sau fragil ori
foarte pretios, unui rise prin trimiterea lui in locuri deprtate. 1. In
documentele noastre se Invoc6 adeseori primejdiile drumurilor precum
alte motive. Alegem un exemplu: la 17 mai 1307, deci intr-o vreme chid
Ungaria qi Transilvania erau zbuciumate de cea mai cruntd anarhie feudal,
capitlul din Alba Julia transcrie un act al capitlului din Oradea, din 26
ianuarie 1300, in favoarea magistrului Benedict zis Solum, care ne-a aratat
spune p'rimul capitlu scrisoarea deschis6 a cap itlului bisericii din Oradea,
data' cu privire la dania sau ddruirea unei jumdtti a mcliei numite Ungurei
(Gerugurfaya), cerindu-ne stdruitor, cu prea smerite ruggminti, s punem sa se
transcrie cuprinsul ei cuvint cu cuvint, spre a o ardta i infdtia, daca' ar fi
nevoie in altd parte, fiindca' din pricina primejdiilor drumurilor, a vremurilor

turburi gi a temerii pe care o are de dumanii si, Ii este frica s-o poarte

cu sine 2. Aceeai stare tulbure a tOrii (regni statum inpacatum) e inyocatd


de Ladislau de Borp, fostul voievod al Transilvaniei, cind in 1306, cere capitlului de Alba Julia
transcrie un privilegiu emis de Ladislau (din neamul

Kan), puternicul voievod pe atunci in slujbd,

pentru ca apoi tinind in

locuri deosebite cele dou exemplare, sa le poat pAstra mai sigur 3 . Altul
se temea ca originalul tot un act voievodal s nu-i fie furat, ceea ce ar
putea atrage anularea drepturilor consfintite prin acel document. Uneori transumptul devenea necesar din cauza amintitd i mai sus a stOrii deteriorate a originalului 4. Pe ling6 motivele arAtate, transcrierea era cerutd adeseori
t spre o mai mare chez'die a drepturilor cuprinse in actul original 5. Tran-

scrierea sau mai bine zis ref nnoirea actului in form4 de transumpt era
necesara i la schimbarea pec4ii locului de adeverire care emisese origi-

nalul. Acesta a fost cazul actelor eliberate de capitlul din Alba Iulia
dupd pierderea pecetii sale, cu ocazia distrugerii bisericii episcopale de
ciltre sai in 1277 0.
b) Un fel de transumpt este cel putin din punct de vedere formal
vi actul confirmat sau confirmarea textuald (confirmatio) a unui act
anterior prin incadrarea lui intr-altul nou 7. Insa In timp ce transumptul

1 Bresslau, ed. II-a, vol. I, Lipsca, 1912, p. 89-90.


Documente privind istoria Romtniei, C, XIV, vol. I, p. 50 urm. Formula viarum
discrimina [primejdia drumurilor], se va Intrebuinta Insd si mai tirziu. De ex. doc. 16
apr. 1338, vol. III, p. 459 urm.; 28 martie 1360 (doud acte), vol. V; 24 apr. 1370, ibid.,
vol. VI. Aceeasi idee exprimatd In altd redactare: doc. 6 martie 1348, ibid., vol. IV,
p.

418.

3 Doc. 18 noiembrie 1306, Pataki Jzsef, Anjou kirdlyaink is a kt roman vajdasdg


[Regii angevini si cele cloud voievodate romlnesti], Cluj, 1944, p. 16.
4 Doc. 7 iulie 1338, Doc. priv. ist. Rom., vol. V.
6 Doc. 6 martie 1348, ibid., vol. IV, p. 418, cf. 17 si 27 august 1357, ibid., vol. V.
6 Doc. din 1277, 1278 (cloud acte) si 16 martie 1287, ibid., XIII, vol. II, p. 187,
189-191, 286; 24 oct. <1344>, ibid., XIV, vol. IV, p. 214 urm.
7 Cf. si Szentpdtery, Oklt., p. 7. Pentru confirmarea textuald In diplomatica apuseand:

A. de Boiiard, I, p.

174-175.

Ea e numit adeseori vidimus (Arthur Giry, Manuel de

diplomatique, ed. a II-a, I, Paris, 1925, p. 20-27; A. de Bodard,I, p. 175-181) sau insertio
(Bresslau, II, 1, Lipsca, 1915, p. 305-308). Alteori sub vidimus, se Intelege, dupd cum am
vdzut, un transumpt obisnuit (cf. mai sus, p. 8, n. 1).

www.dacoromanica.ro

234

DIPLOMATICA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA

10

obinuit (eliberat bunaoara de un loe de adeverire sau de un notar public)


are ca menire doar reproducerea exacta i garantarea autenticitatii unui act
mai vechi (fie acesta chiar regal) 1, In cazul confirmarii textuale transcrierea
e facuta de obicei chiar de urmaul juridic al emitentului actului care trebuia
confirmat sau de autoritatea superioard emitentului i de care depinde acesta,
cu scopul de a Intari drepturile, de a reinnoi titlurile juridice care fusesera

acordate prin acel act. Prin urmare, dei formal confirmarea textuald e o
varianta a transumptului (copiei autentice), In fond ea se poate considera
ca o specie a confirmarii i prin aceasta o varianta indirecta' a originalului. Documente deosebit de importante din punct de vedere social i politic cum
sint bula de aur din 1222, diploma andreiana din 1224 sau privilegiul regelui
Bela al IV-lea din 2 iulie 1247 2 ni s-au p6strat numai In asemenea confirmari.
Regii pot confirma danii ale lnaintailor lor 2. Alteori regele intareqte donatii
lnvoieli facute intre supuii sal 4. De asemenea, acte regale mai vechi deteriorate,
distruse sau pierdute pot fi reinnoite i Intarite prin transcrierea lor In noi documente regeti emanate de la urmaul emitentului 5. Sint cazuri cind emitentul

(de pilda la schimbarea pecetii sale) intarete sau reInnoie0e sub noua sa

pecete propriile lui acte anterioare, cum este cazul regilor amintii, dup ce din
deosebite motive au trebuit
Inlocuiasca pecetile de mai lnainte: e vorba

pe de o parte de pecetea din-tli a lui Carol Robert, Intrebuintata de el Intre


1301
1322, apoi de cea mijlocie , folosit de la 1323 i pierduta din

Intimplare (casualiter; quodam casu inopinabili) In prti e Trii Romineti ,


adica In dezastrul de la Posa 'a din 1330 6; iar pe de alta, ne referim la pecetea

lui Ludovic I, care a fost furata la Ozora in Bosnia 7. Sigismund a trebuit

sa reinnoiasca i el actele eliberate ub pecetea sa secreta, pierduta i aceasta


din Intimplare , In Infringerea de la Nicopole din 1396 8.
Tinind seama ca documentele confirmate sint tot un fel de transumpturi,
uneori chiar i transcrierile obinuite In forma de copii autentice, eliberate
dupa actele lor mai vechi de catre locurile de adeverire, se cheama renovationes
et confirmationes 2. Dar tot renovationes stilt i reinnoirile unor acte mai vechi,
reproduse textual sau cu unele schimbri, fie cu data veche pe care o purta
2 Doc. 31 dec. 1331, Documente privind istoria Rominiei, C, XIV, vol. III, p. 40
urm.; 18 ian. 1377 si 26 iunie 1379, ibid., vol. VII.
Ibid., XI-XIII, vol. I, p. 189 urm., 208 urm, 329 urm. Cu privire la discutlile In

jurul autenticitatli diplomei din 1224 a se vedea Documenta historiam Valachorum in Hun-

garia illustrantia [Documente privind istoria romlnilor din Ungariab ed. E. Lukinich,
Budapesta, 1941 (prescurtat: Documenta Valachorum), p. 13-15.
Doc. 18 febr. 1355 In Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. V (Ludovic I Intlreste o danie a lui Carol Robert).
Doc. 17 oct. 1265, 26 noiembrie 1284, ibid., XIII, vol II, p. 77 urm., 264 urm.;
18 iunie 1377, ibid. XIV, vol. VII (tntAreste o danie a voievodului Transilvaniei).
5 Doc. 9 ian. <1250>, ibid., XI-XIII, vol. I, p. 337 urm. (data de an nesigur5.).
Doc. 3 iulie 1334 si 2 noiembrie 1335, ibid., XIV, vol. III, p. 324, nr. 190,
p. 326 urm.
7 Doc. 30 mai 1364, ibid. vol. VI; 18 iunie 1377, ibid., vol VII (Intareste o danie a
voievodului Transilvaniei). Cele sapte scaune sasesti rennoiesc si ele sub pecetea
lor cea nouti mai multe acte, la 12 si 31 martie, precum i 11 apr. 1372, citInd i martori
(ibid., vol. VII).
8 Doc. 1 mai 1414, Fejr, X, 5, p. 460-465.
Mentiuni In doc. cit. din 24 oct. <1344>, ibid., vol. IV, p. 214 urm.; 27 aug. 1357,

vol. V. Pentru renovationes In diplomatica apuseana cf. A. de Bollard, I, mai ales,


p. 171.

www.dacoromanica.ro

FORMELE IN CARE NI S-AU TRANSMIS DOCUMENTELE

11

originalul (fiind vorba In acest caz de o variantd directA a originalului)


Cu o data nouA, ca o confirmare a unui act anterior 2.

235

fie

Confirm'rile care rezumA sau mentioneazgi acte scrise sau actiuni juridice
mai vechi 3 reprezint i. ele o variantA a documentelor originale, cunoscuta atit in diplomatica apuseanA 4 clt qi In cea slavo-romina 5. Ele pot s

reproducA textual (sau aproape) unele prti din acte anterioare (chiar chid
nu le amintesc pe acestea) sau s completeze danii fAcute prin ele 6. In ceea
ce privete diplomatica ungar', Intilnim i categoria de acte zise nove donatones (danii nouA). In acest caz e vorba fie de o confirmare regalA a xinor
drepturi mai vechi pe care le-a avut donatarul sau Inaintaii sAi (cu o clauzA
care specificA acest lucru), fie de o danie regeascA, fAcut acum pentru intlia
dat, a unor bunuri, indiferent c donatarul a avut sau nu mai lnainte stk.
pinirea (dominium) asupra acestora. Cazul din urma (adic al unei danii
pentru intlia dat') e frecvent, dupg. cum observ. Werbticzy 7, in timpui
re ilor Ludovic I i Sigismund de Luxemburg. Se pare a In majoritatea
cazurilor aa rezult din context donatarul sau inaintaii si n-au stApinit
bunul dat cu titlul de danie nou'A 8. In 1412 voievodul tibor, In urma unui
ordin al lui Sigismund, purcede In Transilvania la o verificare a documentelor
din aceast' categorie, emise de reginele Elisabeta i Maria, precum i de
Sigismund Insu*i 9.

c) Multe din documentele publicate In seria Transilvania s-au pAstrat

inscrise In forma de copii In culegeri oficiale numite registre (regestra, regesta).

mAcar o parte din ele erau introduse In registre lnainte de a fi


Actele
inminate destinatarilor. inregistrarea se fAcea fie prin reproducerea integralA
a documentelor, fie mai ales cu prescurtarea unor formule stereotipe ', sau
In sfirit In forma de rezumat. Registrele aveau menirea sA asigure pdstrarea
pentru
actelor a acelora pe care cancelaria avea interesul sA le pAstreze
a putea fi eliberate din nou la nevoie sau verificate, precum i spre a permite
1 Doc. 10 iunie 1413, reinnoit probabil dupa cum rezulta prin comparatia scriin anul 1454, Ub., III, Sibiu, 1902 (publ. de Zimmermann, Werner si Mailer),

sului

p. 570-571.

2 Doc. din 1359 (emis de decanul Nicolae, retnnoit la 11 martie 1372 (Documente
25 noiembrie
privind istoria Rhmtniei, C, XIV, vol. V; ibid., vol. VII); <circa 23 sept.
1374>,

retnnoit la 6 iulie 1390 (ibid., vol. VII; Ub., II, p. 649).

3 Doc. din 1275, ibid., XIII, vol. II, p. 174 urm.; 13 mai 1323, ibid., XIV, vol. II,

p. 71 urm.

4 A. de Botiard, I, p. 173.

5 D. P. Bogdan, Diplomatica slavo-rombui din sec. XIV f i XV, In Revista istorica

romtna , VVI (1935-1936), p. 261-262.

Doc. 1231 (confirmarea bulei de aur din 1222), Doc. priv. ist. Rom., C, XIXIII,

vol. I, p. 247 urm.; 6 ianuarie 1291 (confirmarea unor privilegii, In urma pierderii
actelor mai vechi emise de Bela al IV-lea si Stefan al V-lea In ntivlirea tatarilor
din anul 1285), ibid., vol. II, p. 354 urm. Pentru asemenea confirmari cf. Giry,
I, p. 17

i n.

2.

7 Tripartitum, partea I, titlul 37.


Doc. 20 martie si 14 mai 1360, Doc. prio. ist. Rom., C, XIV, vol, V; 3 iunie
1387, Bdriffy, p. 396-398 (cf. i p. 406-408, 430-433) ; 18 oct. 1409, HurmuzaldDensusianu, 12, p. 462-463. In legatura cu acest act cf. Elekes Lajos, Hunyadi,
Budapesta, 1952, p. 76 (care arata ca donatarul, Voicu, tatal lui loan de Hunedoara,
n-a staptnit mai tnainte posesiunea Hunedoara, primita ca danie noua *).

Janits, p. 22.

1 Doc. 12 martie 1287, Doc. priv. ist. Rom., C, -XIII, vol. II, p. 282 urm. cf.

p. 291 urm.

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATICA LATINA CU REFERIRE LA TRANSILVANIA

236

It?

emitentului linerea evidentei treburilor sale administrative, juridice, politice.


Faptul inregistrilrii se nota de cancelarie pe actul eliberat. Majoritatea documentelor medievale ale cancelariei pontificale care privesc Transilvania ni
s-au transmis In forma de copii de registra (publicate de A. Theiner si de

altii). Dar o bund parte din registrele acestea nu sint nici ele originale, ci
copii, adicd registre transcrise. Sub influenta curiei papale

care avea cance-

lara cea mai bine organizatd ci cea mai vast din Europa apuseand obiceiul de a tine registre s-a introdus i in celelalte cancelarii. Locurile de ade-

verire din Oradea, Alba Iulia i Cluj-Mdndstur tineau de asemenea registre, ca


cancelaria regald, aceasta din urmd incepind cu perioada angevind 2. Registrul de la Oradea care printre procese verbale cuprinde ci copii de acte 3

este din primele decenii ale sec. al XIII-lea. Capitlul din Oradea continua
s tind registre si mai tirziu, dup." cum rezultd din unele mentiuni de la

sfirsitul aceluiasi seco14. Din registrele capitlului din Alba Iulia ni s-au p'strat
fragmente originale din prima jumdtate a sec. al XIV-Iea. Aceeasi constatare
se poate face pentru conventul din Cluj-Mdndstur incepind de pe la anul 1420,
iar de la 1.438 registrele acestuia ni s-au transmis aproape fdrd lipsuri5. La Inceputul sec. al XV-lea se aminteste si registrul capitlului (decanatului) din Sibiu.

Formularele de acte (formule, formularia) c tratatele de stil notarial pdstreazd de asemenea un numar de copii de documente autentice, pe
11110 cele fictive, de care de unele ca si de belelalte se foloseau notarii
de cancelarie c invtdceii lor ca modele de acte in activitatea lor. Dar in
majoritatea cazurilor ceste acte sint reproduse In forma trunchiatd, cu
omiterea datelor individuale (nume de persoane si de locuri, date statistice),
adicd tocmai a acelora care ar fi mai pretioase pentru cercettor. Citeva
asemenea culegeri de formulare din secolele al XIV-lea si al XV-lea, privitoare la Ungaria, au fost publicate de Martinus Georgius Kovachich, Formulae solemnes styli 7.

In al ara de copiile autentice de deosebite feluri care au fost trecute


In revist, unele din documentele seriei Transilvania s-au transmis in forma
de copii simple sau libere 8, mai vechi sau moderne, care nefiind inzestrate

cu formele legale de autenticitate n-aveau valoare juridic. Valoarea lor


documentard se stabileste prin critica interna: istoria si filologicd.
Doc. 20 dec. 1191, Documente privind istorid Rominiei, C, XI-XIII, vol. I, p. 11

(unde se aminte0e de registrul papei Clement* al III-lea). Cf. p. 244 (registrul papei
Grigore al IX-lea ; doc. in care se face aceasta mentiune e o repetitie aproape textuald a

actului din 1191).


Eckhard, Glaub. Orte., p. 476-479; Szentptery, Oklt., p. 181-182, 219.

Doc. priv. ist. Rom., C, XIII, vol. I, p. 58, nr. 69, p.I181, nr. 162, p. 121-123,
nr. 310-312.

4 Doc. 14 sept. 1283 i 1298, ibid., vol. II, p. 253 i 438 urm. (actul din urma e transcrierea de cAtre cap. din Oradea, pe baza registrului Mu, a unui act emis de conventul din

Dealul (MO.
Eckhart, op. Cu., p. 479. Pentru Alba Iulia vezi mai jos ci p. 80, n. 10. Despre
registrul acestui capitlu se face mentiune i in doc. 21 febr. 1366, Doc. priv. ist. Rom.,
C, XIV, vol. VI.

Doc. 3 iulie 1414, Ub., p. 604 urm. Vicarul general (un arhidiacon canonic)

judecind. asistat uneori de Oil canonici din capitlu, in pricini de competinta forului spiritual* (al justitiei eclesiastice), avea un registru in care erau trecute declaratiile martorilor (doc. 4 ian. 1370 i 6 iulie 1371, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VI i VII).
7 Pesta, 1799.
8 Doc. din 1181, Doc. priv. ist. Rom., C, XI-XIII, vol. I, p. 6 urm.; 15 mai 1342,

ibid., XIV, vol. IV, p. 88 urm.

www.dacoromanica.ro

13

ORGANIZAREA CANCELARIILOR

237

Numeroase asemenea copii simple s-au pstrat In colecii manuscrise


ale unor Invai, In deosebi din secolul al XVIII-lea, cum sint colectiile
Hevenesi, Pray, Kaprinai, Comides, iar cu special privire asupra Transilvaniei, aceea a lui incai i a altora, mai ales a lui Iosif Kemny. Acesta
era lag nu numai un patimas string6tor de documente, ci, dupd cum vom
vedea, si un falsificator lnrit, ceea ce trebuie s impun cercettorului mult
prudent:a' In folosirea pieselor din colectia sa, spre a putea deosebi In ea docu-

mentele autentice de cele false. Unele din copiile eruditilor amintiti sInt
pretioase chiar i astzi, fiind fcute dup piese care se afl In arhive greu
accesibile sau ale cdror originale lntre timp s-au pierdut. Se gsese printre

ble chiar si documente inedite 1. Dar In general aceste transcrieri grit foarte
gresite, atit din pricina slabelor cunostinte paleograf ice ale copistilor moderni,
cItsi din cauz ea de multe ori copiile nu erau executate nemijlocit dup
original, ci dupd alte copii. Se pare eh' acesta e si cazul copiilor din culegerea
lui Sincai, unde bunoar un act al vicevoievodului Dominic si un altul al
capitlului din Alba Iulia poart data gresit de 3 august 1354, In loe de 1358 2.
Este adevrat c, In ceea ce priveste colectiile amintite, majoritatea acestor
piese (pin la mijlocul sec. al XV-lea) a fost publicata de Fejr In al su Codex
Diplomaticus, dar de obicei el le-a tiprit cu si mai multe greseli. De altfel,
adeseori el reproduce de dou sau mai multe ori acelasi document, dup
colectii diferite In care acesta poart date diferite 3.
In sfirsit, despre numeroase acte disprute nu mai stim cleat din mentiuni sau rezumate pstrate ca si de altfel multe transumpturi In alte
acte, unele tirzii 4, sau In inventare vechi, bunoar ale arhivelor mnstiresti 5.
ORGANIZAREA CANCELAR HL OR

In ceea ce priveste organizarea deosebitelor cancelarii din Ungaria


si Transilvania, precum si a cancelariei papale, ne limitm doar la datele
necesare pentru Intelegerea materialului seriei Transilvania.
De ex, doc. 22 ian. 1368 (mandat regal), C, XIV vol. VI (dupg Iosephus
Kernny, Appendix Diplomatarii Transsylvanici [Apendicele diplomatarului Transilvaniei],
D. 3, nr. 73, cu data gresitd: 24 mai 1368; 30 martie 1372 (act vicevoievodal) si 4 mai

1377 (mandat regal), Documente privind istoria Rominiei, C, XIV,vol.VII (tot dupd Kernny,

Appendix, D. 3, nr. 111 si 144, ms. in Arh. ist. a Fil. Acad. R.P.R. din Cluj).
2 Doc. priv. ist. Rom., C, XIV., vol. V (dup5 Rerum spectantium ad universam
gentem Daco-Romanam seu Valachicam summaria collectio ex diversis authoribus jacta a
Georgio Sinkai de eadem secundum ordinem chronologicum [Scurtd culegere, din diversi

autori, de materiale privitoare la Intreg poporul daco-roman sau valah, Intocmit5 in

ordine cronologicii de Gh. *incail, vol. II, fa Biblioteca Fil. Acad. R.P.R. din Cluj.
3 Doud exemple, printre multe altele ; doc. 25 apr. <1333-1334>, Doc. priv.

ist. Rom., C, XIV, vol. III, p. 297 cf. 560 (act publicat In Fejr, VIII, 3, p. 170-171
i VIII, 4, p. 644, gresit 664: mai tali cu data eronat5: 1326, a cloud aril Mil an);
14 aug. 1375, Doc. priv. ist. Rr m., C, XIV, vol. VII (publ. In Fejr, IX, 5, o data, la

p. 38-40., Cu data corecta si a dou oard, la p. 164-165, Cu indicarea gresit a


anului: 1377).

4 Doc. 16 martie 1357, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. V, rezumat intr-un alt
doc. din 1398, iar acesta la rIndul su fntr-un act din 1573; 16 apr. 1368, vol. VI,
recumat intr-un act din 1509.
6 Doc. <circa .1169>, rezumat Intr-un inventar din sec. al XVII-lea, ibid., C,
XIXIII, vol. I, p. 4 urm. Pentru inventare: Giry, I, p. 36,

www.dacoromanica.ro

238

DIPLOMATICA LATINA Cu REFERIRE LA TRANSILVANIA

14

A. CANCELARI1LE DIN UNGARIA SI TRANSILVANIA

Cancelarla regali ungarii. Apare ca o institutie mai temeinic organizat


abia spre sfir0tul sec. al XIII-lea. Pina atunci evolutia ei a fost lenta i al'turi de trasturi proprii de dezvoltare se observa influente straine: imperial,
francezd i papala. La Inceput actele regale se Intocmeau sporadic, In leggturd Cu daniile Mcute asezamintelor bisericesti, fiind scrise de persoane diferite
(membri ai clerului), gsite la intimplare. Forma acestor documente redactate

uneori inafara cancelariei, de &are destinatari sau prin grija lor, se preciza
treptat, apArind Inchegata, In linii mari, la sfirsitul sec. al XII-lea, sub Bela
al 111-lea (1172-1196), ca rezultat al dezvolMrii aparatului statal 0 al Intaririi influentei papalitatii, din ai carei adepti, formati la scolile strAine aflatoare sub control pontifical, se recruta personalul clerical al cancelariei.
Despre un membru al acesteia, despre Pavel, dintr-un act regal din 1181
intocmit de el, qtim ca a fost notarul meu, iar acum <este> episcop al Transilvaniei , dupd cum 11 aminteste Bela al II-lea chiar In acest act 1. Incepind

Cu veacul urm'alor, Cu domnia lui Andrei al II-lea (1205-123.5), numarul


documentelor devenea tot mai mare. De acum ele nu erau pret,uite sub
influenta dreptului canonic numai de oamenii bisericii, dar, sub Inr1urirea
acestora, 0 de laici, ne mai fiind considerate ca simple marturii, ci ca acte
de valoare juridicA, garantind anumite drepturi i posesiuni, Intr-o vreme
chid se intarea treptat proprietatea particular4 feudala 0 se accentuau contradictiile sociale. eful cancelariei era cancelarul de obicei, dupg 1240,
un arhiepiscop sau mai rar un episcop 2_ dar conducerea ei efectiva' (ca
0 In cancelaria papala) se afla, In sec. al X III-lea, in mina vicecancelarului,
functiune pe care o detinea de cele mai multe ori, ping la domnia lui Ludovic
I, prepozitul de Alba Regal6 (SzkesfehrvAr In R.P. Ungard) 3. In a doua
jumatate a ace1uia0 secol a apArut o slujba noua: cea de notar special sau
notar-secretar (notarius secretarius), care, In calitate de secretar al regelui,
minuia inelul sigilar al acestuia. Functiunea aceasta era Incredintata comitelui capelei (comes capelle regie, geful capelanilor de la curte). Cancelaria
regalg, care In aceastg vreme capAta un aspect tot mai organizat, Cu personal
permanent, avea mai multi notan, care serian actele. In tonsecint acestea
erau redactate tot mai uniform, mai stereotip.
Veacul al X IV-lea aducea, o data' cu Insaunarea dinastiei angevine
(in 1308) 0 Cu consolidarea puterii centrale feudale, unele influente noi
importante: franceze i napolitane, In activitatea sau practica de
cancelarie, care deveneau tot mai complexe. Aceste influente ale unor
cancelarii deosebit de inaintate la care se adauga contactul strIns
Cu candelaria papala
constituie un impuls care grabeste evolutia

practicii documentare interne, Intr-o epoca de crefjtere masiva a numarului de documente, provocat de dezvoltarea relatiilor sociale In cadrul
monarhiei feudale angevine. Noua dinastie a introdus treptat o serie de
reforme in administratia, In politica monetara i fiscala etc. a Ungariei medievale. Aceste m'Asuri au accentuat rolul activ al suprastructurii asupra bazei
Documente privind istoria Rominiei, C, XIXIII, vol. I, p. 8, nr. 14.
Doc. 2 iunie 1247, ibid., vol. I, p. 329 urm.; 14 Lillie 1378, ibid., XIV,

vol. VII.
8 Doc. 23 iunie 1250, ibid., XIXIII, vol. I, p. 338 urm.; 5 mai 1266; 22 iunie 1292,

ibid., XIII, vol. II, p. 85 urm. i 390 urm.

www.dacoromanica.ro

15

OR GANIZAREA CANCELARIILOR

239

economice a feudalismului din Ungaria si Transilvania, contribuind la consolidarea ei. Din aceste mdsuri fIceau parte, dup cum vom vedea, unele innoiri

si reforme pe tarimul organigrii cancelariei, institutie esentiald In guvernarea si administrarea statului, pus in slujba clasei dbminante feudale. Cancelaria regala ungara' tinea, de altfel, pas cu celelalte cancelarii suverane din
Apus, indeosebi cu cea imperiala. Acest fapt se constat mai ales In timpul lui
Sigismund, regele Ungariei, care a devenit apoi si imparat roman . Dar in

vremea sa au patruns si unele inriuriri ale cancelariei regale ungare in cea


imperial, . In cea boema si In cele ale ducatelor austriece 1, dupa cum influenta ei asupra actelor regale polone se face simtit6 Inca din timpul lui
Ludovic I, care era si rege al Poloniei 2. Trebuie semnalatd si inriurirea progresiva a umanismului, ideologia clasei ofsenesti in ascensiune 3.

Inmultindu-se tot mai mult numgrul actelor ce trebuiau intocmite

de cancelaria regal, s-a Infiintat sub Carol Robert o nou functiune: aceea
de secretar cancelar (secretarius cancellarius), amintita de la 1320 4. Ea
era detinut de comitele capelei, titlul de notar special al regelui fiind purtat
de aici inainte de &are altii 5. De altfel comitele capelei Indeplinea la curte,
cam din aceeasi epoca, functiunea locurilor de adeverire din provincie, deoarece, mai ales in urma cresterii masive a numgrului de pricini ce trebuiau
judecate de deosebitele foruri de la curte (rege, palatin, cancelar, dar hideosebi judele curtii) 6 s-a simtit nevoia de a avea la Indemin un asez'mint
similar pentru procurarea actelor necesare rezolvArii mai grabnice a acestor
pricini, frd a se face apel de fiecare dat'a' la capitluri sau conventuri. In asemenea conditii, majoritatea actelor de adeverire emise de la curte au fost

1 Szentptery, 0/cit., p. 87, 89, 174; Idem, A kancelkiriai jegyzetek Anjoukori okleveles gyakorlatunkban [Insemnarile de cancelarie in practica noastrA diplomatica din epoca
angevinal, In Kdrolyi Emlkknyv [Omagiului K Arolyi], Budapesta, 1933, p. 489, n. 93;
Bezsak Mikl6s, A kazpkori magyar okleveles gyakorlat kapcsolatai a cseh es lengyel okleveles
gyakorlattal [Legaturile dintre practica diplomatic& maghiard, ceha i polona In evul mediu],

Pcs, 1939, p. 22-23.


' Bezsk, p. 42-44.

3 Kardos Tibor, A magyororszdgi humanizmus hora [Epoca umanismului in Ungaria],

Budapesta, 1955, p. 58, 70, 83-83, 97, 99.

4 Doc. 2 iulie 1320, Documente privind istoria Rominiei, C, XIV, vol. I, p. 362 urm.
5 Doc. 9 mai 1329, ibid., vol. II, p. 287. E semnificativ pentru situatia material&
a magistrului Gail, notarul special amintit aici, faptul ca el a putut cumpAra cu suma de
1 000 de marci de argint fin sum& foarte mare pentru acea vreme o serie de moii

aflatoare In partile banatene.

6 Loctiitorul judiciar al regelui, incepind de la mijlocul sec. al XII I-lea, era judele curtii
regale: el reprezenta aa-zisa presentia regia (Kumorovitz, L. Berndt, Audientia, praesentia,
Budapesta, 1941, p. 29), regele judecind personal numai in cazuri exceptionale, aratate prin
mentiunea specialis presentia regia (de ex. doc. din 1283, Doc. priv .ist. Rom., C, XIII, vol. II,

p. 215 urm. ; 8 mai 1405, Fejr, X, 4, Buda, 1841, p. 391-392; 23 noiembrie 1405, Ub.,
III, p. 377). Dar din perioada angevinA, mai ales de la sfiritul acesteia (deceniul al VIII-lea

din sec. al XIV-lea), prin aceasta mentiune se intelegea jurisdictia marelui cancelar sau uneori
a inlocuitorului sAu, vicecancelarul care judeca anumite pricini rezervate pina atunci
regelui. Totu0 acesta continua sa fie supremul for judiciar, indicat prin men tiunea personalis
presentia regia (doc. 23 noiembrie 1405 i 21 iulie 1412, Ub., III, p. 376 i 531; 11 noiembrie
1434, Ub., ed. G. Giindisch, Sibiu, 1937 IV, p. 536), mai ales In procesele de silnicie grava,
ping cInd, spre sfiritul domniei lui Sigismund (se pare In 1435) aceasta jm isdictie s-a consti-

tuit ca un for deosebit, numit, ca mai inainte, tot personali presentia regia, condus de

secretarul-cancelar. La fnceput foru/ nou a inlocuit probabil pe acela al e prezentei regale


speciale ., care a fost ins& restabilit In 1452, data de la care functionau deci trei loctiitori ai
e prezentei o regelui I In 1464 insa slujba specialis presentia regia, a fost desfiintata, respectiv contopitd cu personalis pr. r. Chid totui regele judeca personal, el facea acest lucru
propria in persona (Hajnik, Birdsdgi szerv., p. 33-37; Kumorovitz, Aucientia..., p. 29-30).

www.dacoromanica.ro

240

DIPLOMATICA LATINA, CIS REFERIRE LA TRANSILVANIA

1G

date de comitele capelei intre 1317-1374, chid se cunoate ca el desfura


o astfel de activitate

Intre 1375-1435 comitele capelei probabil In urma reformelor


care au dus la constltuirea definitiva a cancelariei regale secrete (despre
care vom vorbi mai jos) i a forului prezentei speciale a regelui nu mai
indeplinea functiunea unui loc de adeverire. Slujba sa cea noul, pe care o
exercita Insd In numele regelui, era primirea in calitate de for permanent,
a plingerilor inaintate curtii regale (un fel de audientia), ptingeri care erau
judecate apoi indeosebi de judele eurtii. In 1435; ca urmare a unor reforme
noi, activitatea de emitent de documente a comitelui capelei a incetat definitiv 2.

Pe de and parte, Inca din a doua jumtate a sec. al XIV-lea, sub Ludovic I, Incepe s i se spun cancelariei regale obinuite: cancellaria maior (sau
magna). Aceast cancelarie mare 3 mentionata mai Intli in 1364, avea
in frunte, In locul cancelarului de pind atunci, pe marele cancelar (summus<supremus, eximius -cancellarius) 4. Alaturi de ea a aparut pe de o parte secreta

canceliaria, amintita la inceputul sec. al XV-lea, cu un personal propriu,


sub conducerea probabil a secretarului-cancelar 9, care ins nn mai era comi-

tele capelei, iar pe de alta s-a infiintat minor cancellaria, mentionata abia
de la 1433 Incoace. Ambele aceste cancelarii (al caror nume e In legatura cu
pecelile regale: mica', respectiv secret 6, cu care erau intrite actele'lor) 7,

existau probabil mai dinainte, din a doua jumtate a sec. al XIV-lea, In


opozitie cu cancelaria cea mare, fapt pentru care se pot gasi analogii getmane

i franceze 8. Dup cum se vede, aceast ramificare a cancelariei regale e


un procei destul de complicat i greu de urmarit.
In ceea ce privete personalul cancelariei regale, a aprut In cursul
sec. al XIV-lea protonotarul, care avea o functiune de conducere i de verificare ID intocmirea actelor, iar in veacul urmator se amintesc i conservatori
(arhivari) 9.

Tinind seama ea' incepind cu sec. al XV-lea cunoatern i documente


regale emise in limba slav, In favoarea unor destinatari straini, din Mile
unde se folosea aceast limb, cancelara regeasca trebuia sa fi avut macar
In anumite momente i scribi pentru intocmirea actelor I amintita
afar de cazul c aceste acte au fost serse chiar de destinatari 1 .
1 Doc. 22 febr. 1355, Documente privind istoria Rominiei, C, XIV, vol. V; 30 noiembrie

1355, Anjoukori okmdnytdr [Documente privitoare la epoca angeving], VI, Budapesta,


1891 (prescurtat: Anjou), p. 398-401.
2 Kumorovitz, A kirdlyi kdpolnaispdn oklevladd miikdse [Activitatea de emitent
de documente al. comitelui capelei regale], in Regnum, <Budapesta>, 1942/43 (prescurtat: f dpolnaispdn), p_ .460-465.
3 Doc. 25 oct. 1373, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VII 0 Szentptery (Oklt.,
p. 157, n. 4), care socote0e ea aceast dat4 nu inspir destula incredere .
4 Doc. 1 sept. 1379, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VII.
Doc. 14 aug. 1375 (unde e amintit in aceast calitate Dumitru, episcopul Transilvaniei), ibid., C, XIV, vol. VIL
Doc. 16 iunie 1377, ibid., vol. VII; 29 martie 1418, Arh. ist., CXLIII.
7 S. Jake), Sigilograf je, in vol. de rata.
8 Szentptery, Oklt., p. 160-161.
Ibid., p. 171. Mai inainte grija arhivei regale o avea comitele capelei (Kumorovitz, Ifdpolnaispdn, p. 460).
10 Doc. 14 iulie 1418, 28 sept. (emis6 la Oradea) i 28 oct. 1420 (corect: 1419),
precum i 28 oct. 1429 (corect: 1428), date de Sigismund man5stirilor Vodita
Tismana (Doc. priv. ist. Rom., B, XIIIXV, p. 73-74, 88-90). Vezi P. P. Panel-

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CANCELARIILOR

17

241

Sub Angevini, Since])lnd cu anul 1329, se lntilnesc primele insemari

de cancelarie pe actele regale, mai ales pe scrisorile deschise i Inchise. Aceste


mentiuni, importante pentru cunoasterea genezei documentelor, apar despdr-

-the de text si serse mrunt, uneori deasupra, alteori sub text sau sub
pecete (fiind acoperite de ea), unde de fapt ele apar mai intli. In aceste
indicatiuni, de obicei scurte si care figureazd tot mai frecvent pe documente, se disting trei categorii principale, fiecare avind variantele sale. Prima
se refer de cele mai multe ori la ordinul dat de rege pentru intocmirea actului,

alteori la aprobarea textului sau la Intrirea actului cu pecete: Cornmissio


<propria) domini regis [porunca (Ins'si, a domnului rege]l. Citeodatprimul
caz cunoscut fiind din 1366 se arat c ordinul a fost dat In scris:

ad litteratorium nzandatum domini regis [la porunca scris a domnului rege] 2.

Cea de a doua categorie, care de fapt e cea mai veche cunoscut In


cancelaria regal, fiind aprut la data amintit: 1329 si care se Intilneste
cel mai des In seria noastr, lncepe de obicei cu cuvintul relatio, urmat de
un nume sau o demnitate, ori de ambele: Relatio Thome de Zeremy; relatio
vaivode; relatio vaivode Thorne3. Aceast mentiune care atunci chid se

Intrebuinteaz, inlocuieste de regul pe aceea relativ la commissio inseamn


darea de seam flcut cancelariei despre ordinul regal de intocmire a actelor
mijlocirea acestui ordin ctre cancelarie, In cazurile and regele nu i-1 dAdea
direct. Folosind aceast mentiune, care In seria Transilvania apare la Inceput
numai sub pecete 8, cancelaria vrea s aib o acoperire In ceea ce priveste
emiterea actului, care se face deci pe rspunderea mijlocitorului 6 Dar relatia
Inseamn adeseori, In acelasi timp, interventia, cererea 7 sau darea de seam
(obisnuit verbal) 8, fcuta de relator regelui In legatur cu actiunea artat
1n document, dup cum rezult si din seria noastra, unde In legtur cu actele

regale privitoare la deosebite pricini din Transilvania relatia aminteste de


cele mai multe ori pe voievod sau alti demnitari din acest voievodat (comitele secuilor, episcopul Transilvaniei, prepoziti ai capitlului din Alba Iulia,

tescu, in Revue Historique de Sud-Est Europen s, XXII (1945), p. 331-332, unde se


citeaza i alte exemple. Dar dupa putinele exemple cunoscute (si nu pare probabil ca
arhivele ar mai pstra surprize deosebite in aceasta privinta), nu credem ca s-ar putea
vorbi de o cancelarie slava in Ungaria*, cum face prof. Panaitescu, ci doar de scribi de
slavoneste. Sistemul ciudat de datare din documentele citate, i anume folosirea stilului
grec de 1 septembrie in cadrul erei crestine, s-ar putea cu greu explica In cazul unor
slujbasi statornici ai cancelariei regale. E vorba de acte scrise de destinatari? In once
caz, problema documentelor slave emise de regii Ungariei, neglijata pina acum de diplomatistii maghiari, ar trebui sa constituie obiectul unei cercetri speciale.
1 Doc. 10 mai 1343, Documente privind istoria Rominiei, C, XIV, vol. IV,
27 ian. 1427, Ub., IV, p. 271-272. Pe actele emise de regina se and Insemnri similare
(doc. 9 iulie 1355, ibid., XIV, vol. V; 21 dec. 1382, emis de regina Elisabeta, Arh., ist.,
CCVI ; 30 noiembrie 1389, facsim. I, 1).
2 Doc. 22 febr. 1370, ibid., XIV, vol. VI. Cf. si mentiunea (desi altfel formulatA)

din doc. 19 noiembrie 1377, vol. VII (porunca, desi reinnoita, urmata de eliberarea
actului abia dupa o luna i jumatate).
a Doc. 10 iulie 1331, 6 oct. 1332 si 23 iulie 1334, ibid., vol. III, p. 24 urm., 270
urm. i 331 urm.; cf. si doc. 20 auo.,. 1419, facsim. II, 3.
4 Doc. 11 noiembrie 1340, ibid., p. 548 urm.; 14 apr. 1341, vol. IV, p. 20-21.
6 Doc. 5 oct. 1349, emis de Ludovic I, Arh. stat. Cluj, arh. oras. Cluj, fase. J,
nr. 5, si 27 iulie 1368, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VI; cf. facsim. II, 1
6 Cf. si Szentptery, Oklt., p. 173, 175, Idem, Kancelldriai jegy., p. 472-474.
7 Ad petitionem etc. (doc. 15 noiembrie 1337, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, voL
III, p. 479 urm.).
Cf. Giry, II, p. 762.
16

c. 404

www.dacoromanica.ro

DIPLomATicA LATINA Cli REFERIRE LA TRANSILVANIA

242

18

etc.) 1 Relatia putea fi fgcutg. In aceeai pricing de mai multi ini 2. Dei
relatorul insui era un mijlocitor, el delega uneori la rindul sau pe altii, dependenti sau subalterni ai si 3 sau fgcea relatia In prezenta acestora 4 . Relatorul
unei pricini, bungoar voievodul Transilvaniei, putea fi i destinatarul man-

datului regal emanat In aceasta privintg 5. Cele doug tipuri de insemngri


pot fi combinate: Commissio domini regis et relatio Johannis dicti Treutul
[porunca domnului rege i mijlocirea ei de cAtre loan zis Treutul] 6. Insemn-

rile acestea de cancelarie mai pot arta ea unele documente au fost intocmite potrivit cuprinsului altor acte regale (ad contenta aliarum litterarum
regalium), ceea ce contribuie la accentuarea caracterului stereotip al acestora 7.

In actele de adeverire emise de rege figureazg uneori o a treia categorie


de insemnri de cancelarie: Assecuratio <de notitia personali>, insolitg de
nume i eventual de alte precizgri. Prin aceste insemngri se inttlege adeverirea identitii celor ce au fgcut declaratia prealabil, chid solicitau actul,
de &Are persoana argtatg cu numele 8. Adeverirea se refera citeodat nu numai

la o capetele (persoanele), ci i la mosiile amintite in document (ad capita


et possessiones)9 .

Alte mentiuni de cancelarie - aflgtoare pe Indoitura inferioarg a pergamentului - atestg citirea i indreptarea sau chiar colationarea docurnentelor inainte de eliberarea lor (correcta; perlecta et correcta; leca el correcta ;
correcta et collata)", precum i lnregistrarea lor (regestratum, regestrata)11
4n o cgrtile regale , adicg in registrele cancelariei, care apar tot In timpul
Doc. 24 sept. 1349, Documente privind istoria Romlniei, C, XIV, vol. IV,
p. 506-507; 28 ian. 1367, ibid., vol. VI; 17 aug. 1371, ibid., vol. VII; 22 mai 1419,
lib., IV , p. 86-87.
2 Doc. 2 ian. 1333, ibid., vol. III, p. 573 urm.; 15 martie 1373, ibid., vol. VII.

3 Doc. 28 aug. 1331, ibid., vol. III, p. 566 urm.; cf. 4 mai 1334, p. 320, unde legatio
are sensul de imputernicire sau delegatie, adica mijlocirea a relatiei Vezi qi 6 iulie 1337,
ibid., p. 421. In legaturd cu acest doc. in Ub., I, p. 486 0 n. 3 s-a corectat gre0t legatio
In relatio. Cf. 0 Grrdonyi, In Turul , 1907, p. 50: Relatio Thome cvoyvode et legacio per
Nicolaum magistrum et Johannem f ilium Alexandri [Darea de seama a lui Toma voievodul
mijlocirea ei de magistrul Nicolae i loan, fiul lui Alexandru]; doc. 2 sept. 1372,
Doc. priv. ist. Rorn., C, XIV, vol. VII.
Doc. 18 martie 1373, ibid., vol. VII.
6 Doc. 28 iunie 1372, ibid., vol. VII.
6 Doc. 23 apr. 1370, ibid., vol. VI; cf. 3 iulie 1381, Ub., II, p. 541.
7 Doc. 17 jan. 1390, op. cit., II, p. 641 urm.; 13 apr. 1413, op. cit., III, p. 564
urm. E vorba de aqa-zisele Vorurkunden (Redlich, in Erben, p. 28). Pentru uzul acesta
In cancelariile domneqti din tarile romine cf. Niculai Gramada, Cancelaria domneasc'd
din Moldova pinit la domnia lui Constantin Movrocordat, in a Codrul Cosminului a, IX
(1935), p. 162, 0 D. P. Bogdan, Diplomatica slavo-romtna, in a Rev, ist. rom. o, V-VI

(1935-1936), p. 261-262.

C, XIV, vol. VI; Szentptery,


Doc. 15 iunie 1342, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. IV, p. 96-97 0 nota
Doc.

aug. 1369, Doc. priv. ist. Rom.,

Oklt., p. 174.

editorului (omisa din grepala in seria noastra), in A njou, IV, p. 233. Dar assecuratio are
uneori acela0 sens Cu relatio: doc. 24 iunie 1366, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VI.
Obiceiul adeveririi identitatii a fost adoptat fr indoiala sub influenta actelor regale, qi
de cancelariile locurilor de adeverire (Eckhart, Glaub. Orte, p. 504). Uneori adeverirea

identitatii se face in textul actului (doc. 30 mai 1377, privind impartirea unei mo0i,
Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VII).
10 Doc. 24 sept. 1349, ibid., vol. IV, p. 506-507; 26 apr. 1370, ibid., facsim.

II, 2; 20 febr. 1383, Ub., II, p. 567; 3 iunie, 1419, Ub., IV, p. 93-99.
11 Doc. 30 ian. 1367 i 27 apr. 1368, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VI;
1 ian. 1376, ibid., vol. VII. Cf. facsim. I, 3-4.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CANCELARIILOR

243

Angevinilor. Spre sfirsitul domniei lui Sigismund se indica uneori pe IMO


scriitorul actului 1
i numele celui ce citea actul sau facea Inregistrarea
dup cum se proceda de multa vreme In cancelaria papal 3. Cancelaria lui
Gentile, legat papal In Ungaria (1307-1311), tinea de asemenea, registre4.
Uneori In copiile de registru ale unor acte ale aceluiasi rege, mentiunea privitoare la darea ordinului regal (mandatum), la sfirsitul documentului, e urmata,
de asemenea, de numele scribului 5. In ceea ce priveste taxe/e percepute de
cancelaria regal, ele slut citeodat mentionate pe acte 6. De tariful lor ca

si de acela al actelor emanate de la locurile de adeverire se ocupau uneori


Insesi legile regatului 7. Unele acte (scrisori deschise), poart mentiunea
eliberrii lor fra nici o taxa 8.
Cancelaria regala a exercitat o influenta puternica asupra organizarii
celorlalte cancelarii ale regatului i asupra redactarii actelor emise de ele.

Cancelaria voievozilor Transilvaniei. Era mai modest:a' decit cancelaria

regald i avea o organizatie mai laxa. Totusi de la Inceputul sec. al XIV-lea

slut amintiti deja cancelan i 9, protonotari, notan i speciali, iar la inceputul


veacului urmtor i subnotari ai acestei cancelarii1. Dei alaturi de voievod,
emitea documente si vicevoievodul si slut amintiti si protonotari sau notani
ai acestuia 11, totusi nu se poate vorbi de o cancelarie deosebit a vicevoievodu/ui. Alai intli chiar In urma functiunii sale de loctiitor al voievodului,
ceea ce facea ca macar o parte din actele vicevoievodale, care nu tineau de

sfera deosebita de activitate a vicevoievodului, sa fie eliberate de canee-

lana voievodal. In al doilea rind, din cauza eh' voievozii i alegeau pe vicevoievozi dintre familiarii lor, iar hare ei i vicevoievozi, pe de o parte,
personalul de cancelarie, pe de alta, existau aceleasi raporturi de dependeath' ale familiarittii ( familiaritas). Aceste raporturi feudale erau o
piedic, In toata perioada Imbrtisata de materialul seriei noastre,
In calea transformarii cancelariei voievodale Intr-o institutie temeinic organizatd, cu personal permanent, care sa nu fie supus schimbarilor In scaunul
Doc. 22 mai, 3 si 5 iunie 1419 (dou5 acte cu aceastil dat5), Ub., IV, p. 68-87, 95 urm.
Doc. 10 oct. 1428, Pesty-Ortvay, Oklevelek Temesvdrmegye s Temesvdros trtne-

thez [Doc. priv, la ist. comitatului Timis si a orasului Timisoara]. I, Bratislava, 1894,
p. 618; 31 mai 1435, Ub., IV, p. 572-573. Cf. si Szentptery, Oklt., p. 181-182.
3 Un exemplu din seria Transilvania: doc. 11 oct. 1307, Documente privind istoria
C, XIV, vol. I, p. 58 urm.
Dup5 cum se vede si dintr-o mentiune de inregistrare de pe doc. 25 dec. 1309, ibid.,

XIV, vol. I, p. 164 urm ; cf. Mon. Val. Hung., seria I, vol. II, p. 374. Vezi si B. Ivnyi,
In Klebelsberg Emlkknyv [Omagiu lui Klebelsberg], Budapesta, 1925, p. 299.
5 Doc. 8 noiembrie 1411 si 5 mai 1412, Pesty-Ortvay, I, p. 456-460.
Doc. 6 dec. 1403, 3 si 6 aug. 1404, Ub., III, p. 301-302, 325 326 ; 1 iunie
1405, Bdnffy, I, p. 482 urm.
7 Doc. 4 aug. 1298, Doc. priv. ist. Rom., C, XIII, vol. II, p. 453; 11 dec. 1351,
ibid., vol. V; decretul al II-lea al lui Sigismund din 1435, art. 11-12, In Corpus juris
Hungarici [Colectia dreptului ungar], Budapesta, 1899. Cf. Szentptery, Oklt., p. 184.
Non sol<vit> [nu a ORR] (doc. regal 9 mai 1377, Arh. ist., XVI).
9 Janits (p. 59, 64) si dupd el Szentptery (Az erdlyi okleveles gyakorlat jellege
[Caracterul practicii documentare din Transilvania], p. 3), vorbesc gresit, in afar de notan,

despre scribi ca de o categorie deosebit, desi cel dintii arat CS despre acestia nu pomenesc
documentele. De fapt, In acest caz notarii erau in acelasi timp i scribii, care scriau actele.
" Doc. 30 noiembrie 1355, Anjou, VI, p. 398. La 28 aug. 1331 e mentionat un can-

celar al voievodului (Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. III, p. 566 urm.).

n Doc. <8 ian. 3 iulie 1309>, ibid., XIV, vol. I, p. 121 (notarul voievodului) ; 16 oct.
1303 (ibid., p. 32-33) si 16 sept. 1306 (Pataki, p. 16-17): protonot. voiev.; 4 ian. 1314,
ibid., p. 220 urm. i 16 noiembrie 1406, Ub., III, p. 422 (notan i ai vicevoievozilor).
16*

www.dacoromanica.ro

244

DIPLOMATICA LATINA CU REFERIR& LA TRANSILVANIA

20

voievodal i In cel vicevoievodal. O oarecare stabilitate se observa abia


a doua jumtate a sec. al XIV-lea, cind dregAtoria de voievod fiind
succesiv de mai multi membri ai familiei Lackfi, se Intimpla ca slujbasi ai
cancelariei, care erau dependenti ai intregii familii, .nu numai ai unui membru
al ei, s raminA In functiune mai multa' vreme. Astfel Benedict a fost protonotar sub patru voievozi . In ceea ce privete Insemnrile de cancelarie de
tipul commissio 2 i relatio 5, le intilnim i In unele acte (mandate) voievodale,

dar mult mai rar decit In cele regale. Pe dosul actelor judiciare 4, mai ales al
celor de aminare de proces
ca i pe alte documente de aceeai categorie,
emise de cancelaria palatinului 5, precum i de acelea ale locurilor de adeverire 6
etc. apar insemnri prescurtate privitoare la inftisarea prtilor in cauz
sau a Imputernicitilor lor, la hottirirea judecatoreasc, la plata unor taxe etc. 7.

Pentru eliberarea unor acte fr taxa se folosea mentiunea non sol<vil> [nu a pltit], ca i In cancelaria rega168.
Comitele secuilor i alti emitenti. Emitea documente si un alt dreg6tor

important din Transilvania, comitele secuilor 9, precum i banul SeverinuluilA.


De asemenea, comitii, vicecomitii i juzii nobililor deosebitelor comitateu, cit i
unii castelani: d ex. rel de Dev de Hatc g, de Or ;ova, Mehalia i alte ceiIi 12
sau cApitani de cetti 13. Ni s-au pdstrat acte emise de juzii, juratii, oaspetii ,
cnejii i crainicul
iar mai tirziu de cei 12 cneji jurati, precum qi de
ceilalti romini din districtul cettii Hateg12. Toate aceste foruri sau organi-

zatii ii aveau, de sigur, notarii lor 18, ocazionali i mai tirziu permanenti,
dar ar fi exagerat s ne gindim In asemenea cazuri la existente unor cancelarii
Doc. 19 dec. 1360, Documente privind istoria Rominiei, C, XIV, vol. V, nr. 722;

cf. Janits, p. 59, n. 6.

2 Doc. 29 martie 1402, Ub., III, p. 266-267. Un exemplu din 1357 la Janits, p. 70.
3 Doc. 29 iunie 1365, Doc. priv. tst. Rom.,C, XIV, vol. VI. Dar in aceastd insemnare
nu e vorba de refatio Petrt vicevaivode, cum s-a publicat gresit in Ub. (II, p. 225), ci de
r. P. vaivocle (dupd cum observa, pe baza originalului, Janits, p. 70, n. 84), adic despre
a darea de seam a lui Petru, <fcutd> voievodului (care era Dionisie).
4 Facslm. II, 4.
3 Doc. 15 oct. 1353 si 9 aug. 1360, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. V.
Doc. 12 apr. 1377 si 25 iulie 1378, ibid., vol. VII.
Doc. 15 mai 1366, ibid., vol. VI; un exemplu din 1424 la Janits, p. 75, n. 116.
Doc. 20 apr. 1377, Arh. ist., LXXXIV.
9 Doc. din 1280, Ub., I, p. 141; 18 oct. 1344 si 13 dec. 1349, Doc. priv. ist. Rom.,
C, XIV, vol. IV, p. 213 urm. si 523 urm. (eu relatio): 1 febr. 1410 si 31 iulie 1415, Ub.,

.II, p. 486-487, 665-668.


" Doc. din <1390-1392>, Documenta Valachorum, p. 400-401.

u Istvnyi Grza, A megjei irdsbelisg els6 korszaka [Prima perioadd a dezvoltrii


scrisului In comitate], in Szzadok , 1937, p. 534-550; Szentptery, Erdlyi okl.
gyak., p. 5.
12 Doc. 16. oct. 1387 si 28 oct. 1390, Documenta Valachorum, p. 333 si 399, <circa
31 mai> 1419 (despre o sentint adusd impreund cu nobilii i cnejii romini din Banal),
precum si 25 iulie 1420, Hurmuzaki-Densusianu, la p. 508-512.
13 Doc. <dupd 29 iunie> 1433, ibid., p. 586-587.
14 Doc. 2 febr. 1387, Documenta Valachorum, p. 326-327.
13 Doc. 11 (corect: 16) febr. 1411; doc. din 1418, A Hunyadmegyei trtneti s rgszeti tcirsulat vhnyve [Anuarul Socientii de istorie i arheologie a comitatului Hunedoaral

Budapesta, 1884, p. 24-29, 31-33.

16 Doc. 21 martie 1341 (notarul comitelui de Satu Mare), Doc. priv. ist.

C, XIV,

vol. IV, p. 18. 0 mentiune anterioard dtspre notarul comitatului de Satu


Mare, din
Rom.'

9 mai 1324, la Istvnyi, p. 547. Pentru notarii comitatelor, amintiti mai ales din a doua
jumdtate a sec. XIV: Hajnik, Birdscigi szerv., p. 80; Szentptery, Oklt., p. 230; Fglein A.,
In *Leviltri kzlemnyek, 14 (1936), p. 149-150; Istvnyi, p. 544-550.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CANCELARIILOR

21

245

temeinic organizate, lucru la care nu s-a ajuns, in perioada ce ne intereseaza


dupa cum am vazut nici In activitatea de emitenti de documente a voievozilor ksi vicevoievozilor Transilvaniei. Inca din prima jumtate a sec. al

XIV-lea gsim amintit chiar si un notar particular, si anume al nobilului

Toma, fiul lui Dionisie de Reghin 1. In scaunele qi ora.Fele seisesti, dar si la


Cluj, intilnim.scriitori de documente sau notari, insa de cele mai multe ori ei
sint niste angajati ocazionali 2. In 1419 se mentioneazd si registrul orasului
(statpuch) Sibiu 3. In Transilvania, mai ales pe teritoriul sasesc activau,
din a doua jumatate a sec. al X IV-lea, si notan i publici, unii fiind chiar localriici4. Notariatul public insa, care patrunsese In Ungaria mai ales cu notarii
italieni din suita legatilor papali 5, n-a putut avea In Ungaria si Transilvania
medieval dezvoltarea lui. cunoscuta In rile apusene, din pricina concurentei ce i-o faceau, in ceea ce priveste adeverirea tranzactiunilor de Crept
privat, vechile institutii specifice ale Ungariei feudale: locurile de adeverire6.
Cancelariile locurilor de adeverire. Acestea, ca forUri emitente de acte,

jucau un rol foarte important, cu care nici nu se poate compara activitatea


de acest bel a altor autoritati sau demnitari bisericesti: a episcopilor 7, a
vicarilor generali ai acestora'8 sau a capitlurilor (decanatelor) sasesti 9.
Acest fapt se oglindeste In chip deosebit In seria noastra, unde alaturi de
cancelaria regala, incepind cu a doua jumtate a sec. al XIII-lea, cel mai
mare numar de documente a fost eliberat, farti Indoiala, de cancelariile locurilor de adeverire.
Socotim necesare citeva lamuriri despre aceste loca credibilia. E vorba
de asezminte specifice ale feudalismului bisericesc din Ungaria si Transil1 Doc. 22 martie 1341 si 4 mai 1342, Documente privind istoria Rominiei, C, XIV,

vol. IV, p. 19, 82-83.

2 Doc. 16 mai 1323 (Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. II, p. 72 urm.), care
i pecetea lui Godscakus scriptor (Ub., I, p. 373-374); 22 auc,r. 1352, C, XIV,
vol. V; 10 aug. 1372, ibid., vol VI/. Cf. si Auner Mihaly, Az erdlyi szdszok oklevelei
a XV, szazad kezdeteig [Documentele sasilor din Transilvania pina la inceputul sec. XV],
poartti

p. 35-52; G. E. Miiller, Sthle und Distrikte als Unterteilungen der Siebenbrgisch-

Deutschen Nationsuniversitt, 1141-1876 <Sibiu, 1941>, p. 8, 52-57, 159. Protonotar


al orasului Sighisoara: doc. 7 ian. 1407, Ub., III, p. 424-425.
3 Doc. 22 dec. 1419, Ub., IV, p. 116-117. Pentru registrul actelor (liber actorum)
capitlului din Sibiu: doc. 3 iulie 1414, ibid., III, p. 604-606. Cf. si G. [E.] Miilier, Die dew:schen LandPapitel in Siebenbiirgen und ihre Dechanten, 1192-1848, Sibiu, 1936, p. 357.

4 Doc. 26 iulie (corect iunie) 1388, Ub., II, p. 626-628; 19 oct 1429, Ub., IV,

p. 384 388 ; 16 iunie 1427, A rdmai szentbirodalmi grf szki Teleki csaldd oklevltdra[Docu-

mentele familiei Teleki de Szk, conti ai sfIntului imperiu roman], ed. Barabs Samu, I,
Budapesta, 1895 (prescurtat: Teleki), p. 504-505. Pentru un notar public, care In acelasi
timp era dascal (rector scholarum) la Slimnic, aproape de Sibiu. <26 mai 1394-10 sept.
1409> Ub., III, p. 93. De altfel se aminteste si la Cluj un notar al orasula, care indeplinea si functiunea de dascal: doc. 6 dec. 1405 si 15 iulie 1409, ibid., p. 382, 478-480.
5 Doc. 25 dec. 1309, C, XIV, vol. I, p. 168, n. 1.
6 Szentptery, Oklt., p. 149, 240-241; Barta Istvn, ICzpkori kzjegyzsgeink
trtnetehez [Cu privire la istoria notariatelor noastre publice din evul mediu], in Szentptery

Emlkhnyv [Omagiu lui Szentptery], Budapesta, 1938, p. 33. Pentru notarii publici
vezi mai jos si p. 38, 87, 88.
7 Notan i sau notan i speciali: al episcopului de Oradea (doc. 24 dec. 1291-1297
Doc. priv. ist. Rom., C, XIII, vol. II, p. 381 urm.); al episcopului Transilvaniei (doc. 6
ian. 1300, ibid., vol. I, p. 476 urm.; 13 sept. <1311>; 4 ian. 1314, ibid., XIV, vol. I,
p. 198 urm. si 220 urm.). Mihail, canonic, arhidiacon de Turda i cancellarius al lui
Maternus, episcopul Transilvaniei (doc. 27 iulie 1399, Cluj-Mandstur, Arh.
CXC).
Doc. 6 iulie 1371, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV. vol. VIT. Cf. Szentptery, Oklt

p. 222-223.

Szentptery, Erdlyt okl. gyak., p. 3.

www.dacoromanica.ro

246

DIPLOMATICA LATINA. CU REFERIRE LA TRANSILVANIA

22

vania, care emiteau acte sub pecetea lor autenticA, fie la cererea unor persoane particulare, fie pe baza insrcingrii autoritatilor publice, ca regele,
voievodul ori vicevoievodul Transilvaniei sau alte foruri superioare ale statului feudal. Ele au aprut in Ungaria la Inceputul sec. al XIII-lea, clnd
necesitatea documentelor, prin dezvoltarea vieii sociale i raspIndirea tot
mai mare a scrisului, a devenit atit de resimtita Melt cancelaria regala nu
mai putea sd faca. fati cererii crescinde tle acte a Oturilor posedante ale
societtii feudale.
La drept vorbind, o functiune de adeverire similard cu aceea a capitlurilor si conventurilor din Ungaria i Transilvania, Indeplineau (dar numai
In chestiuni de drept privet) si asezamintele respective din Germania, Insa
Cu deosebirea ea activitatea lor In acest domeniu era mai redus decit a episcopilor din aceeasi
incomparabil mai restrIng cleat cea desfasurat de
capitlurile i conventUrile din Ungaria si Transilvania. Pe de alta parte, locurile
de adeverire seaman6, dar numai in unele privinte, cu oficialittile (tribunalele episcopale) franceze si germane, precum i cu decanatele (protopopiatele)
din Flandra 2. Ele erau constituite de capitluri (colegii de canonici, mai ales
pe 11110 bisericile episcopale) si de o seam de conventuri (m'angstiri). Din
prima categorie fceau parte, In ceea ce priveste teritoriul R.P.R. i perioada

Imbratisat de seria noastrk capitlurile episcopale din Alba Julia, Oradea

Cenad, precum i capitlul bisericii colegiale (neepiscopale) din Arad ;


din cea de a doua, conventurile din Cluj-ManAstur si din Dealul Ordzii (de
Promontorio Waradiensi). Ele apar In documente In cursul sec. dl XIII-lea,
insa la date deosebite.
Spre sfirsitul sec. al XIII-lea si inceputul celui urmtor, mai intilnim
In citeva cazuri amintite in documente ca indeplinind unele functiuni de
adeverire: conventul cavalerilor ioaniti ( cruciati , ospitalieri) din Turda,
conventul augustinilor i acela al dominicanilor din Alba Iulia, conventul
dominicanilor i acela al minorittilor din Sibiu. Aceste locuri de adeverire

mgrunte si-au Incetat Ins4 activitatea probabil chiar inainte de masurile


luate de Ludovic I, In 1351 si 1353, chid el a adus unele Ingradiri acestei

adeseori abuzive, a conventurilor mai mici, dintre care multe au si


dispArut, ca urmare a pomenitelor msuri, din rindul locurilor de adeverire.
Acesta a fost cazul conventului din Dealul Oraii, care isi va relua activitatea
abia la sfirsitul sec. al XV-lea, Insa de aceast dat in forma schimbatA,
fiind transformat In capitlu colegial. Tot din aceeasi categorie facea parte

conventul din Siniob (Bihor), care Ii va relua, de asemenea, activitatea


In a doua jumdtate a sec. al XV-lea, ea fiind atestat dup6 1468. In

sfirsit, trebuie s'a' mai amintim conventul din Igris (Banat), despre care stim

ca emitea uneori, In once caz Inainte de mijlocul sec. al XIV-lea, acte


In materie de drept privat 3.
I Bresslau, I, p. 713, 721.

Pernyi .163,f, A /rancia iskoldk hatasa a magyar okleveles gyakorlat kialakuldsdra


[Influenta *colilor franceze asupra formarii practicii documentare maghiare], Budapesta,

1938, p. 18-27, 45-46.

3 Fr. Pall, Contributiuni la problema locurilor de adeverire din T ransilvania feudald (sec.

XIII-XV), sub tipar. Un convent i loe de adeverire al cavale-ilor ioaniti la Roghiz (linga
Olt aproape de Rupea), la sfir0tul sec. al XIII-lea (doc. 24 febr., 7 martie .0 18 apr. 1297,
Documente privind istoria Romlniei C, XIII, vol. II, p. 430-431 0 433-434) e rezultatul unei
identificlri gre0te, al unei confuzii cu conventul pe care acela0 ordin il avea la Budafel-

hviz (In R. P. Ungara). De altminteri nici cele dou sate mentionate In actele citate

www.dacoromanica.ro

23

ORGANIZAREA CANCELARIILOR

247

Pe linga documentele emanate de la locurile de adeverire de pe teritoriul R.P.R., ne intereseaza lima' adeseori, prin cuprinsul lor, i acelea ale
aezamintelor similare dinafara acestui teritoriu, care facea parte de asemenea din statul feudal ungar. Ne referim mai ales la documentele date de

capitlul din Agria (Eger, In R.P. Ungara) i de conventul din Leles (In

R. Cehoslovaca'), acte care sint bogat reprezentate In seria Transilvania, raza


obinuita de actiune a acestor mezaminte IntinzIndu-se i asupra unor tinuturi

din partile de nord-vest ale Transilvaniei. Toate aceste locuri eliberau sub
pecetea lor autentic acte de adeverire privind deosebitele tranzactiuni de
drept privat (danie, vinzare-cumparare, schimb, zlogire, testament, eliberari
de robi etc.), declarate in fata lor de particulari, mai ales de cei din tinutul
respectiv sau de imputernicitii lor.
In ceea ce privete competinta teritoriala a acestor aezaminte, ea era
numai relativ, In sensul c raza de actiune a fiecaruia se intindea asupra
tinutului inconjurator, adica asupra unuia sau mai multor comitate, fara a
avea lima un drept exclusiv In aceste teritorii, In ciuda dispozitiei lui Ludovic I,

ca omul de marturie al capitlurilor s fie luat din capitlurile mai apropiate


de locul unde trebuia facuta bunaoar o chemare in judecata sau o cercetare 1. Raza de actiune a mai multor locuri putea sa se suprapun total sau
In parte 2.
Spre a evita once banuiala de partinire, locurile de adeverire de obicei
nu eliberau acte de acest fel In chestiuni In care ele Insele sau episcopii de
care depindeau erau parti interesate (de pilda and era vorba de moiile sau
procesele lor proprii), ci se adresau, ca nite particulari, unui alt loc de adeye' rire, potrivit unei conceptii juridice ungare, formate treptat In cursul
sec. al XIII-lea, care nu recunotea valoarea juridica a actelor emise in propriile tranzactiuni de drept privat 3. De ex. capitlul din Alba Iulia facea
apel In acest scop la capitlul din Oradea 4 sau la conventul din Cluj-Manadin 1297 nu se Mil pe teritoriul R. P. R., cl in comitatul Bks, in R. P. Ungar. Cf.
Karcsonyi Jdnos, A magyar nemzetsgek a XV-szdzad kzepig [ Neamuri/e maghiare
pind la mijlocul sec. XV], I, Budapesta, 1900, p. 117. De fapt confuzia intre Hoghiz si

Budafelhbiz a fost Mead mai intii de los. Kemny, care pe baza ei si pentru a

dovedi existenta unui convent si loe de adeverire la Hoghiz a ndscocit un act fals
al cony. din C1uj-Mn4stur, din 7 sent 1374 (Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. VII,
lista doc. false). Cf. Fr. Pall, Noi falsuri ale lui losif Kemny, in pregAtire. Afirmatia
lui Beke Antal (As erdlyi kdptalan levltdra Gyulafehrvdrt [Arhiva capitlului Transilvaniei din Alba Julia], Budapesta, 1889-1895, nr. 763-764), despre existenta unui
convent ioanit la Alba Julia, care ar fi desf5surat o activitate de adeverire, la sfirsitul
sec. al XV-lea, e rezultatul unei confuzii intre Alba Julia si Alba Regla (din R. P.
Ungar5). Activitatea de adeverire a o conventului cruciferilor din Oradea mentionat
la 4 noiembrie 1338 (regest in Zichy okmdnytar, [Documentele familiei Zichy], XII,
Budapesta, 1931 (prescurtat: Zichy), p. 11), trebuie sA aibd la bazd tot o confuzie
(probabil cu aceea a cony. din Dealul Or'dzii). Cf. Pall, Contrib. la probl. locurilor de
adeverire citat mai sus.
1 Doc. 11 dec. 1351, Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. V.

2 Eckhart, Glaub. Orte., p. 456-461; Szentptery, Oklt., p. 216-217.


3 Eckhart, op. cit., p. 419, 451-453; cf. Szentptery, op. cit., p. 216-217.

Totusi se intilnesc cazuri izolate de abatere de la aceastd reguld Ina si in sec.


al XIV-lea, mai ales in prima jumdtate. E vorba nu numai de documente emise

de persoane particulare (vezi mai jos, p. 37), ci intilnim si un act de vinzare emis de

conventul dominican din Dej, in cauzA 0 sub pecete proprie (doc. 25 oct. 1351, Doc.
priv. ist. Rom., C, XIV, vol. V.
4 Doc. 30 mai 1330 (doll& acte), Doc. priv. ist. Rom.. ci, XIV, vol. II,
p. 324 urm. si p. 327 urm.; 7 si 8 aug. 1358, ibid., vol. V; 28 mai 1384,

www.dacoromanica.ro

248

DIPLOMATICA LATINA CU REFEBIRE Idt. TRANSILVANIA

24

stur 1. De aceasta uzanta cuta s' tina seama i curtea regala, adresInd In
asemenea cazuri mandatele sale de cercetare, punere In stapInire etc. altor
locuri de adeverire cleat cele direct interesate 2. Dar In pricinile lor interne,
de ex. In treburile unor membri (canonici) ai acestor locuri, ca i In acelea

pe care le aveau ele sau episcopul lor diecezan, ca stapIni feudali, cu


dependentii sau iobagii lor, ori pe care le aveau acestia intre ei sau chiar

,cu altii obisnuiau sa emit documente 3.


Ele adevereau frig uneori i conventii cu caracter social si politic de
cea mai mare importanta. Astfel in fata conventului din Cluj-Manastur s-a
Incheiat, dupa cum se stie, intelegerea din 6 iulie 1437 si acelasi asezamint
a transcris cea de a doua Invoial, din 6 octombrie 1437, dintre reprezentantii nobilimii feudale si ai tarnimii rasculate in cadrul micrii revolutionare de la Bobilna 4.
Aceste acte de adeverire se cheama In diplomatica cu termenul generic
de littere fassionales (de la f assio mrturisire, declaratie verbala), iar In
materialul contemporan ele poarta o multime de numiri, dupa cuprinsul
lor. Dar aceleasi locuri mai emiteau rapoarte (littere relatorie), fcute In deose-

bite chestiuni, din ordinul (mandatul) regelui sau la cererea forurilor superioare de judecata: in procese, puneri In stpinire, hotarniciri etc., dupa
cum eliberau si copii autentice.
Intilnim insa i cazuri, spre sfirsitul sec. al XIV-lea i inceputul celui

urmator, cind actele locurilor de adeverire poarta influenta evident a practicii notariatului public, concurentul acestor asezaminte. Se ajunge astfel

la emiterea unor acte de compromis intre vechea forma a documentelor


intocmite de locurile de adeverire si cele notariale 5.
Desi capitlurile i conventurile prin prestigiul pe care au reusit sa
cistige inaintea feudalilor, prin numrul i raspindirea lor in intreg statul
feudal maghiar, jucau mai ales din a doua jumatate a sec. al XIII-leaun
rol precump'nitor In adeverirea tranzactiunilor de drept privat, totusi ele
nu erau singurele care desfasurau o asemenea activitate. In adevar, astfel
de documente puteau emana si de la alte foruri sau persoane laice i eclesiastice, care dispuneau de pecete autentica: regele, voievodul
mari dregatori ai regatului apoi comitatele (dei acestea vor avea Pecete
autentica numai din sec. al XVI-lea), orasele, episcopii, vicarii generali, chiar
parohii. La curtea regala comitele capelei, dupa cum am vazut, dezvolta

Intr-o vreme o activitate similar, O functiune asemanatoare indeplineau


notarii publici, desi institutia notariatului n-a putut juca, tocmai din pricina locurilor de adeverire, un rol mai important in Ungaria i TransilArk Capit. Alba Iulia, Miscellanea, cista T, fasc. 5, nr. 5 (regest la Beke, Erdlyi

luiptalan, nr. 687).


I Doc. 11 apr. 1361, Documente privind istoria Romniei, C, XIV, vol. VI;

9 Iulie 1425, lib., IV, p. 234-237.


2 Doc. 18 fcbr. 1336, Doc. priv. ist. .Rom., C, XIV, vol. III, p. 367 urm.;
13 mai 1342, bid., vol. IV, P. 87; 13 dec. 1359, ibid., vol. V; 17 apr. si 1 iunie
1383, Ub , II, p. 574-576, 578-579.

Fr. Pall, Con trib. la probl. locurilor de adeverire, citat mai sus.
Hurmuzaki-Densusianu, 12 p. 614 urm. si 623 urm.
6 noiembrie 1377 (capitlul din Oradea), Fejr, IX, 5, Buda, 1834,
5 Do'.
p. 178-180; 31 mai 1400 (cap. din Alba Iulia), lib., III, p. 256-258. Cf. Szentptery,
Oldt., p. 241, care ins nu citeazd asemenea forme amalgamate, ci aminteste numai de subseriplii notariale e actele locurilor de adeverire, care fsi pstreaz4 deci (in acest caz) forma
lor

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CANCELARIILOR

25.

249

vania. Spre deosebire de nobilimea feudala, care pref era sa se adreseze capitlurilor i conventurilor ca unor asezaminte feudale care li serveau interesele,

orasenii din asezarile urbane privilegiate recurgeau destul de rar la aceste


institutii ale feudalismului bisericesc, tranzactiunile lor fiind adeverite de
obicei de catre forurile lor proprii, sfaturile orsenesti
In ceea ce priveste organizarea cancelariei locului de adeverire, in fruntea
ei se afla lectorul, unul din canonicii cei mai de searna, care conducea iscoala

capitulara. Se pare ca la inceput el era nu numai conducatorul cancelariei,


ci i scriitorul actelor. 0 parte din taxele
In general mari i adeseori abuzive
percepute de la destinatarii acestora Ii revenea lectorului. Dar In urma
cresterii tot rnai mare a numarului de acte, ce trebuiau intocmite dupa stilu/ cancelaresc al locului de adeverire 2, s-a simtit nevoia unui notar (litterains notarius, notarius) 3, care apoi va lucra sub conducerea lectorului. Cu
timpul notarul a devenit conducatorul efectiv al cancelariei. La capitlul din
Oradea lui i se cuvenea o treime din taxe 4.
In cazul actelor de adeverire notarul pregatea mai intli un concept
rezumativ despre declaratiile facute de parti in fata mai multar membri
ai capitlului sau conventului. Conceptul era apoi citit de notar inaintea acestuia, cu care prilej i se puteau aduce unele indreptari sau schimbri. Dupa
aceea notarul Il trecea textual In registru, dar de regula cu prescurtarea
formulelor stereotipe.

Apoi actul, pe bap registrului, era transcris pe curat. Acest lucru


se facea cu o mare grija, in cazul privilegiilor, pe care probabil le recitea

si verifica lectorul. La celelalte categorii de acte nu se proceda cu atita atentie.

De aceea ele prezinta adeseori indreptari. Notarul era obligat !rare altele,
sub juramint, ca sa nu supuna membrilor capitlului spre intarire cu pecete
(incredintatti in paza custodelui) cleat actele acelor destinatari care pltisera taxa cuvenita, potrivit unui tarif ce varia dupa natura actelor (privilegii, scrisori deschise sau patente, scrisori inchise). Se pare ca actele de
adeverire poarta data declaratiei verbale facute de parti, care se infatisau
in acest scop mai ales in duminici i sarbatori 5.
Aceste documente erau intocmite, indeosebi in sec. al XIII-/ea si in
prima jumtate a veacului urmator, in forma de chirograf 6, cele doua exemplare obtinute astfel hind despartite printr-o taietura dreapta peste deviza
formata de literele alfabetului, in majoritatea cazurilor numai de primele
1 Fr. Pall, Contrib. la probl. locurilor de adeverire, citat mai sus.
3 Doc. 22 noiErnbrie 1339, Donmente privind istoria Rcmnei, C, XIV, vol. III,
p. 519; 24 oct. <1344>, unde se menlioneazd stilus et modus al cap. din Alba Iulia
(ibid., XIV, vol. IV, p. 633).
3 La conventul din Clt.j-M5n5stur: doc. 23 martie 1358, ibid., vol. V; 3 apr. 1381, Ub.,

p. 538-539. La cap. din Alta lidia: 8 febr. 1397 si 1 mai 13S9, op cit., III, p. 174-175,
241-242. Personalul de car celarie al conventului din Leles cuprindea, incepind cu a
doua jt.mtate a sec. al XIV-lea, al51uri de nctar, re subnotar i alti scribi. Cf. Kumorovitz, A leltszi konvent oklevladd miikedse 1569-ig jActivitatea de emitent de docu-

mente al convEntului din LelEs p"na la 151q, extr. din slurul,, 1928, fase. 1-2, p. 7-8.
Siatutele capitlului din Oradea (din anul 1574), rartea I, titlul 8; partea II,
titlul 8, Doc, priv. ist. Rtm., C, XIV, vol. VII. 0 ins( mnare privitoare la tExe pe un

act ends de cap. din Alba Julia: dcc. 1 iulie 1384, Ub., II, p. 592-593. Alta pe un
doc., din 23 lar. 1415, emarat de la cony. din Cluj-/viAngstur, Bnfly, I: p. 533-535
(in acest caz jum5tate din tExe revenEa notarului).
5 Eckhart, Glaub. Orte, p. 468-469, 472-473, 480, 492-497.

6 Vezi exemplele citate mai sus p. 4. Pentru un cyrographum regal din 1181
cf. .Doc. priv. ist. RenI., C, XIXIII, vol l, p. 8, nr. 14.

www.dacoromanica.ro

25)

DIPLOMATICA LATINA CU IIRFERIRE LA TRANSILVANIA

26

trei, ceea ce se i precizeag uneori In act 1 Se pare ca scopul chirografierii


era la inceput ca i in Europa apusean acela de a avea un mijloc pentru
dovedirea autenticittii prin confruntarea celor dou exemplare, in aa fel
ca s se reconstituie deviza. Acest rost a czut Ins repede in desuetudine,
In caz de contestatii cercetindu-se pecetea, cu care se obinuia s se intrease i chirografele, in ciuda rostului lor initial. In cazul actelor bilaterale,
cum erau contractele, un exemplar se elibera destinatarului tranzactiunii,
de ex. cumprtorului, iar cellalt se retinea pentru arhiv. Pe baza acestui
exemplar al doilea original (numit tare altele par sau chiar pars) 2 se putea
elibera un nou act (un transumpt), dacd primul exemplar se pierdea prin furt,
incendiu sau altfel 3. Cind ambele prti contractante erau interesate s
un exemplar (de ex. la un schimb de moii), chirografierea se facea in trei
exemplare, ca unul BA poat fi retinut de locul de adeverire 4. Deci
locurile de adeverire au ajuns sd se serveasc de chirografiere In acest scop
de prevedere. Dar paralel ele foloseau i registrele dupd cum ne arata
mai ales exemplul capitlului din Oradea
ca mijloc de pstrare a cuprinsului
actelor eliberate 5.

In legtur cu actele de adeverire trebuie sd mai observm ea se intilnesc cazuri cind, pentru mai mult sigurant, aceeai tranzactiune e declarat
In fata a cloud locuri de adeverire 6 sau o pricin adeverit de un for oraenese
e declarat din nou i lnaintea unui loo de adeverire 7.

In ceea ce privete rapoartele adic cel de al doilea grup principal


de acte emise de ctre locurile de adeverire, ele se Intocmeau de notar
tot pe bazd de concept, potrivit drii de seam& verbale fcute de delegatul
regelui, al voievodului sau al unei alte autoritati (palatinul, judele curtii
regale) impreung cu omul de mrturie al capitlului, respectiv al conventului
(sau In pricinile deosebit de importante cu doi sau chiar trei 8 oameni de mar-

turie ai acestor locuri de adeverire), dup reintoarcerea lor din delegatia ce


avusesera' de Implinit (punere in posesie, hotrnicire etc.). Notarul se folosea
de sigur i de Insemna'rile (registra), pe care omul de mrturie le Meuse cu
1 Doc. 1 mai 1423, Teleki, I, p. 465-466, cf. si doc. 15 martie 1424 si 6 ian. 1428,

facsim. III, 1-2.

6 Doc. 15 apr. 1305, Documente privind istoria


C, XIV, vol. I, p. 388
urm. Cf. si Eckhart, Glaub. Orte, p. 476. Cf. expresiile carte partite, c. divise din diplomatica apuseand (Bresslau, I, p. 667.).
a Doc. 8 mai 1352, 11 iulie 1356, 9 martie 1358, 8 iulie 1360, Doc. priv. ist. Rom., C,
XIV, vol. V; 1 mai 1414,
ist., CVI.
4 Eckhart, op. cit.,Arh.'
p. 474-476. Vezi In acest studiu, mai sus, p. 7. In raport

Cu transumptul, cel de al doilea exemplar original (care se pstra in arhivd servind ca


bazd pentru transumpt) se mai cherna primordialia, littere primordiales (Eckhart, op. cit.,
p. 481), sau originale, dar mai ales alia paria (doc. 8 mai 1352, 11 iulie 1356 si 9 martie
1358, citate mai sus, n. 3; 13 iulie 1407, Arh. ist., XVI).
6 Pe lingd Registrul de la Oradea, seria noastrd cuprinde i alte exemple privitoare
la acest capitlu: doc. 14 sept. 1283, 31 aug. si 26 noiembrie 1284, Doc. priv. tst. Rom.,
C, XIII, vol. II, p. 253, 263 si 265 urm. Pentru capitlul din Alba Julia: doc. 23 sept.
1336, ibid., XIV, vol III, p. 396.
6 Doc. 8 sept. 1358 (cap. Cenad) si 15 sept. 1358 (cap. Arad), Doc. priv. ist. Rom.,
C, XIV, vol. V. De altfel capitlul din urmd elibereazd la data indicatd (15 sept.), pe
IMO privilegiul amintit in favoarea Margaretei si a fiilor ei loan si *tefan (cumpArdtorii
unei mosii), i un privilegiu deosebit pentru acesti fii, far% a mentiona pe mama
lor (ibid).
7 Doc. 27 aug. 1372 (sfatul orasului Cluj) si 28 august 1372 (cony. din Cluj-Mdndstur),