Sunteți pe pagina 1din 5

Energia de ionizare = energia necesara pt a rupe unul sau mai multi electroni dintr-un atom pt a-l transforma in ion pozitiv. Energ de ionizare creste in perioada de la stanga la dreapta, in grupa de sus in jos. Afinitate pt electroni = energia degajata la transformarea unui atom in ion negativ prin acceptarea de electroni

Postulatul 1 al lui Bohr (stabileste existenta starii stationare in atom): electronul se roteste in jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare inchise. In acest timp el nu emite si nu absoarbe energie radianta.

Postulatul 2 al lui Bohr (conditia frecventei): atunci cand un electron trece de pe o orbita permisa n2 pe o orbita permisa n1, atunci el trece si de la o stare energetica e2 la o stare energetica e1.

Bohr-Sommerfield: conform acestui model electronul se deplaseaza in interiorul atomului atat pe orbite circulare cat si pe orbite eliptice cu nucleul aflat in unul din focare

Ecuatia de unda a lui Schrodinger: descrie miscarea electronilor atat pe orbita circulara cat si pe orbitele eliptice in interiorul atomului. Orice solutie a ec lui Schrodinger repr un orbital atomic.

Orbital atomic = acea zona din jurul nucleului in care exista probabilitate maxima de a gasi un electron in miscarea sa in jurul nucleului. Exista 4 tipuri de orbitali : s, p, d, f.

Retea cristalina= aranjamentul ordonat dupa care se aseaza partile componente in cristal Caracteristici : particulele retelei cristaline se afla situate in nodurile retelei iar planele determinate de aceste noduri se numesc plane reticulare; distanta dintre diferite plane reticulare sunt marimi caracteristice retelei si poarta denumirea de constante de retea; paralelipipedul ale carui muchii sunt date de constantele de retea poarta denumirea de celula elementara a retelei Tipuri de retele cristaline: ionice(ioni legati prin legatura ionica); atomice(atomi legati prin legaturi covalente); metalice(atomi de metale legati prin legaturi metalice); moleculare(molecule legate prin legaturi intermoleculare). Retele ionice substantele cu asemenea retea au duritate si rezistenta mecanica ridicata, presiune de vapori f mica, temperaturi de topire si fierbere foarte ridicate, prezinta conductibilitate electrica f buna in solutie sau in topitura. Retele atomice diamant, grafit(in nodurile retelei se gaseste carbon) Diamantul: duritate doarte mare,reflecta lumina, nu conduce curentul electric, punct de topire foarte ridicat (sp3) Grafitul: duritate foarte mica, opac, punct de topire scazut, conduce curentul electric (sp2)

Legea lui Hess: intr-o reactie chimica caldura cedata sau acceptata nu depinde decat de starea initiala si de starea finala a sistemului, fiind independenta de starile intermediare prin care aceasta trece.

Lavoisier-Laplace: in cazul proceselor de echilibru(reactiilor reversibile) caldura reactiei directe este intotdeauna egala cu calcura reactiei inverse dar cu semn contrar.

Viteza unei reactii chimice este data de variatia concentratiei reactantilor sau a produsilor de reactie in unitatea de timp. Factorii care influenteaza vit de r: concentratia, temperatura, presiunea(pt sistemele gazoase), catalizatorul.

Legatura de hidrogen: este o legatura de natura electrostatica. Conditiile necesare formarii legaturii de hidrogen sunt: legatura de hidrogen se formeaza intre molecule dintre care una cel putin trebuie sa contina un atom de H legat covalent de un atom puternic electronegativ si cu vol atomic mic; a doua molecula trebuie sa contina un atom care sa aibe cel putin o pereche de electroni neparticipanti intr-un orbital hibrid. Consecinte ale formarii leg de H: substantele ale caror molecule se asociaza prin leg de H au temp de fierbere si de topire ridicate; prezinta variatii anormale ale densitatii cu temperatura.

TLV Teoria hibridizarii: in cadrul acestei teorii se considera ca la formarea leg covalente atomii participa nu cu orbitali atomici ci cu orbitali hibrizi. Orbitalii hibrizi se formeaza prin combinarea liniara a 2 sau mai multi orbitali atomici identici sau de energi i f apropiate. Nr orbitalilor hibrizi care se formeaza este = nr orbitalilor care se combina.

Hibridizari:

Sp – geometrie liniara (BeCl2; C2H2) geometrie liniara (BeCl2; C2H2)

Sp2 – geometrie trigonala (BF3; GeCl2; C2H4) geometrie trigonala (BF3; GeCl2; C2H4)

Sp3 – geometrie tetraedrica (CH4; NH3; H2O) geometrie tetraedrica (CH4; NH3; H2O)

Dsp3 – piramida cu baza paralelogram (PCl5; SF4; ClF3; XeF2) piramida cu baza paralelogram (PCl5; SF4; ClF3; XeF2)

D2sp3 – octaedru/bipiramida (SF6; BrF5; XeF4) octaedru/bipiramida (SF6; BrF5; XeF4)

D3sp3 – bipiramida cu baza pentagon (IF7; H3BO3) bipiramida cu baza pentagon (IF7; H3BO3)

Teoria orbitalilor moleculari: considera ca legatura covalenta se formeaza prin combinarea liniara a orbitalilor atomici ai atomilor cu formare de orbitali moleculari; la formarea orbitalilor moleculari participa toti electronii din invelisul electronic al atomilor.

Reguli pt formarea orbitalilor moleculari: orbitalii atomici care se combina trebuie sa fie de energii egale sau apropiate; sa fie de aceeasi simetrie; nr de orbitali moleculari care se formeaza = nr de orbitali atomici care se combina; din n orbitali care se formeaza n/2 sunt orbitali molec de legatura(energie mai joasa decat orbitalii atomici din care au provenit) si n/2 sunt orbitali molec de antilegatura(energ mai mare decat orbitalii atomici din care s-au format)

Legaturile intermoleculare sunt interactiuni fizice. Legaturi de hidrogen; legaturi Van der Waals(dipol-dipol; dipol permanent- dipol inclus; interactii intre molec nepolare)

Grupa a 8-a A (gaze rare/nobile/inerte) : configuratie stabila, reactioneaza greu He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn (ns2np6) Raspandire in natura : sursa cea mai abundenta este aerul atmosferic Metode de obtinere: distilarea fractionata a aerului lichid Proprietati fizice: gaze monoatomice; solubile in apa, solub crescand cu masa atomica; densitatea, pct de fierbere si de topire cresc o data cu nr atomic Z; la trecerea curentului electric acestea emit lumina colorata in functie de natura lor

Proprietati chimice: Xe + F2 -> XeF2;

Hidrogenul raspandire in natura : in stare libera se gaseste f putin in natura Obtinere : metale + acizi/baze/apa (2Al+2NaOH+6H2O -> 2Na[Al(OH)4]+H2 Hidruri metalice + apa ( CaH2+2H2O -> Ca(OH)2+2H2 Tratarea cu vapori de apa a carbonului sau fierului (C+H2O -> CO+H2) Electroliza apei; electroliza solutiei apoase de NaCl Proprietati fizice : gaz cu molecula biatomica; incolor, inodor, insipid; temp de fierbere si de topire f scazute; putin solubil in apa; cea mai mare putere de difuziune dintre gaze Propr chimice: cu halogenii (H2 + F2/Cl2/Br2 -> 2 HF/HCl/HBr) Cu alte nemetale (H2 + ½ O2 -> H2O; H2+S -> H2S) Cu metale (1/2 H2 + Na -> NaH; H2 + Mg -> MgH2) Cu oxizi metalici/nemetalici (CuO + H2 -> Cu + H2O; CO + H2 -> CH3OH/HCHO) Intrebuitari ale hidrogenului: in industria chimica(NH3 sau HCl); flacara de H2 si O2 se foloseste la taierea metalelor sub apa, prelucrarea sticlei de cuartz, a platinei si altor metale cu temp de topire ridicata; carburant pt nave spatiale

Grupa a 7-a A: F, Cl, Br, I, At (ns2np5) Sunt elemente puternic electronegative si au afinitate mare pentru electroni. Afinitatea pt electroni scade de sus in jos. Sunt elemente puternic reactive. Au energie de ionizare foarte mare, ele formand f greu ioni pozitivi Metode de obtinere ale halogenilor : HX + agent oxidant (HCl + MnO2 -> Cl2 + MnCl2 +H2O) Oxidarea halogenurilor metalice (Cl + NaBr/NaI -> Br2/I2 +NaF) Electroliza (NaCl -> Na+ + Cl-)

Xe + 2F2-> XeF4

Fluorul (F) : raspandire in natura : CaF2(fluorina); Na3AlF6(criolit); Ca5[(PO4)3F] (apatit)

Metode de obtinere : CaF2 + H2SO4 -> 2HF + CaSO4;

Structura moleculei de F : 1s2 2s2 2p5; OL=1 dia magnetica Proprietati fizice: este un gaz in c.n. de culoare slab galben; miros f patrunzator si iritant; temp de fierbere -188C Proprietati chimice: cu nemetale (F2 + Xe2 -> XeF2/4/6; F2 + H2 -> 2HF)

HF -> H+ + F-

cu metale (Na + ½ F2 -> NaF;

cu compusi anorganici (F2 + NaCl -> NaF +Cl2; F2 + H2O -> 2HF + O2) cu compusi organici (F2 + CH4 -> CF4 + 4HF)

Ca + F2 -> CaF2)

Acidul fluorhidric : obtinere : CaF2 + H2SO4 -> 2HF + CaSO4 Proprietati fizice : in c.n. este gaz; temp de fierbere -19,5C; temp de topire -103C; formeaza legaturi de hidrogen Proprietati chimice: cu nemetalele (C + HF -> CF4 + H2; B + HF -> BF3 + H2) Cu metalele (Na +HF -> NaF + H2) Cu compusi derivati (SiO + 4HF -> SiF4 + 2H2O)

Clorul (Cl) : metode de obtinere : oxidarea HCl cu MnO2, KMnO4; K2Cr2O7; KClO3; HclO; electroliza topiturii de NaCl sau a solutiei apoase de NaCl; Industriale : procedeul Deacon (HCl + O2 -(CuCl2)> Cl2 + H2O) Proprietati fizice : gaz galben verzui; solubil in apa Proprietati chimice: cu nemetale (H2 + Cl2 -> 2HCl) cu metale (K + ½Cl2 -> KCl) cu compusi anorganici (Cl2 + H2O -> HCl-1 + HclO+1) cu compusi organici (CH4+Cl2 -> CH3Cl-> CH2Cl2 -> CHCl3 -> CCl4) cu compusi cu caracter reducator (NaBr + Cl2 -> 2NaCl + Br2)

Acidul clorhidric (HCl) : NaCl+ H2SO4 -> HCl + NaHSO4; H2 + Cl2 -> 2HCl Proprietati fizice: gaz incolor, miros intepator; puternic solubil in apa; acid tare Proprietati chimice: cu nemetale (Si + HCl -> SiCl4 + H2) cu metale (Zn + 2HCl -> ZnCl2 + H2) cu saruri (AgNO3 + HCl -> AgCl + HNO3)

Oxizii si oxoacizii clorului : Cl2O; ClO2; ClO3; Cl2O7 HclO; HClO2; HClO3; HClO4

Grupa a 6-a A : O, S, Se, Te, Po (ns2 np4) : caracterul electromagnetic scade in grupa de sus in jos; cu exceptia O toate celelalte elemente sunt in stare solida; starile de oxidare variaza de la -2 la +6; de la O catre Po cresc : densitatea, temperatura de fierbere si de topire; S formeaza oxizi cu caracter acid; Se si Te formeaza oxizi cu caracter amfoter; Po oxizi cu caract bazic

Oxigenul (O) : 3 izotopi : O16; O17; O18 Metode de obtinere: distilarea fractionata a aerului lichid Electroliza apei acidulate sau alcalinizate Descompunerea unor saruri si oxizi (KClO4 -> KCl + 2O2) Proprietati fizice: gaz incolor mai greu ca aerul; solubilitate mica in apa; temp de fierbere -183C; temp de topire -218C Proprietati chimice: cu nemetale (C+ O2 -> CO2) cu metale (2Na + ½ O2 -> Na2O) cu compusi anorganici (ZnS + 3/2 O2 -> ZnO + SO2) cu compusi organici (CH4 + 2O2 -> CO2 + 2H2O)

Apa (H2O)

Proprietati chimice : cu nemetale (Cl2 + H2O -> HCl + HClO; S + H2O -> SO2 + H2S) Cu metale (Na + H2O -> HaOH + H2; Ca + H2O -> Ca(OH)2 + H2) Cu oxizi (MgO + H2O -> Mg(OH)2; SO3 + H2O -> H2SO4) Cu compusi anorganici (Na2S + H2O -> NaHS/NaOH + H2S)

Sulf (S) sulf elemental/stare nativa cat si sub forma de sulfuri metalice(FeS2, PbS Obtinere : S nativ(FeS2 - > FeS + S) CaSO4 + C -> S + CO2 + CaO Proprietati fizice: in c.n. substanta solida; miros caracteristic datorat reactiei cu oxigenul si apa din aer Proprietati chimice: cu nemetale(H2 + S -> H2S) cu metale(Al + S -> Al2S3) cu oxoacizi (S + H2SO4 -> SO2 + H2O) cu baze (S + NaOH -> Na2S2O3 +Na2S + H2O)

Oxizii sulfului : SO2(sp2) : gaz incolor cu miros intepator; se dizolva in hidrocarburi si in apa

)

SO3(sp2)

Oxoacizii sulfului : H2SO3(acid sulfuros) sp3 H2SO4(acid sulfuric) sp3

Caracterizarea grupei a 5-a A : N, P, As, Sb, Bi : ns2 np3 : nu manifesta tendinta de a forma ioni negativi; au tendinta destul de mica de a forma ioni pozitivi

Azotul (N) : este cel mai raspandit element din natura, acesta constituie 78% din atmosfera. Azotul in natura este format din izotopi 14N : 15N = 272:1. Metode de obtinere: descompunerea azotitului de amoniu (NH4NO2 -> N2 + H2O) Distilarea fractionata a aerului Proprietati fizice : gaz incolor, fara miros, mai usor decat aerul, nu intretine arderea si viata Proprietati chimice: cu H2 (N2 + 3H2 -> 2NH3) Cu O2 (N2 + O2 -> NO) Compusii azotului : amoniacul(NH3) : gaz incolor,cu miros caracteristic, de 1.7 ori mai usor decat aerul, formeaza un echilibru de autoionizare, foarte solubil in apa (sp3) Acidul azotic (HNO3) : cel mai important oxoacid al azotului; este un lichid incolor, cu miros intepator,

care fumega in aer

Fosforul (P) : 0.11% in natura in litosfera, in corpul plantelor, animalelor sub forma de compusi anorganici Mod de obtinere: reducerea pentoxidului de fosfor cu carbunele (2P2O5 + 10C -> P4 + 10 CO) Din fosfat tricalcic prin reducere cu C ( 2Ca3(PO4)2 +6SiO + 10C -> 4P + 6CaSiO3 + 10 CO) Proprietati fizice : 3 stari alotropice(alb,rosu,negru); alb este casant, moale, se topeste la 44.1C; este foarte reactiv,se aprinde si arde, f toxic Oxizii si oxoacizii : acidul fosforic (H3PO4) : este cel mai important acid, atat el cat si sarurile sale au structuri tetraedrice; substanta colorata, delivescenta, f solubil in apa, are calitati de reducator; se topeste la 70C sub actiunea caldurii sufera o reactie de oxidare

Caracterizarea generala a grupei a 4-a A : C, Si, Ge, Sn, Pb : ns2 np2 nu prezinta o electronegativitate neta. Ionii Sn si Pb se gasesc numai in stare solida. Cea mai mare tendinta de a forma covalente o manifesta atomul de carbon

Carbonul (C) : in natura se prezinta sub 2 forme alotropice(diamantul si grafitul) Diamantul se gaseste in putine locuri pe pamant. Masa diamantului se masoara in karate(1 karat = 0.205 g). Cel mai mare diamant are 3024 karate. Au fost obtinute si diamante artificiale la tep de peste 3000C si presiuni foarte ridicate(10 atm). Este

cristalizat in sistem cubic, fiecare atom de carbon este inconjurat de alti atomi de carbon tetraedric, hb sp3. Este foarte dur, are duritatea = 10 in scara lui Mohs. Diamantele sunt de obicei fara culoare dar se cunosc diamante galbenealbastre si negre. Nu este atacat de acizi si baze, nu conduce caldura si curentul electric

Grafitul : cristalizeaza in sistem hexagonal, atomii lui fiind asezati in plane paralele si distribuite in forme de hexagon, in plan fiecare aom de carbon este legat de alti atomi de carbon prin legaturi covalente. Este mai activ decat diamantul, este atacat de un amestec de H2SO4 si HNO3 concentrat, arde in oxigen si aer la CO2.

Proprietati chimice ale carbonului : C + O2 -> CO2; C + 2S -> CS2;

C + H2 + N2 -> HCN

Oxizii si oxoacizii carbonului : monoxid de carbon (CO) : gaz incolor, inodor; se lichefiaza la -190C; greu solubil in apa, solubil in alcool; nu intretine arderea; toxic Dioxidul de carbon (CO2) : gaz incolor, inodor; mai greu decat aerul; nu arde si nu intretine arderea; se lichefiaza usor sub presiune; solubil in apa