COLEGIUL TEHNIC TOMISCONSTANTA

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE

Nivel 5

Calificarea: MAISTRU MECANIC

Tema proiectului : TEHNOLOGIA DE SUDARE PRIN PRESIUNE

Absolvent:
SAVEN GHEORGHE
Clasa: II B M
NDRUMTOR:
Prof.Ing. Sava Aida

2016

CUPRINS

Cap.1. Argument
Cap.2. Energetica procesului de sudare
Cap.3. Tehnologia sudarii si procedee de sudare
Cap.4. Tehnologia sudarii sub presiune a diferitelor metale si aliaje
4.1. Sudarea otelurilor.
4.2. Sudarea aluminiului si aliajelor sale.
4.3. Sudarea cuprului si aliajelor sale.
Cap.5. Metode de sudura sub presiune
5.1.Sudarea cap la cap
5.2.Sudarea in linie
5.3.Sudarea prin puncte
5.4.Sudarea prin frecare
5.5.Sudarea prin presiune fara energie electrica
Cap.6. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea sub presiune
Cap.7. Bibliografie

Cap.1. ARGUMENT

Sudarea constituie unul din cele mai sigure si expeditive procedee de asamblare fiind
aplicata pe larg la realizarea asamblurilor din table groasa sau subtire,profile,bare,sarma etc.
Raspandirea acestui procedeu de asamblare se explica si prin faptul ca pretul de cost al imbinarii
este sensibil mai scazut decat cel al imbinarilor obtinute pe alte cai. Sudarea electrica prin
rezistenta,prin puncte constituie unul dintre cele mai raspandite procedee de sudare in lucrarile
de asamblare.Acest procedeu este folosit frecvent la imbinarea tablelor,profilelor si sarmelor
subtiri. Sudarea se realizeaza prin strangerea pieselor intre doi electrozi din cupru si trimiterea in
circuit a unui current electric cu intensitate foarte mare.
Datorita rezistentei electrice de contact dintre piesele sudate,se dezvolta o mare cantitate
de caldura care produce topirea locala a materialului pieselor si prin solidificarea nucleului topit
astfel format se obtine un punct de sudura.In prezent,procedeul sudarii in puncte,cu variantele
acestuia sudarea in linie si sudarea de inalta frecventa este considerat unul dintre cele mai
ecologice si de o productivitate ridicata. Poate fi supusa automatizarii,eliminandu-se in acest fel
eroarea umana.
Sudarea prin puncte se utilizeaza penru table subtiri de pana la 10mm si se folosesc
electrozi metalici fixati in clestii masinii de sudat in puncte. Productivitatea este destul de
buna,prin acest procedeu putandu-se realiza in jur de 2000 de puncte/minut.Sudarea se executa
cu ajutorul unor masini stabile sau cu dispositive de sudat (clesti,pistolete)portative. Acestea din
urma permit sudarea in pozitii dificile,ca de exemplu,direct pe piesele asamblate de dimensiuni
mari cum sunt sasiurile autovehicolelor.
Prin alegerea corespunzatoare a formei electrozilor si a bratelor care ii sustin,se pot
realiza cele mai variate lucrari de asamblare. Sudarea in puncte prin presiune se face fara adaos
de material si are o mare productivitate fiind indicat in cazul productiei in serie. Este folosit la
sudarea pieselor in forma de bare,tevi,sine de cale ferata,armaturi pentru beton armat care au
sectiuni variate ca forma si marime.
2

Cap.2.

ENERGETICA PROCESULUI DE SUDARE

Sudarea este procedeul tehnologic de realizare a mbinrilor nedemontabile a

unor componente metalice sau nemetalice prin interaciunea atomilor mrginai ai acestora.
mbinarea ce rezult n urma procesului de sudare poart denumirea de sudur. Totalitatea
operaiilor care concur la realizarea sudurii poart denumirea, aa cum s-a mai artat, de
proces tehnologic de sudare. Unui proces tehnologie de sudare i este caracteristic un anumit
procedeu de sudare. Coeziunea local n vederea obinerii sudurii se realizeaz cu un aport
de energie termic sau mecanic sau i termic i mecanic. Prin aceasta atomii mrginai ai
componentelor de sudat primesc energia necesar scoaterii lor din starea de echilibru stabil
corespunztoare unui nivel energetic minim. Dup aceea, componentele i aduc atomii
marginali la distane egale sau mai mici dect parametrul reelei cristaline. n aceast situaie
ei se rearanjeaz n cristale comune celor dou componente astfel ca s ating din nou un
minim energetic. Ca atare, procesul de sudare const n introducerea localizat, prin
concentrare n timp i spaiu, a unei cantiti de energie n zona sudurii pentru a scoate
atomii din starea lor de echilibru stabil i apropierea atomilor mrginai la distane egale sau
mai mici dect parametrul reelei cristaline pentru ca ei s recristalizeze ntr-o reea comun
corespunztoare unei noi stri stabile.
Deci, prin sudare se realizeaz saturarea legturilor dintre atomii de la
marginile componentelor de sudat. Sudarea n Cosmos a confirmat concluzia potrivit creia
vidul naintat din acest spaiu creeaz componentelor metalice posibilitatea de a se suda prin
simpla aducere a lor n contact intim. Acest fapt arat c atomii mrginai, neavnd toate
legturile cu ceilali atomi (sunt nesaturai), se afl la un nivel energetic deasupra minimului.
Apropiindu-i ei vor forma reele cristaline comune componentelor, saturndu-i legturile. n
atmosfera terestr acest procedeu folosit n Cosmos nu este posibil fiindc atomii mrginai
nesaturai i completeaz legturile cu atomi de aer

Cap.3. TEHNOLOGIA SUDARII SI PROCEDEE DE SUDARE

Operatia de sudare este o imbinare nedemontabila a doua sau mai multe pieste metalice,
executata la cald prin topire locala in portiunea de imbinare sau presare , executata cu sau fara
adaos de metal. Astfel incat piesele sudate sa formeze un corp comun.
Factorii principali care au favorizat introducerea sudarii in diferite domenii industriale
sunt urmatorii:
- economia de metal.
- inlocuirea contructiilor nituite cu cele sudate la o economie de metal pana la 30%, iar
inlocuirea pieselor de executie forjata sau turnata prin piese sudate duce la o econpomie de 50
60% asigurandu-se in acelasi timp o rezistenta cel putin egala ;
- reducerea volumului de munca si a costurilor. Constructiile nituite necesita executarea
unor eclise, nituri, gauri bine centrate s prelucrate. La sudare, aceste operatii si metale se
economisesc.
- sudurile sunt etanse. La executarea recipientelor , a utilajelor tehnologice, navelor si
constructiilor industriale este necesara o imbinare compacta si etansa.Prin sudare, etanseitatea se
obtine mai usor decat prin alte procedee.
Prin procedeu de sudare se intelege totaliteatea operatiilor, tehnologice efectuate pentru
obtinerea unei imbinari sudate.
Procedeele de sudare se pot clasifica astfel:
A. Dupa starea in care este adus materialul de baza, in :
-procedee prin topire;
-procedee prin presiune,
B. Dupa originea energiei utilizate la incalzirea metalului, in:
-procedee de sudare cu gaze combustibile;
-procedee electrice de sudare.

Cap.4. TEHNOLOGIA SUDARII PRIN PRESIUNE A DIFERITELOR

METALE SI ALIAJE
Sudarea prin presiune poate fi aplicata cu rare exceptii, tuturor metalelor si aliajelor.
Comportarea la sudare prin presiune a diferitelor metale depinde de structura, compozitia
chimica, modul de incalzire si de racire a pieselor, de dilatare si contractare.
In majoritatea cazurilor, obtinerea unei suduri prin presiune necesita obtinerea unei
concentrari mari de caldura in anumite locuri. Realizarea acestei cerinte este conditionata de
conductibilitatea termica si electrica a materialelor metalice sudate. In cazul procedeelor care se
bazeaza pe caldura degajata prin efectuJ Joule, un rol important il joaca conductibilitatea electrica a
metalelor. Intrucat caldura degajata in unitatea de volum este invers proportionala cu
conductibilitatea electrica, rezulta ca la sudarea metalelor cu conductibilitatea electrica mare sunt
necesare densitati mari de curent electric. Concentrarea de caldura este favorizata si de faptul ca
cresterea temperaturii duce la micsorarea conductibilitatii electrice.
Calitatea sudurii depinde in mare masura si de realizarea unei anumite deformari plastice a
metalului, dependenta de marimea intervalului de temperaturi in care metalul devine plastic.
Aceasta inseamna ca la metale cu interval plastic ingust trebuie sa se respecte riguros
parametrii optimi de lncru.
Coeficientul mare de dilatare a metalelor creeaza dificultati la sudare datorita deformatiilor
mari care apar la incalziri si la raciri. Din aceasta cauza, pe langa formele constructive cele mai
adecvate, se vor folosi regimuri dure de sudare.
In cazul procedeelor de sudare electrica prin presiune se obtine o crestere locala si
puternica a temperaturii, fapt ce contribuie la desfasurarea mai rapida a proceselor de
difuziune.
Cap. 4.1. Sudarea otelurilor
Otelurile cu continut scazut de carbon se sudeaza usor prin presiune la cald intrucat: au un
interval larg de temperature in domeniul plastic, sunt putin sensibile fata de vitezele mari de
incalzire sau de racire, nu contin elemente care dau oxizi greu fuzibili si au o rezistenta electrica
specifica relativ ridicata, fapt ce favorizeaza incalzirea prin efectul Joule.
Odata cu cresterea continutului de carbon si cu introducerea unor elemente de aliere are loc
cresterea rezistentei la deformare plastica, deci sunt necesare compresiuni specifice mai mari pentru
realizarea unei anumite deformatii plastice. Totodata, se reduce viteza de incalzire si de racire, astfel
ca se impune folosirea unor regimuri mai putin dure. Pe de alta parte, continutul marit de
carbon favorizeaza conditiile de formare a unui strat de metal lichid, cu efecte pozitive asupra
calitatii imbinarilor sudate. De asemenea, continutul ridicat de carbon, la procedeele de sudare prin
presiune, la care aerul patrumde in zona incalzita, micsoreaza pericolul de formarea oxzilor care
se elimina greu.
5

La sudarea prin presiune a otelurilor austenitice crom-nichel se va tine seama de

urmatorii factori: rezistenta sporita la deformare plastica, deci compresiuni specifice la
refulari mai mari; rezistenta electrica specifica mare si conductibilitatea termica redusa
favorizeaza o incalzire rapida; posibilitatea aparitiei oxizilor greu fuzibili, fapt ce impune
realizarea unei topiri cat mai stabile si cu viteza mare. Si refularea se executa tot cu o
viteza mare.
In cazul otelurilor aliate cu crom, folosite la confectionarea tevilor, se va utiliza
un regim cu scurtare la topire si cu scurtare la refulare la valori maxime sau chiar
marite.Aceste oteluri au o conductibilitate termica redusa fapt ce usureaza sudarea lor in
puncte. In acelasi timp otelurile aliate cu crom au tendinta spre calire si sensibilitate mare
fata de crestaturi cand se prezinta cu graunti mari.
Otelurile-nichel se sudeaza bine sub presiune la cald, insa la sudarea in capete necesita
folosirea unei compresiuni specifice la refulare mai mare decat la oteluri mari de carbon.
Timpul de sudare trebuie sa fie cat mai mic posibil.
Cap. 4.2. Sudarea aluminiului si aliajelor sale
Aluminiul avand o conductibilitate electrica mare determina folosirea unor densitati
mari de curent, iar conductibilitatea termica ridicata impune folosirea unor regimuri dure,
caracterizate prin curenti mari si timpi redusi de sudare.
Coeficientul de dilatare termica ridicat la aluminiu si la aliajele sale constituie o
premiza pentru aparitia unor deformatii insemnate datorita sudarii.
Pentru a limita
acest efect nefavorabil, se folosesc regimuri dure de sudare, astfel incat sa se micsoreze
pe cat este posibil caldura introdusa in piesele de sudat.
Aliajele aluminiului care au rezistenta mecanica ridicata prezinta o con tractie mare la
solidificare si tendinta spre fisurare la cald. Acest lucru impune comprimarea puternica a zonei
influentate termic astfel incat sa se evite formarea fisurilor.La sudarea prin puncte a
aluminiului si a aliajelor sale se folosesc densitati de curent mari de 1 000-1 500 A/mm 2 si
timpi de sudare cuprinsi intre 0,15 si 0,4 s.
In ceea ce priveste compresiunea specifica, aceasta trebuie sa fie de 15-22 bar in cazul
tablelor sub 1,5 mm grosime. La table mai groase de 1,5 mm se foloseste o etapa ulterioara de
presare in cursul carora forta de apasare pe electrozi se mareste de 2-4 ori fata de cea
aplicata an timpul sudarii.
Calitatea buna si uniforma a punctelor sudate se obtine daaa operatia de pregatire
este efectuata corespunzator si care cuprinde: indepartarea grasimilor, uleiurilor, murdariei cu
ajutorul unor solventi (acetona, benzina etc.) si inlaturarea stratului de oxizi prin mijloace
mecanice (perii metalice, benzi abrazive fine).
Sudarea aluminiului in linie se realizeaza in aceleasi conditii ca si sudarea in puncte, cu
deosebirea ca curentii si fortele de presare ale rolelor-electrozi sunt mai mari pentru aceeasi
grosime de tabla.
6

Rezultate bune se obtin in cazul in care miscarea rolelor este intermitenta, iar
curentul este executat in momentele in care rolele nu se deplaseaza. Se folosesc role cu
diametrul de 150 pana la 250 mm, cu raza de rotunjire de 25 pana la 250 mm, iar latimea
rolelor in zona de contact de 10-25 mm. Rolele necesita o racire intensa si o curatire dupa
3-5 rotatii.
Viteza de sudare este mai mica decat in cazul otelului moale. Sudarea aliajelor se
executa cu topire intermediara. In perioada de contact densitatea de curent este de 150
A/mm2.Pentru a se evita o oxidare excesiva se face o topire intensa si stabila.
Cap. 4.3. Sudarea cuprului si aliajelor sale

Cuprul este un metal care se sudeaza greu cu procedee electrice prin presiune datorita
conductibilitatii termice si electrice ridicate.In cazul sudarii in pucte sau in linie, o cusatura de
calitate se poate obtine numai la aliajele care au o conductibilitate electrica mai mica cu
circa 25% fata de conductibilitatea cuprului pur.
Cuprul se sudeaza cu densitati de curent mai mari decat in cazul otelului moale si intr-un
timp scurt pentru a se folosi efectul favorabil al rezistenaei de contact. Presiunea pe electrozi
trebuie sa fie mai mica decat la otelul moale.
Rezultate bune se obtin la sudarea cu topire intermediara, prin alegerea potrivita a
parametrilor de lucru. Topirea de scurta durata si refularea pronuntata si cu viteze mari este
favorabila unei suduri de calitate si al micsorarii pierderilor de elemente de aliere usor fuzibile
(Zn, Pb).
Cuprul se sudeaza bine cu otelul, insa scurtarea la topire a piesei din otel este mult mai
mare decat la piesa din cupru. De aceea, este necesar ca lungimea libera pentru otel sa fie de
circa 3,5 ori diametrul piesei, iar la cupru de circa 1,5 ori diametrul piesei.
Alamele cu un continut de Zinc mai mare de 40 % au proprietati mecanice ale sudurii indentice
cu cele ale materialului de baza. La alame + , viteza mare de racire determina cresterea
duritatii grauntilor, de aceea ele se supun unei recoaceri la 600-650C.

Cap.5. METODE DE SUDARE SUB PRESIUNE

Cap.5.1.Sudarea cap la cap
La punerea in contact a doua piese masive prin care trece un curent electric, contactul nu
se produce pe intreaga suprafata, ci numai in unele puncte, unde supraintensitatile
create provoaca puncte incandescente sau puncte de topire, in functie de planitatea suprafetei si
de presiune.
Daca piesele sunt presate permanent, punctele de contact se turtesc, rezistenta electrica
scade, iar caldura caldura dezvoltata se propaga in rost pe inteaga grosime a piesei si, cu cat ea
creste, prin productivitate trece si in masa piesei, iar o parte este radiata in aerul inconjurator.
Daca curentul este mare, incalzirea este rapida si timpul de sudare fiind scurtat, pierderile
prin conductivitate si radiatie se reduc.
Tinand seama de marimea sectiunii pieselor de sudat, de conductivitatea lor electrica si
termica, precum si de puterea masinii de sudae pentru sectiunea respectiva de sudat, pentru
sudarea sectiunilor masive pot fi adoptate fie sudarea prin refulare, adica sudarea in stare
plastica a materialului, fie sudarea cu topire intermediara produsa pe suprafetele de imbinat.
Sudarea cap la cap prin refulare
Capetele prelucrate plan, pentru a rezulta un contact cat mai mare dupa presare cu o
presiune de 0,2 daN/mm, sunt conectate la secundarul transformatorului si, pe masura ce se
dezvolta o caldura mai mare pe suprafetele de contact, se mareste si presiunea, astfel incat la
atingerea temperaturii de circa 1200-1300C presiunea ajunge si ea la 3-4 daN/mm, care este
presiunea finala. Operatia de sudare se produce in timp mai indelungat, prin aducerea
particulelor in yona de atractie reciproca, producandu-se difuziunea, precum si formarea de
cristale noi; sudura rezulta cu o ingrosare specifica acestei variante. Procedeul este indicat
sectiunilor nu prea groase (pentru otel cu diametrul pana la 12 mm), insa rezultate bune se
obtin la sudarea metalelor si a aliajelor neferoase, procedeul fiind folosit pentru orice sectiune.
Sudarea cu topire intermediara
Capetele pieselor puse sub curent se aduc in contact usor, fara nici un fel de presiune,
ceea ce conduce la topirea punctelor de contact si la improscari violente de scantei.
Improscarea scanteielor este mentinuta pana se obtine o topire superficiala pe intreaga suprafata
de contact si, dupa ce s-a produs o incalzire corespunzatoare a capetelor, se imprima o presare
brusca ; prin eliminarea metalului si a impuritatilor topite se produce o bavura subtire.
Procedeul are mai multe variante:
-

cu topire intermediara continua, la care piesele sunt apropiate progresiv pe masura

topirii lor, dupa care pentru obtinerea imbinarii se executa o apasare brusca;

cu topire intermediara discontinua, la care contactul intre piese este intermitent,

repetat la intervale de timp, pana se ajunge la o topire a suprafetelor de contact, dupa care
ele sunt apasate brusc inainte sau dupa intreruperea curentului;

cu preincalzire prealabila, prin rezistenta de contact pana la temperatura de circa

900C , dupa care se procedeaza la perioade de conectari si pauze pana se obtine
topirea suprafetelor , trecandu-se apoi la o apasare brusca.

8
Presiunile de sudare se aleg in functie de varianta adoptata si de natura materialului de
sudat. Pentru otel cu continut redus de carbon presiunea specifica este de 3-4 daN/mm, pentru
variantele de topire intermediara continua la o incalzire buna a capetelor sau cu incalzire
prealabila si topire, si de 5-7 daN/mm,pentru varianta cu topire intermediara discontinua.
Pentru metalele neferoase, presiunile sunt mai mici, pana la maximum 2 daN/mm.
Parametrii electrici se aleg in functie de varianta adoptata, si anume, densitatea de curent
de 5-25 A/mm si tensiunea de 4-10 V pentru sudarea prin topire intermediara si de 30-150
A/mm cu tensiunile de circa 2,5 V pentru sudarea prin refulare.
Valorile mai mici ale densitatilor sunt pentru sectiuni pline, iar cele mai mari, pentru tevi
si sectiuni plate la care disiparea de caldura este mai mare.
Barele, dupa taiere se curata pe suprafata de contact si pe partile laterale, pentru o buna
conducere a curentului, dupa prinderea lor in bacuri. Se recomanda ca la prelucrarea suprafetelor
frontale, acestora sa li se prevada convexitati cilindrice sau sferice ( la bare cu diametrul de 1520 mm), in care caz, incalzirea se face mult mai uniform dinspre centru spre periferie.
In cazul sudarii metalelor cu temperaturi de topire diferite se recomanda intercalarea unor
folii de argint, in care caz se obtin imbinari solide si de buna conductivitate electrica.
La sudarea pieselor de sectiuni diferite este necesar ca in dreptul sudurii sa se prevada aceeasi
sectiune, conform figurii.

De mare importanta este alegerea distantei corespunzatoare a capetelor de la varful

piesei pana la locul de prindere, care la otel pentru aceeasi sectiune este mai scurta de 2-3 ori,
fata de aluminiu si cupru.
In general, la otel ea este sub grosimea materialului de sudat, iar la materialele
conductive depaseste cu 1,5-4 ori grosimea materialului de sudat. De asemenea este necesar sa
se prevada adaosuri la lungimile pieselor, tinandu-se seama de topirea si de refularea (adaosul c)
care se produc dupa presarea pieselor intre ele.
Schema procesului, cu actionarea manuala pentru sudarea cap la cap, este reprezentata in
figura.

Barele de sudat 1 sunt prinse intre capul (bacul) 2 fix si capul (bacul) 3 mobil, care dupa
fixarea pieselor de sudat este apropiat cu ajutorul parghiei 4 actionata manual.
Curentul de sudare este dat de transformatorul 5, prevazut in primar cu un comutator in
trepte si cu un mecanism de intrerupere 6 la sfarsitul procesului.

Cap.5.2. Sudarea in linie

Sudarea in linie este un procedeu de sudare electrica prin presiune , la care sudura se
obtine intre fetele a doua piese stranse intre rolele de contact prin care trece curentul de sudare
dirijat perpendicular pe piesele de sudat; este o sudare prin puncte partial suprapuse.
Variantele de sudare ale acestui procedeu sunt:

Cu curent modulat, la care rolele inainteaza continuu, iar curentul de sudare este
modulat prin circuit, astfel incat amplitudinea lui variaza dupa o lege data;

Cu impuls de curent, la care rolele inainteaza continuu, iar curentul de sudare trece prin
circuit sub forma de impulsuri;
10

Cu miscare intermitenta, la care in timpul miscarii rolelor nu trece curentul electric, iar
cand rolele se opresc , se executa un punct de sudura;

Cu pasi pierduti, la care dupa inaintarea rolelor pe o distanta "a" se produce o miscare
inapoi a rolelor pe o distanta a/2, in care timp se stabileste curentul de sudare.
Toate variantele enumerate se folosesc la sudarea tablelor subtiri, de la 0,25+0,25 mm pana la
maximum 3+3 mm, plane sau cilindrice, stranse intre rolele-electrozi de contact.
La fel ca la sudarea prin puncte, si la sudarea in linie la tablele trebuie sa fie absolut curatite de
rugina, murdarie etc., care si la acest procedeu produc defecte de sudura.Formele caracteristice
sudarii in linie sunt cu margini rasfrante sau suprapuse. De asemenea, se foloseste si sudarea in
linie prin strivire, daca suprapunerea este foarte mica, pana la maximum 1 mm.

Sudarea in relief este o varianta la care uneia din table (celei mai groase, daca tablele
sunt de grosimi diferite) i se imprima un relief pe intreaga lungime a cusaturii si care prin presare
se aplatizeaza; este o varianta folosita pentru obtinerea de suduri etanse.

De asemenea, sudarea in linie poate fi executata si cu asezarea marginilor tablelor cap la

cap, iar in dreptul rostului la partea superioara, cat si la partea inferioara se aplica cate o folie
care, dupa ce curentul de sudare le-a adus in stare plastica prin presare, se imbina prin
intrepatrunderea in metalul de baza pe toata latimea foliei, rezultand astfel o sudura la nivelul
tablelor.Grosimea foliilor se ia de 0,15s (s fiind grosimea tablelor la imbinat). Este necesar ca
pregatirea tablelor sa fie executata atent, cu marginile perfect drepte si aliniate cap la cap, fara
rost intre ele.
Procedeul se foloseste la sudarea rezervoarelor, a containerelor si a ambalajelor din table
de otel in industria de automobile, tractoare, bunuri de consum. Prin acest procedeu pot fi
11
sudate si tevi de generatoare, conform schemei din figura.Banda de otel, dupa ce este
transformata intr-un semifabricat de teava 1, este introdusa intre doua role de presare 2, iar prin
rolele 3 de la partea superioara se introduce curentul de sudare.
Prin dezvoltarea caldurii si presarea rolelor se obtine cusatura la partea superioara. Cu aceasta
schema se sudeaza tevi din otel carbon si slab aliat cu grosimea peretelui intre 0,5 si 2 mm.

Cap.5.3. Sudarea
Sudarea
puncte,
este
larg
avantajelor
ce
le
marii productivitati a
Pentru
calitate este necesar ca
care rezulta din topire

prin puncte
electrica prin presiune, prin
folosita in industrie, datorita
reprezinta, in special datorita
operatiei.
obtinerea unei suduri de
miezul punctului de sudare,
cu patrundere pe suprafetele

celor doua table imbinate intre ele, sa fie de forma unui bob de linte cu diametrul dm aproape cat
diametrul electrozilor de, iar acest punct sa fie inconjurat de o zona de diametru dt, in care
imbinarea este realizata in stare plastica, fara topire, formata din graunti cristalini comuni
ambelor piese.

Punctul de sudura poate fi obtinut in mai multe moduri, in functie de tipul masinii de
sudare, adica de felul cum se realizeaza in timp presarea fata de conectarea curentului de sudare,
respectiv deconectarea si depresarea.

Din diagramele presiune-timp P= f)t) si curentul de sudare-timp I= f(t) in cazul masinilor

actionate cu pedala reies intarzierea presarii maxime fasa de inceputul conectarii curentului, si
depresarea ce incepe inainte de deconectare sau dupa deconectare, uneori chiar cu marirea fortei
(figurile a si b).
La sudarea masinilor actionate cu aer comprimat si cu comanda automata, inceputul
presarii maxime se regleaza inainte de conectarea curentului, iar sfarsitul presarii maxime
depaseste deconectarea, uneori chiar cu marirea fortei de presare (figurile c si d).
Punctele realizate prin variantele a si b sunt calitativ inferioare celor realizate dupa
variantele c si d
Pentru sudare trebuie folosite numai table planate cu suprafete absolut curate, lipsite de
oxizi si de impuritati; de aceea este indicata numai tabla decapata.
In cazul sudarii tablelor nedecapate se folosesc numai regimuri moi, deoarece oxizii pot fi
13
indepartati in timp mai prelungit. Tablele zincate se sudeaza numai cu regimurile cele mai
dure. Punctele se executa la anumite distante, in functie de grosimea tablelor de sudat.De
asemenea, din centrul punctului de sudura pana la margine trebuie sa fie pastrata o anumita
distanta.Se sudeaza table de otel carbon sau aliat, aluminiu, cupru etc. Tablele de otel sudate cu
regimuri dure necesita densitati mari de curent, de peste 300 A/mm, iar in cazul sudarii cu
regimuri moi, densitatea poate fi micsorata pana la 100 A/mm . Pentru tablele de cupru si de
aluminiu tinand seama ca acestea au o mare conductivitate termica si electrica, sunt necesare
densitati de curent mult mai mari, de 500-600 A/mm.
Cap.5.4. Sudarea prin frecare
+Click pentru marire
Sudarea prin frecare este un procedeu de sudare prin presiune in stare solida . Principiul
procedeului consta in :
- generarea caldurii prin frecare mecanica dintre o piesa care se deplaseaza si una stationara;
- presarea celor doua elemente cu o forta de refulare;
- materiul incalzit este deformat plastic si prin racire se creeaza o sudura, figura 1.
Procedeul se aseamana cu forjarea.

+Click pentru marire

Procesul de sudare are urmatoarele faze:
- antrenarea uneia dintre componente intr-o miscare de rotatie si presarea pe ea a celeilalte
componente;
- frecarea realtiva si incalzirea componentelor;
- refularea componentelor in timpul sau dupa oprirea miscarii relative;

+Click pentru marire

In figura 2 se arata aspectul unei suduri realizate cu acest procedeu, iar in figura 3
macrostructura unei suduri.Exista doua moduri de realizare a sudarii prin frecare si anume:

+Click pentru marire

a. Sudare prin frecare rotativa
In acest caz, miscarea relativa dintre componentele de sudat este de rotatie in una din
variantele
- o piesa se roteste, cealalta piesa este refulata;
- o piesa se roteste si este refulata, cealalta piesa este fixa;
- se rotesc si sunt refulate cele doua piese intre care este introdusa o piesa intermediara fixa;
- se roteste o piesa intermediara amplasat intre cele doua piese care apoi sunt refulate.
+Click pentru marire
b. Sudare prin frecare liniara. Miscarea relativa dintre componentele de sudat este liniara,
figura 5.

Fig.5 + Click pentru marire

Sudarea prin frecare rotativa este considerata varianta standard.(clasica), fiind cel mai des
utilizata.In practica se utilizeaza diferite variante ale sudarii prin frecare rotative si anume:
Sudare prin frecare conventionala partea rotitoare se frneaz brusc la atingerea
temperaturii de sudare, iar forta axial se mreste in faza de refulare.
Sudare prin frecare inertiala se utilizeaza o masa inertiala (volant) pentru
nmagazinarea energiei. La franarea rapida a miscarii de rotatie se elibereaza energia acumulata.
Sudare prin frecare a bolturilor piesa care se roteste este un bolt, iar piesa fixa o placa
Sudare prin frecare cu element activ rotitor (se trateaza in capitol separat)
Caracteristici ale procedeului de sudare prin frecare
Avantaje:
- productivate foarte mare (timp de sudare foarte mic);
- calitate foarte buna a sudurilor;
- solicitare termica redusa a materialelor, structura metalografica favorabila;
- tensiuni si deformatii reduse (ciclu termic incalzire/racire simetric);
- precizie de asamblare inalta, reproductibilitate a calitatii;
15
- posibilitati de mecanizare, automatizare foarte bune;
- consum redus de material prin scurtare;
- lipsa materialelor de adaos;
- procedeu ecologic (fara emisii radiatii, fum, noxe).
Dezavantaje:
- procedeu aplicabil eficient doar la sectiuni cu simetrie de rotatie (in cazul unor altfel de
sectiuni este posibila apliocarea, dar procedura devine mult mai complicata);
- producerea unei bavuri care trebuie indepartat dupa sudare;
- necesitatea utilizarii unor forte de frecare si energii foarte mari care conduc la solicitarea
puternica a materialelor si structurilor echipamentului de sudare;
- echipament de sudare complicat si foarte scump;
- dificultati in examinarea nedistructiva a sudurilor.

Cap .5.5.Sudarea prin presiune fara energie electrica

Procedeele de sudare prin presiune formeaza grupa de procedee la care marginile pieselor de
imbinat neincalzite sau incalzite sunt supuse unei solicitari mecanice din exterior pana la
obtinerea imbinarii; solicitarea mecanica poate fi: presarea, laminarea, socul, vibratiile etc.
Dupa felul incalzirii folosite, procedeele de sudare prin presuine fara energie electria pot fi
chemomecanice sau mecanice la rece. Imbinarea se produce in urma fortelor de
coeziune interatomice, fara sa fie necesare materiale de adaos, fluxuri sau gaze protectoare.
Denumirea procedeului de sudare se da fie dupa sursa de energie folosita, se da fie dupa
forma sudurii obtinute, specifica procedeului folosit.
Incalzirea locului de imbinare are rolul de a micsora solicitarea din exterior, deoarece numai la
folosirea acesteia se provoaca mari deformari ale materialului; de aceea, procedeele de sudare
prin presiune la care marginile de sudat sunt aduse in stare plastica sau de topire superficiala au
cea mai larga aplicare.
Procedeele de sudare prin presiune fara energie electrica sunt cuprinse in doua grupe:
grupa procedeelor cu incalzire prealabila a marginilor dupa care se aplica
solicitarea mecanica;
grupa procedeelor numai cu solicitare mecanica.
La procedeele de sudare prin presiune cu incalzire si energie mecanica, metalul de sudat este
incalzit prin caldura dezvoltata de o reactie chimica, dupa care se aplica o solicitare
mecanica exterioara . Din aceasta grupa fac parte procedeele:
- sudarea prin forjare, la care marginile pieselor de sudat, dupa ce sunt incalzite la focul de
forja, se forjeaza cu ciocanul, manual sau mecanic;
- sudarea cu flacara de gaze prin presiune, la care marginile pieselor de sudat sunt
incalzite puternic cu flacara de gaze pana ajung in stare plastica sau pana la topirea
superficiala, dupa care se aplica presiunea de sudare necesara imbinarii;
- sudarea cu termit prin presiune, care poate fi cu incalzirea pieselor, aduse in stare plastica
16
de catre caldura degajata de termit, dupa care se aplica presarea, sau prin topire si presiune la
care termitul topeste superficial capetele pieselor, dupa care se aplica presiunea necesara.
- sudarea prin difuzie, la care piesele sunt incalzite sub temperatura de topire, dupa care se
aplica o presiune redusa un timp mai scurt sau prelungit, in functie de temperatura de
incalzire.
In afara de procedeele enumerate, tot in aceasta grupa sunt cuprinse si procedeele la care
sudarea se realizeaza numai prin energie mecanica, fara nici un aport de caldura din
exterior. Aceasta grupa cuprinde procedeele:
- Sudarea prin presiune la rece, folosita la metale cu proprietati bune de deformare, care
se sudeaza prin intrepatrunderea intima a straturilor noi de metal care apar prin presare;
Sudarea prin frecare, la care imbinarea pieselor se produce prin apasarea unei piese in
rotire asupra unei alte piese fixe , iar dupa ce s-a produs o incalzire puternica ca urmare a
frecarii suprafetelor in contact, se aplica presiunea de sudare;

Sudarea cu ultrasunete, la care piesele de sudat apasate pe un pivot-sonotrod se imbina

prin transmiterea unor vibratii ultrasonore in directia perpendiculara fortei de apasare;
- Sudarea prin explozie, folosita la sudarea placilor sau a tablelor, la care pe una din
suprafetele exterioare ale placilor de imbinat se aplica un amestec exploziv; dupa
asezarea placilor la un unghi foarte mic intre ele si dupa aprinderea, respectiv explozia
amestecului, se produce imbinarea prin unda de soc care provoaca izbirea puternica a
placilor si sudarea lor.

Unele procedee de sudare prin presiune mentionate se folosesc pe scara larga in industrie, in
special la sudarea unor ansambluri in serie sau uneori chiar unicate, in functie de procedeul
aplicat.
Sudarea prin forjare
Este un procedeu vechi. Dupa pregatirea capetelor de imbinat, piesele se incalzesc la focul
de forja sau in cuptor pana la temperatura de 1200-1300C, apoi se curata suprafetele marginilor
de oxidul format prin batai usoare, dupa care se aplica forjarea de imbinare.
Piesele se prepara astfel incat sa rezulte o buna acoperire, insa cu intervale intre ele, astfel
incat zgura sa poata fi eliminata.

17
Pentru suprafete in contact este indicat ca acestea sa aiba o mica convexitate pentru eliminarea
oxizilor formati. De asemenea se mai foloseste presararea, dupa incalzire, a capetelor de
sudat cu borax, nisip fin, sare de bucatarie etc., care fluidizeaza oxizii si permit eliminarea lor.
In general, primele lovituri sunt dese si usoare, dupa care se aplica lovituri puternice.
Ciocanirea poate fi executata manual sau mecanic la prese hidraulice, ciocane cu abur etc. Se pot
suda intre ele, in conditii bune, piese din otel carbon pana la un continut de 0,6% carbon.
Sudarea prin forjare se aplica la fabricarea tablelor de otel, bimetalice din oteluri carbon
de compozitii diferite sau otel carbon cu otel inoxidabil etc, prin laminarea semifabricatelor.

Sudarea prin difuzie

Sudarea prin difuzie este procedeul la care piesele de sudat sunt incalzite sub temperatura
linie "solidus" si apoi supuse unei presiuni reduse un timp mai indelungat in vid, in mediu de gaz
inert sau uneori in aer, imbinarea realizandu-se prin fenomenul de difuzie.
Piesele de sudat trebuie sa aiba suprafetele bine pasuite, fara rost intre ele. Pentru sudare,
ele se incalzesc la o temperatura de 0,6-0,8 fata de temperatura de topire, dupa care se supun
presarii. Se obtine o deformare plastica a asperitatilor de pe suprafetele pieselor si in felul acesta
ele ajung in contact perfect pe intreaga suprafata , pentru ca sa se produca difuzia completa a
atomilor marginasi.
Suprafetele pieselor de sudat trebuie sa fie insa foarte bine curatite de oxizi si murdarii,
deoarece acestea nu pot fi eliminate in timpul sudarii si pot provoca defecte in imbinarea sudata.
In vederea obtinerii unor suduri de calitate si pentru micsorarea timpului de sudare, in unele
cazuri se recomanda sa fie introduse folii metalice sau pulberi.De exemplu, la sudarea pieselor
de aluminiu sau aliaje de aluminiuse recomanda folii de cupru, aliaje de cupru sau aliaje de
cupru-argint , insa in toate cazurile este necesara curatirea suprafetelor de sudat.
Sudarea cu folii micsoreaza timpii de sudare si nu este necesar sa se recurga la presiuni
mai mari. Pentru alte metale, foliile intercalate pot fi din nichel, cobalt, beriliu.
Pentru evitarea oxidarii se recomanda ca sudarea sa fie executata in vid sau in mediu de
gaz inert sau alt gaz protector (hidrogen, CO2). Imbinarea unor materiale cum sunt: fonta cu
fonta, nichel cu cupru, nichel cu aluminiu si altele nu poate fi realizata corespunzator prin acest
procedeu, deoarece se produc faze intermetalice nefavorabile, pori, straturi intermediare
necorespunzatoare etc.Procedeul se foloseste cu rezultate bune la sudarea metalelor si aliajelor
cu temperaturi de topire diferite.
Prin acest procedeu se sudeaza cu bune rezultate, aliajele de aluminiu cu otel inalt aliat
sau cu metale refractare. Piesele dupa sudare nu prezinta deformatii, iar sudura nu necesita
prelucrari.
Procedeul se foloseste la sudarea ansamblurilor din interiorul navelor cosmice, unde sunt
necesare imbinari de placi de aluminiu cu alte metale.

18

Sudarea prin presiune la rece

Pentru unele metale, cum sunt aluminiul si cuprul, cu proprietati de plasticitate mare la
temperaturi obisnuite, sudarea poate fi executata si la rece , prin producerea de deformatii mari ,

care produc ingrosari sau subtieri ale pieselor prin interpatrunderea intima a straturilor noi de
metal refulate sau presate , astfel incat electronii de pe suprafetele acestor straturi sa ajunga in
sfera de atractie reciproca.
Factorul hotarator pentru obtinerea sudurilor este gradul de deformare , care pentru
aluminiu este de 70%, iar pentru cupru este de peste 80%, ceea ce la imbinarile cap la cap se
manifesta printr-o mare ingrosare , iar in cazul sudarii prin puncte si in linie, printr-o mare
subtiere.
Curgerea materialului deformat , pentru efectuarea sudurii, este necesar sa se produca in
ambele sensuri ale rostului sudurii.
Daca sudarea cap la cap ingrosarea poate fi usor eliminata, la sudarea prin suprapunere,
micsorarea grosimii poate periclita rezistenta imbinarii, si de aceea este necesar sa nu fie depasite
anumite limite in subtierea materialului.
Schema de sudare cap la cap este prezentata in figura si anume: cu indepartarea partiala a
ingrosarii (a) si cuindepartarea totala a ingrosarii (b).

Trebuie remarcat ca in primul caz curgerea materialului este impiedicata de prima camera
marginita de cutitele circulare de taiere 5 ale ingrosarilor, ceea ce conduce la realizarea unei
imbinari de calitate mai buna; materialul refulat in camerele 6 este taiat de cutitele 5. In cel de-al
doilea caz, refularea materialului este libera si intreaga ingrosare dupa sudare este retezata.
Sudarea in punte sau in linie se executa prin asezarea suprapusa a tablelor, presarea
executandu-se pe o parte sau pe ambele parti ale tablelor suprapuse, conform figurii.
19

In cazul sudarii prin puncte se prevad poansoane pe o parte (a) sau pe ambele parti (b), iar
in cazul sudarii in linie, pe mijlocul rolelor de presare sunt prevazute proeminente, care prin
presare unilaterala (c) sau bilaterala (d) produc cusatura sudata.
Atat la sudarea prin puncte, cat si la sudarea in linie, deplasarea poansoanelor si a
rolelor nu trebuie sa intreaca anumite limite, in care caz materialul in dreptul sudurii ramane
prea subtire, ceea ce pune im pericol rezistenta obiectului sudat.
Pentru obtinerea unei calitati a imbinarilor este foarte important ca suprafetele sa fie curatate
perfect in dreptul imbinarilor, deoarece cele mai neinsemnate urme de oxizi, murdarii etc.,pot
duce la rebutarea sudurii.
Curatirea se executa cu perii rotative din sarma de otel, razuitoare etc.

20

Sudarea prin frecare

Sudarea prin frecare consta in imbinarea a doua piese prin apasarea unei piese in rotire pe
cealalta piesa fixa pana cand prin frecare se obtine o incalzire suficienta a suprafetelor in contact,
dupa care se aplica presarea.
Procedeul se aplica la sudarea barelor rotunde, a tevilor sau la sudarea acestora cu
suprafete plane.
Dupa obtinerea unei plastifieri sau eventual a unor topiri superficiale la contactul dintre piesele
de sudat, rotatia este brusc oprita si piesa care a fost in rotatie este presata puternic axial de
cealalta piesa, ceea ce provoaca imbinarea lor.
Timpul total de rotire, oprire si presare pentru obtinerea sudurii variaza intre 2 si 20s, in
functie de marimea piesei si de regimurile aplicate.
Presiunea necesara in timpul rotirii si frecarii variaza in functie de natura materialelor de
sudat. La otel, in timpul rotirii de frecare, presiunea necesara este pana la 20 daN/mm, iar pentru
refulare, cu 1-3 daN/mm mai mare; la sudarea aluminiului cu otel, presiunea in timpul rotirii de
frecare este de 1 daN/mm , iar pentru refulare este necesara o presiune pana la 12 daN/mm.
La rotirea de frecare sunt folosite turatii de peste 1000 rot/min, uneori chiar pana la 3000
rot/min, cu conditia ca viteza periferica sa nu treaca de 30 m/min. Pentru stabilirea turatiei pentru
diferite diametre ale barelor sudate la imbinarea otelurilor cu continut redus de carbon se
recomanda relatia:
Nd = (1,2.6) 104
in care:
N este turatia , in rot/min;
d- diametrul barelor de sudat, in mm
Pentru sudare, piesele nu necesita o pregatire speciala, ci numai o planitate a suprafetelor
in contact. In timpul operatiei de sudare, eventualele impuritati de pe suprafetele de imbinat se
elimina prin refulare in timpul rotirii.
Procedeul este folosit la sudarea intre ele a otelurilor de aceeasi calitate sau de calitati
diferite, ca si cu alte metale; de exemplu otel carbon cu otel inalt aliat, otel cu aluminiu.

21
Cap.6 NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU SUDAREA SI
TAIEREA METALELOR NSSM 2

4.1. Sudarea electrica prin presiune si sudarea electrica prin rezistenta

Incadrare personal
Art. 218. - Lucrarile de sudare electrica prin presiune in puncte, in linie si prin rezistenta se vor
efectua numai de catre personal special instruit pentru aceste procedee.
Disciplina in munca
Art. 219. - Se vor lua masuri de protectie impotriva scanteilor si respectiv a atingerii pieselor
calde.
Art. 220. - Se interzice a se lucra cu masina de sudat in puncte cu cleste, al carei furtun de la
cablurile de sudare este supraincalzit.
Art. 221. - Se interzice accesul oricarei persoane la cofretul de comanda, al masinii in timp ce se
lucreaza cu clestele.
Art. 222. - Este interzisa asezarea sau modificarea pozitiei piesei de sudat dupa actionarea
sistemelor de presare.
Repartizarea sarcinii de munca
Art. 223. - Inainte de inceperea lucrului la masina de sudat in puncte cu cleste se va verifica
existenta presiunii normale a apei de racire in retea.
Art. 224. - Schimbarea regimului de sudare, curatirea electrozilor, respectiv a bacurilor, precum
si alte operatii auxiliare la masina se vor face numai dupa scoaterea de sub tensiune.

Art. 225. - La terminarea lucrului si chiar la intreruperea pentru scurt timp masina se va
deconecta.
Art. 226. - Ajustarea electrozilor se face numai cu masina scoasa de sub tensiune iar reglarea de
apasare a acestora se va face numai de catre un reglor sau de maistru.

22

Echipament electric de munca

Art. 227. - Echipamentul electric de munca va respecta prescriptiile STAS 8138-83.
Art. 228. - Inainte de incadrare sudorii vor fi instruiti special pentru acest procedeu de sudare.
Echipement individual de protectie
Art. 229. - Echipamentul de protectie al operatorului sudor este obligatoriu in timpul lucrului
acesta va purta ochelari de protectie, manusi de protectie din piele si imbracaminte bine stransa
pe corp.
Sarcina de munca
Art. 230. - (1) La sudarea prin frecare mecanica se vor lua masuri privind prelucrarea mecanica a
pieselor;
(2) La metalizare se vor respecta masurile prescrise pentru procedeele de sudare
corespunzatoare.

Art. 231. - (1) In procesul de lucru, operatorului i se va asigura libertatea de miscare la locul de
munca, totodata asigurandu-se si spatiul necesar depozitarii pieselor de sudat si a celor sudate,
fara ca suprafata de lucru a operatorului sa fie afectata.
(2) Inainte, de inceperea lucrului operatorul va controla starea masinii convingandu-se ca
punerea ei in functiune nu prezinta pericol
(3) Inaintea inceperii sudarii unui lot de piese, este obligatoriu a se urmari 2-3 cicluri de sudare la
parametrii tehnologici stabiliti,
(4) Se interzice fixarea, in bacurile de prindere a unor piese cu un alt diametru decat cel pentru
care bacurile sunt prevazute. De asemenea, se va respecta ca lungimea de prindere a pieselor de
sudat sa fie de minimum trei ori cat diametrul piesei respective,
(5) In timpul rotirii pieselor este interzisa atingerea acestora cu mana,
(6) In timpul, lucrului operatorul sudor va urmari cu atentie mentinerea constanta a parametrilor
regimului de lucru;
(7) Dupa actionarea butonului de pornire a ciclului de sudare nu se vor manipula butoanele de
programare a parametrilor de sudare;

23

(8) Nu se vor actiona butoanele de comanda in timpul operatiilor de inlocuire sau reparare a
pieselor mobile ale masinii. In acest caz, in afara decuplarii prin buton, se va pune anuntul
"PERICOL SE LUCREAZA".
(9) Este interzis accesul personalului stain la aparatajul masinii, precum si in zona de lucru.

Art. 232. - Pentru ca masinile si instalatiile de sudare prin frecare, prin constructie si
functuionare sunt asemanatoare masinilor unelte, se vor respecta sI conditiile impuse de STAS
8138-83.

Amplasare echipament
Art. 233. - (1) La amplasarea masinii de sudat se va avea in vedere ca distanta dintre peretii
cladirii si gabaritul maxim al masinii, inclusiv al agregatetor auxiliare ale masinii amplasate in
afara gabaritului propriu-zis al masinii, sa fie de minimum 1000 mm
(2) Masina se va aseza pe fundatie individuala fara legatura cu elementele cladirii si va fi fixata
in prezoane de fundatie,
(3) Pe dulapul de comanda electrica se va pune inscripta "SUB TENSIUNE", "PERICOL DE
MOARTE".
Iluminat
Art. 234. - (1) Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o acuitate
vizuala optima si cu un confort vizual in incaperea de lucru;
(2) Nivelul de iluminare va fi de minim 2000 lx (lucsi).

24

Cap.7. BIBLIOGRAFIE

1. Tehnologii de sudare-Daniel Visan,Universitatea Dunarea de Jos

2. Tehnologia procedeelor de sudare cu arc-Traian Salagean
3. Tehnologia sudarii si ataierii metalelor-I.Vasile
4. Referat la disciplina sudarea prin presiune Madescu Adrian,Facultatea de Ingineria
si Managementul Sistemelor Tehnologice Drobeta Turnu Severin
5. NSSM 2- Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor

25