Carte Literatura Viena Idei

-Scurta prezentare o orasului Viena, scaunul imparatiii Austriii, a peisajului sau, si modul prin
care stapanirea a dus la unitatea oamenilor mari si mici, si inlaturarea prin vorba buna sau prin
agresiune a celor ce deranjeaza linistea si echilibrul creat.
-imagine unui oras plin de viata, organizarea buna a activitatilor rar sa vede car, singurul lucru
suparator e praful.
-viata orasului ==== rezulta din dreptele hotarari pravilnicesti ce se aplica toturor locuitorilor
mari si mici. toti raspund imparatului. Oamenii in acea perioada platesc toti dupa starea care
au.
-comparatie nu ca pe la noi. Exemplu dat fiind cei care de la o avere de o suta de lei au ajuns
in cativa ani milionisti.
-Apare o descriere a satelor/caselor, care sunt de zid, intocmai ca pe lanoi prin orase casele
boierilor, iar oranduielile cele mai bune din acele sate nu se gasesc la noi. Acele sate au
teatre,dohtori, scoale, preoti vrednici etc.
-comparatie satenii lor erau mai bogati decat la noi.
-casele din cetatea Vienii putine dar foarte inalte, cate sapte/opt randuri.
-piete importante 15 ca numar, cea mai importanta cea a Imparatului Iosif al 2 lea. reprezinta
bogatia orasului, si ofera imaginea prosperitatii. Apare si o descriere a statuii imparatului,
imbracat cu haine romanesti, si in cap cu cununa de dafin.
-mai sunt numite si piata Sfantului Stefan, piata Sfinte Troiti, sunt si zghiaburi mari de marmura
cu diverse imagine bisericesti Cina cea de Taina, Sfantul Duh etc. ==== rezulta imaginea
unui popor religios.
-dupa este descrisa imaginea Vienei inconjurata de arme cea mai mare zidire intru care este
stransoare de arme
-este descrisa imaginea de glorie a Austrii legat de cate razboaie a castigat, si de cate pamanturi
noi si straine a dobandit. Imaginea steagurilor, armelor ofera un sentiment de maretie. haine de
fer --- se face referire la romani, cei care au fost numiti si mai mari otcirmuitori ostasesti.
-un alt element al bisericii Biserica Avgustinilor este mormantul arhiduchesii Cristinii, sotia
lui Albert, stapanitorul Saxoniii. Descrierea statuilor de langa mormant. capodopera ce ofera
respect, opere create de Canova faimos sculptor italian.
-alte elemente ce tin de arta cinci teatre 2 in cetate si 3 afara. Ex: unul in ulita Viden, altul in
Leopoldstadt, si al 3 lea in Iosefstadt.

-o zidire importanta Scoala a multora mestesuguri. unelte ce le intrebuinteaza la cate

mestesuguri sunt cunoscute. Si alta zidire fabrica de farfurii .
-Un alt element semnificativ ingrijirea pentru facerea drumurilor, udatul, maturatul.
-Popoarele erau impartit si fiecare avea un dohtor, un geah, un spiter. Buna organizare si accentul
pus pe infrastructura si pe nevoile cetatenilor === sugereaza ideea unui oras superior. Ex: casa de
lucru unde strang pe toti saracii, ciungii, schiopi, orbi etc ce ii pun sa lucreze la diferite
mestesuguri. Dar acestia erau ingrijiti si nu cerseau. le ofereau sansa la o vietuire mai buna.
- este mentionata si posta oraseneasca. Element important in randul oamenilor. Corespondenta
important pt comunicare si transmiterea mesajelor.
-toate elementele, lucrurile se impart in 3 faceri de bine spre usurinta scapatatilor, spre paza
sanatatii norodului, spre luminarea omenirii. Importanta scolilor, ajutorarea celor ce duc o viata
de familie grea, case pentru copii, case pentru sarmani, case ce se dau lefi la slugi, casa de
venituri pentru maritisul fetelor sarace, si adunarea de cocoane adevarat vrednice de lauda.
-Starea omului de rand trebuie multumita, la fel si starea de sanatate spitale: obstesc, al
saracilor, spitalul manastirii calugaritelor, pentru preotii mireni, pentru cei cu boli fara leac, spital
pentru robi, spitalul de nebuni. etc. Oamenii erau ajutati, indiferent de problema lor si starea de
sanatate.
-Un alt aspect important este legat de folosirea luminii pentru a invata oameni. Si aici avem
numeroase scoli scoala pt copii, pentru surzi/muti/orbi, scoala pentru invatarea bunei cresteri,
pt preoti, scoli obsesti, scoli pentru fete etc.
-Toate aceastea vizeaza ajutarea poporului, ce era un element important atat pentru orasul Viena,
dar si pentru Austria.
In aceasta parte autorul ofera un omagiu plin de respect modului prin care omul este vazut si
ajutat, datorita acestei organizari : Se repeta interjectia O toate avand ca mesaj iubirea de
omenire.
Apare o asemanare ce accentueaza ideea de egalitate dintre om sarac si imparat caci nu va gasi
nimeni vreo deosebire intre cenusa din trupul imparatului si dintr-a saracului. Omul era egal si
vazut ca un egal, indiferent de rank, avere, pozitie.
-referire la noi, la anii ce trec, si la modul prin care totul se strica si se uita : scoli, spitale, si cum
toate lucrurile s-au risipit.
-Autorul le cere sfintilor o desteptare a natiunii, o luminare si infrumutesarea ei. Pe scurt,
fericirea ei. Referirea la calugar ce e bogat si profita de avere, in timp ce poporul ii saruta
picioarele. Critica la adresa bisericii ce nu ofera sprijin, preotii erau vazuti in carciumi, iar
oamenii sunt disperati si vor salvare.
-cartile nationale nu pot fi tiparite, existau scrieri importante, dar nu erau mijloace de a le tipari.
-Lacasul imparatesc imagine dezolanta, veche.

-Imaginea gradinii ce inconjoara Vienna, a aleelor luminate, si a modului prin care viata decurge,
ofera ideea unei plimbari frumoase ce scoate la iveala frumusetea si vitalitatea orasului.
-Vestimentatia femeii sarace si a celei bogate si comparatia ca vienezele bogate ar arata sarace,
iar ale noastre chiar daca arata elegant, marfa se ia pe datorie. Tristul adevar legat de saracie
mai bucuroase sunt acasa sa le moara copiii de foame decat sa iasa la plimbare fara de a avea
rochie.
-plimbarea transmite un mesaj cultural legat de frumusetea si maretia peisajului orasului, un
element de arhitectura culturala greceasca lacasul lui Areos. Imaginea soldatilor, luminile,
marimea gradinii ce e inconjurata de Dunare transmit autorului un sentiment de uimire in fata
acestor frumuseti.
-Intrarea in gradina Belvedere cred? omul intra intr-o mare casa cu multe odai si lucruri din
vechime, si imaginea unei icoane mari ce cuprinde Cina cea de taina Imagine a divinitatii.
-Apare si un amestec cultural prezenta armelor turcesti intr-o odaie, a cailor de lemn, si trupul
unui om de lemn toate arata un trecut glorios plin de confruntari si victorii.
-Alta camera este dedicata istoriei cu mari cadre unde poate vedea cineva tot neamul
imparatesc de cand s-au inceput aceasta imparatie si pana acum. respect fata de trecut.
- Un alt element important descris de autor Senbrun fantana cea frumoasa. Este mentionata
gradina iar, orice om ce va intra va fi fie trist, va fi multumit sufletesc, se va bucura, va fi vesel.
Cel mai multumit este gradinarul, ce e mai fericit aici decat sa fie ban in Tara Romaneasca.
-Sunt prezentate alte elemente ale gradinii 20 de stanjini, zidul de piatra, statui, un pat de
mestesug, copaci inalti, numeroase fiinte salbatice. Aceasta gradina este cea dintai in Austria.
-In acest capitol este descris Laxenburg mosie imparateasca, cu un rau ce curge printr-insa.
Apare si un ostrov impodobit cu o padurice, descrierea odaiilor imparatesti, imaginea turnului
foarte inalt cu 170 de trepte. Vederea este una frumoasa, se poate observa intreaga gradina cu
toate frumusetile ei.
- Au-Garten alta gradina imparateasca, la fel de frumoasa, intreaga mosie e toata facuta
gradina, cu munti goli, paduri, vai, ape etc.
-Acum este descrisa mosia lui Lihtenstain Kalenberg si Leopoldberg, unde sunt 2 munti foarte
inalti.
-Alte elemente enumerate:Baden ape metalicesti, si Elenatal Padurea Elenii.
-Revenirea la Tara Romaneasca unde lacuiaste intr-acel bogat si frumos pamant intr-o saracie si
o ticalosie mare. E un roman catre fratii lui romani. Tristete pentru diferentele enorme intre
Austria si Tara Romaneasca. Mereu norodul sufera si trebuie sa plateasca pentru greselile si
egoismul boierilor.
-Pamantul romanesc e bogat, dar poporul nedreptatit. Valahii nu stiu de a inchipui o anafora
suntem un popor de idioti.

-Autorul face o adresare fratilor romani Vremea este ca toti de obste, de la cel mai mare pana la
cel mai mic hotarim sa ne dezbracam de aceasta streina haina si sa ne imbracam cu haina
milostivirii, a unirii si a virtutii, sa slujim patria. Sa ne curatam de lenevire, de stradanie,
departarea de lux, ca sa ajungem la nivelul celorlalte popare din Europa.
-Trebuie sa cultivam poporul, dar si mintile noastre Nu cumva sunt putin care stiu limbi
straine?, sa facem cuvinte noi.
-Trebuie sa ne modificam modul de viata, cu deschiderea negotului, care imbogateste toate
imparatiile, trebuie sa devenim vrednici de lauda si pomenire.
-Un folos important il au scolile ce invatat nu doar randuieli bisericesti, dar si naravuri bune,
smerenie la vedere si fapte. Trebuie si talmaciri de carti. Pamantul romanesc este o maica ce isi
iubeste toti fiii.
-Raportarea la trecut, sunt evidentiati eroi din mitologie Licurgu, Solon, Miltiad, Themistocles,
Aristid etc . Antichitatea trebuie luat ca exemplu.
-Raportarea la Dumnezeu pentru a gasi o cale spre luminarea sufletului si curatarea de pacate
cheie spre un viitor prosper pentru tara, prin curatarea inimilor rele, sa devina milostive.

Parere proprie Textul pune accent pe numeroasele diferente dintre Viena, o tare ce e vazuta ca
un loc al frumusetii si al lumii civilizate, unde oamenii indiferent de statut social sunt egali, au
oportunitati, sunt ajutati, in timp ce in Tara Romaneasca, oamenii sunt saraci, si cauta salvare, ce
trebuie sa vina din propriul lor suflet, iar boierii trebuie sa puna deoparte interesele lor egoiste
pentru a pune accent pe elementele necesare dezvoltarii si prosperitatii Tarii Romanesti. Este o
viziune a realitatii, si un strigat de salvare ce trebuie auzit. Autorul incearca prin acest text sa
sublinieze problemele Tarii Romanesti ce trebuie sa se mobilizeze si sa caute solutii pentru popor
si pentru viitor, pornind din interiorul lor, din vointa si sentimentul de patriotism ce poate aduce
schimbari. Orice efort mare/mic oferit de fratii romani, poate insemna inceputul unui viitor
prosper, unei schimbari majore ce trebuie sa se observe prin crearea de scoli, prin educarea
poporului, prin raportarea la religie drept o cale de speranta pentru suflet si ca efortul oamenilor
nu trebuie axat pe dorintele proprii, ci pe dorintele colective.