In organismul uman se diferentiaza 4 tipuri de tesuturi primare:

-epiteliale(primele tesuturi)
-conjuctive
-musculare
-nervos
TESUTURILE EPITELIALE
Strat continuu de celule asezate pe o membrana bazala,solidarizate intre ele prin sisteme
jonctionale, ce acopera suprafata organismului sau tapeteaza lumenul unei cavitati ce
comunica sau nu cu exteriorul.
Forma si dimensiunile:
10-25 microni
pot avea forma cubice,cilindrice,piramidale; pe preparatele histologice , in coloratiile de rutinahematoxilina-eozina,tricromice,limitele celulare sunt greu observabile.
Spatiul intercelular este variabil ca dimensiune si contine matricea extracelulara cu rol in
adezivitatea celulara. Acesta este format din din complexe moleculare glicoproteice dispuse
plexiform. Este sediul schimburilor metabolice din celulele epiteliale si mediul extern,epiteliile
fiind lipsite de vase .
Solidarizarea celulelor epiteliale:
Sunt unite prin PROCESE DE ADEZIVITATE SIMPLA SI COMPLEXE JONCTIONALE.
Adezvitatea simpla
interactiunea specifica dintre unele molecule complementare apartinand plasmalemelor celulare
adiacente sau intre moleculele ale plasmalemelor si ale matricei extracelulare.
Complexele jonctionale
Dispozitive speciale de legatura intercelulara care leaga celulele epiteliale strans intre ele si le fac
rezistente actiunii unor forte mecanice puternice.Se clasifica astfel:
-dispozitie jonctionale de adezivitate care asigura aderarea mecanica a celulelor,desmozomii
-dispozitive jonctionale impermeabile,asigura etanseitatea epiteliilor,zonula occludens
-dispozitive jonctionale de comunicatie care faciliteaza trecerea unor molecule , jonctiuniile gap
Desmozomii
cele mai raspandite
sunt mai numerosi la nivelul epiteliilor supuse unor solicitari mecanice mari(epidermul)
sunt denumiti si spini intercelulari
clasificare:-in centura (zonula adherens), -in spot(macula adherens), -hemidesmozomi
-in centura
densi in zona polului apical al celulelor,realizeaza o banda jonctionala
-in spot
sudeaza anumite puncte plasmalemelor celulare adiacente
-hemidesmozomii
ancoreaza plasmalema polului bazal in structura membranei bazale
Zonula occludens
contribuie la realizarea functiei de bariera a epiteliilor reducand permeabilitatea paracelulara.la
acest nivel plasmalemele celulare sunt foarte apropiate.
Jonctiunile gap
permit trecerea unor molecule mici, solubile in apa; alcatuie din proteine comune celor 2
plasmaleme adiacente care creeaza tunele hidrofile
diferentierile celulelor epiteliale:
-intracitoplamatice:tonofibrile(celule epidermului,mucoasei bucale,faringiene)
-apicale:micorovili(maresc suprafata de contact), cilii(transportul unor particule), pot fi
mobili(kinocili)prezenti in epit cailor respirat, ficsi(stereocilii)in canalul deferent,cuticula(ingrosare
a plasmalemei apicale a celuleloe epit ce tapeteaza caile urinare avand rolul de a impiedica trecerea

substantelor din lumenul organului in tesutul conjuctiv.

Membrana bazala
T epiteliale sunt separate si in acelasi timp solidarizate de t conjuctiv subiacent de o structura
lamelara numita membrana bazala.(la microscop prin colorarea cu acid periodic Schiff
PAS/impregnatie argentenica apare ca o banda fina ).
prezinta 3 straturi: lamina rara,lamina densa(formata din filamente proteice),lamina fibroreticularis
(face legat cu t conjuctiv subiacent).
Contribuie la mentinerea homeostaziei,functie de bariera,in procesele de reparare tisulara.
Nutritia epiteliilor
NU sunt vascularizate, hranindu-se prin difuziunea lichidului interstitial din t conjuctiv
subiacent(corion pt epit de acoperire si stroma pt epiteliile glandulare)
timpul de reinoire=timpul scurs de la incorporarea timidinei tritiate in celula pana la eliminarea
celulei din epiteliu
indicele mitotic=rap procentual dintre nr de celule aflate in mitoza si restul celulelor
rata turnoverului=procentul de celule reinoite in 24 h
CLASIFICARE:
dupa functie:de acoperire(epit mucoasei gastrice,epiderm)
glandulare(epit mucoasei respirat)
senzoriale(epit mucoasei linguale)
COLORATII
hematoxilin-eozina:citoplasma roz, nucleii alabstr violet
Pt evidentierea membranei bazale: coloratia PAS -membr roz, impregnare argentenica-membrana
neagra

EPITELIILE DE ACOPERIRE
Acopera suprafata corpului /captusesc cavitatile si lumenul organelor interne ce comunica sau nu cu
exteriorul.Principalul lor rol este de protectie.
Dup nr straturilor avem:-epit simple(nestratificate),stratificate,pseudostratificate
1.epit unistratificate(simple)
1.1epit pavimentoase simple: contin celule aplatizate,jonctionate prin desmozomi. Limitele
intercelilare greu de observat. Dupa tratarea cu azotat de argint , conturul celulelor apare de culoare
neagra .Se gasesc la nivelul mezoteliilor(pleura,pericard,peritoneu),endoteliile vaselor de
sange,endocard. Pe langa fnct de protectie favorizeaza miscarea unor organe(cord) sau trasportul de
substante
1.2epit cubice simple: au aspectat patrat,cu nucleul rotund
La nivelul plexurilor coroide,canaliculelor biliare. Tapeteaza unele organe(cristalinul,ovarul). Au rol
de protectie, de absorbtie si de excretie.
1.3epit cilindrice simple: au nucleul ovalar . Celulel pot prezenta cili sau microvili. Se gasesc la
nivelul tubului digestiv ,cailor biliare extrahepatice.Pe langa functia de protectie au si rol
secretor(mucus), rol de absorbtie(epit intestinal), rol de transport(conducerea gametului feminin)
2.epit pseudostratificate:sunt epit de legatura intre cele simple si cele stratificate. Au celulele
dispuse la inaltimi diferite cu forme cilindrice. Se gasesc la nivelul cailor respiratorii , trompa lui
Eustachio.
3. Epit stratificate

3.1 epit stratificate pavimentoase :groase, pot fi:

epit stratificate pav fara keratinizare
se gasesc la niv mucoasei bucale ,faringiene , esofagiene . Aceste prezinta 3 straturi(bazal cu celule
cubico-cilindrice, intermediar alc din mai multe randuri de celule poliedrice, superficial cu putina
citoplasma).
epit pavim stratific cu keratinizare
se gasesc la niv pielii formand epidermul. Sunt alc din 5 straturu(bazal ,spinos este mai gros la
nivelul palmelor si plantelor si este traversat de numerosi desmozomi sau spini, strat granulos,
lucios evident numai in zonele cu epiderm gros,cornos contine celule turtice ce prezinta o cantitate
mare de keratina principala bariera de protectie a epidermului.)
Sunt mai numerose in stratul bazal si spinos si sunt reprezentate de:
melanocite-au rol in fotoprotectie
celule Lagerhas-rol in procesele imunoalergice
celule Merkel-genereaza potentiale de actiune
3.2 Epit stratificate cubice:
La nivelul canalului excretor al glandelor sudoripare
3.3 epit stratificate cilindrice:
prezinta un strat bazal cu celule cubice, un strat intermediar cu celule poliedrice, un strat superf cu
celule cilindrice. Se intalnesc la niv conjunctivei palpebrale
3.4 epit paramalpihghian sau de tranzitie
se gaseste in mucoasa cailor urinare extrarenale
are 3 straturi: bazal in contact cu membr bazala,intermediar ,superf
sistemele de aparare ale epit de acoperire
-epit traheobronsic prezinta la suprafata un strat fin de mucus in care sunt retinute diverse particule
inerte
-polul anter al globului ocular vine in contact aproape permanet cu structuri antigenice, dar secretia
glandei lacrimale le elimina
-epidermul, prin stratul sau cornos impiedica patrunderea antigenelor

EPITELIILE GLANDULARE
sunt formate din celule izolate sau grupari de celule , al caror metabolism s-a specializat in sinteza
unui anumit produs numit secretie sau produs de secretie.
Celulele adulte sunt bogate in ribozomi, Reticul Endoplasmatic rugos , aparat Golgi , mitocondrii.
Celulele glandulare preaiu din mediul intern anumite substante pe care le transorma in prod de
secrtie. Aceasta activitate se desfasoara in mai multe etape:
-importul de materiale necesare
-sinteza produsului de secretie
-stocarea produsului de secretie
-eliberarea produsului din celula
celule glandulare se pot grupa in mase de celule si pot forma glande.
Dupa mediul in care-si trimit produsul de sinteza exista:
glande cu secretie externa
glande cu secretie interna:produsul de sinteza hormonul
glande cu secretie mixta: ex. Pancreasul
Ficatul este o glanda amficrina. Celulele ficatului secreta prin polul vascular in mediul intern
diverse molecule (albumine, globuline) , iar prin polul biliar trimit in mediul extern bila.

EPIT GLANDULARE EXOCRINE

ele pot fi:
-Glande endoepiteliale sunt localizare in stuctua epit de acoperire. Pot fi:
glande unicelulare: celulele caliciforme , localizate printre enterocitele epitel. Intestinal
glande pluricelulare formare din insule de celule cu caracter secretor incluse in epit unor mucoase
membrane secretoare reprez de celulele unui epit de acoperire
-Glande exoepiteliale:contin o portiune secretoare(adenomer) si unul sau mai multe canale
excretorii care transportul secretia la supraf organis. Se clasifica astfel:
I. dupa morfologia adenomerului:-tubulare(au un adenomer alungit ce poate fi drept-glande
tubulare drepte ,sinuos-glande tubulare sinuoase glandele fundice din mucoasa gastrica,
ramificat-glande tubulare ramificate glandele pilorice, glomerulat-glandele sudoripare).
-acinoase contin numerosi adenomeri ; avem acini serosi secreta produse proteice pure.se gasesc in
pancreasul exocrin ,parotida; mucosi-elaboreaza o secretie bogata in glicozaminoglicani . Are forma
ovalara cu celule trapezoide,cu citoplasma clara. Vacuolele citoplamatice contin mucus si se
evidentiaza prin ractia PAS , prin coloratia cu mucicarmin sau albastru Alcian.Se gasesc in glandele
palatine; acini micsti sunt alc din celule mucoase cat si celule seroae. Sunt cei mai mari acini . Se
gasesc in glandele salivare.
-alveolare: pline-glandele sebacee care au adenomerul ocupat de celulele care se incarca cu sebum .
Pe masura incarcarcarii cu sebum, organitele celulare se reduc cantitativ . Glanda sebacee nu
prezinta canal excretor . Glande alveolare goale-glanda prostata. Are 30-50 de adenomeri .
-tubulo-acinoase
-tubulo-alveolare
II. Dupa aspectul canalului excretor:glande simple ex. Glande sudoripare, compuse ex.glande
salivare, gl agminare sunt formate din mai multe glande alaturare ex.glandele mamare
III. dupa modalitatate de eliminare a produsului: glande merocrine -se elimina prin exocitoza ex.
Glandele salivare; holocrine-celulele involueaza pe masura ce-si elaboreaza produsul de
secretie ex. Glandele sebacee; gl apocrine isi acumuleaza produsul de secretie dupa il
elimina in lumenul glandei ex. Glanda mamara
EPIT GLANDULARE ENDOCRINE
Epit glandulare pot forma organe anatomice(tiroida), grupari de celule cu functie endocrina
(insulele Lagerhans).
1.Glande veziculare-au parenchimul format din veicule usor neregulate. GL TIROIDA
2.Glande cordonale-alc din celule de forma poliedrica aranjate sub forma de cordoane separate prin
spatii conjucative GL PAROTIDE
3.Glande difuze-alc din celule izolate au grupate in nr mic GL INTERSTITIALA A OVARULUI
In aceasta categorie intra si celulele sis neuro-endocrin difuz cu orig in crestele neurale.
HISTOFIZIOLOGIA
In perioada de repaus au un volum mai mic ce creste in perioada de activitate.
Ciclul secretor:
-faza de aprovizionare (preluare din mediul intern a sub necesare)
-faza de sinteza(nucleul devine mai voluminos cu nucleoli evidenti ,cresterea cantitativa a
organitelor citoplasmatice). Dureaza cateva zeci de minute.
-faza de excretie