Sunteți pe pagina 1din 3

Filosofia lui Nietzsche[modificare | modificare sursa]

Filosofia lui Nietzsche gnde?te reevaluarea filozofiei ?i artei Greciei din perio
ada istorica cea mai veche, n defavoarea clasicismului, vazut ca afirmare a viziu
nii ra?ionale ?i, n consecin?a, decadent. Nietzsche identifica n tradi?ia greaca p
atru etape: 1) etapa obscura a Titanilor cnd lumea era indefinita; 2) etapa ra?iu
nii echilibrate ?i a visarii (apolinicul); 3) etapa haosului, a be?iei, a dezord
inei, a bauturilor narcotice (dionysiacul); 4) etapa acordului ntre apolinic ?i d
ionisiac, unde starea de be?ie este limitata de o ra?iune echilibrata. n special
tragedia greaca (Eschil, Sofocle) a fost interpretata ca o expresie a impulsului
vital care se rentoarce asupra sa nsu?i, limitnd ordinea ?i dezordinea, ambele n?el
ese n termeni radicali, excesivi. Nietzsche critica valorile fundamentale ale soc
ieta?ii ultra-ra?ionalizate n care traia, ajungnd la negarea principiilor enciclop
ediste ce exclud vitalismul existen?ei.
Conceptul de "voin?a de putere" joaca un rol central n gndirea lui Nietzsche, n mas
ura n care acesta este pentru el - n sens metafizic - un instrument pentru n?eleger
ea lumii: "esen?a cea mai intima a existen?ei este voin?a de putere". Proiectul
lui de reevaluare a conceptelor tradi?ionale ale metafizicii va antrena abolirea
valorilor idealiste, n special ale cre?tinismului, dar ?i ale istoricilor. Voin?
a de putere este analizata ca rela?ie interna a unui conflict, ca structura inti
ma a devenirii, ca pathos fundamental, ?i nu numai ca dezvoltare a unei for?e. A
ceasta concep?ie permite depa?irea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vec
hilor idoli ?i a speran?ei ntr-o lume de dincolo, acceptarea vie?ii n ceea ce comp
orta ea ca aspira?ie spre putere. Astfel, contrar falselor interpretari ale filo
zofiei sale, supraomul nietzschenian nu este un om atotputernic fizic ?i intelec
tual, ci reprezinta o tendin?a n evolu?ie, a?teptata ?i dorita de om: "Am venit s
a va vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie depa?it" (A?a grait-a Zarathus
tra). Omul este a?adar o punte ntre maimu?a antropoida ?i supraom, un element tra
nzitoriu n evolu?ie (cf. parabola acrobatului din Zarathustra).
Pornind de la premisa voin?ei de putere, Nietzsche dezvolta o psihologie abisala
, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor ?i afe
ctelor, con?tiin?a nefiind dect perceperea tardiva a efectelor acestui joc al for
?elor subcon?tiente. Nietzsche face distinc?ie ntre morala celor slabi ?i cea a c
elor puternici. Astfel, n concep?ia lui, mila, altruismul, toate valorile umanita
re sunt de fapt valori prin care omul se neaga pe el nsu?i pentru a-?i da aparen?
a unei frumuse?i morale ?i a se convinge de propria-i superioritate.
Nietzsche a dorit sa restructureze societatea criticnd aspectele culturii moderne
, ale filosofiei oficiale universitare, negnd ideile de civiliza?ie ?i acelea ale
democra?iei. Pentru el, doar arta este singurul factor care justifica via?a. n D
ie Geburt der Tragdie ("Na?terea tragediei"), opune ?i asociaza figurile dionisia
ce ?i cele apollinice, ambele nascute din be?ia sim?urilor. Prima este o be?ie a
descarcarii de energie, a doua o be?ie pur vizuala. n consecin?a, Nietzsche adau
ga o a treia forma: for?a voluntara care se manifesta n arhitectura.
Nietzsche este cel care a spus ca Dumnezeu e mort. Idee care a primit doua inter
pretari majore: prima sus?ine faptul ca Nietzsche vorbe?te despre moartea Dumnez
eului cre?tinilor, iar a doua interpretare vorbe?te despre moartea Dumnezeului f
ilosofilor (el prevazuse agonia metafizicii odata cu manifestarea spiritului ra?
ional socratic care a distrus principiile omului dionisiac ce urmarea extazul pr
in be?ie, concupiscen?a ?i alte forme de manifestari extatice ob?inute prin exac
erbarea sim?urilor).
Nietzsche este considerat un filosof vitalist. El propovaduie?te toate virtu?ile
omului sanatos, ale omului plin de vigoare, ale omului stapn pe instinctele sale
, ale omului care ?tie sa sus?ina pe umerii sai libertatea. Ca o ironie a celor
sus?inute, Nietzsche a fost toata via?a sa un om bolnav. Motivul principal pentr
u care el renun?a la cariera universitara este boala sa care se nrauta?ise.
Se spune ca precursorul lui Nietzsche ar fi fost Schopenhauer, care prin lucrare

a Lumea ca voin?a ?i reprezentare l determina pe Nietzsche sa "ndrepte" conceptul


de voin?a, alaturndu-l puterii care devine esen?iala n afirmarea individului. Dupa
o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe
vorbind despre voin?a ca voin?a.
Falsificarea mo?tenirii lui Nietzsche[modificare | modificare sursa]
Filosofia lui Nietzsche a avut o influen?a considerabila asupra culturii secolul
ui al XX-lea ?i a unor reprezentan?i ai ei: Thomas Mann, Andr Gide, Hermann Hesse
, Sigmund Freud, Martin Heidegger sau Emil Cioran. n anii '20, opera lui Nietzsch
e a fost revendicata de nazismul german ?i de fascismul italian, interpretndu-se n
mod barbar ideea de "voin?a de putere" n sprijinul doctrinei totalitare. La acea
sta a contribuit ?i sora lui Nietzsche, Elisabeth Forster, nazista nver?unata ?i
admiratoare a lui Hitler, care a falsificat unele texte pentru a le utiliza fara
scrupule n construirea unei ideologii straine de gndirea filosofului. Unele dintr
e aceste false interpretari persista, din pacate, ?i n zilele noastre.
n afara de erorile de transcriere si de atribuire, manuscrisele lui Nietzsche au
fost supuse ?i unor falsificari directe: pe aceasta pagina din Ecce Homo se pot
vedea modificari facute de Peter Gast.
Dupa Nietzsche-Lexicon editat de Prof. Cristian Niemeyer (2009), cu paticiparea a
150 de cercetatori speciali?ti n filozofia lui Nietzsche, sora sa, Elisabeth Fors
ter a masluit masiv ?i sistematic opera marelui filosof. Schimbarile introduse d
e Elisabeth Forster au fost caracterizate n respectivul lexicon drept scandaloase
?i criminale (Cristian Niemeyer). Dintre 505 scrisori ale lui Nietzsche publicate
postum n 1909, numai 60 au fost gasite originale, 32 au fost reconcepute total ?
i la multe altele s-au facut adnotari, completari, eliminari ?i schimbari de cuv
inte ?i fraze n scopul de a-l prezenta pe filosof ca un promotor al nazismului, x
enofob, antisemit, cu vederi de extrema-dreapa, n profunda contradic?ie cu ideile
lui Nietzsche ?i n concordan?a cu propriile ei vederi. Ideologii nazi?ti s-au gr
abit sa preia ?i sa se mpauneze cu filosofia falsificata a lui Nietzsche.
Un mic exemplu: n cartea sa Dincolo de bine ?i de rau [1] fraza care se referea la a
ntisemitism Nu am nimic comun cu un om care ia parte la aceasta n?elatorie abjecta
a fost anulata de sora autorului.
Elisabeth Forster ?i so?ul ?i tovara?ul ei de idei au creat n jungla paraguaiana
o comuna germana-ariana, Nueva Germania ( Germania Noua ), dar so?ul s-a sinucis ?i ea
s-a ntors n Germania n urma prabu?irii fratelui sau. La funeraliile Elisabethei, c
are a murit n 1935 a participat ?i Hitler, personal.
Nietzsche este considerat precursorul curentului postmodernist prin ideea ca nu
exista un centru de la care se revendica toate valorile general umane. El este a
utorul care sparge conceptul de dogma, n?eleasa ca limita dincolo de care nu se m
ai poate trasa niciun orizont. Farmi?area valorilor prin filiera nietzscheana s-a
impus ca un concept major n curentul postmodernist.
Opera filozofica (selectiv)[modificare | modificare sursa]
Fatum und Geschichte, 1862 ("Destin ?i istorie")
Willensfreiheit und Fatum, 1862 ("Libertatea voin?ei ?i destinul")
Homer und die klassische Philologie, 1868 ("Homer ?i filologia clasica")
Die Geburt der Tragdie, 1872 ("Na?terea tragediei")
Unzeitgemsse Betrachtungen, 1876 ("Considera?ii inactuale")
Morgenrte, 1881 ("Aurora")`
Die frhliche Wissenschaft, 1882 ("?tiin?a vesela")
Also sprach Zarathustra, 1885 ("A?a grait-a Zarathustra")
Jenseits von Gut und Bse, 1886 ("Dincolo de bine ?i rau")
Zur Genealogie der Moral, 1887 ("Genealogia moralei")
Gtzen-Dmmerung, 1888 ("Amurgul idolilor")
Der Antichrist, 1888 ("Anticristul")

Ecce Homo, 1888


Voin?a de putere (1906, postum)
Traduceri n limba romna[modificare | modificare sursa]
A doua considera?ie inoportuna. Despre folosul ?i neajunsurile istoriei pentru v
ia?a, traducere de Amelia Pavel, Bucure?ti, Editura Ararat, 1994
Aforisme. Scrisori, traducere de Amelia Pavel, Bucure?ti, Editura Humanitas, 199
2 (reed. 2001, 2007)
Amurgul idolilor, traducere de Vasile Frateanu ?i Camelia Tudor, note de Vasile
Frateanu, Cluj, Editura Eta, 1993
Amurgul idolilor sau Cum se filozofeaza cu ciocanul, traducere de Dinu Grama, Bu
cure?ti, Editura Antet, 1993 (reed. 2003)
Amurgul idolilor sau Cum se filozofeaza cu ciocanul, traducere de Alexandru Al.
?ahighian, Bucure?ti, Editura Humanitas, 2001 (reed. 2005, 2007)
Antichristul, traducere de George B. Rare?, Cluj, Editura Eta, 1991
Antichristul, traducere, note ?i postfa?a de Vasile Musca, Cluj, Biblioteca Apost
rof , 1996 (reed. 1998, 2003)
A?a grait-a Zarathustra. O carte pentru to?i ?i pentru nimeni, versiune romneasca
de Victoria Ana Tau?an, Bucure?ti, Editura Edinter, 1991
A?a grait-a Zarathustra. O carte pentru to?i ?i nici unul, traducere de ?tefan A
ug. Doina?, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1994 (reed. 1997, 2000)
A?a grait-a Zarathustra, traducere de George Emil Bottez, Bucure?ti, Editura Ant
et, 2009
Calatorul ?i umbra sa. Omenesc, prea omenesc, traducere de Otilia-Ioana Petre, B
ucure?ti, Editura Antet, 1996
Cazul Wagner, traducere de Alexandru Leahu, Bucure?ti, Editura Muzicala, 1983 (e
di?ie revazuta, Editura Humanitas, 2004, 2008)
Despre genealogia moralei. O scriere polemica adaugata recentei Dincolo de bine ?
i de rau spre mplinire ?i n?elegere, traducere de Janina Iano?i ?i Horia Stanca, po
stfa?a de Ion Iano?i, Cluj, Editura Echinox, 1993
Dincolo de bine ?i de rau. Preludiu la o filozofie a viitorului, traducere de Fr
ancisc Grnberg, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1992 (edi?ie revazuta, 2006)
Dincolo de bine ?i de rau, traducere de Francisc Grnberg, Bucure?ti, Editura Univ
ersitas, 1998
Dincolo de bine ?i de rau. Preludiu la o filosofie a viitorului, traducere de Vi
ctor Scorade?, Bucure?ti, Editura Funda?iei Culturale Ideea Europeana, 2004
Ecce homo, traducere de Mircea Ivanescu, Cluj, Editura Dacia, 1994 (reed. 1999)
Ecce homo: cum devii ceea ce e?ti, traducere de Liana Micescu, Bucure?ti, Editur
a Centaurus, 1991
Genealogia moralei, traducere din germana de Darie Lazarescu, preambul de Harald
Hoffding, Editura Mediarex, 1996
Genealogia moralei: o scriere polemica, traducere din germana de Liana Micescu,
traducerea textelor din latina ?i greaca Traian Costa, edi?ia a II-a, Bucure?ti,
Editura Humanitas, 2006
Na?terea filosofiei n epoca tragediei grece?ti, traducere de Mircea Ivanescu, Clu
j, Editura Dacia, 1992 (reed. 1998, 2002)
Noi, filologii, traducere, studiu introductiv ?i note de Vasile Musca, Cluj, Edi
tura Dacia, 1994
Opere complete. Edi?ie critica ?tiin?ifica n 15 volume de Giorgio Colli ?i Mazzin
o Montinari, traducere de Simion Danila, vol. I-VI, Timi?oara, Editura Hestia, 1
998-2005
(Vol. I, Poezia, 1998. Vol. II, Na?terea tragediei. Considera?ii inactuale I-IV.
Scrieri postume, 1998. Vol. III, Omenesc, prea omenesc, 1999. Vol. IV, Aurora.
Idile din Messina. ?tiin?a vesela, 2001. Vol. V, A?a grait-a Zarathustra, 2004.
Vol. VI, Dincolo de bine ?i de rau, 2005)
Poezii, traducere de Simion Danila, Bucure?ti, Editura Univers, 1980
?tiin?a voioasa. Genealogia moralei. Amurgul idolilor, traducere de Liana Micesc
u ?i Alexandru Al. ?ahighian, traducerea versurilor de Simion Danila, Bucure?ti,
Editura Humanitas, 1994

S-ar putea să vă placă și