Date de proiectare

Motor cu aprindere prin scanteie

Putere nominala P =
Turatia nominala n =

112 kw
6000 rot/min

Numar cilindrii i =

Dispunerea cilidrilor:

liniar

Cilindreea totala Vt =

2300 cm^3

Cursa pistonului S = 96,03

Alezajul D =

mm
87 mm

Presiunea maxima a gazelor 87.07*10^5 N/m2

Blocul Motor
Conditii functionale
Bloc motor racit cu lichid, sunt grupai n blocul cilindrilor, care mpreun cu carterul se constituie ntr-o
singur pies .Blocul motorului poate fi proiectat cu cilindri nedemontabili soluie la care cilindri i
blocul se constituie ntr-o pies unic .Material : fonta; grosime de perete :6 mm ; nervuri:1 mm;
camere de racire:6 mm; diametrul surubului pentru chiulasa 10 mm; adancimea de insurubare 1,8 ( d
surub ); inaltimea de centrare :12 mm ;

Chiulasa

Chiulasa monobloc. Camera de ardere este amplasata in chiulasa si are forma tip "pana"
Numar de supape 2 pe cilindru. Total 8 supape
Raza de curbura spre poarta supapei se adopta 0,5 din diametrul talerului supapei
Grosimea peretelui este de 0,08dc
Scaunele se monteaza cu o strangere mica;0,069 mm
Grosimea peretelui este de 0,08dc
Grosimea chiulasei pentru montajul ghidului supapei se prevede 3 mm

PROIECTAREA CILINDRULUI
Calculul cilindrului

Se adopta ca solutie constructiva cu cilindru prelucrat direct in bloc.

Din calculul termic a rezulatat:
valoarea alezajului:
D=

87 mm

presiunea la sfarsitul arderii p g

pg=

5
2
74,8 *10 N/m

2
7,48 N/mm

Grosimea peretilor se adopta din conditii de rigiditate:

pentru MAS d= 0,06D+2 mm
d = 0.06D+2=

7,2 mm

Dimensionarea peretelui cilindrului se poate realiza si din relatia

tensiunilor in plan longitudinal.

Pentru constructia cilindrului se alege fonta cu l = 3859 [N/mm ]

Se adopta l =

2
40 N/mm

0,5 D pg

l
8 mm

Camasa umeda a cilindrului se verifica ca tensiunile sumare sa nu

depaseasca valorile admisibile.
Tensiunea de intindere in sectiunea transversala

D med
t 0,25 p g

D med

D D1
2

2
unde: pg - presiunea maxima a gazelor [N/mm ]

D 1 =2d+D=
D med =
t=

101 mm
94 mm
2
21,7 N/mm

Tensiunea de incovoiere este data de relatia

(N h )max
W
D14 - D4
W =
32
D1

i =

W= 47031,6 mm
i=

2
2,7 N/mm

unde: h - distanta din P.M.I pana la axa boltului [mm]

se adopta h=
40 mm
N - forta normala pe peretele cilindrului [Nm]
Din calculul dinamic:
forta normala maxima pe peretele cilindrului Nmax este
Nmax=

3205 N

Tensiunea totala are urmatoarea expresie:

= t + i
=

2
24 N/mm

La proiectarea cilindrilor care se sprijina pe un guler la partea superioara,

inaltimea H a gulerului camasii se considera desfasurata
Pe unitatea de lungime actioneaza forta:

Fs 1.3

Dm2 Pgnax

80583,3 N/mm

unde: Fs - forta de strangere a camasii pe

bloc si este egala cu forta ce
actioneaza asupra suruburilor de
chiulasa ale unui cilindru
Dm diametrul mediu de etansare
Alte dimnesiuni adoptate:
De - diametrul de etansare

De D 1 3 ... 5 mm

112 mm

Dg - diametrul gulerului

D g D e 6 mm

118 mm

Ds - diametrul zonei de centrare

Ds D e 1mm

113 mm

Dm diametrul mediu de etansare

Dm

Dg D
2

103 mm

Momentul incovoietor care actioneaza in gulerul camasii este dat de relatia:

Mi

Fs y

Dm

1650,6 Nmm

unde : y - reprezinta bratul dintre cele doua

forte Fs care actioneaza asupra
gulerului cilindrului:

Dg Ds
y

2
2

Dm

7 mm

Dg Ds
2

Dm

Inaltimea gulerului cilindrului Hg:

Hg 6

unde :

Mi

1.5 ai

9 mm

ai=

80 Mpa

Tensiunea egala pentru o portiune egala cu unitatea este:

6 Fs y

Dm Hg2

120 Mpa

Elemente de etansare a cilindrilor

Etansarea cilindrului la partea superioara fata de gazele arse se realizeaza cu
garnitura de chiulasa iar fata de lichidul de racire n partea inferioara cu garnituri a
caror forma depinde de solutia constructiva adoptata.
Garnitura de chiulasa
Se deformeaza sub efectul de strangere a chiulasei, in timpul arderii cand
presiunea gazelor tinde s indeparteze chiulasa, materialul garniturii trebuie sa
posede o elasticitate suficienta pentru a urmarii deplasarea chiulasei si, sa nu se
compromita etansarea. Temperaturile inalte cu care vine n contact garnitura de
chiulasa nu trebuie sa afecteze rezistenta si elasticitatea materialului.
In functie de materialul din care se confectioneaza garnitura de chiulasa acesta
poate fi: metaloplastica, plastica sau metalica.
In cazul de fata ca solutie constructiva se alege pentru etansarea chiulasei cu
blocul motor garnitura de chiulasa metaloplastica.
Garnitura metaloplastica este constituita dintr-o foaie de azbest armata cu o
tesatura din fire metalice sau o placa (inima) din cupru sau otel cu continut scazut
de carbon. Protectia garniturii contra gazelor arse se realizeaza prin bordurare cu
tabla din cupru sau aluminiu. La unele garnituri se bordureaza si orificiile de
trecere ale lichidului de racire.
Orificiile garniturii pentru circulatia uleiului si lichidului de racire se executa cu
diametre mai mari cu 23 [mm] fata de cele din bloc sau chiulasa pentru a se
elimina efectul de diafragma la curgerea acestora. Orificiile pentru suruburile
(prezoanele) de chiulasa sunt cu 12 [mm] mai mari decat diametrul acestora.

Etansarea fata de lichidul de racire

Etansarea fata de lichidul de racire se realizeaza cu inele din cauciuc montate in
canale executate n camase.

Se alege inel O cu diametrul sectiuinii d :

d=

3 mm

Dimensiunile canalului de etansare:

Latimea canalului b :
b=

4,2 mm

Adancimea t :
t=

5,2 mm

PROIECTAREA PISTONULUI
Dimensiunile principale ale pistonului
Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele elemente functionale:
1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin scanteie
D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului
HN - distana de la generatoarea alezajului
pentru bol la fundul pistonului
SB - grosimea capului pistonului
HM - nlimea camerei de ardere din capul
pistonului

Hm=78 mm
L=52 mm
Ll=58 mm
H=8.7 mm
Hc=4,5 mm
=7 mm
B=35 mm

Calculul pistonului
Se alege piston cu cap plat datorita simplitatii constructive si suprafetei minime
de schimb de caldura.
Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.Marca
aliajului: ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
2
Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm ]

 Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]

70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]
Rezistenta de rupere la tractiune: la 293 K: 20...25 [daN/cm2] la 293 [K]
2
la 423 K: 18...23 [daN/cm ] la 423[K]
la 523 K: 10...15 [daN/cm2] la 523 [K]
Rezistenta de rupere la oboseala: la 293 K: 8...12 [daN/cm2] la 293 [K]
la 573 K: 5 [daN/cm2] la 523 [K]
Densitatea = 2,682,70 [kg/dm3]

Calculul pistonului la solicitari mecanice

Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile alese se adopta
pe baza datelor statistice:
Lungimea pistonului H
H = 0,800...1.100D =
se adopta :
H=

78,3 mm
78 mm

Lungimea mantalei L
L = 0,5000,800D =
se adopta :
L=

52,2 mm
52 mm

 Inaltimea de compresie l l
ll = 0,5000,700D =

57,42 mm

ll =

se adopta:

58 mm

Inaltimea de protectie a segmentului de foc h

h = 0,0600,120D
se adopta:
h=

8,7 mm
8,7 mm

Grosimea flancului h c
hc = 0,0350,450D=
hc =
se adopta:

4,35 mm
4,4 mm

Grosimea capului
= 0,0800,100D

6,96 mm
7 mm

Distanta dintre bosajele alezajului boltului b

b = 0,2500,400D =
se adopta:
b=

34,8 mm
35 mm

Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe

contur, de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea
maxima a gazelor din cilindru:

di
rl 0,1875 p gmax 1 2

unde: di - diametrul interior al capului pistonului [m];

rl - unitar(a=200300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maxim a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].
se adopta di=
rl= 132350186 N/mm

68 mm
2

5
2
1323,5 10 N/m

Diametrul fundului segmentului d :

d = D - 2 ( jr + t ) =

78 mm

t = grosimea radiala a segmentului 24mm

t=
4 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr =

1,3 mm

Calculul profilului pistonului:

temperatura cilindrului :150350 oC
o
200 C

Tc =

473,2 K
o

temperatura capului pistonului : 200.. 300 C

o
250 C

Tp =

523,2 K

temperatura mediului ambiant (motor rece):

To =

288 K

coeficient de dilatare termica al materialului:

Camasii (fonta): c = (1012) 10-6 1/K

-6

10,7 10 1/K

c =

Pistonului (Aluminiu): p = (20,521,5) 10-6 1/K

-6

20 10 1/K

p =

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in stare
calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:
's = 0,0020,003 n zona superioar a pistonului
's =

0,0025 mm

' i = 0,0010,002 n zona inferioar a mantalei

'i =

0,0015 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

s s D

i i D

0,22 mm
0,13 mm

 i i D
Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

D p = D - 's =

86,78 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara

D [1 c (Tc T0 )] 's

1 p (Tp T0 )

86,55 mm

D [1 c (Tc T0 )] 'i

1 p (Tp T0 )

86,63 mm

Dps

Dpi

Jocurile diametrale n stare rece n zona superioar i inferioar

s

D D

ps

i D D

pi

0,45 mm
0,37 mm

Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forecare
de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston si
camasa cilindrului, care actioneaza asupra segmentuli
Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:
la incovoiere

Rp r
M i 2,28

p gmax
i
Wz
hc
2

15 Mpa

unde: Rp raza pistonului [mm]

r raza fundului pistonului [mm]
Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
Wz modulul de rezistenta la incovoiere
la forfecare

0,76 pg Rp2 r2

Rp2 r2

unde:

0,76 pg

pg - presiunea maxima

6 Mpa

pg =

7,48 N/mm2

efortul unitar echivalent:

i2 4 2
19 Mpa
ech = 14.4 Mpa < echa=45 Mpa

ech

In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de ungere este

redusa din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.
Ea se verifica la compresie:

c p gmax

D 2p
4 AA
unde :

401 10 N/m

AA - aria sectiunii reduse

2
1104 mm

AA =

c = 427105 [N/m2] < ac = 200450105 [N/m2]

Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului pistonului,

modulul de elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea peretelui
pistonului in zona port-segment, respectiv diametrele.
d1

Dp

pme
0,02135

78,26947 mm

unde : l = distanta de la fundul pistonului la

generatoarea alezajului boltului [mm].
l=
32 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =

2
0,9 N/mm

Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti

2

d2

Dp
2
p me 75,32775 mm
d 0,0513
l

unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona

port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].
l' =
16 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =

2
0,9 N/mm

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului
de ulei, nu trebuie s depaseasca o anumita valoare determinata conventional:
N max
0,33163 N/mm2
p sm

D p L N Aev

unde: Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan

perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax =
3205 N
LN - lungimea mantalei [m]
LN =

52 mm

Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa

2

boltului [m ]

Aev 2

Dp
2

LN

14177 mm2

Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se determina cu

urmatoarele relatii:
- in planul axei boltului
2

Dp

0
,
02135

p me 78,34656 mm
d

l1

unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului

la axa boltului [mm];
l1 =
50 mm
pme = presiunea medie efectiva
2
pme =
0,9 N/mm

d3

- la partea de jos a mantalei

d4

Dp

0
,
00772

p me
d

l1

78,363913 mm

unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului

la axa boltului [mm];
l1' =
22 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =

2
0,9 N/mm

Calculul jocurilor segmentului in canal

Grosimea segmentului, b :

p gmax
1
Dp
K

2
100
a

4,2

unde: K - constanta
K=
0,08
2

p gmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm ]

a - efortul unitar admisibil, a = 5,56,5 [daN/mm2]
a =

6,5 [daN/mm ]

Distanta dintre segment si umarul de piston j a :

t
ja f T Dp
b
ja1 =

0,089 mm

ja2 =

0,028 mm

ja3 =

0,042 mm

unde : f -constanta
f1 =

0,075 [mm] pt segmentul de foc

f2 =

0,028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie

f3 =

0,046 [mm] pentru segemtii de ungere

t - grosimea radiala a segmentului [mm]

t=
4 mm
b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b=
3 mm
Al - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]
T temperatura segmentului de foc [K]
T=
240 C
T temperatura segmentului de compresie [K]

513,2 K

T=

155 C

T temperatura segmentului de ungere [K]

T=
120 C

428,2 K

393,2 K

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului j r :

jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr =

1,3 mm

Proiectarea segmentilor
Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza
pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din
caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care impiedica
scaparea gazelor din cilindru n carterul motorului se numesc segmenti de
compresie iar segmentii care distribuie uniform si elimina excesul de ulei de pe
suprafata cilindrului se numesc segmenti de ungere.
Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele
impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si
pretul
Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:
duritatea 300 380 HB
r > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece

asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului

dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
J a - jocul pe flancurile segmentului (J a = h c - b );
J P - jocul piston-cilindru;

J r - jocul radial al segmentului; J r = 1/2(d is - d ic )

t c - dimensiunea radiala a canalului

Calculul segmentilor
Calculul segmentului urmrete urmtoarele obiective:
Sa se stabileasca forma n stare libera si marimea fantei astfel incat
prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata
Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si
b
Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui
pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila
Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul
functionarii

S0
0 .425
t
E

pe
D
D
3
3
( 1)
t
t

3,276 N/mm2

coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului :

=

0,196

modulul de elasticitate
E=

1,2 106 N/mm2

deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii

S0=
14 mm
grosimea segmentului t,
t=
4 mm
t
1
1
1
( ......
)
D
20
30
23

D
23

3,78261

sau
t

D
0 .5 0 .815

9,981

K m pe

unde:
tensiunea admisibila a,
2
a =
580 N/mm
coeficient Km,
Km =
inaltimea radiala a segmentului:

1,742

 pentru segmentii de etansare:

b=
3 mm
pentru segmentii de ungere:
b=
5 mm
Calculul tensiunilor in segment la montaj

' max

1 0
t
1 2E
1

2
m

D
3
1

110,735

unde:
m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m=
2 pt montaj cu ajutorul clestelui
Calculul tensiunii maxime in segment

max

S
t

2 Km
E

D
(3 )
2
( 1)
t

385,801

Verificarea segmentului in canal

Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la montaj
3 in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui
rost prea mare care ar periclita etansarea
primul segment de compresie
1 = (0,110,20) =
2 = (0,30,7) =
al 2-lea segment de compresie
1 = (0,0090,15)=

0,15 mm
0,5 mm

0,1 mm

2 = (0,30,7) =

0,5 mm

segmentul de ungere
1 = (0,030,8) =

0,5 mm

2 = (0,51,5) =

0,9 mm

Jocul la capetele segmentului

3 ' 3 D ( s t s c t c ) 0,01068 mm
unde:
coeficientul de dilatare al segmentului

-6
12 10 1/K

s =

coeficientul de dilatare al cilindrului

-6
c =
12 10 1/K
s = c =

-6
12 10 1/K

incalzirea segmentului
ts = (ts -tc) = (150..200) K
ts =

150 K

incalzirea cilindrului
tc = (tc -t0) = (80..150) K
ts =

100 K

primul segment de compresie

3 = 0,004D =

0,348 mm

al 2-lea segment de compresie

3 = 0,003D =

0,261 mm

segmentul de ungere
3 = (0,0010,002) D =

0,1305 mm

Jocul la capetele segmentului in stare calda

'3 = (0,00150,0030) D =
0,174 mm

PROIECTAREA BOLTULUI
Proiectarea boltului trebuie s satisfaca cerintele privind obtinerea unei mase cat mai
reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului motor.
Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston
Boltul este confectionat din otel aliat 41MoCrNi13

Calculul boltului
Dimensionarea
Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza calcule de verificare a
rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si a deformatiilor precum si precizarea prin
calcul a jocurilor de montaj
Diametrul exterior d e [mm]
de= (0,240,28)D =0,26D =

23,06 mm

Diametrul interior d i [mm]

di = (0,650,75)de= 0,68de =

15 mm

Lungimea bolului l [mm]

l = (0,880,93)D = 0,88D =

77 mm

Lungimea de contact cu piciorul bielei l b [mm]

lb = (0,260,30)D = 0,28D =

24 mm

Verificarea la uzura
Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor specifice n
piciorul bielei (p b ) i n umerii pistonului (p p ).
Schema de calcul este aratata n fig:

Schema de calcul a boltului

Conventional se considera c forta care solicita boltul este:

F Fgmax F j p
mp=
mb=
m1b=
m2b=
mcb=
R=
=
=1/3.6=

Fgmax

D2
4

0,85
0,72
0,2338
0,6163
0,3
0,034
282,74
0,278

D2
4

pgmax mp r 2 1

41514,1 N

kg
kg
kg
kg
kg
m
rad/sec

pg max 44466,197 N

F jp m p R 2 (1 ) -2952,077 N
Presiunea n locasurile din piston

pp

2d lp
lp =

< Ppa =15.35Mpa

37 Mpa

25 mm

Presiunea n piciorul bielei

pb

d lb

79,17 Mpa

Verificarea la ncovoiere
Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

i
unde:

F l 0,5 lb 4 j)

1,2 d e2 1 4

d
d

2
772,2339498 < i = 500 N/mm

0,67

Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

Fg min

D2
4

Pgmin =

pg min 386,72355 N

65053,7 N/m

0,065054 N/mm

F jpmin =

9336,4532 N

F min =

9723,1767 N

i min

F l 0,5 lb 4 j)

1,2 de2 1 4

180,8677924 N/mm2

Efortul unitar mediu (m ) i amplitudinea eforturilor unitare ( a ) se determin cu

imax imin
476,5509 N/mm2
2
imax imin 295,6831 N/mm5
a
2
m

Pentru parametrii care intra n relatiile de calcul ale coeficientului de siguranta se pot
folosi urmatoarele valori:
rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere
2
-1 = 340380 N/mm pentru otel aliat
2
360 N/mm

-1 =

rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

1, 4 1, 6

-1

540 N/mm

coeficientul tensiunilor

2 -1 0

0,333333

coeficientul efectiv de concentrare la solicitri variabile: k

k =

factorul dimensional: = 0,8...0,9

=
0,85
coeficientul de calitate al suprafeei
bol cementat cu suprafaa lustruit: = 1,52,5
=
2

Pentru boltul fix n biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta se calculeaza
cu ecuatia:

c2

k
a m

1,081791

Valoarea admisibil a coeficientului de siguran la ncovoiere pentru bolul fix n piciorul

bielei este cuprins ntre 24

Verificarea la forfecare
Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile frontale ale bosajelor si
piciorul bielei.
Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

0,85 F 1 2

4
2
de 1

176,1676 N/mm2

Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150220)N/mm2 pentru otel aliat

a =

180 N/mm

Calculul la ovalizare
Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin din conditiile
0
0
= 0 i = 90

( i ) 0

F
1
l de

1 =

( i ) 90
2 =

( e ) 0

( e ) 90

17

F
2 246,9551462 N/mm2
l de
10,5

F
3
l de

3 =

399,8321414 N/mm2

164,6367641 N/mm2

F
4
l de

282,2344528 N/mm2

1 =

12

Valorile marimilor: K, 1,
2, 3, 4,

repartitia sarcinii
Deformatia maxima de ovalizare

F 1
0,09

K
l E 1
3

max

unde:

E=
K=

0,033129692 mm

210000
1,1

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald
' = (0,00050,002)deb =

0,04611 mm

Calculul jocului la montaj

Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston

de 0l tb t0 Al t p t0
1Al t p t0

-0,005053

unde: coeficientul de dilatare al materialului boltului

-6
ol =
12 10 1/K
coeficientul de dilatare al materialului pistonului
-6
al =
21 10 1/K
tb temperatura boltului, K
tb =

423 K

tp temperatura pistonului, K
tp =

473 K

t0 tempratura mediului ambiant, K

t0 =

293 K

Deoarece tp > tb i AL >ol este posibil apariia de jocuri negative

In cazul in care boltul este fix n piciorul bielei functionarea la pornire este posibila numai
dac boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul functionarii se
poate mari.

Calculul bielei
Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul
boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este compusa din trei
parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.
Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si flambaj.
La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela. Flambajul corpului
bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a
uzurii lagarelor.
Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea
acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in
conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de tipul
imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

Diametrul exterior al piciorului bielei de,

de = (1,251,65) d =
se adopta :

de =

34,1214 mm

34 mm

Diametrul interior al piciorului bielei di,

di = d + 2 hb =

Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

27 mm

hp = (0,160,20) d =
3,6888 mm
se adopta :
hp =
3,7 mm

Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,0800,085) d = 1,959675 mm
se adopta :
hb =
2 mm
Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,
a=
24 mm

Solicitarea de intindere
Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este minima,
deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste conditii forta
de intindere se determina cu urmatoarea relatie:

F F j p m

1 2952,08 N

unde:
mp - masa pistonului
mp =

0,85 kg
r - raza arborelui cotit
r=
0,034 m
- viteza unghiulara a arborelui cotit
=
282,74 rad/sec
=
0,2777778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:
piciorul bielei reprezinta o grind curba incastrata in zona de racordare a piciorului cu
corpul bielei

 forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

o

In cazul in care unghiul de incastrare i >90 , momentul incovoietor si forta normala in

sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:

M M 0 N 0 rm 1 cos 0,5 F rm sin cos 9161,79 Nmm

N N 0 cos 0,5 F sin cos 997,531 N

unde:
Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0 F rm 0 ,00033 0 ,0297 -1304,5 Nmm

No - forta normala n sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0 F 0 ,572 0 , 0008 1683,23 N

i se introduce n radiani
se adopta i =

130

i =

2,268928 rad

de di

15,264 mm

rm - raza medie

rm

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul

bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:

unde:

1
1 A b E BZ
Ap Ea

0,7214485

Ab - aria seciunii bucsei

Ab =

97,44 mm

Ap- aria seciunii piciorului

Ap = 180,264 mm

Ap=2*hb*a

Ab=2*hp*a

EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat

EBZ =

5
2
1,5 10 N/mm

EOL- modul de elasticitate al materialului bielei

EOL =

5
2
2,1 10 N/mm

Tensiunile n sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (i ), respectiv exterioar

(e) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

1
6 rm hp
k N

i 2 M

h
a

p
m
p
p

-172,01 N/mm2

1
6 rm hp

hp 2 rm hp

a hp

160,941 N/mm

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are valoarea
maxima

Fc

D2
4

pg max mp r 2 1

41514,1 N

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se efectueaza

n urmatoarele ipoteze:
Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul
bielei
Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.
Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A, determinate de
forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

1
sinc

Mc M0 N0 rm 1 cosc Fc rm
sinc cosc -2058,9 Nmm

1
sinc

Nc N0 cosc Fc
sinc cosc

1
sinc

Nc N0 cosc Fc
sinc cosc 172,295 N

unde:

c se msoar n radiani
c =

110

c = 1,91986 rad
Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
2
0,25 N/mm
2
Mo' = 0,6799463 N/mm
3

Mo' / Fc rm 10 =

No' - forta normala in sectiunea B - B

No' / Fc 103 =

0,9

No' = 37,362708 N
Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de compresiune se
calculeaza cu urmatoarele expresii:
pentru fibra interioara

1
6 rm hp

ci
c
c
hp 2 rm hp

a hp

41,828 N/mm

pentru fibra exterioara

1
6 rm hp

ce c
c
hp 2 rm hp

a hp

-32,994 N/mm2

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (m) se adauga o solicitare
suplimentara de compresiune (t ) datorata dilatarii bucsei de bronz.
strangerea de montaj
se adopta m =
0,007 mm
Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

t d i BZ OL t t m 0,02164 mm
unde:

di- diametrul interior al piciorului bielei

coeficientul de dilatare al bucsei

-6
18 10 1/K

BZ =

coeficientul de dilatare al materialului bielei

-6
OL =
10 10 1/K
temperatura piciorului bielei t = 373423 K
t=
373 K
temperatura mediului ambiant tm = 273 K
tm =

273 K

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinut cu expresia:

pf

m t
21,0425 N/mm2
2
2
d d

di d

2
2

d
d
d
i d

d i
E BZ

E OL

2
e
2
e

2
i
2
i

-coeficientul lui Poisson

=
0,3

unde:

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:

in fibra interioara

2
2
de di

i pf 2
2

de di

93,691191 N/mm2

in fibra exterioara

2 d i2

e pf 2
d e - d i2

72,648734 N/mm2

Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari de

oboseala dup un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra exterioara n
sectiunea de incastrare
Valorile maxime i minime ale tensiunilor ciclului sunt:

max

233,58973 N/mm2

105,64299 N/mm2

min e c

Amplitudinea a i tensiunea medie m a ciclului:

 max min
2
max min
m
2
a

63,973367 N/mm2

169,61636 N/mm

In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:

unde:

-1

k
a

2,82377

rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune

2
-1t= 340400 =
360 N/mm
coeficient de concentrare k
k =

factorul dimensional
= (0,80,9) =

0,85

coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului

= 0,120,20 =
0,16
coeficientul de calitate al suprafetei
= 0,700,80 =
0,75
Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse n intervalul 25
Deformaia produs piciorului bielei sub aciunea forei de inerie se determin cu relaia

8 F jp rm3 c 90

p
unde:

106 EOL I

0,00576 mm

I - momentul de inerie al suprafeei seciunii piciorului bielei

a hp
12

27,7907 mm3

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul n dublu T al corpului bielei sunt
determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.
Dimensiunile corpului bielei :

 Hp = (0,0481,0) de = 0,7de
Hp =

24 mm

Hc = (1,101,35) Hp = 1,20 Hp
Hc =

29 mm

hi = 0,666 Hp
hi =

16 mm

H =l(de+dm)2
H = 112,37 mm
B = 0,75 Hp
B=
18 mm
a = 0,167 Hp

Dimensiunile corpului bielei

a=
4 mm
l - lungimea bilelei
se adopta l =
150 mm
l1 - lungimea incastarta a bielei

l1=

l (

dl dm

)
2
2

se adopta l1 =
108 mm
Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:
intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate n miscare de translatie
la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie
Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la
intindere este:

F (mp m1b ) r 2 1

3764,0718 N

Tensiunile la intindere sunt:

F

18,3708 N/mm2
A
unde:

A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

B ( H h ) a h 204,89381 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu relatia:

Fc

D2
4

pgmax m1b mp r 2 1 40702,1 N

Tensiunea de compresiune este data de relatia:

Fc
c
A

198,65 N/mm2

Tensiunile de flambaj sunt:

in planul de oscilatie:
2
2
l
l
e
f

Fc
c
Ix
2 E Ix
0

2
2

l
l
e
f 2 Fc C Fc
Ix
E Ix
0

unde:

222,488 N/mm2

e - limita de elasticitate
Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

2 E
C=

0,000150,00050

0,0003

in planul de incastrare

2 e 1 Fc
E Iy
2

unde:

222,48783 N/mm2

e - limita de elasticitate
Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa urmatoarele

relatii:
in planul de oscilatie:

l2 A
F
c
421,138 N/mm2
t 0 c f 0 1 C
A
Ix
in planul de incastrare
2
F c 1 C l1 A
2

t c f
421,138 N/mm
A
I y

unde:

l2 A
l2 A
1,101,15
1 C
1 C 1
Ix
I y

1,12

Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un ciclu
simetric. Coeficientul de sigurant se determina cu relatia:

unde:

k
a m

max tensiunea maxima:

1,87938

2
max = to = 421,138 N/mm

min tensiunea minima:

min = c =

2
198,65 N/mm

a amplitudinea ciclului

max

min

2
111,244 N/mm

m tensiunea medie

max min
m
2

309,894 N/mm

Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton
Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia
Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta de
inertie a pieselor aflate in miscare de translatie i de forta centrifuga a masei bielei care
efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

F r 2 m p m1b 1 m2b mcb 2948,66 N

Calculul tensiunilor se realizeaz admind urmtoarele ipoteze
Capul bielei este o bara curba continua
Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta dintre
axele suruburilor
Fora de ntindere este distribuit pe jumtatea inferioar a capacului dup o lege
sinusoidal
Cuzinetul se deformeaz impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni proportionala
cu momentul de inertie al sectiunii transversale
Tensiunea n fibra interioara n sectiunea de calcul este data de relatia:

0,023 d c
0, 4

120N/mm^2

I cuz
Acp Acuz
1

W cp

I cp
unde:

I cp - momentul de inertie ale capacului

I cp =

 I cuz - momentul de inertie ale cuzinetului

I cuz =
A cp - aria sectiunii capacului
A cp =
Acuz - aria sectiunii cuzinetului
A cuz =
W cp - modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii
capacului
W cp =
a - Rezistenta admisibil este de 100150 N/mm

Calculul suruburilor de biela

Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea capacului
spre capul bielei
Utilizarea unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea dimensiunilor capului de
biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din partea
superioara a capului bielei
Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive in functie de
solutia adoptata pentru capul bielei
Materialele care raspund cerintelor impuse bielei sunt: otelurile de imbunatatire cu
continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile aliate
marcile 40C 10, 41 MoC 11
Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela
Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp si de forta de inertie a
maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra
planului de separare dintre corp i capac.
Forta de inertie care solicita un surub
1474,33 N
F
F 1
1474,33 N

unde :

z - numarul de suruburi de pe o biela

z=
2
Forta de strangere initiala a surubului

F sp 2 3 F 1 2 . 5 F 1 3685,8305 N
In timpul functionarii, asupra surubului de biela actioneaz forta:

F s F sp F 1
unde :

3980,6969 N

- este constanta care tine seama de elasticitatea

sistemului = 0,150,25
=
0,2

Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se dimensioneaz

tinand seama de solicitarea la intindere si se verific la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

Diametrul fundului filetului

ds

cc

4 c1 F s

c2 c

7,1783476 mm

cc - coeficient de siguranta, cc= 1,253,00

unde:

cc =

2,5

c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de

torsiune care apar la strangerea piuliei
c1 =
1,3
c2 - factor care tine seama de curgerea materialului n
zona filetata
c2 =
1,2
c - limita de curgere a materialului surubului
c =

2
1000 N/mm

Diametrul partii nefiletate

d s

cc

F s 7,7579883 mm

Verificarea la oboseal
Tensiunile maxime

= Fs
As
max = F s
A s

max

Tensiunile minime

min

F sp

As

98,360394 N/mm

84,21142 N/mm2

min

F sp

As

min =
unde:

F sp

A s

91,074439 N/mm2

77,973537 N/mm

As - aria sectiunii surubului in partea filetata

d s2
As =

40,4705 mm2

As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

d s' 2
A =

4
'
s

a=
m =

max min

2
max min

47,2703 mm2

3,6429776 N/mm2

94,717416 N/mm2

Coeficientul de siguranta:

unde:

1
k
a

3,00837
m

-1= 300700 N/mm2

-1=

2
400 N/mm

k= 3,04,5 pentru oel carbon

k =

3,5

= 0,81,0
=
0,9
= 1,01,5
=
1,2

=
0,2
Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie s se incadreze in intervalul 2,5...4,0

Arborele cotit
In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a
gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care
au un caracter de soc.
Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,
incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.
La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.
Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o
calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la
presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibrati de torsiune
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti

Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia contragreutatilor.

(masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic al motorului).

Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:

lungimea cotului l = (0.90...1.20)D
l=
104 mm
Diametrul fusului palier dp = (0,600,80) D
dp =

63 mm

lungimea fusului palier lp

paliere intermediare : lpi = (0,3 0,5) dp
lpi =

25 mm

paliere externe sau medii lpe = (0,50,7) dp

lpe =

38 mm

Diametrul fusului maneton dm = (0,550,70) D

dm =

52 mm

Lungimea fusului maneton: lm = (0,450,6) dm

lm =

32 mm

diametrul interior dmi = (0,60,80) dm

dmi =

42 mm

Grosimea bratului: h = (0,150,36) dm

h=

19 mm

Latimea bratului b = (1,171,90) dm

b=

78 mm

Raza de racordare: (0,060,1) dm

R rac =

4 mm

Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie s le limiteze
presiunea maxima pe fusuri
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se
calculeaza cu relatiile:

unde:

R m max

d m lm
R p max

d p lp

p m max

23,5291 MPa

p p max

18,4587 MPa

R mmax - fotra maxima care incarca fusul maneton

R mmax =

39750 N

R pmax - fotra maxima care incarca fusul palier

R pmax =

28971 N

ppmax.a = 7.15 Mpa = 15MPa

ppmax = 14,62 <p pmax.a = 15 MPa
pmmax.a = 4,5.15 Mpa = 15MPa
pmmax = 9,38 <p mmax.a = 15 MPa
Presiunea specifica medie conventional pe fusurile manetoane si paliere se determina
cu relatiile:

pm

Rm
d m lm

pp=
unde:

R
d

p l

8,84278 MPa

3,89485 MPa

Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile

manetoane
Rm =
14939 N

Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere

Rp =
ppmed.a = 3.10 Mpa = 10MPa

6113 N

ppmed = 5,49 <p pmed.a = 10 MPa

pmmed.a = 2.7,5 Mpa = 7,5 MPa
pmmed = 1,98 <p mmed.a = 7,5 MPa
Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si
aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

Km

pm

dm n
pm

60

Kp

pp

dp n

p p
60

unde :

45,1671

29,976

- coeficientul de corectare a vitezei relative

=
1,054
nn=

2,129

Verificarea la incalzire prin aceast metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai

regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea
calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele
ipoteze simplificatoare:
fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
reazemele sunt rigide si coaxiale
momentele incovoietoare n reazeme se neglijeaza
fiecare cot lucreaza n conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn
In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj egal cu
suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din
dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Schema fortelor care actioneaza asupra unui cot al arborelui cotit

Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si n aceste
conditii se renunt la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara
a arborelui cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care
actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales n fusul final,
deoarece in aceasta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru.
Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare fus n parte, ceea ce implica insumarea
momentelor de torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.
Momentele maxime si minime incarca fusul palier:
Mpmin =

-379000 Nmm

Mpmax =

372000 Nmm

Eforturile unitare :

p min

p max

W pp
M p max
p min

15,4166 MPa

dp 3
32

24129,9 mm3

Wp

-15,707 MPa

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

pa

p
m

p max

p min

p p
max

min

15,5616 N/mm^2

 pm

p p
max

min

-0,145 N/mm^2

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

Cp

unde:

10,6976

pa pm
2
320 N/mm
1,3

-1 =
=

2,5

2 1 0

0,09

Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de

34 pentru MAS

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un
cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece
sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de
siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global
de siguranta.
Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si
momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna
dupa doua directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul maneton

Schema de calcul a reactiunilor n reazeme

Verificarea la torsiune

Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton

MTmax =

1339000 Nmm

MTmin =

-916000 Nmm

Eforturile unitare

M T max

W pm

max

min
W pm
unde :

266,359 N/mm^2

M T min

W pm

-182,21 N/mm^2

d
d m3 1 mi
16
dm

5027,06 mm

- coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii

d mi

dm

0,19157

0,9

Coeficientul de corectie pentru calculul

modulului de rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

m
a

max

m min

2
m min

m max

224,286 N/mm^2

42,0723 N/mm^2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

C

0,63513

unde:

k =

1,9

0,75

0,09

1,3

-1=

2
280 N/mm

Verificarea la incovoiere

Schema pentru determinarea

momentului n planul orificiului de
Fortele radiale:
Z=
Z1 =

28524 N
47295 N

Z2 =

-6399 N

Ax [Z (Z1 Z )

b
] (0.5 Z1 Z 2 )
lm

56689,2 N

Fortele tangentiale
T1 =
T2 =

8380 N
7568 N

A y T1 (T2 T1 )

lm

6415,48 N

A y T1 (T2 T1 )

lm

Fortele axiale

F br m

F cb m cb r

1956,98 N

815,407 N

Momentele de incovoiere

a
M
M

lm
h

2
2

0 .5 l A x

26 mm

2959177 Nmm

0 .5 l Ay ( Fbr Fcg ) ( 0 .5 l a ) 365279 Nmm

M i max M x M y
2

2981636 Nmm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se obtine
in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor
Momentul de incovoiere in acest plan:
=

45

cos M

sin

2350745 Nmm

Eforturile unitare

max

min

Wm

M i max

W m
M u
W m

dm3
12

[1 (

55,5505 MPa

43,7965 MPa

d mi 4
) ]
dm

-53674 mm

Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,

incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi
unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.
Tensiunea totala are expresia:
Bzmax =

47295 N

Bzmin =

-16462 N

max BZ

max

1
6a

2
b

h
b

1
6a

2
min
b

h
b

min
m max

2
min
a max

min BZ

294,64 MPa

-102,56 MPa

96,0423 MPa

198,598 MPa

Coeficientul de siguran pentru solicitarea de ncovoiere

0,50535

0,97866
In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au in
vedere urmatoarele valori:

1 ... 1 . 15 1

0 . 1 ... 0 . 2

0,15
2,5

500 MPa

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:

Tmax =

11918 N

Tmin =

-8374 N

max

0 ,5 a T max

k b h2

18,3743 MPa

min

0 ,5 a T min

k b h2

-12,91 Mpa

unde:

k=

max min

max

2
min

0,3

2,73194 MPa

15,6424 MPa

Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:

8,87257

a m

unde:

Coeficientul de siguran global

C C
C C
2

1 ... 1 . 15 0,1

C br

0,97276

2
280 MPa

Mecanismul de distributie

87

Mecanismul de distributie este un subsistem al motorului cu ardere interna care asigura

realizarea schimbului de gaze dintre cilindrul motor si mediul exterior, respectiv umplerea
cilindrului cu incarcatura proaspata si evacuarea produselor de ardere. Aceasta functie este
realizata prin deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisie si evacuare.
Sistemul de distributie trebuie:
sa asigure un grad de umplere v si de evacuare ev ridicat;
sa asigure o distributie uniforma a fluidului proaspat in cilindri
sa asigure o functionare silentioasa la schimbul de gaze (sa reduca zgomotul
produs la curgerea gazelor si de piesele mecanismului in miscare prin reglajul
jocurilor functionale)
sa fie simplu in fabricatie si intretinere, ieftin si sa asiigure o fiabilitate inalta in
functionare
Partile componente ale mecanismului de distributie se pot organiza in doua grupe:
grupa supapei: alcatuita din supapa, ghidul supapei scaunul supapei arcurile si
piesele de fixare;
organele de actionare a supapelor: arborele de distributie, tachetul.
Supapele
Sunt supuse unor sarcini dinamice si temperaturi
ridicate, aceste conditii necesitand un material
foarte rezistent. Pentru acestea se folosesc oteluri
aliate cu Cr (9%) si Si (3,5%).

Elementele dimensionale ale supapei:

o
Unghiul = 45
dc -diametrul canalului de admisie sau evacuare n poarta supapei
d ca ( 0 , 42 0 , 50 ) D

d ce ( 0 , 40 0 , 45 ) D

36 mm
35 mm

di - diametrul canalului
d

ca

d ie 0 . 865 d

ce

ia

0 . 865

b - latimea suprafetei de etansare

31 mm
30 mm

b ( 0 , 05 0 ,12 ) d ca

2 mm
2 mm

b ( 0 , 05 0 ,12 ) d ce
rc - raza de racordare a capului supapei cu tija
rca ( 0 ,16 0 , 25 ) d ca

rce ( 0 ,16 0 , 25 ) d ce

7 mm
6 mm

d - diametrul tijei
d

( 0 , 30 .. 0 , 40 ) d

ca

d e ( 0 , 30 .. 0 , 40 ) d ce

10 mm
9 mm

l - lungimea tijei
l a ( 2 ,5 3 ,5 ) d

ca

l e ( 2 , 5 3 , 5 ) d ce

113 mm
109 mm

a - grosimea talerului
a a ( 0 , 08 0 ,12 ) d ca

a e ( 0 , 08 0 ,12 ) d ce

4 mm
3 mm

scaunul supapei:
grosime radiala de:
a a ( 0 , 08 0 ,12 ) d ca

a e ( 0 , 08 0 ,12 ) d ce

4 mm
3 mm

inaltime de:

S a ( 0 ,18 0 , 25 ) d ca

S e ( 0 ,18 0 , 25 ) d ce

7 mm
7 mm

inaltimea de ridicare
h s max

h s max

( 0 . 18 ... 0 . 30 ) d ca

( 0 . 18 ... 0 . 30 ) d ce

Bucsele de ghidare
Au grosimi de perete intre (2,54,0)mm
se adopta grosimea:

3 mm

Lungimea bucsei intre: (1,752,50)dc

9 mm
9 mm

se adopta : pentru supapa de admisie:

pentru supapa de evacuare:

62 mm
61 mm

Arcurile
Se fac din sarma de otel pentru arcuri, Arc4, Arc5, de (35)mm diametru si se monteaza
uneori cate doua pentru a reduce inltimea chiulasei.
Tachetii
Razele de curbura ale suprafetei de lucru:

R ( 700 ... 1000 ) mm

850 mm

Camele au in acest caz generatoarea inclinata fata de axa arborelui cu unghiul:

( 7 ... 15 )'

10 '

Alegerea fazelor de distributie

Realizarea unei bune evacuari a gazelor arse si a unei umpleri cat mai bune a cilindrului cu
gaze proaspete, respectiv obtinerea unei diagrame de pompaj cat mai favorabile, sunt direct
dependente de fazele de distributie.
deschiderea supapei de evacuare trebuie sa se faca cu un avans optim pentru a se
consuma un lucru mecanic minim la evacuarea gazelor arse si a se pierde cat mai putin
lucru mecanic de destindere a gazelor.
=

50 oRAC

inchiderea supapei de evacuare trebuie sa se realizeze cu o intarziere optima pentru a se

fructifica la maxim efectul inertiei coloanei de gaze pana ce acesta este anulat de
depresiunea formata in cilindru
=

20 oRAC

deschiderea supapei de admisie necesita un avans optim la care se asigura trecerea

unei cantitati cat mai mici de gaze arse din cilindru n conducta de admisie, pierderi
gazodinamice cat mai mici la trecerea gazelor proaspete pe sub supapa de admisie si in
final o umplere cat mai completa a cilindrului cu gaze
=

20 oRAC

inchiderea supapei de admisie trebuie realizata cu o astfel de intarziere incat sa se

utilizeze la maxim, in folosul umplerii, efectul inertional al coloanei de gaze proaspete
=

50 oRAC

Parametri principali ai distributiei

Admisie
Viteza de curgere a gazelor prin canal

W ca W m
unde:

D2
( d ia d a ) i a
2

86,8817 m/s

ia - numarul de supape de admisie

ia =

W m - viteza medie a pistonului

Wm =

9,863 m/s

Aria sectiunii efective de trecere

Aca

( d ia d a )
2

674,853 mm2

Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxa

As max a h s max a ( d ia cos h s max a sin cos 2 ) 634,695 mm2

W sa W m

D2
4 As max a

92,3788 m/s

91,2801 m/s

Evacuare
Viteza de curgere a gazelor prin canal

W ce W m
unde:

D2
( d ie d e ) i e
2

ie - numarul de supape de evacuare

ie =

W m - viteza medie a pistonului

Wm =

9,863 m/s

Aria sectiunii efective de trecere

Ace

( d ie

d e ) 642,334 mm2
2

Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxe

As max e h s max e ( d ie cos h s max e sin cos 2 ) 604,112 mm2

W se W m

D2
4 A s max e

97,0555 m/s

Calculul cinematic i dinamic al mecanismului de distribuie

Calculul cinematic al mecanismului de distribuie presupune determinarea profilului camei
folosit pentru comada deschiderii supapelor, trasarea curbelor de variaie a ridicrii, vitezei
i acceleraiei tachetului care vor fi apoi folosite n calculul dinamic i de rezisten al
pieselor ce compun mecanismul de distribuie.
Datele iniiale de proiectare pentru profilarea camei sunt nlimea maxim de deschidere a
0
supapei h max , n mm, i durata deschiderii supapei , n RAC

hTmax a hmax a

9 mm

hTmax e h max e

9 mm

250 oRAC

250 oRAC

125

125

Profilul din arce de cerc

Construirea profilului camei din arce de cerc

r0 - raza cercului de baza al camei

r0a (1,52,0) hTmax a

r0e (1,52,0) hTmax e

16 mm

r0e (1,52,0) hTmax e

16 mm

r1 - raza cercului lateral

r1 a (10 18 ) h T max

r1 e (10 18 ) h T max

90 mm
91 mm

r2 - raza cercului mic

r2a

r2e

(r02a hTm axa ) 2 (r1a r0a ) 2 r12a 2 (r0a hTm axa ) (r1a r0a ) cos(

2 [r0a hTm axa (r1a r0a ) cos(

2 [r0e hTm axe (r1e r0e ) cos(

5 mm

5 mm

) r1a ]

(r02e hTm axe ) 2 (r1e r0e ) 2 r12e 2 (r0e hTm axe ) (r1e r0e ) cos(

) r1e ]

Profilul camei fara soc polinomial

Metoda polinomial W. Dulley consider pentru fiecare poriune a camei o variaie a
acceleraiei de tip polinomial avnd termenii polinomului de grade corespunztoare unei
progresii aritmetice
i

h hTmax 1 Ci

i 2 , p ,q ,r , s

V hTmax
i Ci

i 2 , p ,q ,r , s

i 1

2
i2
k

j hTmax i ( i 1) Ci
i 2 , p ,q ,r , s

unde:

p,q,r,s sunt exponenti succesivi determinati in progresie aritmetica de

ratie p-2;
p = 10
q = 18
r = 26
s = 34
este unghiul curent al camei considerat de la varful acesteia
- unghiul total al profilului camei
=
125 oRAD
C2, Cp, Cq, Cr, Cs, sunt constante ce se determin din condiii

pqr s
-1,61865
( p 2) (q 2) (r 2) ( s 2)
2qr s
Cp

( p 2) (q p ) (r p ) ( s p )
1,29492
C2

Cq

2 pr s
-1,0791
(q 2) (q p ) (r q ) ( s q )

Cr

2 pqs
0,49805
(r 2) (r p ) (r q ) ( s r )

Cs

2 pqr
-0,09521
( s 2) ( s p ) ( s q ) ( s r )

Calculul maselor reduse ale elementelor mecanismului de distribuie.

La calcule prealabile cand masa elementelor distributiei nu se cunoaste, masa

redusa se alege in raport cu sectiunea de trecere a canalului in care se monteaza
supapa AC.
m

m
m

da

de

m d A

m d A Ca 168,713 g
m d A Ce 160,584 g

unde:
m'd - masa constructiva redusa a mecanismului de distributie
2

m'd=(2030)g/cm , pentru mecanisme cu actionare directa

m'd =

2
25 g/cm

AC - aria sectiunii de trecere a canalului in care se monteaza

supapa
Calculul arcurilor de supapa
Arcul trebuie s menin supapa nchis i s asigure legtura cinematic ntre ea i cam
cnd forele de inerie tind s desprind tachetul sau supapa de cam. Pentru a face fa
acestor cerine trebuie ca fora arcului Fr s fie mai mare dect fora de inerie Fj a
mecanismului dat de acceleraiile negative
Forta minima a arcurilor se determina din conditia nedeschiderii supapei la depresiunea din
cilindru
F j md j 1669,13 N
Fr K F j 2837,52 N

unde:

K - coeficient de rezerva K=1,6..2,0

K = 1,7

j - acceleratia supapei
j = 9,89328 m/s2
Forta a gazelor care tinde sa deschida supapa de evacuare:

F g ev

d ce2 0 .09
4

85,6034 N

Forta care tinde s dschida supapa de admisie

F ga

d ca2 0 .12
4

119,916 N

Calculul dimensiunilor arcului

Dr - diametrul mediu al arcului
D r ( 0 ,8 0 ,9 ) d ca 0 ,85 d ca 29 mm

Forta Fr solicita spirele la torsiune cu momentul:

M Fr

Dr
40991,7 Nmm
2

Efortul unitar de torsiune este:

8 Fr D r

d3

5495,33 N/mm2

- coeficient ce depinde de raportul diametrelor Dr/d

unde:

1,24

d - diametrul sarmei

Dr
3,61159 mm
8

Diametrul sarmei arcului:

8 Frmax D r

3,61159 mm

Se adopta :
Sageata la montaj:
fo =

d=

3,7 mm

1,4 mm

Sageata maxima:

f max

f 0 h sa

max

10 mm

Numarul de spire active:

ir

G d f max

D r max
unde:

7,21418

se adopta ir =

6 spire

G -modulul de elasticitate transversal

G =0,83104=

8300 N/mm2

max =rezistenta admisibila maxima

max =

2
600 N/mm

Numarul total de spire:

i i r ( 2 ... 3 )

6 spire

Pasul spirelor se alege astfel ca la deschiderea complet a supapei ntre spirele arcului s
rmn un joc min

min ( 0 , 5 0 , 9 )

0,5 mm

Pasul spirelor pentru arcul in starea libera

t d

f max
min
ir

6 mm

Lungimea arcului la deschiderea complet a supapei

l min i d i r min

25,2 mm

Lungimea arcului la nchiderea supapei

l 0 l min h max

34 mm

Lungimea arcului n stare liber

l l l min f max l 0 f 0

36 mm