,-

p.-

=W

..

-,
'

.?

a,.'

#A

.+,

-..- -

--- .
.4:

?+

tata&qp r;zaqSa~-~ n f l i
i
as
sseoloj ap u x n t u ~ x e m ~ ~ ~ ~ aeu!$qo
gk~qu
wqnd
ppsv ---aq.pmdalsa n2 a s y a ~ o a~~o p j n g b o m&nu
. -1qsq :paqnq&ize m 'liufq P arnqaJj afiea ap 3F)Fxds
pjswv edm !Q '&anndqp>W J ap ~ a ~ $ ' &eqarrl
ds
'
*q+uaqe @eiqe as $6 ~
w a:, lop:,
n
Fs.un~.s;(
e3!ta3~! FA a5 6 ~ m 3 a
e a .auyp ap eIfimej pqza~dar
o a m ad >a@otorq ntyqlun l"lp8a q aa)tlap~kam!Q
t e n p ! ~ :a1~3~rsuo3
~~
' ~ O P U ~ ~a@
F ~ + O I : O F ~a ~ k ~ ~ ~ r e
-n3gied qmun:, p ~ u z p o c i qaqsa r s q m ~oqparde
nquad 'sap !mu '$ - loq=dt
a 7 0 nqbd
'dn)s ap ?lh
i # e p ~ s aF
n leaan op p

Pn

$ a w "1 t b e ~ s $!p p

&
2;

LIB.

cadrul ,cuibului famiti3

dalta, afmi%torul,pezia 1
pus c!i se cunBqte rold
subhiat importanta folosir
vat situatiei, pentru a se
necesare f i W a deranj
stifni agresivitatea. Dm
t-ru cap gi @t dii un @
sftituim pe nimeni, mai
igqorind purtarea mQii
.hfep%turi,chiar bin;
albine p cale &foctivii;,

'

. apZrare.
-

T T r

I.

3;APRECIEWA BALANpl' ~ L @ E R E
. SAU c ~ T X
'MIERE 'I'REBUD6
- $1 POATE SX P R ~ D U C ~'
0 FAMILIE DE ALBINE

,
I

conpnutul gqii pline, iar distanp

h & u t a r ~s w i de cules 9 t h

care poate
kmj

8-10

It)
1

.
" ..

", _
-

'

nelor aaulte, a esror via@ dureazz 35 ae rile. F e e

.dbine ale .genga$ki qspg~k-~.
,id.&
a ;n e v b s h r m d m t &
tdr lw s% m' d e & ~ s @ .30_&
e Q vie+, @.re se wrl-eonid&sdc201. Alfjtafi de'g.&$
t#ia ~ e m
a d - y h s W va activa ~i
ceamai t&&iA&meELL, : p t m apa&k c&eia -fwfi trebuie. @ pri.' la$w@ hranii de simt&ite. cn 29 cl6 ziZe inaintrs,d
.1&b
- d o r ; b j i salbw;ae gtie d,&pi tie~ereacehr X b
de zfie.de. d m l t i b i i sta'djale; md trebuie o d e b.
. y$dem
' minim=
8 zile ph5 cind albineie %$ere:
4 - se $63 @Bemade stup cu lectia desului bjlsw h~sg
.:-'

pg.

0 h ri&t8(ndelungat&,, m e 'seb a z W p can& L!

hrea
fad6gice caraeteristice pentro zopa lo .-care se @sac:@itupiZ gi ace1 ,,fl er" @ @re ilcp.@@ cu\:
.:
timp.2 orice apicultor, sautegte de calcule comprScate-' ,
"ipsivindtermenii cei.mai potrivifi p n t r u administra-- rea M p @ i de sthulare a albinelor, Pentru
fncepg- - ;
't?%brnu strid f111 intacviirea unui
calendaris. ti;: priviad intervengiile de. acest el ce trebuie acor- ;
--- date familiilsr de albke. De dorit ca acesta s&irmChd!i, i
--';In Euncf ie de evolufia vremii .sub aspect meteorologic,
. -data gqWbil%clndse va proceda la urm%toareaextinL& ,< dere a cuibului,. bi! fel de faguri trebuiesc degi -bent&
. aceasta e k , De la un.an la dtul, evidenp bine @put%
a lucrZirilor, exkcutate contribuie la acumulaea expe.rienfei persbnale atft de importante pefitru orice api-

'

p
:

P"$Iam

e;

W W i e %ine

astfel tot ,spatid oferit de capaiitatea

26

,
r

'.,

A
e.,
:

'

'

zjle - cca 3 dm2, oferind astfel albinelor culegPtoai

posibilit;at& de a prelua ~i iiduce In cuib (pe sub di;

..

X ;* ~,,~ =' -. -=- : - . X + T > *- .

I .

.C

--

.-

&&. p a n d a fi--f i t & .~n-~aditixge&

p~tnyd
ia rti- ,
pul. a t s a t ; ame&d de obicei matca -tuia
ei h r -

'ganizhd astfel familia, cai-e hceteasg s5 se mai apere.

gt.

*'

unui stup din care ies albine. I

in nkuih mare atit prin urdinig cit .$ p i n alte locuri ;
cafe firmit a c = d hoatelor, albine moarte in fafr stu-

' 0 activitafe intens5 fn jurul

5"

ui i un zu'maet puternic, toate amtea sint m n e

fruti~ag'Odat5a p v t , futipgul trebuie com-- Mtut energic gi rapid,
In primul &dl se va reduce urdiiQul familiei atacate
p b l la O,5 cm, apoi se va folosi petrol lampant san
: motorin5 p n t r u iingerea peretelui anterior al stupului
: vi scinduni de z b r din fafa urdinigului.
De-obiceifurtigag$ se propagti de la un stup la altul,
_ a1biG.de sfiqlnd prin a se pfida reciprac In cazul c b d
2. nu s a u Iuat rnssuri la timp. Dac5 se constatl atiaderea
furti@gului, se recornand5 aprinderea unui foc de vreas. curi printre stupi, peste care se arunc5 iascg, qmezitg
etc. cu scopul de\a produce cit mai mult fum, acesta
:derutfnd abinele fn urm5rirea tintei de prsdat.
- Udarea cu ap5 pulverizat5 diir-un furtun obipuit
poate fi de asemenea eficace pentru potolka albinelor.
Cind este vorba de 2-3 stupi ai unui apicultor cu ma5
pufin.5 experient5, se recornand5 deplasarea stupului
atacat la o distant5 de 500-600-m la adlpostul unui
copac stufos sau inchiderea lui intr-olinciipre rticol
road iji intunecoas5. fn locul stup-ului evacuat se agaz.4
un stup gol, in carwe introduc cirpe inmuiate in petrol
'
. sau acid fenic, pentru respingerea albinelor hoate.
Uneori furtiqagul nu imbracs acest daractqr violent;
ci se manifest8 linigtit, putind trece cliiar neobservat.
Victimele sint familii foarte slabe, depopulate Po urmq ,
.&sparifiei mgtcii sau act ivit5fii necorespdtoare a
acesteia. Familia atacat5 nu opune rezista@ gi du iE
.
unele observatii, ultimele ilbine pleacil'cu ag'e9oarel'e4
*.

%e

",

'

Dac5 apicultarul, furat

vedere posibilitatea mef a
f a d i i reduse ea e4&ivl f%
perpetuarea geaera#loi: ~i
'sare in vederea valor"ific%r

A FAMILITLOR DE ALBINE,
NUM~UL
ACESTORA

te insbincte, cel de

toare, dar se vor reface repede pe seama puietului,dk

care dispun. Este foarte important Ins16 ca acesta s5

fie'reprezentat in fiecare familie donatoare, de cel pnh

- doici, devenite mature intre timp $i capabile sj. porneasc5 la cules.

.
Cu alte cuvinte, daci exist5 6-7'faguri cu puiet, in
. fiecare stup qi suficiente provizii de hrangVroirea prin
. metoda descrisg poate .fi aplicatli cu succes, chiar in
plin5 perioa& de cules. .
Noua famifie va trebui & continuare sustinut5 cu
puiet de la familiile de bar%, pin5 cind se va constata
c5 matca proprie, dup5 efectuarea zbomlui de imperet chere, incepe s5 depun3 ou3. Aceasta fnseamn5 c5 de
t
la formare ~ i pin5
'
la aparifia puietului propriu trec cel
putin 10- 1 zile.
lntre timp culesd se reduce $i prolificitatea m%tcilor
de asemenea. Riscul unei sc5deri de populafie prin
dhninuarea c ntit5tii de pbiet in toate cele trei familii
ar\.putea fi &eintimpinat bac5. in loe de botc:, roiul
'- primeqte o mat& impershikt5. fn acest caz ins&exist5pericolul neGcept5rii acesteia de c%tre albinele roiu. lui.
- !
Dac5 dispinem de o matc5 imperecheat%, este.preferabil s5 f o r t n h un roi, pornind de la cele dou: familii
. &natoare, Qrin alt procedeu, de asemenea simplu.
Acesta reprezintg tnetoda zoirii prin stolonare. Ea se
folosgfe de dbicei in stupinile cu mai multe familii de
albine.
I
Roirea prip stolonare, aplicat5 indat5 dup5 culesul
de s a l d , presupune existents unei m5tci imperecheate,
procurate de la o stupin5 specializat5 in creqterea m5icilor. Metbdd const5 in ridicarea a cite doi faguri cu
puiet c5plcit! $i a cite unui fagure cu miere din fiecare
familie (dup5 o prealabil5 unificare a mirosului, ca g i
in cazul precedent descris). Dupi instahrea fagurilor

?!

F-

-fierde'. &rile tim ping .cbd ine

prejudidind~s68zvoltarea hoii f
.cerea unitiitii sale biologice.
M5tcil cart hcep s5 ins%min
hconjur te gi hrgnite cul5ptiqor
-. Acestea o ingrijesc' pi t r a d i t . substanta de mate%,
,-preluat5 prin contact de bran%, la to+ indivizii stupului. *,
: De aceea, pe ling5 fagurii cu puiet dih Care se dc&tuiq'te '
raid stolon, a t e bine & se- $&auge de la tnce 8 :.
mijlocul cuibului, un fagure cu celule gode, Eg reptul
-c5ruia se fixeaz% colivia. 'Pe acest fag&
-matca d u g eliberare, .<*wind primele ou
ce celulele fagurilor.cu pq?et cgpiicit se kl
. eclozionarea albinebr, matca va 'avea
spati d nec&r pentru o activitate sustinu
leg5tura ei cu ndua familie. I n continuare se vor a&uga
atitia f a p i ci-t poate s% !ns?iminteze (folosind metoda
de stirnulare anterior descris5) pentru ca, o&t% GU faparitia noului .cules cele trei familii s5 poatK @mi- -'fiecare cite un magazin, in vederea depozitBrii nect& :
- rului. Ulterior, dac5 se constat5 c5 albinele au de un& .;
.culege suficieiit, se m i poate ad5uw k c & un ~ a g a z k ,..
Dar, dupa cdesd de teqlh zona de srtd a tbii; pqtine .Wii mdifere se anant&productive
tru d b i n Este.
~
.
karte adevkat c%facelia, c o r i a n 4 i - m a i apoihflciad +
.rea-soari:Iui promit rn cules .hdelungat .$ iubstantid, '
&turi de-multe alte plank din flora s p n t m k 9 cul- ,
~zra42,dar nu putern avea intothama. n o r o ~ ddti a +$e& @,toate in raza utilg de zbor a albindor mastre,
$ acest c u , entru mentinerea albinelor in stare activz
p pentrq a -6feri in continuare pckibilitatea de i
@hge -dt mai mdte provizii de bran%. bebuie & d "
paf&icestup5ritul pastoral.
..

8"

Qe

'

A -

,-

..

'

. P R - A C ' T I C . ~ AS T U P A R I T ~ ~ ,
. PASTO*,

SAU ASIGURAREA
CU'LES~Uh
I FLUX CQRTINUU

rului pntru a avea fzmilii putere la maximum eursele de culcs

% au jse asigur3 allicelor o actitot parcursul sezmului act iv.

.I

n3 ~z~apa3la:,
as aulqp ap .roFrlIrneJ
ph.urp u;r ~ ~ u e q ~ oap
d mpipe
~ lor
as p ; s 1 ~ 3lajqse
~~
':,wyn3!y3 as eap
d q Frnsrj gqeqsu03 as p e a 'auiqIe
lrdnps ealeqs pau!rur?xa as aqqeul
3 n 3 .qzodsueq rupuad xaq@a.~das
? p e j 'aj3adse 'lopsa:,~ qalvqozal xdna
-(ealese1d3~aiiaqsn! i s
zq-ear a p
as a:, gpm-alapx
PF3p3 el 14 $13 l.rodsue4 aP allPI.n$PV
as E J S E ~ ~.qmouom
V
!em qp a n s e ~ d a
~ o ~ d n ealeq~odsm~p
ps
ap aqupq
mu apsg -a~epMsal-xarnqaq
13a1 14 aun$3e ~psea3e p ~ a !
aprre2~0n3 e1nqp3al - e ~as I;S a!
31." lguxnu dn n? leg3 '~~loqs-ed
Inyclq!l
30 UJ 'eaa:,P a a y u p a ~
~ol!dnps e a3121
-1u-e~~ r l ~ q
ealaqkeoun:,
s
!d Iaslns @ la$?prn pvljuaqod
. ~:,seaSpdap3s are3 ~ o ~ d n ep sgpenqua:,:,~ aaleiau1013e o
q!Aa as gs y s y aasa qmpoduq 'pednps rile na ar6y ~ o q
q
pod
!+ ue el ue el ag !4oapx
qode Iel
: -09sed qqdnqs nquad 343x9 app3md 133 salaju;tau~g
. -3eqmu ap By L-l; as-npqmjqo an3;)g e1 ap 'a3gefioaS
=
Iun~z!~pqnsi a q a p s n ~u1p a l e ~ a l UJ
j s a p 3 ap a~!z 01
a3~3e q p a l yjqse ~ o da s 'Xuejuomqns ea3 uj rode !S
peu$;o:, euoa u~ 'peupmap E-s sa4 ap apuoz uj es ea+
-3wi a3 ~ d n pymarrun ehps3e 3 3 ~ p'uozas !&ernla:,%
-&qp$-%p~a p p u !ern ap lopurqp $&oq sap:, un pajo '
aqcod piq31as pup pu~!ld u! JJ l e urn:, - pajgauI .
5.. a p d s fbeaax mfq3 ' g ~ q e ~ u aas-npurpa~op
r
Foal:
p e u o ~ j e p - . l f u po .'sap:, ap asms lo~aqrsajrp~ ~
-&E 'sed n3 sed 'u!~do~3el azarmn'5s alnqaq alauyqw
'y103rde e a ~ e q ~ 9 3 ,tsgtIaplos
19
as a m n:, a9nzgx rrjgqla
y3npold e 3 2 ~ @rran3aa3
3
!em ea:, aqupazdal a1agjauE
- ,
Z k , & , .&
2
~s%?-i,s:&&$<.:;-<,- < -,. . - . .--- 2-2.r ::L%>-zL*-. . &
* .
, '

J+-

)matate de orX. Eli trebuic r$-fiapr?:egibtci'r&- 4..

-. ..
BU sud-at,
Stupii se iestaleazg eit mai apr;&
.dar nu prea &parte de qo&, -s re a
in tippul -eft dnt purtati pe rate
. .
.noua vat1-5.
fnainte de deschiderea urdmi9ur&r'se instal&& un
adilpiltor cu api, deoarece primele aborusi pe care le.
vor efectua albia
ap5. f~ sfk$iC,
se inchid $ se
recornand5 deschiderefi 6
cuibdy'i.
0 stare de iritare din parte alb
_ deosebitg la bchiderea stu ilor. Dakicg hcepe cdesul
airlnd, albinefe rdevin blm' ee,!nca&3pdu-se -in'activi- '
.tatea l6r obi+iruita3 Etectarul; ,,aurul fluid gi dulce", se
,adun3 strap cu &&p .in.cd&le fagurilor, wpI?nd
repedeJtat $p~tiufdlspmfbil. D a d la plecare s-a luat
.in map& b centrifugs micg, ~ r t a b agi, c%dalte d m sile naesarc pentru' extracti~mierii,gi d a d putem.
impraviza un ad?ipbst carespunz%t~r
care s&. s e r v e a d
drept eaqer5 de esrtt-actie, se p ~ t trece
e
la recaltarez
- mierii.
I
-*-4

*-,-

'

DIN FAGURI,
.
SAU R~SPLATAMUCII

APICULMRULUI

tia mierii gi d dis& d e tot inventarul necesar in

acest scop.
Existenfa unei cabane apicole demontabile rezolvg
problema spqtiulvi necesar pentru extractie. fn treac5t fie zis, o caban5 apicol5
ad5post destul de confortabil
din loc in Ioc la stupjlrit past
cu pat pliant $i ofera posibilit
tarului apicol. 0 rulot5 mod

se.*Ap%cit
cutit .sau furculip pentru desclp2cit
1&dip
de transportat faguri
-. bidaane
-- site de scurgere.
. ;Ac$iunea'hcepe prin scoaterea fagurilor cu miere din
- sbp, atlznci cind albinele au bceput clpgcirea p k t i i
.superhare a f a g u r h mt.&-a mai agtepta exti-nderea
cgpkirii pe toatl treimea de sus a acestora. Eliberarea.
fagurilor de a l b k s e redizea@ prin scutur?re gimlturare.
Imediat dupl ce au fost scogi din stup, fagurii se
iitroduc unul cite unul in lgdifa de transport, oricit
ae micl ar fi- distanta in'tre stupi gi locul de extractie,
- Afn scopul prevenirii furtigagului. Cit timp fagurii igi
inai mentin cudura stupului, se supun descSp2cirii gi.
se introduc apoi in extractor: prirnii vor fi centrifugati
fagurii deschigi la culoare, apoi ceilalti.
Extractoarele mici sint de tip tangential, actionate
pii,
E
-. . . manual. Petitru a se evita ruperea,fagurilor in timpul
-. tg*

F
-

!j4

UL CELOR CU EXPERIENTA
' Y

1-

-C,

organismele tinere rstfel

.*

turte .q m t e deasup

activitatea albinelor

.--

"

:.,:--.
. .T

. ,.

3;

nor pro& suficikte de miere

Pn fagus:
pe tirnpul iePnii In cuib. -

-.=- E?

;-t;"
(6 1) be aaaugg un plus ae 25% rapojtat la c a d t a w
de zahgr (1 kg). Reiese deci d in cazul tind o f a i l i t
de albine trebuie sP$i asigure pe baza hrgnirii supli
*mentare cu sirop de zahgr un deficit de 4 kg miere, .
ea trebuie s?i consumef7,5 1 sirop. Cantitatea de 1,5 1
adilugatg la strictul necesar de 6 1, reprezintg hrana ce
acoperg energia cheltuitg pentru transportul sii-opuldi .
in fagurii cuibului, reducerea continutului de ap5 din :
componenfa sa $i, in sfiqit, c%@cireafagmilor,
. .; :
Se nagte in mod fire& o intrebare: are ace* v + m . '
nutritivg pentru albine mierea provenits dm zahw? .-::
comparativ cu cea de origine floral%?-R5spunsu.l este - .
negativ, dar nu se poate contesta1importanta econw':-'
micH a procedeului, care asigurLpoSibilitatea sustr~gerii.:~unei cantitgti apreciabile de miere din stup $i Wocuirea
ei cu zah5r. h proportii rezonabile, acest locru nu
este dgunator albinelor gi multi apicultori cu experientH inlocuiesc cu Succes jumgtate din necesarul de. .-g
miere pentru iernat cu o cantitate egalil dk zahgr, sub.
form5 de sirop. Cu aceea~irecornandare ca lucsrile
de acest gen s3 se incheie inainte de aparitia ultrimei .,$
generatii de albine, 'se poate considera~rezolvatgprob)\ema aprovizion5rii cu hrang.
Printre fagurii cu miere Iikati in cuiB, la iraargiaea .:
acestuia este bine sg existe celule cu p t i s t h ; ~ i g u r a t e
din timpul culesului principal, peste care aKm& sfffi -:
agternut unxstrat de miere, in cele din urm% acoperit ;:
,.:
gi el cu *c?ip5ceal?ide cearg.
~ a g & i ipe care albinele unnea& s& iernek se trag
spre peretele mai insorit al stupului gi mhi pufin
vintului, DuplI ultimul fagure se qazii
- spatiul r b i s go1 intre aeeasta gi
; se completeot% cu saltelute qod&orhte

-a

?il
':g

'

7 -

..

.. .

,I

&$;>&

<

'.--

-.

---.&
. -.
-. &,&a
'-

.,L

'

*de sac,'umpluie co paie. Pe d e a s u p podiv&lui, intre 1

aceita c a p , se agaz5 de asemenea o saltclu@.

Se regleaziti in final deschidcrea urdini$ului, care nu
tkbuie s5 fie mai larg de 3 cm in cazul unui cuib h a t
pe p s e f a p ' i : cite, 0,9 cm spati0 lilser pentrp fiecare
dintre a c g t h .
.
Dup% ce ~mercurultermometrului coboar5 p b g la
PC, albiriele se aglomereaz& in centrlll cuibului in/
jurul matcii bi a zonei din care a eclozionat ultima
de puiet.,. u+ind.'& guste tihna repausului de iaH5.
Din a c q t momeat ele nu mai pot fi deianjate, gre$bi
lile comise d2- apicultor in perioada de formare
bului pent-rn iernat sint irecuperabile qi orice am
a p a r ~ n td6 mic8 important%, care dauneazg co
fa&ilieigde albine, posibilitgtilor de comunSeare in
i
se soldeazg cu pierderea intregul
indivizii e i ~hran5,
efectiv.
c

-.- .
- . .- ,
"

'

'

; A

Igf)

SAU ACTMTATEA APICULTORULUf

IN TIMPUL IERNII

: .

k;

Avdar, odatg cu instalarea tilapdgd. re& i $ b h ~

~i-auSntrerupt activitatea it af
acestea, starea de repaus calje do
pului are un camcter relativ! Strin
momentul in care temperatur' aerului c
albinele asigurg t o t timpul. b i n eentr
unde se aflg. matca, temperatufa neeesa
vietuirea fntregii familii. Trhtorii a
expulzafi din colectivitate. Albinele,
virst5, se grupeaz3. in jurul m5
inconjurind-o nemijlocit, cele mai
du-se spre periferia ghemului. U1
ghemului - este alcgtuit din alb
Acestea reprezint5 cea din urmK generat
toare care au experienta fluctuatiilor de
ce survin in natux-3. fn codsecintg, ele t
ecentru impulsul necesar pen&u intretiner
care este nevoie. ~iciodatg!aceasta n
+14'C in centrul ghemului{ iar in rtr
, se mentine in jur de
6 . . . 7C. Dd
Iirnite, albinele incep d cobsume m

+
i

entru ~idicareatemperaturii ping la 4 2 0 .,

25C.
Se $tie c5 perceperea modificgrilor termice se face
LU a j u t o d antenelor, ale tgror capete au rolul unox
adev&rate tennometre, de$i nu este suficient l b u r i t
in ce mod se transmite de la un individ la altul s e n a lul. de incepere a termogenezei. Cregterea temperaturii se realireaz2i prin mi@ri ale corpului ri in special prin frecarea aripilor, ceea ce produce un zumzet
caracteristic, care inceteaB brusc cind s-a acumulat
suficientg d l d u d . Cu cit q familie este mai puternicg,
. cu agt se tealizeaz5 mai: repede aceast% crevtere a
-. -t&+turii
$i cu atit mai,mult timp ea se poate mentine In cadrul ghemului. De asemenea, cu cit afar5 ests
mai frk, cilldura produsti initial in cenfrtll ghemului
atinge un nivel mai r i d i d , pentru ca treptat s%scad5
.?!nil la punctul critic de +14"C.
Deoarece evoln$ka &innit$%.
paralel cu consu$ mu1 de bang, se intelege%& f
utimiie consum%,
f relativ, mai p u t i d miere homparativ cu &1e care dis- i u n de efectiv redus gi care sfnt silite aproape continuu
s3 se agite pentru a produce ciUdur3.
Rolul a p i c d t o d u i este acela de a preveni pe cit
yosibil un con_sum mare Be miere pe timpul iernKrii.
Aceasta nu numai din-con~iderenteeconomice, dar mai
ales in scopul de a feri albinele de uzura cu care se soideazil lupta lor. pentrq. berziiner~a-r~gjquluioptim
--- 2 .'4 - ' -G
" "-::"-', -"r?
de
7.::
Pentru aceasta, irs-8f ,r5 ?cte respectarea regulilor
pihind organizarea cuibdui ~i asigurarea proviziilor
,de h a n g in vederea ierngrii, stupii trebuie supravegheati
pe tot timpul sezonului rece. S2ptZhninal se face un eon.
trol auditiv, cu ajutorul -unui ,,stetoscop" improvizat

E; .

.-=<-j-

'

e- 9%
-q

. --

dlntr-o pflnie $un

i furtun de cauciuc
.ydiniq in dreptd ghemului.

iritarea albinelo

id@d& &*in

.
wg, & m & ~i M ?~tuaet%
tseptg4, -fry.%

pdu-se sg cad5 h s p e &tap, pentru'x$

re' -toate in cuibbi.'Nn estp p&mi&sc&+
in frie a stupdui, ci numai dups un timp ilkr
'.ma2- 3 ole de mentmere la o temperaturgda + 5 .,. + 8OC,;

pennite formarea ghmului.

.care
-

prima perioads a iembii decurge nomaG

:, fi
eu un eonsum.mediu lunar de 700 g miere de familie.!
Aceast5 perioadk care incepe din toamng, odat3 cn)
amstitqkea mului, dureazg pin3 la sfiqitul lunii'
XI ~matcaiqi reia ouatul. Din acest mament'
..
termic a1 cuibului se modificg. Puietul care
centrul ghemului are nevoie de o temperatux% constantti de 34-55C. Familia i$i intensificg
sim6tor consumul de miere, depg~ind1 kg in ianuariei
la 2-3 kg ulterior.
tia cind nu s-au asigurat suficiente proviziic
toamn5, albinele sint condamnate la.
te ori interventia apicultorului este tarhiderea stupului aferind o>priveli~tesumbrP ::
o d e , cu trompa fntinsg, a t h 5 de faguri sauzac pe fundul stupuIui. Citeodatii, ' dacg n-au irecut
.mai mult de citeva ore de la epuizarea hranei, matca.
este b c & in viafP, ei oferindu-i-se ultima pic5tur5,
- 'de m3me. Salvat5, o asemenea matcP poate fi pZstrat5,
: cu o suit5 de 60-30 de albine luate de la o familieputernic5 intr-o colivie specials, prev5zut5 cu un f5gu-{
.
pe deasupra c5ruia se scurge printr-un orificiu miere.;
'' 9,
&nt-o epubetP-hritnitor, inontat3 la exterior. Aceastii
colMe se poate pilstra la temperatura cameiei pin5 in
: prim%var&,
schimbind periodic albinele ce insotesc matca, :
in scapd formbii unui roi timpuriu sau pentru inlo-'
- cuirea uiei miitci necorespunz5toare (metoda ierniirii Sn afara ghemului, elaboratg de N. Foti).

- ~ e v e n i n dla cele de mai inainte hfeggtu~1cu a d o ~ a

/ perioadP a iernbii, trebuie argtat c3 h hqeput'ul lunii
I

; f ebruarie matca ous putin, depunfnd zilnic, doar citeva

<

zeci de oug. Dacg ins5 apare;o zi insorit5, cfkd femperatura aerului atinge 10- lZC, se pro
,,zbor de curstire", in urma cPruia o
intensificl brusc, ajungind .la citeva su
zi.
Apicultorul trebuie s& fie-foarte at
ocazia stimul2irii ,,zborului de curPti
nicii pentru aceasta, c k i timpul, atft d
luna respectivg, p a t e s5 devin5. din no neprielnic
pentru pPrlsirea stupului de ciitre albine. D&% nlbiqele
rgmin cu intestinul ~ncsrcatde excrementel* & d a t e
pe parcursul iernii, crqterea! puietului va f) intfri?iat$,
lar s5ngtatea familiei amenintat&
Ca s&indemne
inlgturg capacul,
zeasc?l podi~orulstu
apropiat treptat in
proviziilor de hranil
mai repede qi in n
datP chiar dacl d p a d a acoper5 tentorid1 stupului.
Bineinteles, in acest caz albinele nu se jSdep5rteadi
prea mult de stup ~i este bine s5 se fmpdidtie En jurul
stupilor paie uscate, pe care albinele se a z 3 fnainte
' de a intra inapoi in stup. Vrdinivle se &hid
larg
plentru facilitarea circulatiei albinelor.
:
' D a d timpul frumos st5ru!e, se poite a nca o priire fugitivP pe deasupra cnibului, indepgr Ind pentru
citeva minute podiyxul $i inlocuind eventbal saltelutele umede, uneori muceggite, din timpul
interventie nu se recornand5 Ens& declt
:bite, deoarece nu trebuie uitat cP puietul dk pe fagurii

.p
- :z
centnli k x nev;a
~
de temperatur5 fidii.&%?i consiaitqatit de greu mentinut5 de albine cu.pretu1 unu' cansum sporit de miere.
,,Zborul de curgtire" se efectueazg mai compact ,$i
mai repede 'la stupii care ierneaza in aer liber, f3rg impachetare exterioarg, q a cum se recornand5 pentru
zona sudid 9 tgrii noastre. fn asemenea situatie, albinele receptiohead rnai prompt modifidrile de temperatar5 din .iqediul exterior, ' iar cind temporar vremea
se inc5lzegte: are loc o distantare "Itre ele, determinind
af"marea ghemului, prevenind astfel suprainc5lzirea.
Fensmenul suprafncZdzirii, apirut cu intermitent5
in , t w l iernii, gi frecvent primgvara, poate fi foarte
d?lun%or albinelor, deoarecb se soldeazl cu condensarea
aerului cald En contact cu peretii reci ai stupului. Umiditatea excesiv5 care se creeazg astfel influentea& negativ asupra alit5tii mierii datprit? higroscopicit%tii
aesteia gi: 6oa~Qm9yi
-I"or etc.
-,-. -:=
he- ,
Qricit ar pgrea de ciudat, dar s
ales f ~ e p a t u lprim2iverii reprezint5 etapa cea mai dificilg 3n c a d d dinamicii sezoniere a familiei de albine.
Cele mai muIQe pierderi de efectiv se inregistreazg in
aceast5 perioad2i. Chiar dac5 nu moare, rs farnilie care
nu d~p5gqte corespunz5tor lunile februarie-martie
nu-gi poate reface la timp efectivul pierdut in timpul
iernii pe seama albineles .~atrfg~;-.c5cinu reuwte s5
creases sufik5ent puiet in jyederea "Lacairii acestora.
Dar chiar familiile ie~itech bine l a primul ,,zbor de '
cInK@re'! au nevoie ulterior de ajutorul apicultorului:
pentru a-$i reface puterea ca s5 ating5 rnai h t t i acelagi
hmXr de indivizi pe care 1-a avut in toamn5 gi, ulterior,
ca s5 il dep+easc& cft mai mult in vederea valorific5rii
primului cdes. .

B=

-7

sau polen ca atare, dacg sqopul

d e stimulare a ouatului mgkcii.

-.

.,

Pasta dg &pjd& he o s ~ dse pmpari &n J , L

die <ib&&fiax-%, 3 piirti zahilr pudrg gi 1
Tpropoqiile s h t -exprimate la greutate) ;
,a& $i pa$a de %ah&cu miere $i se folbsesc
rea albindo~in interiorul stupului, sub fo
Pasta de lap& praf, se preparg din 1/2 parte lapte
-pf
2,
p5rti zah5r pudra gi 1- 1/2 pZirti miere ; furtelc.
se administreaz5 in acelqi mod (dup% C. A n t o 'nescu).
fn practica a icolg se folose~tede mai multi ani prod u d Api&m Pformula A.C.A.) : 1 kg de Apistim conFme
g z%h?ir,2 g fgin5 de soia degresata sau polen,
"1. g l e e p
f degresat $i 1 g drojdie de bere. Produsul
se - administreazii sub form5 de sirop, concentratie ,1/1, laptele praf gi drojdia de bere (care se g5sesc in 4
pungi separate) aaugindu-se ulterior la siropul rscit.
.: Cantit5tife de turte sau sirop se apreciad En functie
-&puterea fakiliei de albine'jsituatia proviziilor de miere
Cdin stup, starea timpului! prolificitatea mztcii etc.
, OJ&nuit, turta cfnt&egte 112 kg Si se administreazii
.s&pWnal.
'
La. toate acestea mai trebuie adzugat dn amgpnnt
de mare iniportantg pentru cregterea puietului prim& .
vara-timpuriu ~i anume : asigurarea unei .cantit5ti suficzente de ap5 la dispozitia albinelor. Aceasta se impune
mai ales cind hrsnirea de stimulare se face pe baz5 de .
turte. fn consecint5, in apsopierea stupilor se instal& un adgpztor confectiopat de apicultor insu~i,care
sll asigure scurgerea unui jet continuu de apg peste o
scfndnrid oblic5, cu incrustatii in adincime (ca mici
jgheaburi). Apa se completeaz5 zilnic, pornind de la
considerentul c I pentru o familie este nevoie de100-200g
in 24 de ore; este recomandabil s& se adauge putips
9are de bucgtsrie (o linguritg la 5 1 de ap5).

&:

k2

scoatg din cuib fagurii g&i#i neo

ei contin-miere, se agazli 'dupil
de bine cind familia se va desprin

~ctivitateaPncepPnd din primgvara viitoafe.

I

73-

' ~ ~ r n gdnp
a o qypam! nes 31.e~yuxr~d
ap Farzlnai lnduI~3
u! ~aq!rnaptn a n d e ~ o l p ~ q m ~npadse
:,
pap lyy3
~!1!mej a q q a p BI n ~ o qzalaqmsuelJ a J j a as e nil
-uad el!^% aqeo? n:, p a p a ~ o l das_'~1eoqap amuas yJe3
-sue:, as aim ng pze3 u~ '!$~q!lndm~a78 !S -gl~?a:,ap 6nS
+UIN'ap-com au1qI-c w s g 8 as an:, ad lol!mnpunj eldnse
PUJJSISU!
'!!dnqs !je$31n3 lalnqaaq 'pup lnuxud u~
-!a!z!~a~
~ n d u yUJ a1n39j aI!leqeJsuo3 ap asnd& I J B J ~ ~~ JI P I
-ap3 16 enpata 206 as a~epurrqsap tm!ug~y n 3 . ~ ~ q o
-lolah~pm
E:,!UI
ealap!ymp upd ~4 rola)nla~ps lnlo+nIe no
ma?m+a~osdannupuo:, ug ym8rsx as !n~nq!n:,
~1emr;lsare3!glaa o Edna ?n@d!Jmj eal-c)!Aa n.13
.+d '1qp I n ~ p h gzl~a 3 e ~ pqndoqs e a l e q s f u p p y
i -!nlndmp Gq6nsuoa pdru~qUE a:,aul
*nu- ~s alagrqle w:, rlquad '(5qeasn ajn3ua~1.Jsasoloj
i i s %xopa:,e esdy ui) aleoq~qn~d
pnpodns n3 qnz~nald
- a 9 q a g p x o ~ ! u m 'alaldmn ~ d n a'1: 1 ap mn3e aqsa
: .m?q3e e.1ja~yxmxo3
.soznpp !npdur!q ealau!iuam n3
:6:$ 8 1 ~ppdo.r!s
~
earelqqu!urpv .asp3sap l o p
:% 3 ~ - r ! r , ~ k p h s ~ ~ P ~ EA
w pasa m
'lol!rnq!n3
d
e non ujp
mle~o~m
armdu~!
~ ? ~ atx pup ZED UI * p l a I pqS.xgs
a1 ap a:,!313a& apy33nl ynux?uo:, as plehern~~d
ap y p . ~
-aciaS e!z!Aal; n3 zqepo <aqeF~ U J SaQ!I!urej 33 pqeqsno:,
as nes 'a~ar~au!~uau~
as p d m y p e p '!lo aqpm a a
.a1e$a1du.x03 ap ~ u e u~! p
:a?mp
ueq'$y 8-9 qns quis d n ~ us p a l a p , a p alan
kaza1 pup' pm? u; aqeq3e3rja ale nu E ~ ~ m p pp: ~, n d
-UI~ i a n p m ! n3 pppa 'doqs ap sale !~ux yL aqm? .ap
$ m o j qns qz&Qs?ufmpe as ale:, al-cpmrqs ap melH
-ua~od8 002-m~--~4
a.rap 8 ~ O S - O O ~~!UI!Z . p s u o : ,
q1lung 0 R P ~ O ~ ' @ &T&J
~ J'gelaqq
S I ? ~! p~B~q ~
: a d yq!~

.$d?~. 3. .
-w . o ~qhs p i l ) 9uazald ag ps amqw
6aratpp
- Lz,=
.
~4
,

s-

1%

bfnipsldabil, ca stupii nou acbizi$iomt

d u h i tip, ln cazul de fa* RA 1001, caea
i h folasirea diverselor detalii de la un stup,
timpul exploatkii (poitigoare, hrhitoare,

.$iaptulc3 In cel de a1 doilea an de apiculturg, dup5 un

cdes abundent, se va practica &rirea stupinei pin2
:.la5- 6 stupi, prin metoda roirii artificiale.

.p,.

,?y-+

'

--- .

----

Y---e-4. -.--Cl-p
.,-a*.
y-.'.
,-:-+

salutarg. Un apicultor exprimeura~ le s e s m GU

mult inainte de revizia generdl' cEe prirniivadi, cel misi
tirziu dupg primul zbor de curgtire. .
Starea anormal2i cea mai frecvent ititflnitg prim5- vara este' lfpsa de hran5 suficientg, dat d e r e wmta
.+a tratat pe larg ping q u m , insistindu-se asupm imp&- - -2.:
tantei privind dezvoltarea ulterioazs a familiei de al- .--..
:.
bine qi modului in care se poate remedia.
~ a greu
i de intervenit este atunci c i d , la revizi
de prim5varg. se constats lipsa m5tcii. Aceast5 situatit 1
se deduce prin absenb puietdui. Uneori fn@ p a t e :
exista in stup o matcli de proasti4 calitatt'%we,&',!
depune oug. Aceast5 familie nu se rsimte $~rfa&dqi '
este destinatg pieirii. Pentru a clarifica situqia, Pin
familia i n care nu s-a g k i t puiet, se introduce un fagure
cu puiet necgpgcit de la o farnilie vecing. Dac5 in&-* .
dev5r matca lipsegte; ~ h i apc.
r a.doya zi se pot o h
inceputuri de botci cl5dltei.de albine in incercare;
pentru a salva existents familiei. Bineinteles cZii
sele in acest sens sint nule Chiar dacg ar ap&w o ma= 5
nous peste do113 s g p t k i n i , ea nu ar putea-ggsi la In;s,
put de primgvarg trintorii cu care s5 se imperech
Dar chiar dacg fagurele cu puiet introdus in cuib nu
dovedeqte lipsa m5tcii prin consiruirea de botci, aceasla existind in stare inactivl, ea trebuie inlocuit3 cit rnai
repede posibil. Dac5 nu avem o mat& de rezervii iernat5 in afara ghemului, familia rgmine orfan5 gi se ka- teaz5 ca atare.
9 e Lbicei, familiile orfane, mai ales cele descoperite'
in aceastl stare cu Pntirziere, s h t familii slabe gi de
aceea-se obignuieqte unificarea lor cu altg familie. Pe ci'
posibil vom alege in acest scop o farnilie de asemene
nu prea- numeroad, dar cu matc2 corespundifoare.
Aceasta din urn2 va primi in stupul s2u rarnele cu al- :
d

7 5 wmTT?-g;
-.

ilbinefe focep's$-de~un2ou%f n'&@

mprute @ti
terii przietului. Din aceste ou3,fiint$c&&t . i ~ & d a $
se vor Gezirolka -trintori. Ei vor ep~i&
k@e&
pntvizii
-de hran'i $i, cum' altele nu au cum s&I& led, famifi
se autodistruge.
1
f n faja unii asemeqea s6u
rmne de fZcut altceva 4ec
i n care au apilrut albine oni%toare.
I

de o asemenera matcg, familia se unificg 4

i , ~evoie-deftatbirea efectivilui.

rltacam are .

- .

__

Ata
latie anorma.15, intihit5 prim5vaia ~n stc
" .pinil este prezenta fmiliilor slabe, sub 4. rame. Du &
?. cum s a arZita& q.wc& redycerii efectivului sint d i erite : hrana ?*&&a,
m a k a necorespunzgtoare; iernarea dei&jhw& Wile, dgungtorii etc. Remedierea
, I

+.

PREVENlREA $1 C
BOLILOR LA ALBINE
SAU CUM SE POATE FERI DE
DISTRUGERE MU

i
1

:
'

;-

-L
:
'

Bolile albinelor se pot ivi o

Multi agenti patogeni se g3se
permanent in stup, pe faguri
nismul albinelor, Ei
boli 'nurnai cind co
nelor nu corespund ce
de temperatur3, fie
mstcii eic.
Nu trebuie pierdut din v
oricit ar fi de perfect,
ficial pentru familia
stinjeneyfe comportamentul i
cii. Toate interventiil
s5 urmeze sensul manifest
este obi~nuit3sil reactio
diului exterior, p&trind
mic a1 structurii sale interne.
Familiile de albine stinjenite in co
noimal se debiliteazii gi
tind fezista agresiunii microbilor, para
iorifor care le inconjoar5. Un exemplu
tor in acest seas il rep

elalt# Vehicular& bolii ss fend

lor finere care b5ngsc puietpl,
a o IprvP bolnavr la una eiiele bolii Sjnt caracteristice : larvde
sc in interporul celulelor, la fnceput
ndu-gi pozitia normala, apoi prezygalben2 a t$gurnentului, c e devine &n'
Totqdati se PrnprZigtie un mitas
d b i n e ulterior fetid, pe mgn butrefactie. Albinele foarte
igiena stupului, debaraseaa
-r -- :.,+.-- ,*:- . . -.

bolnav dt lodl enropeaq&

Spre deusebire de loc

o evolufie malignti, in
ment. Suihtiazolul a
in combaterea locei
severe de dezinfectie
fnthuea lor prin un
Avind in vedere s

ales, sau vara, fn li

trei a'dministrtiri

Boda. se extinde prin int

are se r&t&cescgi ptitrun
85

-- .-

iJ--.:3

iacri#s-b:*iilor

bol-

cahg, d& n W + POT dk&rW;;

loc indepgrtat & ~$upiri%,
+.ii
a de.rigoare ca albineh si-na
e a dkei stupine.

a se constat5 primZivara, cu ocazia primelor zile

e, cind albinele ar trebui sii pKr5seascK masiv
ace sii observsm pe
ului albine care se

incheierea acestui capitol. f

toamna, b d a t c11
~ sbg;.
torarea cuibului, este ne. - cesar s?i se facH un trata-

gi pentru distrugerea
idtor germeni patogeni,

.- S& scot ge

Q &s&ide hvie- q t e m u a
p kbil :p
sub rame.- Do,&ea cantitgtii de substan@ gt# &@rat&
In west mod este greu de realizat, axtzmiuj< E&tfe~
cu pericolul de intoxicare a albinelor. 1.n
.toate
aceste snbstante actioned 'numai asupra- f W m
add&ale bradei, ceea ce face ne@s& repetarea trafwqtnlui la fiecare 21 de zile, preferbdzr-de peiroada
; cl$%faxniliile nu ma.au puiet (toamna)'. ;
0-substanf5 mai indicatil pentru combbterea brau lei este fenotiazina. Pentru aceasta se fblose$te 1 g
de substant5 ac%ivi%
la deparazitarka un4 fmilii de
albine. Fenotiazina sub form3 de cristale'se vard (in
aceastg cantit ate) peste drbunii apriqi ai afumiitorului
qi, prin actionarea foalelat, se ot$ineew %muplbenverzui (la lnceput cenqiu).. Prelungitcrial afu8nPtarulwi
(rsn .t.&-B&ja#cda@la un afumiitor obi~nuit)se introduce. prh urdiaiq, fn timp ce foalele fntaetesc hind
timp de 2-3 minute, in.4;3:
,reprize cu p a b e d e 3- 10
minute. natamentul se refie#$ la inter&dk& 10 zile,
pentru a surprinde pi larvele parazjtdui, ,deosebit de
sexpibile la fenotiazing.
' Geamai gravit boalH
parazitad, care pm1 .y&ac& la ora aetu,ali
da.6 paguee *id;& mondrde, es&
vkrrooza. Agentul patogen . este un acarian
care atacz'atit albinele addte' d t gi puietul
de t&br. Corpulpara&i,lun.~denumai .

Fig. 25

- Varrorr Jaeohsoni

.
C)1.

'

qijft'.d;M, u e s cotour dbcenugiic; se f i x e d pe m a -

clintre w e n t & toracice qi abduminale.

Fernelk @trunde In stup vehicuIat5 de obicei de o
rlbin& stMin$, provenit% dintr-un stup infestat. Ea
depune citevp ou2i intr-o celulZ cu puiet' necgpiicit gi
asigurg astfeq aparitia, dup% 9 zile, a unor indivizi de
ambele sexe, jcare se hr%nesccu hemolimfa larvei respective, fntre timp cZp%cite.
f n aceeqi fcelul5, parazifii, devenifi adulfi, se imperecheazg inakte de ecloziunea albinei. Dup5 aceasta,
masculul moare, iar femela se elibereazg odat5 cu gazda
s-a M n i t in tot acest timp.
ncepe din momentul
5 in altg celul5 cu
f uiast5, parazitind
t5 p3truns3 intr-o

in acest stadiu esfe. de obieei tardivg; De aceea se impune evidentierea paraitilor din prim4 an a1 apmitiei,
prin control periodic. Acesta consti s f i t administrrbea unei substante medicamentoase - ppq@~$rrl,~,,yara@&" care actioneazii asupra acarieniloi &.p
c'
irpd
@binelor, provocind desprinderea $i clieerea lor pe
Ectn'dul stupului, unde se c5lecteaz5 pe o c4al5 de hirtie
albi. Prezenta in num3r
de mic irnpulte de urgent5
aplicarea tratamentullli , hrativ, . cu acelqi medicament.
Substanta, tn stare lichida, se aplicii &b famil de
fumigatii, in aodul urmitpr-. peste o bar?& de hirtie
fumigeng se toarng 3 pidturi de VarackR dindu-se
foc cu ajutorul unei brichete, fn stare
qezat5 pe o pl& de simg (sau uluc
se introduce prin urdipjki? itbp+wixt
pentru a nu prov&t.l m&;1:2a aces
cultori prefer5 administrartta fumigatiei la nivelul unui
perete interior a1 stupuldi prin indesqtarea rsunei marginale. Indiferent de procedeu, urdini~ulse inchid
imediat dup5. introdu~ereabenzii aprin$, mentinin= ,
du-se astfel timp de 20 de minute. Dup3 aplicarea tratamentului, apicultorul i ~ va
i spala cu $rij5 mii*le
gi f ata cu apIl qi d p u n , substanta vehiculath fiind foarte
I toxid.
Eficacitatea & a x i d se: obtine prin &dministrarea
Vwachetului tpampa, clnd nemaiexistindt puiet, paraz3ii's.e g5sm excluslv pe corpul albinelor. Proceduq
se ?plic5 de trei ori la interval de 7 zilq. PrimPvara
tratamentul se reia, intr-o singur5 repridi, du@ ce albi. nele a<inceput activitatea la salcim. A doua oar2 se
admjrii6readi Varachet du# extragerea imierii de la

ctia mier,ii din fagwri. sau r2isplata'

... ,. ,.,t.. . ...
. .. . ... . .T

...... . .

52