Universitatea Bucuresti

Facultatea de
Geografie

Meteorologie

Instrumente utilizate in
determinarea nebulozitatii
si a precipitatiilor
atmosferice
Tabacaru Nicoleta
Turism Grupa 111

Definitie
Nebulozitatea
Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor observai pe
bolta cereasc. n sens mai restrns, cantitatea norilor
de pe bolta cereasc exprimat n zecimi de cer
acoperit sau n alte uniti. n aceast accepiune,
termenul se folosete curent n practica observaiilor
meteorologice i n climatilogie, purtnd denumirea de
nebulozitate total.

Definitie
Precipitatiile atmosferice
Sunt produse finale ale condensriii
sublimrii vaporilor de apconstituind
totalitatea particulelor de aplichidi
solida care cad din nori i ating
suprafataPmntului.

Unitati de musura ,scari si marimi aferente

Nebulozitatea
se exprima in optimi din bolta cereasca (1/8...8/8).

Pafonul
Norilor

Nebulozitatea este maxima atunci

cand, intr-o regiune, cerul este
acoperit in intregime cu nori (gradul
de acoperire este de 8/8). In functie
de plafonul norilor, adica de
inaltimea bazei lor deasupra
suprafetei solului, putem vorbi de
nori josi, medii si inalti.

Nebulozita
te partiala

In cazul aprecierii
cantitative a norilor
dintr-un anumit etaj, de
un anumit gen, specie
sau varietate, se
determin nebulozitatea
parial

Unitati de masura,scari si masuri aferente

Precipitatiile atmosferice
- se exprim (1 mm = 1 l /m2)
Cantitatea
de
precipitatii
Durata
precipitatii
lor

Zi cu precipitaii
este considerat
acea zi n care au
czut precipitaii;
n cantiti
msurabile ( 0,1
mm);

Marimi
aferen
te

Intensitatea
(1/m/min)
In functie de ea
avem: ploi
torentila si ploi
netorentiale

Frecvena
zilelor cu
anumite
forme de
precipitaii
(ploaie,
zpad),;

Numrul zilelor
cu anumite
cantiti de
precipitaii;

Cantitatea
maxim de
precipitaii
czut n 24 de
ore

Locul determinarii
Atata nebulozitatea cat si precipitatiile atmosferice se pot
determina vizual si cu ajutorul unor instrumente speciale.
Aceste instrumente sunt amplasate in cadrul statiei
meteorologice pe platforma meteorologica.
Pe linia 3 sunt amplasate Pluviograful si Pluviometrul
( determina cantitatea de apa cazuta intr-un interval de
timp,intensitatea medie si maxima a ploii,durata totala a ploii
etc).
Pe linia 1 este amplasat Chiciurometrul ce detrmina grosimea
depunerilor de gheta pe conductorii aerieni.
Determinarea grosimii,densitatii si structurii zapezii se face pe
platforma nivometrica

NORII elementul comun dintre nebulozitate si precipitatii

atmosferice
Constituie un sistem coloidal de produse de condensare n stare
lichid, solid sau mixt aflate n suspenzie n atmosfer.
Marea majoritate a norilor se formeaz n troposfer, la diferite
etaje i snt de diferite genuri, specii, varieti etc. Uneori se
formeaz nori i n stratosfer.Aparitia sistemelor noroase intr-un
numar foarte mare determina aparitia nebulozitatii.
Cnd, din diferite cauze, elementele noroase cresc i devin mai
grele, ele cad din nori sub form de precipitaii.

Clasificarea norilor
Criteriile dup care se clasific norii sunt: geneza,
forma, altitudine, aspect si densitate. Principalele forme de
nori sunt grupate in 4 familii, fiecare cuprinznd, la rndul ei,
mai multe genuri.
Familia norilor superiori baza acestora se
afl la nlimi cuprinse ntre 5000 i 13000 de
metri (aproximativ 16.000 i 43.000 de picioare).
Aceast familie cuprinde urmtoarele genuri:
Cirrus (Ci) - subiri, sub form de uvie.Sunt
alcatuiti din cristale de gheta. Sunt transparenti.

 Cirrocumulus (Cc) - se prezint ca mici ghemotoace albe, cu

contururi rotunjite, care pot fi ntlnite individual sau n iruri
lungi.Sunt alcatuiti din cristale de gheata si prevestesc o inrautatire
a vremii.

Cirrostratus (Cs) - sunt att de subiri nct Soarele i Luna pot fi

observate cu uurin prin ei. Dei exist situaii n care nu pot fi
observai cu ochiul liber, datorit cristalelor de ghea din care sunt
compui, ei produc deseori efectul de halou, care le semnaleaz
prezena.

 Familia norilor mijlocii baza este situat ntre 2000 i 7000 de metri
(aproximativ 6500 si 23.000 de picioare). Cuprinde urmtoarele genuri:
Altocumulus (Ac) - nori cu aspect consistent, de culoare gri, aglomera i
uneori n vluri paralele sau benzi.Formati din picaturi de apa si uneori din
cristale de gheata.

Altostratus (As) - se prezint sub forma

unui strat de nori gri-albstrui care, de multe
ori, acoper ntreaga bolt cereasc
(nebulozitate). Din ei cad uneori precipitatii
care se evapora inainte sa junga pe sol.

 Familia norilor inferiori baza situat ntre 0 i 2000 de metri

(aproximativ 6500 de picioare).Cuprinde urmtoarele genuri:
Stratocumulus (Sc) - sunt nori joi, cu aspect de cocoloae, dispu i sub form de
rnduri, petice sau mase mai mari, rotunjite, care permit vederea cerului prin
spaiile dintre elementele individuale ale norilor (nebulozitate partiala).Formati din
picaturi de apa sau zapada grauncioasa.Dau ploi foarte rar.

Stratus (St) - se prezint ca un strat uniform de

nori de culoare gri care, adesea, acoper ntreaga
bolt cereasc (nebulozitate mare). Se pot asemui
cu un strat de cea care nu atinge solul. Formati
din particule de apa iar iarna din mici particule de
gheata.Produc precipitatii slabe sau burnita,
zapada grauncioasa sau ace de gheata.

 Nimbostratus (Ns) - sunt nori cu aspect umed, de culoare gri

nchis.Formati din picaturi de apa,fulgi de zapada.Din ei cad,
mai mult sau mai puin continuu, precipitaii uoare sau
moderate sub form de ploaie sau ninsoare. Niciodat aceti
nori nu vor genera precipitaii sub form de averse.
Ecraneaza in totalitate soarele - nebulozitate maxima

 Familia norilor de dezvoltare vertical baza pleac de la

500 de metri iar vrful ajunge pn la nlimea norilor
superiori.Cuprinde urmtoarele genuri:
Cumulus (Cu) - acei nori de vat plutitori, acoperind uneori
aproape toat bolta cereasc. Baza lor este de culoare alb spre
gri deschis, fiind destul de cobort n zilele cu umezeal
ridicat.De obicei acestia nu dau precipitatii.

Cumulonimbus (Cb) Sunt nori

densi grosi de culoare
inchisa,plumburie la baza si albicioasa
la varf.Dau precipitatii de tip averse
insotite de fenomene
orojoase( fulgere,tunete)

Tipuri
Nebulozitatea :
Partiala atunci cand se fac aprecieri doar asupra
anumitor nori
Inferioara atunci cand se fac aprecieri asupra norilor
inferiori
Totala atunci cand se fac aprecieri asupra tuturor
genurilor de nori
Nebulozitate(valori
medii)

Semnificatia zilelor

0 3,5

Senine

3,6-7,5

noroase

7,6-10

acoperite

Tipuri
Precipitaiile atmosferice sunt clasificate dup mai multe
criterii:
a. dup modul n care au luat natere (genez):
-de convecie termic;
-frontale;
-orografice.
b. dup modul de manifestare:
-precipitaii continue de lung sau scurt durat ;
-averse precipitaii cu durat redus i intensitate
mare;
-burni.
c.dup starea de agregare: - lichide: ploaie, burnita ;
- solide: ninsoare, grindin, mazariche;zapada
-sub ambele forme in acelasi timp (mixte): lapovita.

d.dup forma de precipitare:

-ploaia cu picturi de ap care variaz de la 0,5 la 5 mm;
-burnia picturi de ap de dimensiuni mai mici de 0,5 mm
care cad din cea sau nori stratiformi; -lapovia cdere
concomitent att sub form de zpad ct i de ploaie;
-ninsoarea precipitaie solid alctuit din cristale fine de
ghea;
-mzrichea precipitaie solid sub form de mici granule
sferice sau conice (poate fi moale sau tare);
-grindina precipitaie alctuit din granule, sfere sau
fragmente de ghea cu dimensiuni de pn la 5 cm i
izolat chiar mai mari care nsoesc aversele de ploaie;

Determinarea cantitatii norilor (nebulozitatii)

Metode de observare
Vizual

Se face stabilindu-se gradul de acoperire a boltii vizibile,impartita

imaginar in 8 parti egale (0-8). Daca cantitatea norilor este
neinsemnata,se numesc urme de nori.
Cu ajutorul instrumentelor (prin masurarea experimentala a inaltimii)
Metoda balonului pilot
Se lanseaza un balon umplut cu hidrogen, urmarindu-se ascensiunea
lui cu teodolitul, pana cand acesta incepe sa urce in nori; se aplica
numai in cazul nebulozitatii mari a boltii ceresti; H=VT (H=
inaltimea bazei norilor; v= viteza balonului; T= timpul dintre lansare
si opacizare, in minute).

 Metoda cu proiectorul de nori PI-45.

Partile componente ale proiectorului sunt: proiectorul propriuzis,
carcasa metalica, oglinda parabolica, sursa de lumina, vizorul, cablul
de comanda, cablul de cuplare la reteaua electrica sau acumulator.

Metoda determinarii cu ceilometrul (instalatie cu

care se determina inaltimea bazei norilor 303000m;).
Aceasta metoda functioneaza pe principiul masurarii timpului in care
un impuls luminos, produs de un emitator ajunge pana la baza norului
si se intoarce la un dispozitiv receptor; h=vt/2 (v= viteza luminii; t=
timpul in care un impuls strabate distanta emitator receptor; partile
componente: emitator, receptor,indicator.

Aparate inregsitratoare
Msurarea cantitii de ap, provenite din ploi i ninsori, se
efectueaz cu pluviometrul
Pentru nregistrarea continu a cantitii de ap czut, precum
i aduratei i intensitii, se utilizeaz pluviograful.

a)Pluviometrul tip A.N.M.

Pe platformele meteorologice se gsesc ntotdeauna dou
pluviometre, care sefixeaz pe laturile de est i de vest ale unui
stlp vertical de lemn, n centrul platformeimeteorologice, pe
acelai aliniament cu pluviometrul Tretyakov i pluviograful.
Unul estedescoperit (pluviometru de serviciu), iar cellalt este
de rezerv. n ultima perioad, lastaiile meteorologice exist
un al treilea pluviometru numit pluviometru avertizor.

 Un astfel de pluviometru este alctuit din:

Receptor numit i corpul pluviometrului, are o suprafa receptoare
pentruprecipitaii egal cu 200 cm i este confecionat din tabl
zincat. n interior, estemprit n dou ncperi, printr-o plnie sudat
de pereii receptorului, la o distan degura acestuia de 15 cm, ce
conduce precipitaiile n colector.
Colector rezervor cilindric din tabl, de forma unui trunchi de con, cu
ocapacitate de 2,5 litri, putnd msura o cantitate de ap de 25 l/m.
Dispozitiv de zpad se utilizeaz numai n timpul sezonului rece, cu
scopul dea mpiedica spulberarea zpezii de ctre vnt. Este format din
dou buci de tablaezate n cruce, tiate oblic la partea lor inferioar,
pentru a ptrunde n plnie.
Eprubeta pluviometric msoar apa colectat n pluviometru, este
confecionatdin sticl, are diametrul interior gradat n 100 de diviziuni,
marcate din 10 n 10 cu cifre.Distana dintre dou cifre consecutive
constituie 1 mm nlimea coloanei de ap care aczut pe suprafaa de
200 cm.
Capacul pluviometrului se folosete la nchiderea suprafeei receptoare,
nsituaia n care colectorul se scoate n vederea msurrii cantitii de
ap acumulat nintervalul dintre observaii.Determinarea cantitii de
ap rezultat n urma precipitaiilor lichide sau solide seface la orele 07
i 19 timp local, n toate zilele n care s-a produs hidrometeorul.

b)Pluviometrul tip Tretyakov

. Este alctuit din:
corpul pluviometric vas cilindric confecionat din
tabl de zinc, terminat laextremitatea superioar
printr-un inel de bronz cu muchie ascuit. n interiorul
lui estesudat o diafragm tronconic al crei orificiu
se nchide n semestrul cald cu o plniepentru a
reduce evaporarea apei colectate.
capac pluviometruluise folosete la nchiderea
suprafeei receptoare.
ecranul protectoralctuit din 16 lamele metalice
tiate n form de trapezeechilaterale, are forma unui
trunchi de con cu baza mare ndreptat n sus.
trepiedul sau stlpul
eprubeta pluviometric

a) Pluviograful model rusesc. n alctuirea sa intr un receptor,

un colector i nregistratorul.
Receptorul- este un vas cilindric de metal, care se termin
la partea inferioar cu oplnie, prin care precipitaiile sunt
canalizate spre colector. n partea interioar acolectorului se
gsete un recipient cilindric, care plutete deasupra
coloanei de ap icare se ridic pe msur ce nivelul apei
crete deasupra coloanei de ap i care se ridicpe msur
ce nivelul apei crete. Aceast micare antreneaz i prghia
penieiinscriptoare.n cazul precipitaiilor lichide continue,
cnd nivelul apei acumulate cretenencetat, penia va
nscrie ntre valorile 0 i 10 ale pluviogramei o linie
ascendent, maimult sau mai puin nclinat, n funcie de
intensitatea ploii.
Pluviograma - este divizat pe vertical prin linii ce
marcheaz cantitatea de apntre limitele de 0-10 mm, iar
pe orizontal prin linii care indic timpul n ore i minute.
nregistratorul- este reprezentat de un tambur cu un
diametru mai mare, pe care sefixeaz diagrama de
precipitatii numita pluviograma.

b)Pluviograful tip Fuess

Se deosebete de pluviograful model rusesc prin
dimensiunile sale mai reduse. Prin modul de
construcie, pluviografele nu pot fi utilizate dect
n sezonul cald,astfel c, toamna nainte de
producerea ngheurilor, acestea se demonteaz,
se cur i se pstreaz n magazia staiei
meteorologice pn n primvar, cnd
observaiile se reiau.
Valorile obinute n urma msurtorilor efectuate
se noteaz n tabelele meteorologice TM-4.

Alte instrumente
Pluviometrul de tip I.M.C cu doua corpuri, pentru a putea
inregistra si cantitatile exceptionale de precipitatii, in acest scop
se foloseste eprubeta pluviometrica pe care se poate citii
inaltimea stratului de apa cazut ( mm) raportat la umiditatea de
suprafata.
Determinarea zapezii
Densimetrul-determina densitatea stratului de zapada
Rigla de zapada determina grosimea stratului de zapada
Determinarea ghetii
Chiciurometrul- pentru determinarea grosimii depunerilor de
ghetata pe conductorii aerieni
Geoglaciometrul- determina adancimea inghetului

Centralizare si date obtinute

Se informeaza centrele regionale si centrul de prevedere a vremii si
diferite institutii de stat si mass-media ,interesate sa cunoasca starea si
evolutia timpului.
Reprezentarea grafic sub forma izopletelor a valorilor mediiorare,
lunare i anuale ale nebulozitii.
Se intocmesc sinteze meteorologice caracteristice unui anumit teritoriu
sau climat pentru un anumit.
Datele despre nebulozitate dar si despre precipitatiile atmosferice sunt
importante pentru cercetarile climatologice, agrometeorologice si
biometeorologice
Regimul anual al precipitaiilor atmosferice se analizeaz cu ajutorul
sumelor lunare i anotimpuale, el indicnd modul de distribuie a
precipitaiilor pe diferite perioade ale anului. Aceast distribuie se
numete regim pluviometric,depinznd de circulaia general a
atmosferei i de factorii geografici locali.

BIBLIOGRAFIE:
Sterie Ciulache, Meteorologie si climatologie,
Editura Universitatii din Bucuresti, 1994.
Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, Esential in
meteorologie si climatologie, Editura Universitara
Bucuresti, 2007.
https://
www.scribd.com/doc/52179659/Meteorologie-gener
ala-manual#scribd