Calfa Alina-Maria

SPR II A

ALEGERILE PARLAMENTARE DIN MAREA BRITANIE

Istoric, democratia are 4 izvoare: Grecia Antica, traditia republicana din Roma, statele-cetati
medievale si Renasterea. Daca, insa, democratia ateniana presupunea reprezentarea directa (toti
cetatenii participau activ la conducerea cetatii, actionand pentru binele comun), in epoca moderna si
contemporana functioneaza principiul reprezentativitatii( deoarece sunt prea multi cetateni, deciziile
nu mai pot fi luate prin participarea la vot a tuturor si, in aceste conditii, cetatenii isi deleaga
reprezentanti care sa conduca cetatea- Statul in numele lor). Acesti reprezentanti sunt parlamentarii
-la nivel national si consilierii locali- la nivel local, care adopta legi si hotarari si numele tuturor
cetatenilor.
Robert Dahl considera ca exista 8 criterii 1 in functie de care definim democratia: dreptul de
vot; dreptul de a fi ales; alegeri libere si corecte; libertatea de asociere; libertatea de expresie; surse
alternative de informare; institutiile responsabile de politicile publice sa depinda de vot si alte
expresii ale preferintelor; dreptul liderilor politici de a concura pentru sustinere si voturi.
La baza oricarui sistem democratic se afla egalitatea politica. Toti cetatenii adulti trebuie sa aiba
posibilitatea de a-si manifesta opinia, sa aiba acces la multiple surse de informatii pentru a-si forma
opinia in cunostinta de cauza, votul unuia este egal cu al oricarei alte persoane.
Democratia, ca putere a poporului este forma de guvernare care porneste de la premisa ca
toti cetatenii, indiferent de statut social, sex, capacitate financiara sau intelectuala etc., au dreptul egal
de a participa, prin vot, la conducerea societatii, au dreptul de a candida si de a fi alesi.
Fiecare dintre cele 8 principii enumerate mai sus se respecta, intr-o masura mai mica sau mai mare in
diferite state ale lumii; de gradul de satisfacere a lor depinde nivelul de democratizare a unei societati.
1 Robert A. Dahl Despre democratie Trad Ramona Lupascu, Alina Maria Turcu, Mihaela
Boordea. Iasi, Institutul European, 2003

Regimul politic reprezinta forma prin care se institutionalizeaza relatia intre cetateni
si guvernanti. Este o combinare intre sistemul de partide ,modul de scrutin,grupuri de presiune
Regimul politic de la un moment dat este, in principiu, rezultatul unei lovituri de stat,revolutii,
restauratii sau al revizuirii integrale a Constitutiei, fapt ce determina modificarea profunda a
institutiilor Statului.2
Exista 3 tipuri de regim politic: parlamentar, prezidential, semiprezidential.
Regimul politic parlamentar- Executivul (Guvernul) este desemnat la nivelul componentei de
partidul castigator in alegeri, iar seful partidului devine prim ministru. Exemplul cel mai la
indemana este Marea Britanie. Intr-un astfel de regim, premierul are puteri foarte mari:asupra
partidului, asupra Parlamentului, asupra Guvernului, hotaraste data alegerilor, poate cere
Monarhului dizolvarea Parlamentului, ( nobili pe viata, membri ai Camerei Lorzilor).
Regimul politic semiprezidential: Guvernul si Presedintele reprezinta puterea executiva.
Presedintele este ales prin vot direct si nu raspunde in fata Parlamentului, Guvernul, in schimb,
da. Exemplu concret: Franta .Presedintele prezideaza Consiliul de Ministri (Guvernul francez),
poate dizolva Adunarea Nationala (Camera Inferioara a Parlamentului), poate numi oameni in
functii de stat, numeste premierul si il poate demite.Parlamentul este bicameral, format din
Adunarea

Nationala

si

Senat,

alese

pe

perioade

de

timp

diferite.

Regimul politic prezidential- S.U.A. Presedintele este seful Guvernului, deci ii revine puterea
executiva.Presedintele si Parlamentul au aceeasi sursa de investire, aceeasi legitimitate- votul
universal.Parlamentul (Congresul) este bicameral, format din Camera Reprezentantilor si Senat,
alese pe perioade de timp diferite
Victoria categoric a Partidului Conservator n alegerile parlamentare din 7 mai,
obinut n pofida sondajelor de dinaintea scrutinului, se profileaz ca un moment de cumpn
att pentru Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord ct i pentru Uniunea European.

n plan intern, majoritatea ctigat de David Cameron n parlamentul de la Londra are

ca revers o victorie aproape complet a independentitilor n circumscriiilor regatului Scoiei, i
2 Maurice Duverger Factors in a Two-Party and Multiparty System, in Party Politics and Pressure Groups (New
York: Thomas Y. Crowell, 1972), pp. 2332

asta la numai apte luni dup ce un referendum organizat la iniiativa parlamentului din
Edinburgh privind independena Scoiei a fost nvins cu o majoritate confortabil, dar nu enorm,
de 5,6% din sufragii.3 n data de 7 mai, Partidul Naional Scoian (SNP) a repurtat 56 din cele 59
de fotolii parlamentare alocate Scoiei n Camera Comunelor de la Londra, de aproape 10 ori mai
mult dect la alegerile din 2010, eliminnd aproape complet Partidul Laburist din circumscripiile
electorale scoiene. Acest avans extraordinar al independentitilor scoieni n alegerile generale
britanice, cel mai important de la actul de devoluie din 1997 i pan astzi, cuplat cu reculul
laburitilor n regiune, pune virtual n discuie fiabilitatea modelului Westminster de guvernare
majoritar unitar, care din punct de vedere istoric st la baza succesului demonstrat de rezilientul
regim democratic britanic, i asta cu att mai mult cu ct cvasi-federalismul asimetric instituit n
timpul guvernrii Tony Blair creaz nu doar aspiraii independentiste n componentele periferice
ale Uniunii regale, ci i resentimente n chiar inima acesteia, Anglia, care nu beneficiaz de o
reprezentare legislativ regional proprie.

n plan extern, majoritatea obinut de conservatori, care le permite acum s renune la

coaliia cu Partidul Liberal-Democrat, cel mai mare pierztor al scrutinul, va permite lui David
Cameron s i pun n aplicare promisiunea de a organiza n 2017 un referendum privind ieirea
Marii Britanii din Uniunea European. Nemulumirile i rezervele britanice privind modelul
centralist de construcie european, promovat la Bruxelles sub auspiciile relaiei speciale francogermane, sunt binecunoscute i ating chestiuni majore i extrem de sensibile pentru publicul
insular, care nu pot fi ns asimilate in totalitate cu retorica suveranist apsat i adesea simplist
a Partidului Independenei Regatului Unit (UKIP), al crui lider, Nigel Farrage, nu a reuit de
altfel s ctige un fotoliu de parlamentar la Londra cu ocazia acestor alegeri. Aceste nemulumiri
i rezerve britanice in de o viziune diferit, din punct de vedere istoric, asupra un probleme
fundamentale de economie politic, administrarea justiiei ori politic extern, dar i de
condiionri practice (de natur economic, politic i cultural) distincte n raport cu naiunile
europene continentale din nucleul carolingian al Uniunii Europene, care i au corespondenele
lor mai mult sau mai puin intense n rndul statelor peninsulare scandinave.
3 http://cursdeguvernare.ro/independenta-scotiei-implicatiile-politice-si-economicepentru-marea-britanie-si-europa.html

Dei Marea Britanie nu a fost un stat fondator al Comunitilor europene, predecesoarele

Uniunii de la Maastrischt, este simplist s fie considerat aa cum se ntmpl adesea chiar i n
Romnia un stat pur i simplu eurofob sau chiar non-european.4

n fapt, Marea Britanie, n calitate de unic putere european victorioas cu drepturi

depline la sfritul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, a jucat un rol-cheie n cristalizarea
primelor forme de cooperare european ntre rile occidentale nesupuse comunismului, cu mult
nainte de realizarea reconcilierii franco-germane care a devenit ulterior motorul unei integrri
instituionale mai profunde i mai complexe ntre naiunile europene, fiind statul care a avut
iniiativa prin vocea lui Winston Churchill nsui constituirii Consiliului Europei, organism
nfiinat oficial prin Tratatul de la Londra n data de 5 mai 1949. La fel de complicat este i
istoria diplomatic i de idei care a jalonat crearea Uniunii Europene. Ca rspuns la crearea
Comunitii Economice Europene (CEE), de pild, prin Tratatul de la Roma din 1957 5, o
iniiativ continental de creare a unei uniuni vamale mult mai ambiioas dect Comunitatea
European a Crbunelui i Oelului (CECO) prin care Frana i Germania (de Vest) au reuit s
depeasc o serie de temeri i impasuri de dup rzboi, Marea Britanie, n conformitate cu
viziunea sa economic mai liberal i cu propriile interese geopolitice, a avut iniiativa crerii
Asociaiei Europene a Liberului Schimb (AELS), o zon de liber-schimb fr o politic vamal,
agricol i apoi regulatorie comun nfiinat oficial prin Convenia de la Stockholm din 4
ianuarie 1960 i cuprinznd iniial apte ri (Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia,
Elveia, Marea Britanie), la care s-au asociat ulterior Finlanda i Islanda.

n momentul de fa este nc prea devreme pentru a specula un eventual rezultat, dar

victoria-surpriz a conservatorilor n alegerile din 7 mai i planurile acestora de a organiza peste
4 http://www.gandul.info/international/rezultate-oficiale-alegeri-in-uk-partidul-conservatorcastiga-liderii-partidului-laburist-si-al-liberal-democratilor-si-au-dat-demisia-14219631

5 J.C.Gautron, Droit europeen, Dalloz, Paris, 1997, pag. 14.

doi ani un referendum pentru a decide retragerea Marii Britanii din Uniunea European
nelinitesc, pe drept cuvnt, susintorii construciei europene, care sunt actualmente absorbii n
proiecte i mai ambiioase de consolidare post-criz a instituiilor comune de la Bruxelles, cci n
eventualitatea unui rezultat pozitiv la preconizatul referendum, europeneitatea disputat a Marii
Britanii, cu rezervele i proiectele sale concurente, va fi reafirmat n mod hotrt prin crearea
unui precedent greu de ignorat i cu consecine imprevizibile de durat asupra istoriei integrrii
europene de pn acum.

Bibliografie

Surse principale
1. Robert A. Dahl Despre democratie Trad Ramona Lupascu, Alina Maria
Turcu, Mihaela Boordea. Iasi, Institutul European, 2003
https://www.scribd.com/doc/260406632/Robert-a-Dahl-Despre-Democratie

2. Maurice Duverger Factors in a Two-Party and Multiparty System, in Party Politics and
Pressure Groups (New York: Thomas Y. Crowell, 1972), pp. 2332

3. J.C.Gautron, Droit europeen, Dalloz, Paris, 1997, pag. 14.

Surse secundare
1. http://cursdeguvernare.ro/independenta-scotiei-implicatiile-politice-si-economicepentru-marea-britanie-si-europa.html
2.

http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/generalelection/general-election-

2015-what-will-happen-on-7-may--and-all-of-the-questions-you-were-too-afraid-toask-10229048.html
3.

http://www.gandul.info/international/rezultate-oficiale-alegeri-in-uk-partidul-

conservator-castiga-liderii-partidului-laburist-si-al-liberal-democratilor-si-au-datdemisia-14219631