Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE


SPECIALIZAREA DREPT
ANUL al III-lea
GRUPA a IV-a

REFERAT
Drept penal special

COORDONATOR:
Conf.Univ.Dr. Ion Ristea

REFERENT:
Lin Ionu Alexandru

Piteti
2014
1

Incitarea la ur sau
discriminare
(Art. 369)

Cuprins

Consideraii generale---------------------------------------------------------------------4
Scurt istoric---------------------------------------------------------------------------------5
Analiza privind Codul Penal in vigoare----------------------------------------------6
Despre infractiunii motivate de ura------------------------------------------------11
Jurisprudenta-----------------------------------------------------------------------------13
Dreptul comparat------------------------------------------------------------------------14
DREPTUL LA PROTECIE EGAL---------------------------------------------------15
Concluzii-----------------------------------------------------------------------------------18
Bibliografie--------------------------------------------------------------------------------20

Consideraii generale

Articolul 369 Noul Cod Penal incitarea la ura sau discriminare este gasit in Partea
Speciala , titlul 8- Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
capitolul 1- infractiuni contra ordinii si linistii publice.
Potrivit acestui articol Incitarea publicului ,prin orice mijloace, la ura sau
discriminare impotriva unei categorii de persoane se pedepseste cu incehisoarea de la 3
luni la 6 ani sau cu amenda. 1
Coresponden?a cu vechiul Cod Penal (1969): art. 317: Instigarea la discriminare.
Instigarea la ur pe temei de ras, naionalitate, etnie, limb, religie, gen, orientare
sexual, opinie, apartenen politic, convingeri, avere, origine social, vrst, dizabilitate, boal cronic necontagioas sau infecie HIV/SIDA se pedepsete cu nchisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
Legislaie conex:

art. 4, art. 16 alin. (1) i art. 30 alin. (7) C. Rom.;

art. 14 CEDO;

art. 1 din Protocolul nr. 12 adiional la CEDO;

art. 21 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de

discriminare, republicat (M. Of. nr. 99 din 8 februarie 2007);

art. 33 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea i combaterea terorismului (M.

Of. nr. 1161 din 8 decembrie 2004).2

1 Noul cod penal


2 http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-369

Scurt istoric

In vechiul Cod Penal infractiunea coincide cu atr.317 Instigarea la discriminare.


Incriminarea faptelor de instigare la discriminare este in acord cu prevederile Conventiei
europene a drepturilor omului care prin art 14 garanteaza exercitarea drepturilor si
libertatilor fundamentale , fara nicio deosebire bazata in special pe sex, rasa, culoare ,
limba , religie, opini politice sau orice alte opinii , origine nationala sau sociala ,
apartenanta la o minoritate nationala ,avere nastere sau orice alta situatie.3
Sub aceasta denumire este incriminata in art. 317 C. pen. Si consta in instigarea la
ura pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ,
aprtenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta ,dizabilitati, boala cronica
necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.4
Prin interventia legiuitorului asupra art. 317 C.pen. s-a asigurat combaterea
oricaror forme de discriminare reglementate in O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si
sanctionarea tuturor formelor de discriminare dar si armonizarea legislatiei romane cu
conventiile internationale ratificate de Romania privind prevenirea formelor de
discriminare.
Potrivit art.2 alin.(1) din O.G. nr. 137/2000 prin discriminare se intelege orice
deosebire excludere , restrictie sau preferinta , pe baza de rasa nationalitate ,etnie, limba,
religie, categorie sociala, convingeri, sex , varsta ,handicap, boala HIV, apartenenta la o
categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea
inlaturarea recunoasterii , folosintei sau exercitarii in conditii de egalitate , a drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege , in domeniul
politic , economic social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice. Ordonanta
de urgenta calificadrept discriminatorii prevederile , criteriile sau practicile aparent neutre
care dezavantajeaza anumite persoane , pe baza criteriilor enumerate, fata de alte
persoane , in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate
3 Tudorel Toader , Drept Penal Roman. Partea speciala ,editia 7 ; editura Hamangiu2012 Bucuresti; pag 467
4 Alexandru Boroi; Drept penal, Partea speciala ; Editura C.H.Beck Bucuresti 2006; pag.605 .

obiectiv de un scop legiti, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare
[art. 2 alin. (3)]5

Analiza privind Codul Penal in vigoare

Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala,


unitatea dintre cetateni indiferent de rasa , nationalitate etnie ,limba, religie etc. ,
relatiicare sunt incompatibile cu faptele de instigare la savarsirea oricarui act de
discriminare.
Aceasta infractiune se deosebeste de instigarea la abuz de serviciu prin
ingradirea unor drepturi , prin care sunt incalcate in principal relatiile sociale referitoare la
activitatea de serviciu si in secundar cele referitoare la folosinta sau exercitiul drepturilor
persoanei.6
In felul acesta legislatia penala a fost pusa in acord nu numai cu reglementariel
pe plan intern privind prevenirea si combaterea oricaror forme de discriminare ,
reglementari cuprinse in O.G. nr. 137/2000 , ci si cu conventiile internationale ratificate
de Romania , privind prevenirea si combaterea formelor de discriminare enuntate in
continutul normei de incriminare.7
Infractiunea nu are obiect material deoarece actiunea faptuitorului nu se
restrange asupra unui bun material ( buna intelegere intre cetateni).8
Obiectul material lipseste si pentru ca activitatea de instigare fiind o convingere
a altor persoane si de a castiga aderenti pentru promovarea discriminarii intre cetatieni pe
temeiurile enuntate de nurma de incriminare. Obiectele prin intermediul carora se exercita
5 Ilie Pscu, Mirela Gorunescu; Drept penal. Partea Speciala , editia 2 ; editura Hamangiu 2009, Bucuresti , pag 660
6 Tudorel Toader , op.cit ; pag 467
7 Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butic, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan
,Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes; Codul penal comentat, partea speciala; editura Hamangiu 2008 ,Bucuresti , pag.
968
8 Alexandru Boroi;op.cit; pag.605 .

actiunea de convingere( presa , manifeste, mijloace audio-video) nu sunt obiect material


al infractiunii de instigare la discriminare , ci sunt mijloace prin care aceasta actiune se
realizeaza si constituie corpuri delicte, servind la probarea infractiunii pottrivit art.95 C.
proc. Pen.9
Subiectii infractiunii:
Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoana care intruneste conditiile generale
pentru a raspunde penal iar infractiunea poate fi savarsita sub toate formele participatiei
penale.
Subiectul pasiv este, in primul rand statul roman ca un garant al bunei convietuiri
intre cetatieni indiferent de rasa sau nationalitate. In calitate de subiecti pasivi ai acestei
infractiuni sunt si membrii grupului national sau rasial impotriva carora s-a facut
instigarea la discriminare 10
Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin orice
fapta de incitare la ura sau discriminare , la crearea unei situatii de inferioritate pentru
persoana vatamata.
Pentru existenta infractiunii este necesara ca fapta sa se realizeze pe temeiul unor
relatii care privesc convietuirea sociala. Infractiunea exista independent de imprejurarea
ca incitarea la ura sau discriminare a fist urmata sau nu de executare si indiferent de
numarul persoanelor la care se refera.
Nu constituie acte de de discriminare ale masurilor luate de autoritatile publice sau
de persoanele juridice de drept privat in favoarea unei persoane unui grup de persoane
sau a unei comunitati vizand asigurarea dezvoltarii lor firesti si realizarea efectiva a
egalitatii de sense a acestora in raport cu celelalte pesoane grupuri de persoane sau
comunitati precum si masurile pozitive ce vizeaza protectia grupurilor defavorizate.
Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru relatiile de convietuire
sociala.

9 Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butic, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan
,Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes; op.cit. , pag.968
10 Ilie Pscu, Mirela Gorunescu; op.cit., pag 661

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.11


Latura subiectiva a infractiunii este caracterizata prin savarsirea faptei numai cu
intentia de convingere de determinare a altora , neputand fi savarsita decat cu intentoie
directa . Orice alt motiv de ura sau discriminare face ca fapta sa nu constituie infractiune
ci contraventie.12
Tentativa si consumarea infractiunii. Tentativa la aceasta infractiune este
imposibila ,fiind o infractiune de consumare instantanee.
Infractiunea se consuma indiferent daca instigarea publica este sau nu urmata de
rezultat. Infractiunea se consuma in momentul in care autorul faptei adreseaza publicului
indemnuri de a promova ura sau discriminarea pe temeiurile amintite de lege, fiind
indiferent daca a reusit sa-si termine sau nu discursul. Este insa necesar ca din continutul
acestuia sa rezulte evident promovarea ideilor discriminatorii incitarea la ura pe temeiurile
prevazute de lege.
Infractiunea poate imbraca forma infractiunii continuate atunc cand la intervale
de timp evident in baza aceleiasi rtezolutii, adreseaza aceluiasi grup sau unor grupuri
diferire, in acelasi loc sau locuri diferite indemnuri de a promova actiuni discriminatorii pe
motivele prevazute de lege.13
Sanctiunea in cadrul infractiunii reglementate de art 369 Cod penal Incitarea la
ura sau discriminare este de inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda.14
Art 369. Cod penal incitarea la ura sau discriminare are legaturi conexe si cu art. 4
din Constitutia Roamaniei precizand inca o data una din trasaturile statului roman anume
aceea de a fi indivizibil, al doilea alineat al art.4 identifica fundamentul ei ca si al unitatii
poporului roman .
Egalitatea este un principiu constitutional complex care poate imbraca fie forma
unui principiu general al drepturilor fie pe cea a unui drept fundamental. Ca nurma
juridica egalitatea este autonoma si poseda o structura proprie ce include nu doar o
11 Tudorel Toader ,op. cit.; pag 468
12 Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butic, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre
Dungan ,Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes;op. cit., pag.969
13Ibidem, pag.970
14 Alexandru Boroiop.cit.; pag.605 .

singura prevedere constitutionala ci un intreg fascicul de norme ce pot fi utilizate n functie


de circumstante. Din ansamblul acestor prevederi art.4 se detaseaza ca avand functia
esentiala de stabilire a criteriilor de nediscriminare . Astfel principil general al egalitatii
trebuie in permanenta raportat la prevederile art.4 alin.(2) din Constitutie ,care nu face
nimic decat sa precizeze mai bine continutul normativ al egalitatiiconstitutionale.
Rationamentul egalitar presupune o logica binara: comparatia intre doua situatii ,
dar avand mereu in vedere un tertium comparationis considerat ca un sistem referential
dat . Daca situatiile obiective sunt suficient de asemanatoare acelasi tratament juridic va fi
necesar pentru a respecta principiul egalitatii; daca situatiile de reglementat sunt in mod
sensibil diferite, numai o adaptare a regimului juridic la particularitatile realitatii poate fi
in conformitate cu egalitatea. Aceasta inseamna ca principiul egalitatii pate imbraca doua
forme: fie cea a nediscriminarii numita uneorii si egalitate stricat fie cea a egalitatii
relative.
Articolul 4 alin. (2) din Constitutie este mai putin frecvent intalnit in jurisprudenta
constitutionala datirita faptului ca interventia sa nu este efectiv necesara decat atunci cand
judecatorul constitutional vrea sa impuna standardul unei egalitati stricte inteleasa ca
nediscriminare caz in care el este inclus ca parte integrata in continutul normativ al
principiului egalitatii.15
La articolul 16 din Constitutia Romaniei Egalitatea in drepturi alineatul (1)
Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara
discriminari.
Universalitatea ca principiu de baza al institutiei drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor, este completata printr-un alt principiu si anume egalitatea in
drepturi . Egalitatea in drepturi este prin ea insasi o egalitate de sanse pe care Constitutia
o acorda tuturor cetatenilor. Aceasta este si sensul alin. (1) din art. 16 care garanteaza
egalitatea in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Prin
continutul sau alin. (1) se coreleaza cu art. 4 alin. (2)

care determina criteriile

nediscriminarii , acesta fiind rasa , nationalitatea, originea etnica, limba, religia, sexul,
15I. Muraru, E.S. Tanasescu ; Constitutia Romaniei, Comentariu pe articole; Editura C.H. Beck 2008 pag45

opinia, apartenenta politica,

averea sau originea sociala. Exprimata doctrinar sau

constitutional fie ca principiu general al drepturilor , fie ca un drept fundamental , fie ca o


categorie de drepturi , egalitatea a parcurs in istoria sa un drum indelungat de la
inegalitate ,la egalitate si in contemporanitate la discriminarea pozitiva. Egalitatea este un
principiu constitutional complex. Ea nu se mai defineste numai prin raportare la notiunea
opusa de discriminare ci prin raportare la notiunea complementara de diferenta pe care
ajunge sa o si inglobeze de altfel. Din aceasta perspectiva egalitatea nu mai este sininima
cu uniformitatea ci se apropie mai degraba de proportionalitate. Diversitatea situatiilor
concrete trebuie sa fie reflectata in norma juridica ce trebuie sa se adapteze diferitelor
circumstante ( E. S. Tanasescu, Principiul egalitatii in dreptul romanesc p. 34)
Complexitatea principiului, sfera sa larga de aplicabilitate practica a condus la
identificarea in jurisprudenta Curtii Constitutionale a unui drept de diferenta ca expresie a
egalitatii cetatinilor in fata legii, incompatibil cu uniformitatea (I. Muraru, M.
Constantinescu, Curtea Constitutionala a Romaniei, P. 113, 114).16

Despre infractiunii motivate de ura


Daca infraciunile motivate de ura sunt tratate la fel ca celelalte infractiuni nu sunt
recunoscute ca fiind o categorie special , de obicei ele nu sunt investigate n mod
corespunz tor. Acest lucru se poate manifesta n diverse moduri, de exemplu: organele de
cercetare penal nu acord crezare victimei sau nu cerceteaz n mod adecvat acuzatiile
privind existena unui mobil bazat pe prejudecati ; procurorii minimizeaza infractiunea
atunci cnd decid capetele de acuzare iar instantele nu recurg la posibilitatea de a decide
majorarea pedepselor astfel nct mobilul infractional s fie reflectat.
Infractiunile motivate de ura nu se produc n gol; ele sunt o manifestare violent
a intolerantei care se poate raspndi n ntreaga comunitate. n cazul cercetarii, urmaririi
pedepsirii insuficiente a infraciunilor motivate de ura , anumite modele pot fi detectate.
16 I. Muraru, E.S. Tanasescu , op.cit., pag.153.

10

Atunci cnd infraciunea este savrita asupra unei persoane care apartine unui grup
stigmatizat (de exemplu dac grupul respectiv este considerat n mod stereotipic ca fiind
implicat n infractiuni), acest lucru poate afecta cercetarea deoarece victima este prezentat
ca avnd o oarecare vina .
Sunt necesare foarte putine asemenea cazuri pentru care spunsul organelor de
aplicare a legii sa dezamageasca comunitile afectate. Din contra ,daca n cadrul urmaririi
si al condamnarii se ia n considerare mobilul bazat pe prejudecati , se realizeaza o
recunoastere publica a experientei victimei. Acest lucru poate la rndul sau sa inspire
ncrederea altor membri ai comunitatii cu privire la faptul ca infractiunile motivate de ura
nu vor ramne nepedepsite. Reglementarea condamnarii sociale a infractiunilor motivate
de ura este important pentru comunitile afectate si poate consolida ncrederea n sistemul
justitiei penale, reparnd astfel fisurile sociale.
Impactul practic al adoptarii legislatiei privind infractiunile motivate de ura poate fi
unul semnificativ.
n mod ideal, legislatia este adoptata n urma discutiilor avute cu guvernul, cu
autoritatile de aplicare a legii si cu societatea n ansamblul sau. Astfel se concentreaza
atentia asupra acestor infractiuni si se constientizeaza amploarea si natura lor. Procesul
de adoptare a legisla iei poate mbunatatii si constientizarea si raspunsurile fata de
infractiunile motivate de ura .
O data adoptata ,implementarea legislatiei privind infractiunile motivate de ura
necesite pregatirea profesional a organelor de politie, a procurorilor si a judecatorilor, n
vederea mbunatirii cunostintelor si deprinderilor acestora n domeniu. Rezultatul este
mbunatirea reactiilor justitiei penale fa cuta de infractiunile motivate de ura .
Existen a legilor privind infractunile motivate de ura eficientizeaza colectarea
datelor, ceea ce asigur mai multe informa ii pentru formularea de politici, permitnd
alocarea corespunz toare a resurselor. Atunci cnd sunt identificate cauze referitoare la
infractiuni motivate de ura , natura problemei si

eficienta reactiei devin mai clare,

permitnd realizarea pregatirii profesionale si alocarea resurselor n domeniile i zonele


unde este cea mai mare nevoie de ele. O reactie mbunatita din partea justitiei penale
11

sporeste ncrederea n rndul comunitatilor afectate. Astfel, aceste comunitati furnizeaza


informatii si coopereaza mai bine cu politia, altminteri ele putnd sa se teama de politie.
Prin urmare, cercetarea penala este facilitata nu numai n ceea ce priveste infractiunile
motivate de ura ci si alte domenii n care politia are nevoie de asistena din partea
comunitatii.
Astfel, legislatia sporeste gradul de constientizare si permite o monitorizare
mai buna , care la rndul sau eficientizeaza implementarea legislativ a si mbunatateste
relatiile dintre politie si comunitate.
Argumente teoretice:
Exist trei argumente principale pentru majorarea pedepselor n cazul infractiunilor
motivate de ura .
n primul rnd, valoarea simbolica a legii poate si trebuie sa fie utilizata pentru a
demonstra respingerea de catre societate a infractiunilor bazate pe prejudecati.
Adoptarea de legi privind infractiunile motivate de ura reprezinta o puternic a
exprimare a condamnarii de catre societate a anumitor infractiuni ca fiind n mod deosebit
reprobabile si meritnd o pedeapsa mai grea.
n al doilea rnd, legea penala incrimineaza raul provocat. Dup cum s-a
mentionat mai sus, infractiunile motivate de ura au un impact mai mare asupra victimei
dect infractiunile obisnuite si influenteaza al si membrii ai grupului din care victima face
parte. Justificarea majorarii pedepselor este asadar reprezentat de raul suplimentar
provocat att persoanei ct si comunitaii.17

Jurisprudenta
Prin De cizia nr. 6 din 25 februarie 1993, Curtea Constitutionala a decis
17Frederick M. Lawrence, Proiectul privind infractiunile motivate de ur a limitele sale: Evaluarea avantajelor si
riscurilor sociale implicate de aplicarea legilor privind infractiunile motivate de prejudecati, n Procesul decizional juridic
n viata de fiecare zi: Controverse n constiinta sociala (Springer 2007).

12

neconstitutionalitatea Legii nr. 58/1992. in motivare , curtea a aratat ca: In structura


normativa a Constitutiei, criteriile nediscriminarii sunt nominalizate prin art. 4 alin. (2)
acesta fiind rasa , nationalitatea, originea etnica, limba, originea ,sexul, opinia,
apartenenta politica, averea, originea sociala. Dar si acest lucru este deosebit de
important, dispozitiile constitutionale trebuie corelate si interpretate in raport ci
dispozitiile cuprinse in instrumentele juridice internationale in domeniuldrepturilor omului
, numai astfel putandu-se stabili egalitati in drepturi a cetatenilor sensurile si dimensiunile
sale juridice. Acesta rezulta expres chear din Constitutie care prin art.20 alin. (1)
stabileste ca Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi
interpretate si aplicate in concordanta ci Declaratia Universala a Drepturilor Omului cu cu
pactele si c celelalte tratate cu care Romania este parte. Astfel devin aplicabile in speta
spozitiile cuprine in art. 26 din Pactul international privitor la drepturile civile si politice ,
intrat in vigoare la 23 martie 1976, potrivit caruia Toate persoanele sunt egale in fata legii
si au dreptul , fara discriminare la o egala protectie a legii. In aceasta privinta legea
trebuie sa interzica orice discriminare si sa garanteze tuturor persoanelor o protectie egala
si eficace impotriva oricarei discriminarii indeosebii de rasa , culoare ,sex religie, limba,
opinie politica si orice alta opinie, origine, origine nationala sau sociala, avere, nastere
sau intemeiata pe orice alta imprejurare.18

Dreptul comparat
n dousprezece state membre (Belgia, Danemarca, Germania, Estonia,
Spania, Frana, Irlanda, Letonia,
rile de Jos, Portugalia, Romnia i Suedia) plus Irlanda de Nord i Regatul
Unit, incitarea la ur, violen sau discriminare pe motive de orientare sexual reprezint
o infraciune penal. n patru state membre (Austria, Bulgaria, Italia i Malta), discursul
18 I. Muraru, E.S. Tanasescu ; Constitutia Romaniei, Comentariu pe articole; Editura C.H. Beck 2008; pag.154.

13

de incitare la ur este incriminat n legtur cu grupuri specifice, iar persoanele LGBT nu


sunt incluse ntre acestea. Aceasta face dificil aplicarea legislaiei la cazurile de
homofobie.
n celelalte state membre, discursul de incitare la ur mpotriva persoanelor
LGBT nu este definit n mod specific ca o infraciune penal, ns legea este formulat n
termeni generali i ar putea fi utilizat pentru protejarea acestor persoane
Infraciunile motivate de ur
n prezent, toate statele membre incrimineaz agresiunile fizice. n majoritatea
statelor membre, pedeapsa pentru aceste infraciuni poate fi majorat atunci cnd acestea
sunt motivate de prejudeci, de exemplu, mpotriva rasei sau religiei unei persoane (ceea
ce se numete circumstan agravant). Totui, legislaia Uniunii Europene nu impune
statelor membre s includ homofobia sau transfobia ca circumstane agravante pentru
infraciunile penale.
n 10 state membre (Belgia, Danemarca, Spania, Frana, rile de Jos,
Portugalia, Romnia, Finlanda, Suedia i Regatul Unit), homofobia reprezint o
circumstan agravant, dei unele state membre limiteaz acest aspect la infraciuni
specifice.
n 15 state membre (Bulgaria, Republica Ceh, Germania, Estonia, Spania,
Irlanda, Italia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Austria, Slovenia, Slovacia),
homofobia i transfobia nu sunt definite explicit drept circumstane agravante. Totui, n
ase dintre aceste state (Republica Ceh, Germania, Letonia, Malta, Austria i Slovacia),
noiunea general de infraciune motivat de ur este recunoscut de lege i, astfel, este
posibil ca homofobia i transfobia s poat fi luate n considerare ca circumstane
agravante.

14

DREPTUL LA PROTECIE EGAL

La 28 noiembrie 2008, Uniunea European a adoptat o decizie-cadru n


legtur cu discursul de incitare la ur i crimele bazate pe ur motivate de rasism i
xenofobie (JO L 328/2008). Uniunea European trebuie s aib n vedere adoptarea unei
legislaii similare care s includ discursul de incitare la ur i infraciunile bazate pe ur
motivate de homofobie i transfobie, astfel nct persoanele LGBT s poat fi protejate n
toate statele membre. 19
Curtea Europeana a Drepturilor Omului ne spune in art.14 Interzicerea
discriminarii Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie
trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata , in special pe sex, rasa, culoare,
limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii , origine nationala sau sociala,
apartenenta la o minoritaqte nationala, avere nastera sau orice alta situatie.
Universalitatea recunoasteriisi apararii drepturilor omului impune in mod
necesar aplicarea lor egala pentru totii indivizii ; toate fiintele umane se nasc libere si
egale in demnitate si in drepturii proclama primul articol al Declaratiei Universale a
Drepturilor Omului din 1948. Aceasta inseamna ca drepturile si libertatiel fundamentale
sunt recunoscute tuturor indivizilor, fara nici o deosebire oricare ar fi izvorul ei adica fara
nici o discriminare.
Principiul nediscriminarii este inscris practic in toate tratatele si documentele
internationale de protectie a drepturilor omului. Articolul 2 paragraf1 din Declaratia
Universala dispune ca fiecare poate prevala de toate drepturile si toate libertatiel pe care
ea le proclama fara nici o deosebire in special de rasa, de sex de limba, de religie, etc.
Acest principiu presupune aplicarea unui tratamen egal tuturor indivizilor care sunt egali
in drepturi. Conceput astfel principiu nediscriminarii apare ca o forma moderna si
19 Discursul de instigare la ur i infraciunile motivate de ur mpotriva persoanelor LGBT

15

perfectionata a principiului egalitatii tuturor in fata legii; art. 7 din Declaratia Universala
proclama ca toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fara deosebire la protectia
egala a legii.
Articolul 14 din conventia europeana dispune ca exercitarea tuturor drepturilor
si libertatilor pe care le recunoaste trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire de de rasa,
sex, culoare, limba, religie, origine nationala , minoritate sau orice alta situatie.
In termeni asemanatorii principiul nediscriminarii este recunoscut de art.2 din
pactul international O.N.U privitor la drepturile civile si politice , art1 parag. 1 din
Conventia americana a drepturilor omului si de art.2 din Carta africana a drepturilor
omului si ale popoparelor. Cu exceptia Conventiei europene , Pactul O.N.U amintit- art.
26 si Carta americana-art. 24 si Carta africana-art. 3 parag. 1 inscriu si principiul egalitatii
tuturor in fata legii. Spre exemplu art.26 din pactul onusian privitor la depturile civile si
politice dispune in prima sa parte ca si art. 7 din Declaratia universala ca toate persoanele
sunt egale in fata legiisi au dreptul , fara discriminare la o egala protectie.
Abia la 26 iunie 2000 Comitetul de Ministrii al Consiliului Europei a adoptat
Protocolul nr. 12 la conventie privitor la interdictia generala a oricarei forme de
discriminare deschis spre semnare la Roma la 4 noiembrie 2000 cu prilejul celebrarii celei
de-a 50-a aniversarii a semnarii conventiei europene a drepturilor omului . Acest protocol
a intrat in vigoare la 1 aprilie 2005 ceea ce inseamna ca de atunci toate persoanele aflate
sub jurisdictia statelor contractante vor putea invoca in fata instantei europene incalcarea
dreptului la nediscriminare de catre autoritatila nationale nu numai cu privire la drepturile
si libertatile garantate de Conventie sau de protocoalele sale aditionale ci si cu privire la
orice drept recunoscut in legislatia nationala a statului contractant in cauza cu indeplinirea
conditiilor necesare pentru sesizarea Curtii : epuizarea cailor intrene de atac sa nu fi trecut
de 6 luni de la data ramanerii definitiva a hotararii judecatoresti interne in care se
concretizeaza incalcare invocata.20

20 Corneliu Barsan; Conventia europeana a drepturilor omului, Comentariu pe articole, Vol.1 Drepturi si libertati;
Editura C.H Beck Bucuresti 2005, pag. 889.

16

Concluzii
Asadar Art. 369. Incitarea la ur sau discriminare Incitarea publicului,
prin orice mijloace, la ur sau discriminare mpotriva unei categorii de personae
se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
Mentiunii:

Coninutul infraciunii rmne neschimbat n noul Cod fa de codul n vigoare (art. 317),
renunndu-se, ns a se enumera criteriile sau temeiurile discriminrii, acestea fiind deja
prevzute n legea special (Ordonana Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea i
sancionarea tuturor formelor de discriminare, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare).
Meniunile i precizrile cuprinse n prezentul document sunt extrase dintr-o serie de
documente precum:
- expunerea de motive;
- documentele ntocmite n cadrul proiectului Asisten tehnic cu privire la pregtirea
implementrii noului Cod civil, Cod penal, Cod de procedur civil i Cod de procedur
penal, al crui beneficiar a fost Ministerul Justiiei;
- alte documente ntocmite n cadrul Ministerului Justiiei.
Celelalte surse vor fi indicate n mod expres n cuprinsul prezentului document. Prezentul
document a fost ntocmit n cadrul Direciei Elaborare Acte Normative i are caracter
exclusiv de informare public.
De asemenea, materialul nu constituie o interpretare oficial a textelor de lege analizate,
meniunile cuprinse n document neputnd fi invocate n cadrul unui proces.
17

Aplicarea legii n cadrul desfurrii procesului penal este atributul exclusiv al organelor
judiciare, pentru msurile luate de ctre acestea existnd ci de atac, iar Ministerul
Justiiei, n virtutea principiului constituional al separaiei puterilor n stat,i conform
atribuiilor sale stabilite prin lege, nu poate interveni n activitatea parchetelor sau a
instanelor de judecat pentru a influena n vreun mod deciziile luate de magistrai n
aplicarea legii. 21

21 www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=Wpo7d56II%2FQ%3D&tabid...?
18

Bibliografie

1.

Corneliu Barsan; Conventia europeana a drepturilor omului, Comentariu pe

articole, Vol.1 Drepturi si libertati; Editura C.H Beck Bucuresti 2005


2.

Muraru, E.S. Tanasescu ; Constitutia Romaniei, Comentariu pe articole; Editura

C.H. Beck 2008


3.

Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin

Butic, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan ,Valentin Mirisan, Ramiro Mancas,
Cristian Mihes; Codul penal comentat, partea speciala; editura Hamangiu 2008 ,Bucuresti
4.

Alexandru Boroi; Drept penal, Partea speciala ; Editura C.H.Beck Bucuresti 2006;

5.

Tudorel Toader , Drept Penal Roman. Partea speciala ,editia 7 ; editura

Hamangiu2012 Bucuresti
6.

Ilie Pscu, Mirela Gorunescu; Drept penal. Partea Speciala , editia 2 ; editura

Hamangiu 2009, Bucuresti


7.

Noul cod penal

8.

www.just.ro

9.

Discursul de instigare la ur i infraciunile motivate de ur mpotriva persoanelor

LGBT
10.

Frederick M. Lawrence, Proiectul privind infractiunile motivate de ur a limitele

sale: Evaluarea avantajelor si riscurilor sociale implicate de aplicarea legilor privind

19