Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Hidrologie&Meteorologie

Referat tiinific cu tema Marea Neagr

Student:
Cornoiu Adrian
Grupa 118

CUPRINS

I.
II.
III.

Poziia geografic, rmurile i suprafaa.. 2


Geneza Mrii Negre 2
Relieful Mrii Negre platforma continental, abruptul

IV.

continental i cmpia abisal 3


Caractere hidrologice 4
4.1 Dinamica apelor mareele, valurile i curenii marini
4.2 Proprietile apei temperatur, salinitate, structur

V.
VI.
VII.
VIII.

Flora i Fauna Mrii Negre. 5


Litoralul romanesc al Mrii Negre. 11
Orae de coast 13
Bibliografie. 14

I.

Pozitia geografic, rmurile i suprafaa

A treia mare ca suprafata in Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului, Marea Neagra
este situate in S-E Europei, intre Asia si Europa.
Marea Neagra se invecineaza cu 6 state si anume : la nord, cu Ucraina si Rusia, la sud cu Turcia,
la est cu Georgia iar la vest cu Bulgaria si Romania. Tarmurile sunt putin crestate: peninsula Crimeea,
golful Odessa, Insula Serpilor. Suprafata este aproximativ de doua ori mai mare decat suprafata
Romaniei (413000km2).
Marea Azov se prezinta ca un golf nordic al Marii Negre, de care este legata prin Stramtoarea
Kerci, adanca de 5-19 m; are latimea (N-S) de 150 km si lungimea (V-E) de 445 km, adica suprafata
marii este de circa 38 000 km2. Adancimea medie a Marii Azov este de 9 m - iar cea maxima este de 13
m.

II.

Geneza Mrii Negre

Ca si alte mari, acest bazin reprezinta o relicva a oceanului ce inconjura in trecutul indepartat
globul nostru asemenea unui brau si pe care geologii l-au numit Marea Sarmatica. In timpurile geologice
mai recente, in miocenul superior, Marea Neagra facea parte dintr-un complex de bazine cu totul
separate de Mediterana, care formau Marea Sarmatica.
Ea ingloba Marea Neagra, cu anexa ei Marea Azov, Marea Caspica si Lacul Aral; dupa cum arata
Grimm, complexul Sarmatic se prelungea din bazinul Vienei pana dincolo de lantul Uralilor si pana in
Oceanul Inghetat de Nord. In interiorul Marii Sarmatice se gaseau o serie de insule, reprezentate prin
lantul actual al Muntilor Carpati, Muntii Caucaz, nordul Dobrogei si sudul Crimeei.
In timpuri mai noi, in pliocen, intinderea primitiva a acestei mari se reduce la limitele bazinului
Aralo-carspopontic sau la asa-zisa Mare Pontica, din care se desprind in cuaternar cele trei bazine
marine actuale.
Formele si dimensiunile ei de mai tarziu au fost constatate dupa fosilele gasite in diferite straturi in
marile sau in portiunile lor, denumite Marea Sarmatica, Marea Meotica, Marea Pontica, Marea Cimerica
(cu Golful Dacic), Bazinul Levantin, etc..
Tot in cuaternar se prabuseste pragul care despartea Marea Neagra de Marea Mediterana si ia
nastere Bosforul, prin care incep sa comunice apele celor doua mari. Acest eveniment, la care, probabil a
asistat si omul, aparut de curand, schimba profund caracterele fizice, chimice si biologice ale apelor
Marii Negre cu importante consecinte biooceanografice.
Paleontologia ne arata ca in tot cursul acestei evolutii, de la formarea intinsei Mari Sarmatice si
pana la prabusirea Bosforului, apele Marii Negre erau salmastre (cu o salinitate sub 15) asa cum
2

rezulta din resturile de scoici fosile gasite pe fundul Marii Negre (Dreissensia polymorpha, D.
rostriformis var, distincta, Micromelania caspia, Monodacna pontica, etc.). Prezenta acestor fosile pe
fundul marii actuale si la salinitatea de astazi a marii a servit lui Murray sa traga concluzia ca scoicile
gasite sunt relicve dintr-o epoca nu prea indepartata cand Marea Neagra reprezenta un colosal bazin de
apa salmastra.

III. Relieful Mrii Negre

Din examinarea hartii batimetrice a Marii Negre se constata ca de jur-imprejur, continentul


inainteaza sub apele marii pana la adancimea de 180m.
Aceasta regiune periferica, sau Marea platoului continental are o suprafata orizontala de 144
000 km2, ocupand 35% din suprafata totala a intregului bazin. Fundul ei ridicat se intinde ca o terasa
putin inclinata peste zona litorala si cuprinde toata marea putin adanca. Din punct de vedere bionomic si
biologic, limita inferioara a platoului continental, pana la 180 m adancime, corespunde cu limita vietii
din aceasta mare si prezinta oscilatii foarte mari in diferite regiuni ale marii. Astfel, izobata de 180 m
este foarte apropiata de tarm in partea de nord-est, la sud si la sud-est si foarte indepartata depasind
chiar 160 km in partea de nord-vest, pe linia dintre Sevastopol si Burgas, unde formeaza un bazin
putin adanc, cu o suprafata de circa 4 ori mai mare ca a Marii Azov.
In dreptul litoralului romanesc, inclinarea este foarte lenta si izobata de 180 m se departeaza
pana la aproape 200 km. de la Burgas pana la Benderegli (pe tarmul Anatoliei), precum si in fata
Stramtorii Kerci (intre Novorossiisk si Capul Meganom), platoul continental ia o dezvoltare mai mare.
In schimb, de-a lungul tarmurilor Caucazului, Georgiei, Armeniei si Anatoliei (pana aproape de Bosfor),
platoul este foarte ingust.
De la izobata de 180 m in jos, de la limita platoului continental, incepe taluzul sau panta
continentala, cu o inclinatie foarte mare, care in unele locuri ajunge pana la 8-12 grade. Numai de la
1800 m taluzul continua foarte lent, racordandu-se la albia propriu-zisa a marii.
Dupa datele prezentate de Dr. Grigore Antipa, in lucrarea sa Marea Neagra, rezulta ca
suprafata marii, de la izobata de 180 m in jos ocupa 65% din suprafata totala a bazinului. Calculandu-se
suprafata dintre izobatele de 180 m si 900 m, unde inclinatia taluzului este maxima, s-a gasit ca aceasta
ocupa 9% din suprafata totala a marii.
Cercetatorii au dovedit ca nu exista nici o legatura tectonica submarina intre Anatolia si Crimeea,
infirmandu-se deci ipoteza legarurii tectonice tarzii dintre muntii acestora. Taluzul platoului continental
este aproape pretutindeni abrupt, cu exceptia coltului de NV si a regiunii cuprinse intre Caliacra si
Bosfor. Muntii Crimeei sunt continuati pe o distanta pe o distanta de 35 km, in directia SV, de un lant
muntos submarin. Pe tarmul Marii Negre dinspre Anatolia, in regiunea Sinop, pe o distanta de cca 150
km exista doua lanturi muntoase paralele cu tarmul. Adancimile maxime ale Marii Negre se gasesc in
mijlocul ei; cea mai mare adancime a fost sondata pe linia Sevastopol Sinop.

IV. Caractere hidrologice


3

IV.1.

Dinamica apelor maree, valurile si curentii marini

In Marea Neagra se varsa 4 fluvii: Dunarea, Nistrul, Niprul si Donul. Mareele sunt foarte slabe 12 cm, fapt care a permis formarea Deletei Dunarii. In Marea Neagra, fenomenul de maree are
intensitate foarte mica. "Mareele sint date de atractia Lunii si a Soarelui. Trebuie o masa mare de apa
pentru a se produce maree mai mari. Singurul moment in care mareele depasesc 12 cm in Marea Neagra
este atunci cind vintul bate inspre coasta. De ce? Aduna o cantitate mai mare de apa, ceea ce face ca
mareele sa aiba o inaltime chiar de un metru", spune Nicolae Panin. Fenomenul de ridicare a nivelului
apei, insotit de un transport insemnat de apa pe orizontala, se numeste maree inalta, flux sau cresterea
mareei.
Valurile sunt frecvente si ating uneori inaltimi foarte mari, inaltimea medie a vlaurilor fiind de 3
m. Specialisti sustin ca in Marea Neagra s-ar putea forma tsunami in urma unui cutremur, datorita
alunecarii sedimentelor depuse pe platoul continental al acesteia. Astfel, in anul 1901, din cauza unui
cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, valurile Marii Negre au avut inaltimea de cinci metri. "Cel mai
vechi tsunami inregistrat in Romania dateaza din anul 104, cind orasul Callatis, actualul oras Mangalia,
a fost grav afectat", spune Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului de Fizica a Pamintului.
In Marea Neagra exista doua tipuri de curenti si anume:
a) curenti de compesatie
b) curenti circulari
Curenti de compesatie ai Marii Negre se formeaza in stramntoarea Bosfor. Si acestia se impart in
2 subcategorii si anume:
-

curenti de compensatie de suprafata (de descarcare), datorita carora apa dulce din Marea
Neagra trece in Marea Mediterana

curenti de compensatie de adancime, datorita carora apa sarata din Marea Mediterana trece in
Marea Neagra

Cauza acestor doi curenti suprapusi rezida in diferenta de salinitate dintre cele doua mari, ceea ce
conduce la o permanenta tendinta de echilibrare, care nu se poate realiza din cauza aportului mare de apa
dulce continentala din M. Neagra.

Curentii circulari ai Marii Negre actioneaza in apropierea tarmurilor. Acestia se impart in doua
circuite mai mici cauzate de gatuirea marii in dreptul Crimei. Curentii circulari isi au originea in
vanturile de NV si N care imping apa dinspre golful Odesei catre S, iar aceasta, odata pusa in miscare da
ocol bazinului. Acesti curenti nu sunt permanenti.
Curentii circulari au o importanta deosebita in dreptul tarmului vestic unde preiau aluviunile
fluviale si impreuna cu nisipurile marine, le abat catre litoral, unde construiesc cordoane si plaje. Acestia
au dus la formarea lagune si limane.
Pe langa cele doua tipuri de curenti mai exista si curenti verticali care sunt foarte slabi insa si
actioneaza pana la 180 m adancime.
IV.2.

Proprietatilor apelor salinitate, temperature, structura

Marea Neagra are doua etaje de salinitate si anume:


-

un strat de adancime, sub -180 m cu o concentratie de aproximativ 22


un strat de suprafata, pana la -180 m, cu o concentratie de aproximativ 17-18

Partea de adanc, sub -180m mai sarata, este alimentata cu apa din M. Mediterana , prin
stramtoarea Bosfor , este neaerata , contine gaze toxice (H2S) si nu are vietuitoare, ci bacteria anaerobe.
Partea de la suprafata este alimentata de ape dulci aduse de pe continent de fluvii si rauri. Aceasta
originala stratificare este impusa de existenta sramtorii Bosfor , igusta si putin adanca.
Temperatura apei variaz la suprafa: vara pn la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0
grade celsius. Lumina ptrunde n largul mrii la o adncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la
adncime [CO2,H2S]; curenii au intensitate redus pe vertical i mai mare pe orizontal; iarna sau n
timpul unor variaii ale strii vremii, pot aprea valuri care ating 5-10 m.

V.

Flora si Fauna

Marea Neagra este un mare bazin de acumulare de apa marina in care exista o mare formare de
diversi biotopi (habitate) de la cei marini pana la cei de apa dulce.
In cazul existentei unei mari varietati biotopice, organismele din apa, in functie de preferendumul
ecologic au posibilitatea de a alege un biotop sau altul pentru inmultire, crestere sau hibernare. In plus,
unele organisme sunt capabile sa suporte variatii insemnate ale salinitatii apei (eurihalinele), iar altele
(stenohalinele) prefera apa de o anumita salinitate. Deosebit de sensibili la salinitatea apei in stadiile
timpurii de dezvoltare a organismelor, sunt icrele si larvele. De aceea pestii, de exemplu, la depunerea
icrelor migreaza catre acele locuri care, din punct de vedere al salinitatii, corespund in cea mai mare
5

masura preferendumului icrelor si larvelor. Se disting migratii de pesti anadrome si catadrome la


depunerea icrelor.
Tipuri de organisme care traiesc in Marea Neagra :
Organismele eurihaline sunt acele categorii capabile sa traiasca in game mari ale variatiei
salinitatii apei. De exemplu Artemia traieste in ape cu o salinitate de 0,5%0 pana la 25%0 . Chefalii,
-labanul, singhilul, traiesc in limane cu o salinitate a apei de 40-42%0 dar pot fi de asemenea, gasiti si la
gurile de varsare ale raurilor. Din categoria animalelor eurihaline fac parte toti pestii migratori (vezi
migratiile anadrome si catadrome).
Organismele stenohaline sunt acele categorii caresuporta numai oscilatii neinsemnate ale
salinitatii apei. Din aceasta categorie fac parte majoritatea locuitorilor marilor si apelor dulci. De
exemplu bibanul, stiuca nu suporta apa de mare. In Marea Neagra din categoria organismelor
stenohaline fac parte molustele, stridiile si creasta cocosului de mare, iar dintre pesti sprotul, merlanul,
carasul de mare.
Migratiile anadrome sunt executate de pestii care se deplaseaza la depunerea icrelor din mare
in rau. De exemplu, in Dunare, pentru a se inmulti, se duc morunul, nisetrul,pastruga, scrumbia.
Somonul din Marea Neagra, la depunerea icrelor, se deplaseaza in raul Caucaz. Puietul pestilor
anadromi aluneca dupa curenti in mare, unde traiesc impreuna cu indivizii adulti.
Migratiile catadrome sunt executate de catre pestii care se deplaseaza, la depunerea icrelor din
rau in mare. De exemplu Anghila de rau care traieste in Dunare, Nipru si in alte rauri, inainte de
inmultire paraseste raul, traverseaza Marea Neagra si Mediterana si isi depune icrele in Oceanul Atlantic
in zona Marii Sargaselor. Larvele de anghila se intorc in raurile Europei sub actiunea curentilor, de
exemplu Curentul Golfului.
Ca si in alte mari, in alte mari, in Marea Neagra exista doua mari ecosisteme, unul in pelagic si
altul in bental. In pelagic sau in adancimea apei traiesc organismele planctonului, neustonului si
nectonului. Hrana primara se creeaza din substantele minerale ale organismelor planctonului vegetal sau
fitoplanctonului. Ele se numesc producatori primari. Fitoplanctonul se hraneste cu organisme ierbivore
din zooplancton. Ele se numesc consumatori primari. Acestia servesc drept hrana pestilor mici
(consumatori secundari) iar acestia la randul lor sunt mancati de pesti rapitori si de delfini (consumatori
tertiari). In acest fel se constituie lantul trofic in pelagic.
Populatia de pe fund depinde in mare masura de detritus pe care il produc plantele si animalele in
pelagic si bental, Detritusul este mancat de organisme, detritofag si de filtratori (viermi, crustacee,
moluste). La randul lor aceste animale servesc drept hrana pestilor. In acest mod se constituie lantul
trofic in bental.
In legatura cu aceasta, pentru ca aproape 87% din adancimea apei Marii Negre este contaminata
de hidrogen sulfurat, viata in bental este concentrata in zona platformei continentale. Platforma
continentala mai larga a Marii Negre este dispusa in partea de nord-vest a ei. Suprafata acestei platforme
continentale este de aproape 60.000 km2 si aici sunt dispuse principalele plante acvatice de fund,
moluste si pesti.
6

Fig. 1-Meduza

Fig. 2 Guvid

Fig.3-Pisica de mare
Sursa : http://images.google.ro

LANTUL TROFIC LA SUPRAFATA PELAGICULUI MARII NEGRE (SCHEMA)


Fitoplancton
hamsii

stavride

zooplancton
delfini

LANTUL TROFIC IN BENTALUL MARII NEGRE (SCHEMA)

Detritus

polichete

guvizi

calcan

midii

merlanul

morun

amfipode

In legatura cu salinitatea scazuta a apei, cu temperatura joasa a apei in vreme de iarna, cu


contaminarea straturilor din adancime cu hidrogen sulfurat, conditiile de viata din Marea Neagra au fost
nepotrivite pentru multi locuitori in masa, din marea invecinata, Mediterana. Astfel, in Marea Neagra nu
s-au acomodat radiolari, molustele pteropode si cefalopode, hiparidele, aricii de mare si multi altii. Din
120 de specii de adancime cunoscute in Marea Mediterana, in Marea Neagra s-au adaptat numai 26 de
specii, din 90 de specii echinoderme, respectiv 14 specii, din mai mult de 700 de specii de pesti doar
168 de specii.
In acelasi timp in Marea Neagra exista specii care lipsesc din Marea Mediterana, de exemplu
pestii cartilaginosi, multe alte specii de guvizi, scrumbii care, categoric apartin apelor marine cu
salinitati scazute si nu fug de apele de rau. In afara de aceasta in Marea Neagra au luat o amploare
grupuri unicate de organisme care nu exista in Marea Mediterana si nici in alte mari.
In partea centrala a platformei continentale principale din nord-vestul Marii Negre, in adancimile
cuprinse intre 25 si 55 m se afla o acumulare puternica de alge rosii de genul Phyllophorei. Dupa
denumirea descoperitorului ei aceasta a primit denumirea Campul de Phillophora a lui Zernov (CFZ).
Suprafata acestui camp este de aproape 11mil. km 2 iar intreaga biomasa de plante acvatice a atins 10
milioane de tone. In oceanul mondial nu exista o astfel de acumulare de Phillophora. Aceste plante
acvatice s-au folosit pentru obtinerea industriala a agaroidului o pretioasa substanta gelificatoare.
In ecosistemul platformei continentale filofora reprezinta o specie edificatoare care joaca un
anumit rol in crearea in jurul sau a unei intregi biocenoze (comunitate de organisme ) marine. In
alcatuirea biocenozei Phillophorei se afla pana la 100 de specii de animale nevertebrate si pana la 40 de
specii de pesti.
In unele zone adanci de pe fundul Marii Negre din zona cu hidrogen sulfurat in ultima perioada oamenii
de stiinta au descoperit o serie de organisme vii din seria crustaceelor si din alte serii a caror prezenta in
aceste conditii la prima vedere pare un paradox. Printre altele, acest fapt necesita cercetarile
specialistilor in continuare. Nu este exclus ca adancurile cu hidrogen sulfurat ale Marii Negre sa ascunda
inca o alta caracteristica specifica acestui bazin de apa original.

Sursa: http://images.google.ro

Fig.4

In Marea Neagra se intalnesc diferiti ecotoni zone de trecere dintre ecosisteme alaturate.
Deosebit de raspanditi sunt ecotonii de pe tarmurile marine si din apele dulci care coincid cu gurile si
deltele fluviilor cu lagunele de pe langa mare si sunt deosebit de caracteristice pentru limanele tarmului
de nord al Marii Negre.
Toate acestea alaturi de alte ape marine de mica adancime se unesc sub denumirea generala
terenuri mlastinoase (wetlands). In ecotonurile cu apa dulce exista reprezentanti ai florei si faunei
marine ai apelor dulci si terestre. Acestea se disting prin prin parametrii superiori privind cantitatea
(biomasa) plantelor si animalelor printre care si prin specii pentru comercializare.
In Marea Neagra se intalnesc diferiti ecotoni zone de trecere dintre ecosisteme alaturate.
Deosebit de raspanditi sunt ecotonii de pe tarmurile marine si din apele dulci care coincid cu gurile si
deltele fluviilor cu lagunele de pe langa mare si sunt deosebit de caracteristice pentru limanele tarmului
de nord al Marii Negre.
9

Toate acestea alaturi de alte ape marine de mica adancime se unesc sub denumirea generala
terenuri mlastinoase (wetlands). In ecotonurile cu apa dulce exista reprezentanti ai florei si faunei
marine ai apelor dulci si terestre. Acestea se disting prin prin parametrii superiori privind cantitatea
(biomasa) plantelor si animalelor printre care si prin specii pentru comercializare.
In calitate de elemente, de particularitatile ecosistemelor marine care se invecineaza cu raurile,
ecotonii indeplinesc o serie de functii ecologice importante. Ele filtreaza apele de rau care ajunge in
mare, le purifica de diverse substante dizolvate si suspendate produc mari cantitati de detritus de
provenienta vegetala si animala, servesc drept coridoare pentru trecerea categoriilor de pesti anadromi si
catadromi, si de asemenea servesc drept locuri de inmultire, crestere si hibernare pentru locuitorii
sedentari chiar ai ecotonurilor.
Cu tot caracterul ei de izolare completa, ecosistemul Marii Negre are totusi si unele legaturi nu
foarte libere dar permanente cu marile alaturate si cu oceanul mondial. Prin stramtorile Kerci si Bosfor,
Marea Neagra face schimb de mase de apa, de plancton si de alte organisme cu Marea Azov si Marea
Mediterana. Pestii si delfinii sunt capabili sa traverseze stramtorile chiar impotriva curentilor si sa
patrunda in marile invecinate. Adeseori, aceste deplasari au un caracter regulat, de exemplu migratia
pestilor din Marea Marmara in Marea Neagra pentru crestere si in directie inversa la hibernare.
Unii pesti pot sa treaca in mod permanent in Marea Neagra de departe. De exemplu pestele
pentru batog putasul nordic, pescuit in anul 1999 pe tarmul de sud al Crimeei, provenea, evident, din
parte de nord a Oceanului Atlantic, iar baracuda observata acolo este posibil sa fie din Marea Rosie. Nu
de mult, aclimatizat in Marea Neagra, chefalul pelingas dintr-un gen din Marea Japoniei, a fost
descoperit nu numai in Marile Marmara si Egee dar si la tarmurile mediterane ale Agerului.
Instalarea necontrolata in Marea Neagra a categoriilor oportuniste de plante si animale din
diferite mari si oceane se realizeaza prin apa-balast a navelor. Unii dintre acesti instalati, de exemplu
Mnemiopsis si Rapana care traieste si se inmulteste in Marea Neagra au inceput sa pricinuiasca mari
daune faunei locale provocand probleme ecologice si economice.
Deasupra Marii Negre sunt si caile de migrare ale pasarilor migratoare. Toamna pasarile din
Europa de Nord si din Siberia de Vest zboara catre sud. Multe dintre ele se opresc sa ierneze in Delta
Dunarii, de exemplu vulturul de mare cu coada alba, lebedele, unele rate. Celelalte (ele sunt majoritatea
speciilor), dupa o oarecare oprire pentru a se odihni si a se hrani, zboara mai departe si ierneaza in Asia
Mica, in Africa de Nord, iar barza (cocostarcul) alba si botgrosul auriu ajung cu greu pana in Africa de
Sud si ierneaza acolo. Primavara pasarile se intorc din nou, se opresc pe drum pentru a se odihni si hrani
in delte si pe alte terenuri apoase si mlastinoase ale Marii Negre. Majoritatea covarsitoare a pasarilor
care zboara deasupra Marii Negre se tin mai aproape de tarmurile de vest si de est. Numai cateva, de
exemplu graurul trandafiriu si botgrosul auriu, in mod frecvent traverseaza marea prin partea ei cea mai
ingusta dintre tarmul de sud al Crimeei si tarmul de nord al Asiei Mici. Deplasarile de sezon regulate ale
unui mare numar de pasari are o importanta ecologica deosebita pentru Marea Neagra, indeosebi pentru
terenurile ei mlastinoase. In timpul stationarilor pasarile se hranesc cu cantitati mari de organisme de
apa, iar dejectiile lor care ramane, intensifica eutrofizarea apelor de pe langa mari . Prin corpurile lor
pasarile duc paraziti, diferite microorganisme, virusuri care pot sa aibe importanta nu numai pentru
reprezentantii faunei locale acvatice sau terestre, dar si pentru om.

10

VI. Litoralul romnesc al Mrii Negre

Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara de la gura bratului Chilia in nord pana la
localitatea Vama Veche in sud, pe o lungime de 244 km.
In zona Deltei, numeroasele aluviuni transportate de Dunare alaturi de faptul ca mareele in
Marea Neagra sunt foarte slabe, au dus la formarea unor delte secundare la gurile Chiliei si bratului Sf.
Gheorghe, sau la bara de aluviuni din dreptul bratului Sulina, care trbuie permanent dragatapentru a nu
impiedica navigatia.
Caracteristice in reileful acestei zone sunt grindurile fluvio-maritime (transversale), ce au o
litologie mixta (fluviala si maritima), dimensiuni mai mari, construite pe vechi linii ale tarmului de catre
curentii marini ce creeaza coordonate litorale; au dune de nisip pe ele ca urmare a mobilitatii nisipurilor
superficiale sub actiunea vantului; dintre grindurile fluvio-maritime din zona litoralului se remarca:
Letea, situat intre bratele Chilia si Sulina, are o forma triunghiulara cu varful spre nord; suprafata
reilefului este neregulata datorita dunelor de nisip care ating uneori inaltimi de 12 m; grindul saraturile
se gaseste situat la nord de bratul Sf. Gheorghe.
In dreptul bratului Sf. Gheorghe se afla insula Sacalin, aceasta fiind printre putinele insule care
insotesc tarmul Marii Negre.
La sud de Delta, inspre complexul Razim se afla grindul Perisor.
In sudul Deltei, pana la Capul Midia, in zona tarmului se desfasoara complexul lagunar format
din lagunele Razim, Zmeica, Sinoie si Golovita care sunt vechi golfuri ale marii, separate ulterior de
aceasta prin cordoane de nisip si limanuri maritime: Babadag, Tasaul. Aici apar frecvent cordoane
litorale si grinduri. Lagunele mai comunica cu marea prin Gura Portita si La Periboina, de aceea apele in
aceste lagune sunt salmastre. Inspre complexul Razim, Masivul Dobrogei de Nord se continua cu prispa
Agighiol si Prispa Hamangia.
Intre Delta si Capul Midia tarmul este jos si nisipos.
Intre Capul Midia si Vama Veche tarmul este inalt, abropt spre mare, formand faleza. In umele
poriuni apar si plaje largi, care au favorizat dezvoltarea unor importante statiuni turistice si balneare.
In relief se detaseaza limanurile maritime Tasaul, Techirghiol, Mangalia, Agigea, Tuzla,
Tabacariei, Tatlageac si laguna Siutghiol, cu apa dulce, deoarece aici comunicarea cu marea este
intrerupta.
11

Litoralul se afla sub influenta Marii Negre (influente pontice). Iernile sunt blande (temperatura
medie a lunii ianuarie este de -2 C), iar verile secetoase (temperatura medie a lunii iulie: +22 C).
Litoralul este delimitat de izoterma anulala de 11 C si de izohieta de 400 mm/an.
Dintre vanturi, predomina cele de nord-est, adaugandu-se, ca vanturi locale, brizele marine.
Circulatia locala a maselor de aer provoaca in perioada calda a anului moderarea temperaturii si crestera
umezelii pe o fasie de 25-30 km departare de tarm.
Numarul zilelor senine este de 130-170 pe an (cel mai mare din tara), favorizand helioterapia.
Durata de stralucire a Soarelui totalizeaza 2300-2400 de ore pe an, realizind un potential
insemnat de energie solara.
Apele statatoare sunt reprezentate prin lagune (complexul Razim), ca si prin limanurile maritime
(Tasaul cu apa dulce, Techirghiol si Agigea cu apa sarata si namoluri curative, Mangalia cu ape
sulfuroase, Tuzla, Tabacariei, Tatlageac, etc.)
Apele subterane sunt localizate sub loess la adancimi mari.
In zona Deltei, pe lacuri si garle se dezvolta plante cu frunze plutitoare, plante plutitoare si
fragmente de plaur (impletituri ale radacinilor si tulpinilor de stuf), nuferi, rogoz, stuf. Pe grinduri apar
paduri formate din plop alb, plop cenusiu, plop tremurator, stejar pedunculat, stejar brumariu, stejar
pufos, arin. In padurile de pe grindul Letea este bine dezvoltat stratul arbustilor (paducel, porumbar,
sanger, macies, etc.) care e completat de o bogata flora agatatoare: vita salbatica, carpenul, volbura
urcatoare etc. Pe nisipurile litorale apare vegetatia de litoral, reprezentata, alaturi de graminee si sararita,
prin tufisuri de salcet si catina.
Specific stepei sunt razatoarele: soarecele de stepa, popandaul, harciogul, orbetele si dintre
pasari: dropia, prepelita, potarnichea, ca si pescarusii.
Fauna acvatica a Marii Negre este foarte variata fiind reprezentata prin midii, stridii, creveti,
crabi, bureti, meduze; dintre mamifere se remarca delfinii. Dintre pesti, reprezentativi sunt: scrumbiile
albastre, calcanul, pisica de mare, vulpea de mare, calutul de mare, stavrizii, guvizii, hamsiile, sturionii
(cega, nisetrul morunul, pastroga) si rechinii.
Obiective: statiunile balneoclimaterice sunt de mare importanta turistica in sezonul estival:
Complexul Mangalia Nord, Mangalia, Costinesti, Techirghiol, Eforie, Constanta, Mamaia, Navodari;
urme de cetati antice: Tomis, Histria, Enisala; mozaicul roman de la Constanta; canalul Dunare-Marea
Neagra; Delta Dunarii.

12

VII. Orae de coast

Orae de coast
Cele mai importante 20 orae de pe coasta Mrii Negre:
-

Istanbul (Turcia) 4.800.000


Odessa (Ucraina) 1.200.000
Constana (Romnia) 390.000
Kherson (Ucraina) 358.000
Varna (Bulgaria) 350.000
Sevastopol (Ucraina) 330.000
Burgas (Bulgaria) 300.000
Novorossiysk (Rusia) 281.400
Suhumi (Georgia) 280.000
Ialta (Ucraina) 210.000
Batumi (Georgia) 200.000
Ordu (Turcia) 190.143
Samsun (Turcia) 180.000
Kerch (Ucraina) 158.165
Trabzon (Turcia) 150.000
Zonguldak (Turcia) 104.276
Soci (Rusia) 100.000
Poti (Georgia) 70.000
Mangalia (Romnia) 50.000
Nvodari (Romnia) 34.669

13

Bibliografie

Carti:
I. Mrcule (coord.): Superlativele Romniei. Mic enciclopedie, Ed. Meronia, Bucure ti, 2010.
I.Mrcule , Narcizia tefan (coord.), Mic dicionar geografic colar, Colegiul Na ional I. L.
Caragiale, Bucureti, 2012. (format electronic).
I. Mrcule, Mihaela Petreanu: Marea Neagr repere geoistorice i geopolitice, Magister, Nr.
10-11 aprilie-noiembrie 2010, Craiova, 2010.
.

Internet:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83
http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/marea/nav/1

14

15

S-ar putea să vă placă și