Sunteți pe pagina 1din 63

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETARII TIINIFICE

COALA POSTLICEAL INTELLECTUM


GALAI

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICARII
PROFESIONALE

NURSINGUL PREOPERATOR I POSTOPERATOR


AL PACIENTULUI CU AFECIUNI OCULARE

Domeniul: Sntate i asisten pedagogic


Calificare profesional: asistent medical generalist
COORDONATOR:

ABSOLVENT:

As.Bclea Elena

Bodorin Ana-Maria

GALAI
2015

CUPRINS

MOTIVAIA

Ceea ce m-a determinat s aleg aceast tem a fost in primul rnd faptul c am cunoscut
persoane ce se confrunt cu aceast boal i anume cataracta. Astfel am vrut s mi mbuntaesc
informaiile pe care le deineam deja despre aceast afeciune care apare odat cu naintarea n
vrst. Scopul acestei lucrri este acela de a pune n eviden activitatea asistentei medicale
privind pregtirea preoperatorie si postoperatorie a pacientului, ingrijirea unui pacient ce deine
aceast afeciune.

Astfel mi doresc s pot s ngrijesc cu mult mai mult

atenie,competen,intelegere i respect un pacient cu cataract,obinnd astfel mai multe


informaii utile despre aceast boal.

Motto:
SNTATEA E COMOARA CEA MAI PREIOAS I CEA MAI UOR DE
PIERDUT;TOTUI CEL MAI PROST PZIT.
EMILE AUGIER

CAP.1. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE


A APARATULUI OCULAR

Definiie:
Organul de sim al vederii este un sistem morfofuncional, deosebit de complex, care transmite
creierului aproape 90% din informaiile lumii exterioare.
Analizatorul vizual este alctuit din:
-segmentul receptor - globul ocular cu anexele sale,
-segmentul de conducere - nervii optici, bandeletele optice, corpii geniculai externi i radiaiile
optice Gratiolet
- segmentul central - Scoara cerebral occipital din jurul scizurii calcarine.

1.1.ANEXELE GLOBULUI OCULAR


Sunt alcatuite din:

1.

Sprncenele i pleoapele

2.

Conjunctiva

3.

Capsula TENON

4.

Aparatul lacrimal

5.

Muchii oculomotori

6.

Grasimea orbitar

7.

Orbita osoas i periostul orbitei

1.2.GLOBUL OCULAR

Definiie:
Globul ocular poate fi asemnat cu sfera terestr de unde au fost mprumutate denumirile
de: pol anterior i posterior, ecuator. n plan frontal ne referim la diferitele zone oculare cu
ajutorul orelor de ceas.
Globul ocular este alcatuit dintr-un nveli cu trei tunici (sclerotica, coroida, retina) i mediile
transparente: corneea, umoarea apoas, cristalinul i corpul vitros.
Peretele globului ocular este alcatuit la exterior pe 5/6-imi posterioare dintr-o tunica
fibroasa - sclera si continuata anterior cu corneea transparenta, o adevarata fereastra spre lumea
inconjuratoare.
Sub sclera se afla uveea sau tunica vasculara, ea este alcatuita din: coroida, corpul ciliar
iar in plan frontal coroida se continua cu irisul.
Uveea acopera retina, tunica neuro- senzoriala cu rol esential in receptionarea si
transmiterea imaginilor sub forma de biocurenti spre creier prin intermediul cailor optice.
Mediile transparente ale globului ocular sunt: corneea transparenta, umoarea apoasa,
cristalinul si corpul vitros.

1.3. SCLEROTICA

Definitie:
SCLERA sau SCLEROTICA este o membrana fibroasa rezistenta la traumatisme, de
culoare alba laptoasa cu reflexe albastrui in copilarie, sidefie la adulti si galbui la varstnici.Ea
este inextensibila la adulti dar este extensibila la copii. Din acest motiv glaucomul aparut la
6

copiii mici se insoteste de o crestere a volumului ocular pe cand o crestere a tensiunii


intraoculare la adulti nu determina cresterea in volum a ochiului.Grosimea sclerei variaza intre
0,4 si 1 mm in functie de topografia sa: 0,6 mm la polul anterior, 0,8 mm in zonaecuatoriala si 1
mm la polul posterior.Structura histologica a sclerei se compune din fibre conjunctive elastice,
celule si vase limfatice, toate acestea fiind inglobate intr-un ciment mucoid.

1.4.CORNEEA

Definitie:
Transparenta corneei este datorata unei organizari histologice perfecte (paralelismul
lamelor), a concentrarii superioare si constante in apa (7,5%), depinzand si de integritatea
epiteliului si endoteliului corneean.

Forma corneei reprezinta o calota dintr-o sfera. Axul vertical arend o curbura mai
accentuata fata de axul orizontal, axul vertical fiind astfel mai refringent cu cca 0.5 dioptrii
sferice la majoritatea populatiei: astigmatismul fiziologic.
Grosimea corneei este in medie de 0,8 mm in centru si de 1,1 mm la periferie.
Inervatia este foarte bine reprezentata in special in epiteliul corneei, filetele nervoase
provin din nervii ciliari anteriori si posteriori precum si din nervii senzitivi ai orbitei.
Limbul sclerocorneean reprezinta locul de imbinare intre cornee si sclera si constituia
pana nu de mult locul de electie al inciziei in chirurgia intraoculara. In prezent se prefera incizia
in cornee clara, in trei trepte, care are avantajul ca nu sangereaza, iar atunci cand lungimea ei
este mica de sub 3 mm se inchide singura fara sa necesite sutura si genereaza un astigmatism
minim.
Unghiul iridocorneean, vizibil cu ajutorul gonioscopului sub biomicroscop este locul de
eliminare al umorii apoase din camera anterioara traversand trabeculul, canalul SCHLEMM si
spatiile FONTANA spre circulatia venoasa conjunctivala, aici fiind cheia fiziopatologiei celei
mai frecvente boli raspunzatoare de orbire in tarile civilizate, glaucomul.
7

1.5.UVEEA
Definitie:
Uveea este cunoscuta sub denumirile de membrana vasculara sau tunica medie si se
compune din trei segmente distincte: Coroida , corpul ciliar si irisul.
Coroida reprezinta cele 5/6-imi posterioare ale uveeei, ea tapeteaza fata interna a sclerei
si acopera retina printr-un raport de contiguitate ceea ce explica usurinta decolarii de retina in
anumite imprejurari cum ar fi traumatismele, inflamatiile, degenerescentele etc.
Functiile coroidei sunt: mentinerea tensiunii intraoculare, asigurarea hranei conurilor si
bastonaselor avand si rolul de obscurizare al interiorului globului ocular prin prezenta celulelor
pigmentare din structura sa.

1.6.CORPUL CILIAR
Definitie:
Este alcatuit din muschiul ciliar si din procesele ciliare; el se afla situat in prelungirea
coroidei pana la iris si are aspectul unui inel ce se proiecteaza pe sclera intre limb si 8 mm
posterior de acesta.
Muschiul ciliar are rol in acomodatie astfel:
-

prin contractia fibrelor circulare se relaxeaza zonula lui ZINN si cristalinul

isi mareste axul antero-posterior, realizand acomodatia pentru aproape


-

prin contractia fibrelor longitudinale zonula reintra sub tensiune si cristalinul

se aplatizeaza, favorizand acomodatia la distanta.


Procesele ciliare muleaza fata posterioara a muschiului ciliar si se prezinta sub forma
unor pliuri, dispuse radiar, separate intre ele de mici depresiuni, in numar de 70-80, alcatuind
coroana ciliara. In structura proceselor ciliare se remarca numeroase celule glandulare cu rol
secretor al umoarei apoase; acest lichid umple camera posterioara a ochiului, formata intre fata
anterioara a cristalinului si fata posterioara a irisului precum si camera anterioara formata de
fata anterioara a irisului si endoteliul corneean.Trecerea umorii apoase din camera posterioara
spre cea anterioara se face prin orificiul pupilar iar eliminarea sa din glob urmeaza calea
trabeculara, canalul SCHLEMM, spatiile FONTANA si venele apoase perilimbice spre
circulatia venoasa generala.

1.7.IRISUL
8

Definitie:
Reprezinta partea de interes artistic a ochiului avand o bogata varietate de culori si
desene. Irisul continua corpul ciliar pe o directie frontala, fiind centrat de orificiul pupilar. Fata
anterioara a irisului este usor convexa anterior iar relieful sau prezinta o cuta festonata
concentrica situata la 1 mm de pupila numita micul cerc al irisului, ea delimitand zona interna
pupilara de zona externa ciliara.

Zona pupilara gazduieste muschiul sfincter, circular, al irisului, cel care produce mioza
iar zona ciliara contine muschiul dilatator, radiar, cu rol in producerea midriazei. Fata
posterioara a irisului vine in raport cu fata anterioara a cristalinului, cu care delimiteaza camera
posterioara a ochiului.Baza irisului adera la corpul ciliar alcatuind unghiul iridocorneean.
Marginea libera a irisului delimiteaza orificiul pupilar situat central. Pupila regleaza cantitatea
de lumina ce patrunde in ochi.

1.8.RETINA

Definitie:
Retina reprezinta componenta esentiala a ochiului, fara de care nu ar putea fi realizata
vederea.Din punct de vedere embriologic retina este alcatuita din tesut nervos cerebral, ea
transmitand creierului imaginile formate de catre dioptrul ocular.

Celulele retinei au capacitatea de a transforma imaginea vizuala in biocurenti ce vor fi


decodificati de celulele cerebrale din zona occipitala.
Retina este acoperita in intregime de membrana vasculara a ochiului (coroida), care ii hraneste
straturile externe: epiteliul pigmentar, celulele cu conuri si cu bastonase precum si stratul
plexiform extern.
Retina coroidiana, numita si retina vizuala are o structura diferita, fiind mult mai
complexa, fata de retina nevizuala numita si retina oarba sau pars caeca. Separarea celor doua
segmente retiniene o face ora serrata situata la 4,5 mm inapoi a limbului sclerocoreean. Ora
serrata este putin vascularizata, de aceea aici este locul de electie al inciziilor sclerale pentru
extragerea corpilor straini intraoculari precum si al altor interventii chirurgicale intraoculare.

1.8.1.RETINA VIZUALA are aspect de membrana transparenta, subtire (0,2-0,4 mm) ce


incorporeaza in structura sa vasele proprii, cele care hranesc retina pana la stratul plexiform
extern. Retina prezinta o fata externa, in raport cu coroida, o fata interna in contact cu corpul
vitros si o limita anterioara la ora serrata.
Structura histologica a retinei vizuale pune in evidenta 10 straturi care vor fi enumerate
de la exterior (coroida) spre interior (vitros).
1. Epiteliul pigmentar este format dintr-un singur strat de celule poliedrice, franjurate
si contin mai mult pigment.
2.

Celulele vizuale formeaza primul neuron din calea optica ele fiind elementele

fotosensibile ale retinei.


3. Membrana limitata externa este o membrana foarte fina si se afla intre partea
externa a celulei vizuale si corpul nuclear.
4. Stratul granulos extern reprezinta corpul celulelor vizuale descrise mai sus.
5. Stratul plexiform extern este format prin jonctiunea intre axonii celulelor vizuale cu
dendritele celulelor bipolare.
6. Stratul granulos intern este format din corpul celulelor bipolare (al doilea neuron din
calea optica).
7. Stratul plexiform intern materializeaza jonctiunea axionilor celulelor bipolare cu
dendritele celulelor multipolare.
8. Stratul celulelor ganglionare (multipolare) sunt celule de tip cerebral si constituie al
treilea neuron al caii optice.
10

9. Stratul fibrelor optice este format din prelungirea axonica a celulelor ganglionare
care vor alcatui nervul optic.
10. Membrana limitanta interna este foarte subtire si separa retina de corpul vitros. In
structura retinei ca si in substanta cerebrala se mai gasesc neuroni de asociatie si celule de
sustinere .

1.9.NERVUL OPTIC
Definitie:
Fibrele nervului optic reprezinta perechea a doua a nervilor cranieni si constituie
segmentul intermediar al analizorului vizual. Nervul optic paraseste interiorul globului ocular
prin orificiul scleral posterior si dupa ce trece de lama ciuruita fibrele sale se mielinizeaza iar
exteriorul

cordonului

optic

se

va

inconjura

de

cele

trei

membrane

cerebrale:

duramater,arahnoida si piamater.
Nervul optic este constituit din axonii celulelor ganglionare retiniene. In prelungirea partii
orbitare a nervului optic, dupa ce trece prin gaurile optice ale orbitei se afla partea intracraniana
a nervului optic.

2.1.MEDIILE TRANSPARENTE

Definitie:
Mediile transparente sunt formate din: cornee, umorul apos, cristalinul si corpul vitros.
CORNEEA TRANSPARENTA are o valoare dioptrica de 42 D.

2.2.UMOAREA APOASA
Definitie:
11

Este un lichid incolor, limpede i ocup spaiul dintre cornee si cristalin.

2.3.CRISTALINUL

Definitie:
Este un organ transparent, de forma discoidala cu un diametru de 9 mm, grosimea de 4 mm si
greutatea de 0,2 g. Cristalinul este lipsit de vase iar valoarea sa dioptrica este de cca. 20 D. Pe
langa rolul sau de refractie cristalinul are rol esential in acomodatia la distanta si aproape.
Acomodatia se face prin modificarea grosimii cristalinului cu ajutorul contractiei si
decontractiei muschiului ciliar; acesta transmite, prin intermediul zonulei Zinn, efectul sau
periferiei cristalinului.

2.4.CORPUL VITROS

Definitie:
Reprezinta cea mai mare parte a continutului globului ocular fiind un hidrogel vascos care se
lichefiaza cu varsta. La biomicroscop vitrosul se observa in spatele cristalinului sub forma unei
retele cu ochiuri largi care se misca prin schimbarea pozitiei globului ocular.

2.5.ANEXELE GLOBULUI OCULAR

Rolul de protectie si de asigurare a bunei functionari a analizorului vizual se face cu


ajutorul anexelor globului ocular reprezentate prin: sprancene, pleoape, conjuctiva, capsula lui
Tenon, aparatul lacrimal, muschii motori ai globului ocular si orbita cu continutul sau.
12

2.5.1.SPRANCENELE
Definitie:
Sunt formatiuni musculocutanate acoperite de peri, ele fiind situate simetric la marginea
superioara a fiecarei orbite. Rolul sprancenelor este de a proteja pleoapele si globul ocular de
impuritati, transpiratie etc., venite de pe frunte.

2.5.2.PLEOAPELE
Definitie:
Sunt formatiuni musculare tarsocutanate, in numar de doua pentru fiecare ochi, una superioara si
alta inferioara.
Rolul pleoapelor este de a proteja globul ocular si in acelasi timp intind pelicula
lacrimala pe cornee, asigurandu-i o buna functionare.

2.5.3.CONJUNCTIVA
Definitie:
Este o mucoasa transparenta si tapeteaza polul anterior al globului ocular (conjuctiva bulbara),
fundurile de sac conjunctivale iar pe fata interna a pleoapelor ia denumirea de conjuctiva tarsala.
2.5.4.APARATUL LACRIMAL se compune din: aparatul secretor (glandele lacrimale) si caile
de evacuare (caile lacrimonazale).
Definitie:
Glanda lacrimala orbitopalpebrala este sursa de lacrimi cea mai importanta pentru glob, ajutata
in mica masura si de glandele lacrimale accesorii conjunctivale. Glanda lacrimala principala este
lunga de 2 cm si lata de 1 cm, grosimea sa este de 0,5 cm si are o greutate de cca. 0.7 g.

13

Rolul lacrimilor este important pentru protejarea fata de infectiile conjuctivale si


corneene, ele avand si rol mecanic de indepartare a pulberilor si corpilor straini, de asemena un
rol in umectarea si oxigenarea permanenta a epiteliului corneean fara de care se produce
opacifierea corneei prin xeroza (uscaciune).
Vascularizatia glandei lacrimale este asigurata de artera si vena lacrimala, ramuri din
artera si vena oftalmica.

2.5.5.MUSCULATURA EXTRINSECA A GLOBULUI OCULAR

Musculatura extrinseca a globului ocular asigura mobilitatea ochiului si este alcatuita din
sase muschi striati:

14

muschiul drept superior, inervat de oculomotorul comun III;

muschiul drept inferior, inervat de oculomotorul comun III;

muschiul drept intern, inervat de oculomotorul comun III;

muschiul drept extern inervat de n. abducens VI

muschiul oblic mare (sau superior) inervat de n.trochlear IV

muschiul oblic mic (sau inferior) inervat de oculomotorul comun III.

Muschiul ridicator al pleoapei superioare situat in grosimea pleoapei este inervat tot de
nervul oculomotor comun;

2.5.6.ORBITA

Definitie:
Orbita este delimitata de patru pereti ososi ai masivului facial, ea avand o forma
piramidala cu varful posterior.
Rolul de gazda al orbitei pentru globul ocular este intarit si de rolul de protectie fata de
traumatisme in special pe diametrul vertical si in zona nazal.

15

CAPITOLUL
CATARACTA

Definiie:

Cataracta este o boala a ochiului, care se traduce prin opacifierea cristalinului in interiorul
ochiului care duce la o scadere a vederii. Este cea mai frecventa cauza de orbire si este tratata in
mod convenional prin intervenii chirurgicale. Pierderea vederii se produce din cauza opacifierii
a cristalinului, care impiedica lumina de intalnire i de a fi concentrata asupra retinei, la partea
din spate a ochiului.

Cauze
Cel mai frecvent se produce din cauza imbatranirii, dar are multe alte cauze. De-a lungul
timpului, pigmentul galben-brun se depune in obiectiv, iar acest lucru, impreuna cu o perturbare
a fibrelor de lentile, reduce transmisia de lumina i duce la probleme vizuale.
Uni oameni nu prezinta factori de risc adiionali, traumatismele (uneori ,dupa caiva ani),
fumatul,alcoolul,glaucomul,factorii genetici,cortico terapia ndelungat,trigliceridele,
colesterolul crescut,expunerea la razele x,caldura luminii infraroii,bolile sistemice (de exemplu
diabetul), uveita,medicatia sistemica (de exemplu corticosteroizii) i probabil expunerea cronica
la lumina ultraviolet (UV) cresc riscul apariiei ei. Unele cataracte sunt congenitale i pot fi
asociate cu numeroase sindroame si boli.
Clasificare
Cataracta poate fi pariala sau completa, staionara sau progresiva, tare sau moale. Principalele
tipuri de cataracta legate de vrst sunt scleroza nucleara, corticala, si subcapsular posterioar.
16

Dupa Axenfel citat din I. Pcurariu 166 s-a fcut din mai multe puncte de vedere,
valabile si astzi, considerandu-se : momentul cnd au aprut : congenitale, sau ctigate;
localizare: capsular anterioar sau posterioar, capsular piramidal, capsulo-lenticular,
zonular, subcapsular posterioar , nuclear, cortical si total (corticonuclear); evolutivitatea
procesului de cataract : staionar sau progresiv, matur sau imatur.
Cataractele congenitale pot fi capsulare , anterioare sau posterioare, capsulolenticulare,
anterioare sau posterioare , lentisulare (punctiform, pulverulent, embrionar sau sutural).
Din punct de vedere al extinderii sunt zonulare sau totale,mononuculare sau binoculare.
Deficitul opstic este constant de grad mare; este una dintre cauzele ambiopiei organice la copil.
Scleroza nuclear, cel mai frecvent tip de cataract, implic partea centrala sau "nuclear" a
cristalinului. De-a lungul timpului, aceasta devine tare sau "sclerotic" din cauza condensului de
nucleu obiectiv i depunerea de pigment maro n interiorul obiectivului. n stadiile avansate,
aceasta se numete cataract brunescent. Acest tip de cataract poate prezenta cu o schimbare
de miopie si cauzeaz probleme cu vederea la distana, n timp ce lectura este mai puin afectat.
Cataracta cortical este datorat pentru c, cortexul lentil (stratul exterior) devine opac. Ea
apare atunci cnd variaiile de coninut de ap al periferiei cristalinului provoac fisurare. Atunci
cnd aceste cataracte sunt privite printr-un oftalmoscop sau alt sistem de mrire, aspectul este
similar cu spie albe ale unei roi indreptat spre interior.
Simptomele includ de multe ori probleme cu strlucire i dispersia luminii pe timp de noapte.
Cataracta subcapsular posterioar sunt tulburri la partea din spate a lentilei adiacente capsulei
(sau punga) n care lentila st. Pentru c lumina devine mai concentrat spre partea din spate a
cristalinului, acestea pot provoca simptome disproporionate pentru dimensiunea lor.
O cataracta imatur are ceva proteine transparente, dar cu o cataract matur, toate proteinele,
lentila este opac. ntr-un hypermature sau cataracta Morgagnian, proteinele cristalinului au
devenit lichide.
Cataracta congenital, care poate fi detectat la maturitate, are o clasificare diferit i include
lamelara, polar, si cataracta sutural.
Cataractele pot fi clasificate cu ajutorul lentilelor opacitaii, cataractele sunt clasificate n funcie
de tipul ca nuclear, cortical, sau posterior. Cataractele sunt clasificate n continuare n funcie de
severitate pe o scala de la 1 la 5.
Semne i simptome
Cataracta se dezvolta n general lent in decursul anilor.
17

Simptomele timpurii pot fi pierderea contrastului, perceperea unei senzaii de strlucire, nevoia
de mai mult lumin pentru a vedea bine i probleme n deosebirea albastrului nchis de negru.
Mai trziu,apare nceoarea progresiv, nedureroas a vederii. Gradul nceorii depinde de
localizarea i extensia opacifierii. Atunci cnd opacifierea este la nivelul nucleului central al
cristalinului (cataracta nuclear), miopia se poate dezvolta n stadiile timpurii schimbnd
indexul refractiv al cristalinului, astfel nct un pacient cu presbiopie poate fi capabil , temporar,
sa citeasc fr ochelari.
Cei cu cataract au deseori dificulti n a aprecia culorile i schimbri n contrast, de a
conduce, de a lectura, s recunoasc fee i fac cu greu faa la strlucirea de lumini puternice.
Semnele i simptomele variaz n funcie de tipul de cataract, dei se produce o suprapunere
considerabil. Persoanele cu cataract sclerotic sau brunescent nuclear observ adesea o
reducere a vederii. Cei cu cataract posterioar subcapsular se plng de obicei de orbire ca
simptom major.
Cataracta localizat sub capsula posterioar a cristalinului (cataracta subcapsular posterioar)
afecteaz vederea disproporional, deoarece opacifierea apare la nivelulvpunctului de
ncruciare a razelor de lumin. Aceste cataracte reduc acuitatea vizual mai mult atunci cand
pupila este contractat (de exemplu , la lumin puternic sau la citit).
De asemenea , acestea produc cel mai des senzatia de strlucire, in special in cazul luminilor
puternice sau farurilor mainilor noaptea i pierderea contrastului.
Rareori,cataracta se edemaiaz , ocluzionnd drenajul filtrului trabecular i poate produce
glaucom secundar cu unghi nchis i durere.
Diagnosticul este cel mai uor de stabilit atunci cnd pupila este dilatat. Cataractele bine
dezvoltate apar ca opaciti galben-maronii la nivelui cristalinului. De obicei, examinarea
reflexului rou pe pupila dilatat, cu oftalmoscopul la o distan de 30 cm deprtare, relev i
opacitile mai mici.
Cataractele mici apar ca defecte de culoare nchis la reflexul rou. Examinarea cu lampa cu
fant ngustat d mai multe detalii despre caracterul, localizarea i extinderea opacifierii.

18

Cataracta senil

Vrsta este cea mai frecvent cauz. Proteinele Lens se denatureaz i degradeaz n timp, iar
acest proces este accelerat de boli cum ar fi diabetul si hipertensiunea arterial.
Factorii de mediu, inclusiv toxinele, radiatiile, i lumina ultraviolet, au efecte cumulative, care
sunt agravate de pierderea de mecanisme de protecie i de restaurare din cauza modificarilor de
expresie a genelor i procese chimice in ochi.
n cataractele senile tratamentul medicamentos beneficiaz de preparate de iod administrate n
colire,per os , n bi oculare , pomad, injecii subconjunctivale sau prin iontoforez, fr
rezultate deosebite. Mai recent, n cataractele evolutive, se administreaz Vitaiodurol, colir ce
conine minerale (iod,calciu,magneziu) , adenozintrifosfat, acid nicotinic, cistein,glutation,
tiamin, administrat cte 1-2 picturi dimineaa i seara.
Cataracta traumatica

Cataractele traumatice apar imediat sau la distan de traumatismul ocular isunt prezente n:
-

contuzii oculare

plgi oculare perforante cu neparea capsulei anterioare cristaliene

corp strin intraocular

prin aciunea agenilor fizici i chimici.

Cataracta traumatic apare n general la copii sau tineri, unde traumatismele sunt frecvente,este
diferit de celelalte tipuri de cataract i necesit o evaluare minuioas i un management
corespunztor al celorlalte structuri oculare afectate.
Traumatismele severe la cap provoac umflarea, ngroarea i albirea fibrelor de lentile. n timp
ce umflarea se rezolv n mod normal, cu timpul, culoarea alb poate rmne. n traumatismele
severe la cap, sau leziuni care penetreaz ochiul, capsula n care obiectivul se afl poate fi
deteriorat. Acest lucru permite apei din alte pri ale ochiului s umple rapid obiectivul care
duce la umflarea i apoi la albire, obstrucionnd lumina de a ajunge la nivelul retinei, la partea
din spate a ochiului. Cataracta se poate dezvolta in 0.7-8.0% din cazuri.
19

Unele din cele directe se pot resorbi spontan n timp; cele cu corp strin metalic (siderozic i
calcozic) au evoluie i pronostic sever, deoarece degenerarea esutului retinian poate continua
i dupa extragerea corpului metalic i a cristalinului opac.
mprejurrile n care se produc sunt urmtoarele : accidente de joc la copii, accidente de munc,
accidente de circulaie, accidente de vntoare, lovituri intenionate si de cauze diverse.
Cataracta radiativa
Lumina ultravioleta, in special UV-B, a fost demonstrata de a provoca cataracta, iar unele
dovezi indica ca ochelarii de soare purtati la o varsta frageda poate incetini dezvoltarea mai
tarziu in viata, lentila filtreaza lumina UV.; Deci, odata ce acesta este eliminat printr-o
interventie chirurgicala, exista posibilitatea de a vedea lumina UV. Radiatie cu microunde a fost
de asemenea gasita pentru a provoca cataracta. Mecanismul nu este clar, dar poate include
schimbari in enzime sensibile la caldura, care protejeaza in mod normal, proteinele celulare in
lentila. Un alt mecanism posibil este de daune directe la obiectivul de unde de presiune induse in
umoarea apoasa.
Cataracta a fost de asemenea asociata cu radiatii ionizante, cum ar fi radiografiile. Adaugarea de
deteriorare a ADN-ului celulelor de lentile, de asemenea, a fost considerata responsabila. In cele
din urma, leziunile electricae si termice duc la denaturarea si albirea cristalinului ca rezultat al
coagularii proteinelor directe. Cataractele de acest tip sunt adesea observate la lucratorii de la
cuptoare. Lasere cu o putere suficienta sunt cunoscute pentru a afecta ochii si pielea.
Cataracta congenital

20

Lentil biconvexsituat n spatele pupilei, ntre iris-anterior, vitros-posterior i procesele ciliare


n jur,cristalinul completeaz aparatul dioptric al globului ocular , prin puterea sa convergent
variabil, permind vederea clar a punctelor aflate la diverse distane.
Perfect avascular,cristalinul prezint o patologie mai deosebit care nu permite analogia cu
bolile altor segmente ale globului ocular sau ale altor organe. Transparena este caracteristica sa
de baz. Condiiile necesare meninerii acestei transparene nu sunt n totalitate cunoscute, iar
cercetrile n acest sens sunt deosebit de dificile. Una din foarte puinele modaliti de rspuns
ale cristalinului la diversele tipuri de agresiune este pierdera n proporie mai mare sau mai mic
a transparenei, cu alte cuvinte apariia unor opaciti recunoscute in general sub denumirea de
cataracte.
Uneori apar opaciti cristaliniene n cursul vieii intrauterine i sunt constatate fie la cteva luni
dup natere, fie ceva mai trziu; ele se numesc cataracte congenitale.
Dei nu toate tipurile de cataract congenital se ncadreaz n ideea pe care o urmre te aceast
lucrare,pentru orientare vom aminti o prim grup de opaciti cristaliniene congenitale limitate
i neevolutive, n care copilul pstreaza o acuitate vizual util, diagnosticul punndu-se la
vrsta colaritii cu ocazia examenelor medicale obligatorii sau dup sesizarea unor tulburri de
vedere. Nu se pun probleme deosebite de tratament. In general, cu o carecie optic atent
prescris copilul se va descurca; bineneles c va fi meninut sub un control periodic pentru a
putea surprinde eventual la un moment dat , tendina de evolutivitate, de altfel foarte rar.
Aceste opaciti se grupeaz in trei categorii si anume:
-

cataracte capsulare: - anterioar(polar anterioar);


- posterioar(polar posterioar);

cataracte lenticulare: - nuclear punctiform (central);


- nuclear pulverulent;
- embrionar axial anterioar;
- sutural;

cataracte capsulo-lenticulare: - anterioar;


- posterioar.

O alt grup cuprinde cataractele congenitale propriu-zise, care din punct de vedere
anatomoclinic sunt de patru tipuri i anume : zonular ; nucleatr ; fusiform; total.
21

Cunoaterea aspectelor clinice legate de cataractelor congenitale propriu-zise nu este lipsit


de importan pentru c uneori implic tratament de urgen pentru a putea recupera mcar
parial funcia vizual a cpilului, iar alteori reprezint un element important n orientarea
copilului in timpul colarittii.
Boli de piele care pot cauza cataracta:
Pielea i obiectivul au aceeai origine embriologic i pot fi afectate de boli similare. Cei cu
dermatit atopic i eczem dezvolt ocazional, ulcere sau cataract.
Consumul de droguri,fumatul au fost demonstrate de a dubla rata de cataract sclerotic
nuclear i de a tripla rata de cataract subcapsular posterioar. Dovada este n conflict pe
efectul alcoolului. Unele studii au artat o legatur, dar altele care sau urmat de pacieni pe
termene mai lungi nu.
Profilaxie
Factorii de risc, cum ar fi expunerea la UV-B i fumat pot fi abordate, dar este puin probabil s
fac o diferen mare a funciei vizuale. Dei nici un mijloc de prevenire a cataractei a fost
dovedit tiinific, purtnd ochelari de soare de protecie ultraviolete pot incetini dezvoltarea. n
timp ce consumul regulat de antioxidani (cum ar fi vitaminele A, C, si E), a fost gndit pentru a
proteja mpotriva riscul de cataract, studiile clinice au artat c nu. Dovada este amestecat, dar
slab pozitiv, pentru un efect potenial protector al luteinei i zeaxantina nutrieni. Utilizarea de
statina este oarecum asociat cu un risc mai mic de cataract sclerotic nuclear.
Majoritatea oftalmologilor recomand folosirea ochelarilor cu protecie UV sau ochelarilor de
soare ca o prevenie.
Reducerea factorilor de risc ca alcoolul, fumatul i corticosteroizii i controlul valorilor glucozei
i cazul diabetului zaharat ntrzie debutul bolii, consumul de alimente care conin cantiti mari
de antioxidani, adic fructe i legume. Persoanele care consum mari cantiti de legume verzi,
cu frunze, precum napii i spanacul, care sunt bogate n elementele nutritive lutein i
zeaxantin, prezint un risc mai sczut pentru cataract.
Schimbrile frecvente de ochelari cu lentile refractive i de corecie pot ajuta meninerea vederii
n perioada dezvoltrii cataractei. Ocazional , pot fi ajutor dilatrii pupilare pe termen lung (cu
fenilefrin 2,5%, la fiecare 4-8 ore) n cazul cataractelor mici.

22

Lumina indirect n timpul citirii minimalizeaz constricia pupilar i poate optimiza vederea
de aproape. Lentilele polarizate reduc lumina puternic.

Tratament
Tulburrile funciei vizuale reprezint criteriul principal al deciziei chirurgicale. De obicei,
cataracta este nlturat prin una dintre tehnicile care conserv delicata capsul posterioar a
cristalinului (tehnici extracapsulare). Odat cu punerea la punct a procedurii de fragmentare
ultrasonic a nucleului cristalinului,este posibil tratarea chirurgical a cataractei printr-o mic
incizie i fr a fi necesar sutura plgii,ceea ce reduce rata complicaiilor postoperatorii i
accelereaz reabilitarea vizual a pacienilor.
Implantarea intraoperatorie a unei lentile intraoculare este o practic de rutin. Aceasta elimin
necesitatea purtrii ochelarilor greoi pentru cataract sau a lentilelor de contact. Datorit
tehnicilor moderne siimbuntirii calitii lentilelor intraoculare , rata de succes este mare. Au
fost utilizate, cu oarecare rezultat,lentilele intraoculare multifocale, pentru a reduce necesitatea
ochelarilor att de distan, ct i de aproape.
ndeprtarea cataractei poate fi realizat n orice etap i nu mai necesit maturarea cristalinului.
Chirurgia este, de obicei, "ambulatoriu" i realizat folosind anestezie local. Cam la nou din
zece pacieni poate realiza o vedere corectat de douzeci-patruzeci sau mai mult dup
intervenia chirurgical.
Facoemulsionarea este o intervenie chirurgical de cataract cea mai utilizat pe scar larg.
Aceast procedur folosete energie cu ultrasunete pentru a emulsiona obiectivul cataract.
Facoemulsificare cuprinde n mod tipic cinci pari:
Anestezic - Ochiul este amorit fie cu o injecie subtenon n jurul ochilor sau folosind
picturi simple pentru ochi.
Incizie corneana - dou reduceri sunt realizate prin cornee clar pentru a permite
introducerea de instrumente n ochi.
Capsulorexie - O pereche de forceps sau ac mic este folosit pentru a crea un orificiu circular
n capsula n care obiectivul se afl.
Facoemulsificare - O sond de man este folosit pentru a rupe i emulsiona lentilele n
lichid cu ajutorul energiei valurilor ultrasunete."Emulsia" rezultat este aspirat, adic
ndeprtat.
23

Irigare i aspiraie - cortexul, care este stratul moale exterior al cataractei, este aspirat sau
supt, indeprtat. Fluidul se indeprteaz continuu fiind nlocuit cu o soluie salin pentru a
preveni prbuirea structurii camerei anterioare (partea anterioar a ochiului).
Insertie Lens - O lentil pliabil de plastic, este introdus n sacul capsular care coninea
anterior cristalinul natural. Unii chirurgi injecteaz de asemenea un antibiotic n ochi pentru a
reduce riscul de infecie. Pasul final este de a injecta ap sarat n rnile corneene pentru a
determina zona s se umfle pentru a sigila incizia.
Excizia cataractei extracapsular (ECCE) const n ndeprtarea cristalinului manual, dar lsnd
majoritatea capsulei intacte. Lentila este exprimat printr-o incizie de 10 - 12 mm incizie care
este nchis cu uturi la sfritul interveniei chirurgicale. ECCE este mai puin frecvent
efectuat dect facoemulsificarea, dar poate fi util atunci cnd se ocup cu cataract foarte
avansat sau n alte situaii n care emulsionarea este problematic.
Extracia de cataract intracapsular este rareori realizat. Lentilele i capsula nconjurtoare,
sunt ndeprtate ntr-o singur pies, printr-o incizie mare n timp ce presiunea este aplicat la
membrana vitroas. Operaia ar dispune de o rat mare de complicaii.
Complicaii
Complicaii grave ale operaiei de cataract sunt dezlipirea de retin i endoftalmita. n ambele
cazuri, pacienii au remarcat o scdere brusc a vederii. La endoftalmit, pacientii descriu de
multe ori durere. Dezlipirea de retin prezint frecvent cu defecte unilaterale de cmp vizual,
estomparea vederii, flash-uri de lumin, sau pete plutitoare.
Riscul de dezlipire de retin a fost estimat la aproximativ 0,4% dup 55 ani.
Incidena este n cretere n timp ntr-o manier oarecum liniar, precum i creterea riscului
este de cel puin 20 de ani dup procedur. Factorii de risc speciali, sunt de vrst mai tnr,
sex masculin, lungime mai mare axial i complicaii n timpul interveniei chirurgicale. n cel
mai mare grup de risc de pacieni, incidena de dezlipire de retin pseudofachie poate fi la fel de
mare ca 20%.
Riscul de endoftalmit apare dup o intervenie chirurgical la mai mult de unul din 1000.
Edemul cornean i edemul macular cistoid sunt mai puin grave, dar mai frecvente i, apar din
cauza umflturii persistente n partea din fa a ochiului n edem cornean sau din spatele
ochiului n edemul macular cistoid. Ele sunt de obicei rezultatul inflamaiei excesive dup o
intervenie chirurgical, iar n ambele cazuri, pacienii pot observa vedere nceoat, cea.
24

Starea lor se mbuntaete n mod normal cu timpul i cu aplicarea de picaturi antiinflamatorii.


Riscul de aceast provenien este de aproximativ la unul din 100.

CAPITOLUL
ROLUL

ASISTENTEI

MEDICALE

NGRIJIREA

PREOPERATORIE

POSTOPERATORIE A PACIENTULUI CU AFECIUNE OCULAR

MANIFESTRI

DE

DEPENDEN

SATISFACEREA

CELOR

14

NEVOI

FUNDAMENTALE

NEVOIA DE A COMUNICA;

NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE;

NEVOIA DE A BEA I A MNCA;

NEVOIA DE A ELIMINA;

NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR;

NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI;

NEVOIA DE A SE IMBRCA SI A SE DEZBRCA;

NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE;

NEVOIA DE A FI CURAT,NGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE I


MUCOASELE;

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE;

NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI, DE


A PRACTICA RELIGIA;

25

NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII;

NEVOIA DE A SE RECREA;

NEVOIA DE A NVA CUM S I PSTREZE SNTATEA.

INGRIJIRI GENERALE
1. Asigurarea conditiilor de mediu in spital
Scopul spitalizrii bolnavului este vindecarea. Se creeaz condiii pentru creterea forei de
aprarei regenerare a organismului. Funciile organismului sunt controlatei dirijate de
scoaracerebral.Pacientul este scos din mediul sau i cu ocazia internrii pot aprea efecte
negative asupra sistemului nervos legate de spitalizare, de preocuparea pentru boal i
investigaii.
Protejarea bolnavului se va face prin:

ambient: - cu saloane luminoase albe;


- spaii verzi exterioare;
- coridoare luminoase,curate;
- mobilier adecvat.

foile de observaie i temperaturnu vor fi inute n saloane.

se va ncerca izolarea fonic a saloanelor.

control de securitate i linite: - pentru personalul administrativ i vizitatori.

pansarea rnilor i acoperirea ulceraiilor e obligatorie.

2. Conditiile spitalizarii.
In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care-si petrece
majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Schimbarea lenjeriei, cu bolnavul in pat, se executa dimineata inainte de curatenia salonului,
dupa masurarea temperaturii, pulsului si toaleta bolnavului sau ori de cate ori este necesara
26

schimbarea lenjeriei murdarite. Musamaua, aleza si cearsaful se vor intinde bine, pentru a nu
produce iritatii pielii bolnavului.
3. Asigurarea igienei personale,corporale si vestimentare a pacientului.
La internarea in spital, bolnavului neimobilizat i se da posibilitatea sa faca o baie sau un
dus, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de doua ori pe saptamana.
Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria.
Baia generala, pentru categoria de bolnavi mobilizati, va fi efectuata in mod obligatoriu
si inaintea interventiilor chirurgicale ca si inaintea externarii bolnavului.
Scop: mentinerea tegumentelor intr-o stare de perfecta curatenie in vederea prevenirii
unor complicatii cutanate, pentru stimularea functiilor pielii si pentru asigurarea unei stari de
confort fizic si psihic.

Asistenta are misiunea delicata de a controla (in mod discret) si de a indruma ca bolnavul
neimobilizat sa-si faca zilnic toaleta de dimineata si de seara (spalarea fetei, urechilor, gatului,
membrelor superioare, regiunii axilare, toaleta cavitatii bucale si ingrijirea parului).
4. Observarea pozitiei pacientului in pat.
Scopul: cunoasterea pozitiilor pe care le iau bolnavii in pat sau in care acestia trebuie asezati
pentru ingrijiri, examinari speciale.
Dup interveniile chirurgicale pe globul ocular, bolnavul trebuie ferit de orice efort fizic.
Se va interzice orice micare, o singur contracie muscular i poate produce o hemoragie la
locul interveniei, iar o cantitate infim de snge ectravaxat intraocular poate s duc la
pierderea vederii.
Dup intervenie, transportul bolnavului n salon se va face cu patul montat pe roi, pentru
a-l feri de mutrile pe targa i de pe targ n pat. Poziia lui n pat va fi semiseznd, rezemndusi capul comod, chiar n timpul somnului.
5. Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.
Scop: daca mentine timp indelungat aceeasi pozitie, bolnavul este predispus la aparitia unor
complicatii (escare de decubit, tromboze, embolii etc.), care-i impiedica procesul de vindecare.
Pentru prevenirea aparitiei acestora, se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului. Aceasta se

27

poate efectua activ (bolnavul isi schimba pozitia singur) sau pasiv (cu ajutor sau ii schimba alta
persoana pozitia).
6. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
In ingrijirea bolnavului, asistenta medicala este obligata sa-l supravegheze pentru a culege toate
datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia, comunicand medicului tot ce a observat
la bolnav in cursul zilei sau noptii.
Astfel, asistenta va urmari: comportamentul bolnavului (faciesul), starea psihica, reactivitatea
generala (somnul), functiile vitale si vegetative ale organismului aparitia unor manifestari
patologice.
Se va masura zilnic: pulsul, respiratia, temperatura, tensiunea arteriala si se va nota in F.O. sub
forma de grafic.
Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar
proceselor de oxidare din organism,si de a elimina dioxidulde carbon rezultat in urma arderilor
celulare.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a
respiratiei este de 16-18 resp\min,putand insa varia dupa varsta si sex.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos. Pulsul e


sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80 pulsatii\minut,
inregistrand mici variatii dupa : varsta,sex si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa
noteze pulsul pacientului in foaia de observatie de mai multe ori pe zi.Pulsul se noteaza cu un
punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii.Pentru obtinerea graficului masurarea
pulsului se facedimineata si seara, punctele obtinute unundu-se printr-o linie rosie.
Fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespunde la 4 pulsatii\minut.
Temperatura corporala - se defineste ca fiind echilibrul intre procesele de termogeneza
(producerea de caldura de catre organism) si termoliza (cedarea de catre organism , inspre
mediul inconjurator a excesului de caldura).In conditiile fiziologice are valoarea de 36-37C, cu
mici variatii zilnice intre 0,5-1C si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si
termogeneza.Aprecierea exacta a temperaturii corpului se face cu ajutorul termometrului.
28

Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra peretelui
vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul) in timpul contractiei si relaxarii ritmice a
inimii.Exista doua componente ale presiunii sanguine :

presiunea sistolica - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se
contracta (in sistola) - cu valori normale intre 100 si 130 mm coloana de mercur (Hg);

presiunea diastolica - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se
relaxeaza intre doua contractii (in diastola) - cu valori normale sub 85 mmHg.

Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg maxima, 5-9
mm Hg minima sau diastolica.
NGRIJIREA PREOPERATORIE A PACIENTULUI CU AFECIUNE OCULAR
( CATARACT )
A. Examenul clinic
Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar i pune n eviden
starea fiziologic a bolnavului dnd totodat posibilitatea depistarii unor deficien e ale
organismului i ale unor boli nsotitoare. El este completat de examinari paraclinice.
B.

Pregatirea fizic i psihic a pacientului.

Pregatirea generala preoperatorie, const n examenul clinic i paraclinic, pregatirea psihic,


ngrijiri igienice, urmarirea funcional, precum i observarea schimbrii n starea bolnavului.
Ajuni n secia de chirurgie,pacienilor trebuie s li se asigure confort fizic i psihic.
Pancienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale,de
diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medical are obligaia, ca prin comportamentul i atitudinea ei s nlture starea de
anxietate n care se gsete pacientul nainte de operaie:

29

s-l ajute pe bolnav s-i exprime ( gndurile,grijile,teama)

s-i insufle ncredere n echipa operatorie

s-i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de preanestezie; cum


va fi aezat pe masa de operaie; cnd va prsi patul; cnd va primi vizite etc.

s-l asigure c va fi nsoit i ajutat.

Asistenta medical i toat echipa de ngrijire trebuie s fi pregtit pentru un rspuns sigur i
ncurajator la ntrebarea inevitabil ce credei m mai fac bine?
Uneori, de acest rspuns va depinde starea lui de linite ulterioar.
Strile de tensiune din cadrul echipei de ngrijire trebuie s fie disimulate fa de pacient.
Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism, siguran i
promptitudine la solicitrile toturor pacienilor,nct acetia s capete ncredere n serviciul n
care a fost internat.
Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirurgicale, riscul, eventualele mutilari si
i se cere consimtamantul.
Se fixeaza data aproximativa a interventiei.
Bolnavul este incanjurat cu solicitudine si atentie.
Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste.
Balnavului i se creaza a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.
I se asigura legatura cu apartinatorii.
In perioada preoperatorie se asigura semiobscuritate in incapere, ajuta pacientul sa cunoasca
topografia sectiei, face exercitii de mers in camera si la exterior cu ochii ocluzionati;
-invata pacientul sa foloseasca instalatiile de semnalizare pt. a se adapta perioadei
postoperatorii;
-recolteaza produse pt. examene de laborator ( sange pt. uree, glicemie, TS, TC ,urina ,secretie
oculara);
-conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologic EKG;
-asigura linistea si odihna preoperatorie.

C. Ingrijiri igienice
Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi indrumat, ajutat sa faca baie sau dus,
urmat de igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea unghiilor.

30

D. Urmarirea functiilor vitale


masurarea si notarea temperaturii;
masurarea si notarea pulsului;
observarea si notarea respiratiei (la indicatia medicului);
masurarea si notarea T.A.;
observarea diurezei;
observarea scaunului.
A. Pregatirea generala
asigurarea repaosului fizic, psihic si intelectual;
la prescriptia medicului, seara, se administreaza un calmant;
asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente usor digerabile;
evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contra indicatii);
asigurarea igienei carporale. Se va efectua baie sau dus pe regiuni la pat.
B. Pregatirea locala

se curata pielea pe regiuni. Pielea paroasa se rade cu grija, evitandu-se sa se produca mici
taieturi (poarta de intrare pentru infectie, dureroasa la efectuarea dezinfectiei);

se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter (cu grija sa nu se scurga eter pe
regiunea perianala);

se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);


se acopera campul operator la indicatia medicului.
Se face pregtirea preoperatorie local prin: tunderea genelor cu o forfecu uns cu vaselin, n
timp ce pacientul st n poziie semieznd pe scaunul oftalmologic, cu ochii nchii ca atunci
31

cnd doarme; verificarea permeabilitii canalului lacrimal prin injectarea unei soluii saline (ser
fiziologic) prin orificiul intern inferior al canalului lacrimal, cu un ac bine adaptat la o sering
de 1-2 ml; splarea ochiului prin instilarea repetat a unei soluii izotone (ser fiziologic) pentru
ndeprtarea cililor i a secreiilor oculare.
Pregatirea din dimineata interventiei:

se intrerupe alimentatia. Bolnavul nu mananca cel putin 12 ore inaintea interventiei


chirurgicale;

imbracarea se face cu camasa de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru barbati) si sosete
in picioare.

protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si puse in noptiera
bolnavului;

bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului;

indepartarea lacului de pe unghii ca si a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila


depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul extremitatilor);

golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mictiune voluntara sau se efectueaza sondaj
vezical;

se va administra hipnotic opiaceu (morfina, mialgin) sau un barbituric (fenabarbital). Se


administreaza un vagolitic (atropina). Dozele si ora injectarii sunt indicate de medicul
anestezist.

3. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator (tarati)


Ingrijirile acordate acestora, urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa
restabileasca echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator si pentru a evita complicatiile
ce se pot produce, atat in timpul interventiei cat si dupa aceasta.
Rolul moral al asistentei medicale
n general, pentru pacient nu exist intervenie chirurgical minor , o operaie fiind
o experien nou, pe care o triete bolnavul.
Teama ii face pe unii pacieni s refuze operaia, sub pretextul c ar dori s ncerce cu
tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentru rezolvarea unor probleme personale.
n acest sens rolul asistentei este de al liniti pe pacient i de ai da ncredere .
32

Aceasta se realizeaz prin :


-

modul de a vorbi cu pacientul;

asigurarea c anestezia i intervenia sunt lipsite de gravitate;

exemple de reuit a unui operat cu aceeai intervenie;

meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon.

Concluzii:
Rolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea infeciilor.
Este necesar punerea n practic a unui protocol precis i detaliat al diferitelor etape din aceast
pregtire i ntrirea legaturilor dintre asistentele medicale din secia de chirurgie, terapie
intensiv i cele care lucreaz n slile de operaie i anestezie.
Fiecare secie este responsabil de numrul i frecvena eventualelor infecii, precum i de
urmrirea, alturi de asistentul de igien , a executrii corecte a modului de pregtire
preoperatorie a pacientului
Ingrijirile postoperatorii sunt:
Incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a
bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se accorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Bolnavul operat sub
anestezie generala, trebuie supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor (de
deglutitie, tuse, faringian si cornean), pana la revenirea campleta a starii de constienta cat si in
orele care urmeaza, de altfel transportul din sala de aperatie se executa dupa revenirea acestor
reflexe.
In perioada postoperatorie supravegheaza pacientul permanent pt. a-si mentine pansamentul
binocular ( se panseaza si ochiul sanatos pt. a evita clipitul );
-supravegheaza pulsul , tensiunea arteriala;
-educa pacientul sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta, sa stea in decubit dorsal si
lateral pe partea sanatoasa timp de 24 ore;
33

-administreaza calmante contra durerii;


-asigura 24 ore regim hidric prin tub de suctiune pt. a evita masticatia;
-schimba pansamentul cand este imbibat cu sange si (sau secretie );
-serveste pacientul la pat;
-ajuta pacientul sa coboare din pat cand medicul a permis mobilizarea;
-supravegheaza tranzitul intestinal pt. a prevenii constipatia;
-administreaza tratamentul local si general recomandat;
-aplica pansamentul monocular, ochiul sanatos ramanand descoperit cand evolutia este
favorabila;
-sustine psihic pacientul, constientizandu-l ca vederea se recapata partial, iar trecerea timpului
poate aduce rezultatul dorit;
-educa pacientul sa se prezinte dupa externare la controale periodice, sa utilizeze corect
ochelarii cu lentile convexe pt. distanta si citit ( in cazul in care interventia chirurgicala a constat
in extragerea cristalinului, fara implant de cristalin artificial.

Perioada postoperatorie
Dupa operatie, toti pacientii se afla internati in stationar, sub supravegherea medicului curant. In
ziua externarii, ar fi rezonabil sa rugati rudele sau apropiatii sa Va ajute sa ajungeti pana acasa.
In primele zile dupa operatie, obiectele inconjuratoare pot parea intrucatva denaturate. Aceasta
se intampla din cauza faptului, ca pupila este dilatata si in unele cazuri in ochi raman suturi.
Atunci, cand pupila se va contracta, veti simti o ameliorare a vederii, iar peste cateva saptamani
dupa operatie vederea dumneavoastra se va restabili complet.
In cazuri rare, peste cateva luni dupa operatie, capsula posterioara a cristalinului inlaturat poate
deveni opaca. Bolnavul poate simti o anumita inrautatire a vederii cu ochiul operat. Un astfel de
fenomen se numeste cataracta secundara. Cauze pentru neliniste exagerata nu exista: dupa
efectuarea unei proceduri corespunzatoare, cu utilizarea laserului, vederea se va restabili peste
cateva ore.
Asistenta :

34

se supravegheaz i se ajut pacientul n desfurarea activitilor de baz: alimentare,

igien, eliminare ntruct exist riscul de accidentare mai ales la cei cu binoclu;

se schimb pansamentul ocular la indicaia medicului;

se face tratamentul topic prescris, cu soluii sau unguente pentru a preveni infeciile, a
reduce inflamaia i a stimula vederea;

se verific AV i presiunea intraocular i se recomand ochelari, de regul cu dioptrii


mai mici dect nainte de operaie;

n cazul interveniilor prin facuemulsionare, se face o incizie foarte mic prin care se
introduce cristalinul foldabil (transplant de cristalin), iar pacientul nu necesit internare
n spital. Se recomand revenirea la control a doua zi i apoi la intervale fixate de medic,
n funcie de evoluia local.

Sfaturi pentru insanatosire grabnica


Pentru ca perioada de dupa operatie sa treaca repede si fara complicatii, urmati sfaturile
specialistilor nostri:

Primele doua-trei saptamani dupa operatie, incercati sa nu dormiti pe partea ochiului


operat;

Nu frecati ochiul operat cu maniile si nu apasati asupra lui;

Cand faceti dus sau baie, aveti grija, ca apa sau spuma de sapun sa nu patrunda in ochi.
Pentru aceasta, ochiul poate fi acoperit cu o compresa de sterila de tifon si cu leucoplast.
Dupa dus, este de dorit sa picurati colire dezinfectante;

Pe strada purtati ochelari de soare;

Straduiti-va sa nu supuneti ochiul operat oscilatiilor bruste de temperatura: primele trei


luni dupa operatie abtineti-va de la frecventarea bailor fierbinti, bazinului si baii cu abur;

Nu ridicati greutati;

In decurs de trei luni dupa operatie, abtineti-va de la efectuarea muncii fizice, indeosebi
legate de aplecarea capului;

SE INTERZIC URMATOARELE!

Pentru a ridica ceva de jos nu va aplecati, ci folositi genuflexiunea;

Cosmetica pentru ochi poate fi folosita nu mai devreme, decat peste o luna dupa
operatie;

35

In decursul primelor trei luni dupa operatie se va exclude cu desavarsire practicarea


sportului. Cu timpul, puteti incepe sa faceti gimnastica de dimineata, sa practicati inotul,
alergatul in trap marunt si alte exercitii fizice, care nu sunt legate cu zguduirea brusca si
incordarea corpului (se va exclude cu desavarsire alergatul pe distante mici, sarituri in
apa, hipismul, ridicarea greutatilor, boxul)

Nu conduceti masina pana cand ochiul nu se va vindeca complet.

Investigaii
Dup stabilirea diagnosticului, se fac investigaii necesare pentru operaie. n funcie de caz, alte
afeciuni prezente,recomandarea medicului i a tipului de cristalin artificial ales, investigaiile
pot cuprinde:
-

examen de cmp vizual;

biometrie ultrasonic;

biometrie n coerena optic;

ecografia ocular;

tomografie retinian:

tomografie de nerv optic;

tomografie cornean;

test Shirmer.

INR, secretie ocular.

recoltare de snge pentru uree, glicemie, TS, timp coagulare, hemoleucograma;

recoltare urin

Asistenta :
-

ndrum pacientul ambulatorla serviciul de specialitate penyru a aprecia necesitatea


actului operator.

n perioada preoperatorie asigur semiobscuritate n ncapere, ajut pacientul s


cunoasc topografia secreiei, face exerciii de mers n camer i la exterior cu ochii
ocluzionai

36

nva pacientul s foloseasc instalaiile de semnalizare pentru a se adapta perioadei


posoperatorii

recolteaz produse pentru examene de laborator ( snge pentru uree, glicemie, TS, TC;
urin;secreie ocular )

conduce pacientul la examene de specialitate : examen cadiologic-EKG.

asigur linitea i odihna preoperatorie

n perioada postoperatorie supravegheaz pacientul permanent pentru a-i menine


pansamentul binocular ( se panseaz i ochiul sntos pentru a evita clipirea )

supravegheaz pulsul,tensiunea articular

educ pacientul s nu fac miscri brute, s vorbeasc n oapt , s stea n decubit


dorsal i lateral pe partea sntoas timp de 24 ore

administreaz calmante ale durerii

asigur 24 de ore regim hidric prin tub de succiune pentru a evita masticaia

schimb pansamentul cnd este mbibat de snge i/sau secreie

servete pacientul la pat

ajut pacientul s coboare din pat cnd medicul a permis mobilizarea

supravegheaz tranzitul intestinal pentru a preveni constipaia

administreaz tratamentul general i local recomandat

aplic pansamentul monoocular , ochiul sntos rmnnd descoperit cnd evoluia este
favorabil

susine psihic pacientul, contientizndu-l c vederea se recapt parial, iar trecerea


timpului poate aduce rezultatul dorit

educ pacientul s se prezinte dup externare la controale periodice, sa utilizeze corect


ochelarii cu lentile convexe pentru distan i citit ( n cazul n care intervenia a constat
n extragerea cristalinului, fr implant de cristalin artificial)

TEHNICI DE NURSING UTILIZATE IN OFTALMOLOGIE - CATARACTA


Nursing-ul este o parte integrant al sistemului de ngrijire al sntaii cuprinznd: promovarea
santaii; prevenirea bolii; ngrijirea persoanelor bolnave de toate vrstele, n toate unitile
sanitare, aezrile comunitare i n toate formele de asisten social.
Definiia Virginiei Henderson:
S ajui individul, fie acesta bolnav sau sntos, s-i afle calea spre sntate sau recuperare,
s ajui individul, fie bolnav sau sntos, s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova
37

sntatea sau recuperarea, cu condiia ca acesta s aib tria, voina sau cunoaterea, necesar
pentru a o face i s acioneze n aa fel nct acesta s i poarte de grij singur ct mai curnd
posibil.
EXPLORAREA FUNCTIONALA AANALIZATORULUI VIZUAL1.EXAMENUL ANATOMIC
Se realizeaza la lumina zilei,iluminat lateral si se examineaza pleoapele, genele,conjunctiva.Se
evidentiaza corpii straini.In camera obscura se examineaza cornea, camera anterioara, irisul,
pupila si cristalinul.
DETERMINAREA ACUITATII VIZUALE
Se determina cu ajutorul OPTOTIPULUI ( A B C 1 2 3 W E M ) pt. distanta carecuprinde:
litere, cifre si semene de diferite marimi.Persoana de examinat va fi asezata pe un scaun la 5m
distanta de OPTOTIP.Acuitatea vizuala se determina pe rand la fiecare ochi, incepand
intotdeauna cu ochiuldrept.Ochiul stang se acopera cu un triunghi negru.Pt. un ochi normal
trebuie sa fie vazut si citit ultimul rand.Acuitatea vizuala se considera normala cand este egala
cu 5/5(adica 1)la fiecare ochi.Inaceasta situatie ochii sunt EMETROPI.
DETERMINAREA CAMPULUI VIZUAL
Campul vizual este spatiul pe care-l cuprinde ochiul in timp ce priveste un punct fix.Se masoara
cu ajutorul unui aparat denumit PERIMETRUL F`O`RSTEC.Interpretarea se face utilizand o
schema tip pt. ochiul drept si o alta pt.ochiul stang.
SPALATURA OCULARA
DEFINITIE:
Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui lichid in sacul conjunctival.
SCOP TERAPEUTIC:
-in procesele inflamatoare ale conjunctivei;
-in prezenta unor secretii conjunctivale abundente;
-pt. indepartarea corpilor staini.
MATERIALE NECESARE:
38

De protectie-prosoape;

Sterile- comprese,tampoane de vata,undina ( canita cu cioc ) sau alt recipient;

Nesterile- tavita renala;

Medicamente Acid Boric 3%, ser fiziologic, Oxiceanat de Mercur 1/5000 si apa
bicarbonatata.

PREGATIREA PACIENTULUI ( tehnica ):

PSIHIC- se anunta pacientul si I se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii;

FIZIC- se aseaza pacientul in pozitie sezand , cu capul aplecat pe spate,cu privirea in


sus;
-se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila;
-se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza tavita renala lipita de gat,de partea ochiului ce urmeaza a fi spalat;
-daca starea generala nu permite pozitia pacientului sezand , el va sta in pozitia
DECUBIT DORSAL sau LATERAL cu capul aplecat inapoi.

EXECUTIE participa doua asistente

-una supravegheaza pacientul si-l mentine in


pozitia aleasa;
-cealalta efectueaza tehnica.

Asistentele, se spala pe maini , se dezinfecteaza.


-verifica temperatura lichidului de splatura 37*C ( temperatura mai joasa declanseaza reflexul
de inchidere a pleoapelor);
-aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in sol. antiseptica de spalare;
-deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina ( sau alt
recipient ) in sacul conjunctival evitand cornea.
-solicita pacientului sa roteasca ochiul in toate directiile;
-repeta tehnica, la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura ( cand este
cazul );
-indeparteaza tavita renala.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
-usuca fata pacientului;
-aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului;
39

-indeparteaza compresa de pe ochiul protejat;


-aseaza pacientul in pozitie comoda.
REORGANIZAREA:
NOTAREA IN FOAIA DE OBSEVATIE ( F.O.):
-se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o;
-aspectul lichidului de spalatura.

DE STIUT!!!
-ciocul undinei va fi tinut la distanta de 6 - 7cm de ochiul pacientului pt. ca eventualele miscari
reflexe produse de acesta sau gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze ochiul cu varful
recipientului.
DE EVITAT!!!
-infectarea ochiului sanatos prin lichidul de spalatura de la ochiul bolnav.

RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE


InfectiilIe oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:
-cele care afecteaza invelisul pleoapelor ( BLEFARITE );
-conjunctiva ( CONJUNCTIVITA ACUTA sau CRONICA );
-Cornea si umoarea camerei anterioare ( KERATITA ACUTA SI CRONICA );
-Irisul si umoarea camerei anterioare ( IRITA ACUTA si CRONICA );
-canalul si sacul lacrimal ( DACRIOCISTITA );
-Cristalinul , Coroida sau Retina si Corpul vitros;
-secretia din CONJUNCTIVITE si DACRIOCISTITE se recolteaza cu tampon steril;
-colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile;
-portiuni din Iris indepartate prin IRIDECTOMIE sunt puse direct pe medii de imbogatire pt.
pneumococi si streptococci;
-in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic steril;
- se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie de Cocaina 4% apoi se poate sterge
conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril ( dupa alti autori nu se folosesc
anestezice locale deoarece, uneori sunt bactericide);
40

-se fac frotiuri si culturi pe GLUCOZA simpla, BULION GLUCOZAT 2%, .


Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza pansamentul la nivelul
plagii.
Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pnza sau tesatura elastica, de latime si lungime
diferita n functie de regiunea pe care o acopera si ntinderea pansamentului. n general, latimea
unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o nfasa (5-20 cm).
Indicatii unui Bandaj sunt:
fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati,
regiune cefalica, plagi periarticulare);
fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n timpul activitatii
(mna, picior);
efectuarea unui pansament compresiv;
imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii, fracturi).

Principii de Efectuare a unui BANDAJ:


punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;
la membre, nfasarea se ncepe de obicei de la extremitate spre radacina (n sensul circulatiei
de ntoarcere); la mna, picior se ncepe dinspre proximal spre distal (prin benzi de fixare);
sa acopere n ntregime pansamentul;
sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un strat de
vata;
sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat) sa permita
miscarile articulatiilor peste care trece.
Tehnica
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur:
alcool
tinctura de iod
apa oxigenata
cloramina
betadina
acid boric
41

2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru
tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor
din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:
comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala
4. Instrumentar chirurgicale pense, foarfece
5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru ndepartarea
galifix-ului de pe tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante cutaden, dermazin, jecolan,
jecozinc, tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop hemostatic, dar si pentru a
permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau cavitate n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o regiune operatorii (plaga
operatorie abdominala mare la pacient obez).

Tehnica efectuarii unui bandaj:


membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui mentinuta
dupa pansament
rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la
stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in aer
se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor aplica ture de
fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara
se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul
plagii, niciodata pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii
daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans.
42

BANDAJAREA OCHILOR
-Bandaj monocular;
-Bandaj binocular.

1.BANDAJUL MONOOCULAR:
Fasa se fixeaza in jurul capului cu ture circulare, apoi se trece cu ture oblice peste ochi, aducand
fasa pe sub urechea pacientului.Se face din nou o tura orizontala peste frunte apoi oblic,
repetand succesiunea de ture oblice si orizontale pana la acoperirea completa a ochiului,se incepe
cu 2-3 ture circulare fronto-occipitale , se trece oblic peste ochiul pansat si sub urechea de acea parte, se readuce
pe frunte i peste urechea opus, se face din nou o tur circular i iar oblic peste ochi pn la acoperirea complet
a ochiului. Se fixeaz captul cu romplast.
2.BANDAJAREA BINOCULARA:
Se incepe ca si cel precedent insa in locul turelor orizontale, fasa conduce oblic peste celalalt
ochi, turele incrucisandu-se deasupra radacinii nasului, formandu-se o spica fara a acoperi
urechile.
PANSAMENT PE OCHI:
- ochiul drept:

se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile frontooccipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept);

din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste
obraz si ochiul drept;

43

apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul


precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este

inversa - dupa acele de ceasornic


- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.

ADMINISTRAREA MEDICAIEI PE CALE OCULAR


Medicaia ocular (picturi,unguente) are scop att ca diagnostic ct i terapeutic.
Picturile de ochi pot fi folosite n timpul examenului oftalmologic pentru a anestezia ochiul, a
dilata pupila facilitnd examinarea, a evidenia corneea pentru examinare. Medicaia ocular
poate fi folosit de asemenea pentru lubrifierea ochiului, tratament,protecia vederii la nounscut, lubrifiere orbitelor pentru introducerea protezelor oculare.
nelegerea efectelor oculare a medicaiei administrate pe aceast cale este foarte important
deoarece anumite medicamente pot cauza afeciuni sau serioase efecte negative. De exemplu,
anticolinergicele , care suntfrecvent folosite in timpul examinrii ochiului, pot grbi apariia
glaucomului la pacienti cu predispoziie pentru aceast boal.
Materiale necesare:

44

pedicaia prescris

mnui

apa cald sau soluie normal salin

comprese sterile

pansamente oculare

Pregatirea materialelor:
-

se va verifica dac medicaia este pentru administrare ocular si data expirarii

se noteaz data primei folosiri a flaconului (dup deschidere se va folosi cel mult 2
sptmni pentru a evita contaminarea )

se verific c soluia medicamentoas oftalmic s nu fie decolorat, precipitate etc

dac captul tubului cu unguent oftalmic a facut crust, aceasta se va elimina ntr-o
compres steril.

Administrare:
-

asistenta compar medicaia prescris de medic cu cea primit de la farmacie;

asistenta se spal pe mini;

ne asigurm c tim exact care ochi trebuie tratat deoarece medicul poate prescrie
medicamente i doze diferite pentru cei doi ochi;

se verific identitatea pacientului;

se va explica procedura si i se va asigura intimitatea;

se pun mnuile;

se indeprteaz cu blndee pansamentele,dac exist;

se vor cura secreiile din jurul ochiului cu comprese sterile i ap cald sau soluie
normal salin,apoi i se cere pacientului s nchid ocghiul i se va cura din interior spre
exterior cu comprese sterile diferite pentru fiecare orbit;

pentru a ndeprta crustele din jurul ochiului se pot menine pe ochi comprese umede
sterile timp de 1-2 minute. Se va repeta procedeul pn cnd crustele vor pute fi
ndeprtate cu uurin;

pacientul va sta culcat sau eznd,cu capul dat pe spate i nclinat pe parte cu ochiul
afectat.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INSTILAII OCULARE

se detaeaz capacul picuratorului dac este necesar i se trage soluie n pepet. Se va


avea n vedere s nu se contamineze captul picurtorului;

45

naintea administrrii se va nva pacientul s priveasc n sus i n deprtare, astfel


corneea va fi ntr-o poziie care s minimalizeze riscul de a fi atins dac pacientul
clipete involuntar n timpul administrrii;

se poate sprijinimna cu picurtorul de fruntea pacientului fr a atinge captul acestuia,


iar cu cealalt mn se va trage n jos cu blndee pleoapa inferioar i se va instila
medicamentul n sacul conjunctival;

se va evita s se aplice picturile direct pe globul ocular pentru a nu provoca disconfort


pacientului;

dac se vor administra mai multe medicamente, se va atepta ce puin 5 minute naintea
instilri;

se vor numra cu atentie picturile administrate pentru a nu grei doza indicat;

dup administrare se d drumul cu dlndee pleoapei inferioare i se cere pacientului s


clipeasc pentru distribuirea uniform a medicamentului administrat;

dac se administreaz un unguent oftalmic se apluc un strat subire de-a lungul sacului
conjunctival dinspre interior spre exterior. Se roteste tubul cu unguent pentru a finaliza
aplcarea;

dup administrare si eliberarea pleoapei inferioare se cere pacientului s inchid ochii i


s-i roteasc globii oculari pentru o distribuire uniform a medicamentului;

dac se aplic mai multe unguente oftalmice se va stepta cel puin 10 minute intre
administrari.

46

CAPITOLUL................................PREZ. CAZURI
Spitalul Judeean Galai
Secie: Oftalmologie
Diagnostic: cataract senil la ochiul stng
PREZENTARE DE CAZ 1
Bolnavul se numete Frecu Nicolae, este n vrsta de 63 de ani.
S-a nscut pe data de 09.02.1942, este de naionalitate romn i de religie cretinortodox.
Are grupa sanguin AII, Rh negativ, nlimea l,70m, 53 Kg, cu temperament
flegmatic.
In prezent este pensionar i nu are probleme de familie.
Istoricul ngrijirilor:
Bolnavul afirm c nu a avut mari probleme cu sntatea. A suferit de toate bolile
copilriei. A mai fost internat n spital pentru:
- apendicectomie -1956;
- afakie operatorie O.D. -1990
Ateptri de la spitalizarea actual:
S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataract la ochiul drept, n
1990, n prezent se interneaz pentru operaie la ochiul stng.Acuz scderea acuitii vizuale
la ochiul stang. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secia de
oftalmologie: cataract senil la ochiul stng.
Alimentaia:
Bolnavul nu este pretenios la mncare i are un orar al meselor.
Nu consum cafea i nici igri, bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Ador petele, fructele i
friptura. Nu are probleme cu eliminrile, are scaun normal i diurez normal. Afirm c nu
este alergic la polen, praf, produse alimentare i nici la medicamente.
47

Medicatie
I se dau spre administrare urmtoarele medicamente - Romergan, Ederen, Algocalmin,
Viplex i urmtoarele colire - Hidrocortizon-Acetat, Atropin 2%, Ampicilina i Xilin 1%.
Istoric socio-cultural:
n prezent este pensionar. A lucrat ca inginer. Locuiete n Brila pe strada Sebeului, nr.
64. Este cstorit, are trei copii - dou fete i un biat - i trei nepoi. Cea mai mare bucurie o
simte atunci cnd se unete ntreaga familie. Timpul liber i-1 petrece n gospodrie ngrijind
gradina, i place s citeasc ziarul i s asculte emisiunile radio.
Obinuine de via:
Are un regim de via raional, doarme 7-8 ore pe noapte - nu are nevoie de sedative
pentru a dormi.
Acest bolnav trebuie instruit n legtur cu: analize, tratament i ngrijire ce i se vor
acorda.
CULEGEREA DATELOR
Nume pacient (iniiale):F.N. ;
Vrsta:63;
Sex:M;
Stare civil: Cstorit;
Ocupaie: Pensionar;
Domiciliu: localitatea Brila;
Greutate i nalime: 75kg,1,65 naltime;
Valori ale funciilor vitale: TA=140/80 mmHg,P=80b/min, R=18r/min, t=37C;
Aspectul tegumentelor: normale;
Prul: ngrijit;
Unghiile: curate;
Atitudine fa de ngrijirile igienice: pozitiv
Dificultate n efectuarea ngrijirilor de igien: scderea acuiti vizuale;
Apetit: normal;
Stare de nutriie: normal;
Dificultate n alimentare: scderea acuiti vizuale;
Stare de hidratare: normal;
Miciune: 3-4 pe zi
Diureza: aprox.1200 ml;
48

Eliminarea materiilor fecale: tranzit intestinal normal;


Transpiraia: normal;
Sistemul osteo-articular: integru;
Amplitudine a micrilor: normal;
Mers: normal;
Echilibru: pstrat;
Poziia corpului i membrelor: adecvat;
Somn: odihnitor;
Capacitatea de mbrcare i dezbrcare: dependent;
Atitudinea fa de inuta vestimentar: pozitiv;
Percepia senzorial: prezent;
Starea emoional: anxietate;
Grad de contien: pstrat
Comunicarea verbal: normal;
Orientarea temporo-spaial: prezent
Rolul social.familial: so, printe ,bunic;
Obiceiuri de a se recrea: grdinrit;
Nivel de cunotine: mediu;
Voina de a nva: ridicat;
Capacitatea de a nva: maxim;
Obinuine de via i munc: alcool: limitat, tutun:nu fumeaz, cafea:nu;
Antecedente heredo-colaterale: neimportante;
Antecedente personale patologice: neag;
Istoricul bolii: Operat de cataract laochiul drept, n 1990, n prezent se interneaz pentru
operaie la ochiul stng. Acuz scderea acuitii vizuale la ochiul stng.
Diagnosticul medical: Cataract senil la ochiul stng.
Surs de informare: - primar : pacientul,soia ce il insoete;
- secundar : documente medicale (foaia de observaie clinic);
- general: echipa de ngrijire.
I. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
DIAGNOSTICUL DE NGRIJIRE
Culegerea datelor
49

Diagnosticul de ngrijire este format din 3 pri i utilizeaz formula:


Probleme de sntate. Etiologia sau cauza. Semne i simptome.
Aprecierea nursing de dependen:

I.1 Nevoia de a se mica i a avea o bun postur


Probleme - dificultate de a desfura activitile necesare ingrijiri personale
Etiologie - lipsa acuiti vizuale
Semne i simptome - anxietate
I.2 Nevoia de a dormi i a se odihni
Probleme - epuizare
Etiologie nelinite n a se odihni
Semne i simptome - oboseal
I.3 Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Probleme dificultate n micare
Etiologie lipsa acuiti vizuale
Semne i simptome - anxietate
I.4 Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
Probleme deficit n autongrijire
Etiologie strictee n micare
Semne i simptome - nelinite
I.5 Nevoia de a evita pericolele
Probleme riscul complicaiilor
Etiologie - prevenirea complicaiilor
Semne i simptome - agitaie
I.6 Nevoia de a nva sa-i pstreze sntatea
Probleme ndepartarea agravrii snti
Etiologie meninerea sntii
Semne i simptome - lipsa informaiilor
50

Spitalul Judeean Galai


Secia : Oftalmologie
Diagnostic: Cataract capsular

PREZENTARE DE CAZ 2
Bolnava se numete lonacu Georgeta, este n vrst de 54 de ani.
S-a nscut pe data de 10.02.1950, este de naionalitate romn i de religie cretin-ortodox.
Are grupa sanguin OI, Rh pozitiv, nlimea 1,68 m., 59 Kg., cu temperament melancolic.
In prezent este pensionar i nu are probleme de familie.
Istoricul ngrijirilor:
Bolnava afirm c a suferit de toate bolile copilriei. A mai fost internat n spital pentru:
- sinuzit acut - 1970;
- fractur de gamb- 1974;
- apendicectomie -1982;
- cataract patologic operatorie ochiul stng - 1996.
Ateptri de la spitalizarea actual:
S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataract la ochiul stng, n
1996, n prezent se interneaz pentru operaie la ochiul drept. Bolnava acuz c, n urm cu 6
luni a observat ngustarea cmpului vizual la ochiul drept. Vznd c afeciunea progreseaz, a
apelat la medicul de specialitate i se interneaz n secia oftamologie, pentru crioextracia
cristalinului extracapsular.
Diagnostic medical: Cataract capsular la ochiul drept.
Alimentaia:
Bolnava prefer hran cald, gtit, nu este pretenioas la mncare; ca preferin dulciuri i fructe. Consum rar alcool, nu fumeaz. Nu are probleme cu eliminrile, are scaun
51

normal i diurez normal. Are un somn regulat i rar recurge la medicamente, de regul
ntrebuineaz Diazepam.
Afirm c nu este alergic la produse alimentare, praf, polen i la nici un fel de
medicament.
Medicaie:
I se dau spre administrare urmtoarele medicamente - Romergan, Ederen, Algocalmin,
Viplex, Diazepam i urmtoarele colire - Hidrocortizon-Acetat, Ampicilina i Xilina 1%.
Istoric socio-cultural:
In prezent este pensionar. A lucrat la Demopan. Locuiete n Brila, avnd o gospodrie
frumoas, ngrijit. Este cstorit, are un biat cstorit. Relaiile cu familia sunt bune. Timpul
liber i-1 petrece n gospodrie.
Activitile preferate sunt: lucrul manual i vizionarea de filme TV.
CULEGEREA DATELOR
Nume pacient (iniiale): I.G. ;
Vrsta: 54;
Sex: F;
Stare civil: Cstorit;
Ocupaie: Pensionar;
Domiciliu: localitatea Brila;
Greutate i nalime: 59kg,1,68 naltime;
Valori ale funciilor vitale: : TA = 140/70mmHg; P = 78 b/min.; R=18 r/min.; t= 36,9C;
Aspectul tegumentelor: normale;
Prul: ngrijit;
Unghiile: curate;
Atitudine fa de ngrijirile igienice: pozitiv
Dificultate n efectuarea ngrijirilor de igien: scderea acuiti vizuale;
Apetit: normal;
Stare de nutriie: normal;
Dificultate n alimentare: scderea acuiti vizuale;
Stare de hidratare: normal;
Miciune: 3-4 pe zi
52

Diureza: aprox.1200 ml;


Eliminarea materiilor fecale: tranzit intestinal normal;
Transpiraia: normal;
Sistemul osteo-articular: integru;
Amplitudine a micrilor: normal;
Mers: normal;
Echilibru: pstrat;
Poziia corpului i membrelor: adecvat;
Somn: odihnitor;
Capacitatea de mbrcare i dezbrcare: dependent;
Atitudinea fa de inuta vestimentar: pozitiv;
Percepia senzorial: prezent;
Starea emoional: anxietate;
Grad de contien: pstrat
Comunicarea verbal: normal;
Orientarea temporo-spaial: prezent
Rolul social.familial: soie, printe ;
Nivel de cunotine: mediu;
Voina de a nva: ridicat;
Capacitatea de a nva: maxim;
Obinuine de via i munc: alcool: rar, tutun:nu fumeaz, cafea:nu;
Antecedente heredo-colaterale: neimportante;
Antecedente personale patologice: neag;
Istoricul bolii: S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataract la ochiul stng,
n 1996, n prezent se interneaz pentru operaie la ochiul drept. Bolnava acuz c, n urm cu 6
luni a observat ngustarea cmpului vizual la ochiul drept.
Diagnosticul medical: Cataract capsular la ochiul drept.
Surs de informare: - primar : pacientul,soul ce o insoete;
- secundar : documente medicale (foaia de observaie clinic);
- general: echipa de ngrijire.
I. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
DIAGNOSTICUL DE NGRIJIRE

53

Culegerea datelor
Diagnosticul de ngrijire este format din 3 pri i utilizeaz formula:
Probleme de sntate. Etiologia sau cauza. Semne i simptome.
Aprecierea nursing de dependen:

I.1 Nevoia de a se mica i a avea o bun postur


Probleme - dificultate de a desfura activitile necesare ingrijiri personale
Etiologie - lipsa acuiti vizuale
Semne i simptome - anxietate
I.2 Nevoia de a dormi i a se odihni
Probleme - epuizare
Etiologie nelinite n a se odihni
Semne i simptome - oboseal
I.3 Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Probleme dificultate n micare
Etiologie lipsa acuiti vizuale
Semne i simptome - anxietate
I.4 Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
Probleme deficit n autongrijire
Etiologie strictee n micare
Semne i simptome - nelinite
I.5 Nevoia de a evita pericolele
Probleme riscul complicaiilor
Etiologie - prevenirea complicaiilor
Semne i simptome - agitaie
I.6 Nevoia de a nva sa-i pstreze sntatea
Probleme ndepartarea agravrii snti
Etiologie meninerea snti
54

Semne i simptome - lipsa informaiilor

55

Spitalul Judeean Galai


Secia : Oftalmologie
Diagnostic: cataract presenil

PREZENTARE DE CAZ 3

Bolnavul se numete Corneanu Sandu, este n vrsta de 52 de ani. S-a nscut pe data de
27.08.1952, este de naionalitate romn.
Are grupa sanguin OI, Rh pozitiv, nlimea 1,78 m., 69 Kg. n prezent este
pensionar i nu are probleme de familie.
Istoricul ngrijirilor:
Bolnavul afirm c nu a avut probleme cu sntatea. A suferit de toate bolile copilriei. A fost
internat n spital pentru mastoidit, operat n urm cu patru ani. Nu se consum de faptul c
este pensionar de la o vrst tnr, deoarece tie s-i umple timpul n mod plcut i util.
Neag alergie medicamentoas i alimentar.
Obinuinele zilnice ale pacientului:
Alimentaie: prefer fructele, sucuri, petele. Fumeaz 20 igri pe zi. Bea cafea i buturi
alcoolice ocazional.
Odihn: doarme suficient, fr tranchilizante.
Istoric socio-cultural:
Ocupaie: a fost ofer.
Condiii de via i de munc: pensionar de boal, gradul II.
Locuina: locuiete cu familia, format din soie i doi copii, o fat de 16 ani i un biat de 13
ani, ntr-o cas cu 5 camere. Are gradin cu pomi fructiferi, vi de vie, pe care i place s o
ngrijeasc.
Concepia spiritual i filozofic: este un om credincios, merge la biseric, cu ntreaga
familie.
Modul de petrecere a timpului liber:

56

Muncete n gradin, se uit la TV, este pasionat de fotbal i emisiuni sportive.


Reacia fa de starea de sntate
Bun n ciuda hipoacuziei i a scderii acuitii vizuale.
Reacia fa de tratament si ngrijiri
Are ncredere n echipa operatorie i sper s se vindece chirurgical.
Diagnostic la internare: la ambi ochi cataract presenil;
Istoricul bolii: n urm cu patru ani a fost operat de mastoidit. La scurt timp a observat c
acuitatea vizual scade treptat la ambii ochi. Tot atunci a fost pensionat de la O.R.L. gradul II. n ultimele 6 luni, acuitatea vizual a sczut sub limita utilizrii, iar de aproximativ 2
luni, nu mai vede deloc cu ochiul drept, motiv pentru care se interneaz.
Examen clinic general: Stare general bun.
Tegumente i mucoase - normal colorate.
Sistem ganglionar - nepalpabil.
Sistem osteo - articular - integru.
Sistem musculo - adipos - normal reprezentat.
Aparat respirator: - torace normal conformat, cu micri simetrice bilaterale
- sonoritate pulmonar normal
- murmur vezicular normal.
Aparat cardio-vascular : - aria relativ a malitii cardiace n limite normale
- oc apexian n spaiul V i.c. stng
- zgomote cardiace ritmice bine btute
- artere periferice pulsatile
- TA 140/80 mniHg; A. V. 78/min.
Aparat digestiv:

- abdomen moale, suplu, nedureros la palpare


- ficat normal
- splin nepalpabil
- tranzit intestinal normal

Aparat uro-genital:

- loji renale libere


- miciuni fiziologice
- urin normocrom

S.N.C. :

- bine orientat temporo - spaial

57

- R. O. T. prezneta bilateral
Examen local :
A. V.O.D. - fr percepie luminoas prezent
A.V.O.S.

-1/50, n midriaz 1/16

T.O.

-A.O. = 5,5 g/7/7,5g.

Mobilitate ocular normal.


Anexe glob ocular normale.
Ci lacrimale permeabile.
Pol anterior O.D. - normal, cu excepia cristalinului, care este opacifiat,
neomogen n toate straturile, cu reflexe alb-strlucitoare F.O.D. - nu se poate examina datorit
cristalinului opacifiat.
Aparat cardio-vascular : - aria relativ a malitii cardiace n limite normale
- oc apexian n spaiul V i.c. stng
- zgomote cardiace ritmice bine btute
- artere periferice pulsatile
- TA 140/80 mniHg; A. V. 78/min.
Aparat digestiv:

- abdomen moale, suplu, nedureros la palpare


- ficat normal
- splin nepalpabil

Aparat uro-genital:

- loji renale libere


- miciuni fiziologice
- urin normocrom

Mobilitate ocular normal.


Anexe glob ocular normale. Ci lacrimale permeabile.
CULEGEREA DATELOR
Nume pacient (iniiale): C.S. ;
Vrsta: 52;
Sex: M;
Stare civil: Cstorit;
Ocupaie: Pensionar;
Domiciliu: localitatea Brila;
Greutate i nalime: 69kg,1,78 naltime;

58

Valori ale funciilor vitale: TA = 140/80 irimHg,P=80 b/min, R = 18 r/min., t= 37C;


Aspectul tegumentelor: normale;
Prul: ngrijit;
Unghiile: curate;
Atitudine fa de ngrijirile igienice: pozitiv
Dificultate n efectuarea ngrijirilor de igien: scderea acuiti vizuale;
Apetit: normal;
Stare de nutriie: normal;
Dificultate n alimentare: scderea acuiti vizuale;
Stare de hidratare: normal;
Miciune: 3-4 pe zi
Diureza: aprox.1200 ml;
Eliminarea materiilor fecale: tranzit intestinal normal;
Transpiraia: normal;
Sistemul osteo-articular: integru;
Amplitudine a micrilor: normal;
Mers: normal;
Echilibru: pstrat;
Poziia corpului i membrelor: adecvat;
Somn: odihnitor;
Capacitatea de mbrcare i dezbrcare: dependent;
Atitudinea fa de inuta vestimentar: pozitiv;
Percepia senzorial: prezent;
Starea emoional: anxietate;
Grad de contien: pstrat
Comunicarea verbal: normal;
Orientarea temporo-spaial: prezent
Rolul social.familial: so, printe ;
Nivel de cunotine: mediu;
Voina de a nva: ridicat;
Capacitatea de a nva: maxim;
Obinuine de via i munc: alcool: ocazional, tutun: fumtor, cafea:consum;
Antecedente heredo-colaterale: neimportante;
Antecedente personale patologice: neag;
59

Istoricul bolii: n urm cu patru ani a fost operat de mastoidit. La scurt timp a observat c
acuitatea vizual scade treptat la ambii ochi. Tot atunci a fost pensionat de la O.R.L. gradul II. n ultimele 6 luni, acuitatea vizual a sczut sub limita utilizrii, iar de aproximativ 2
luni, nu mai vede deloc cu ochiul drept, motiv pentru care se interneaz.
Diagnosticul medical : cataract presenil
Surs de informare: - primar : pacientul,soia ce il insoete;
- secundar : documente medicale (foaia de observaie clinic);
- general: echipa de ngrijire.

I. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR


DIAGNOSTICUL DE NGRIJIRE
Culegerea datelor
Diagnosticul de ngrijire este format din 3 pri i utilizeaz formula:
Probleme de sntate. Etiologia sau cauza. Semne i simptome.
Aprecierea nursing de dependen:

I.1 Nevoia de a se mica i a avea o bun postur


Probleme - dificultate de a desfura activitile necesare ingrijiri personale
Etiologie - lipsa acuiti vizuale
Semne i simptome - anxietate
I.2 Nevoia de a dormi i a se odihni
Probleme - epuizare
Etiologie nelinite n a se odihni
Semne i simptome - oboseal
I.3 Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Probleme dificultate n micare

60

Etiologie lipsa acuiti vizuale


Semne i simptome - anxietate
I.4 Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
Probleme deficit n autongrijire
Etiologie strictee n micare
Semne i simptome - nelinite
I.5 Nevoia de a evita pericolele
Probleme riscul complicaiilor
Etiologie - prevenirea complicaiilor
Semne i simptome - agitaie
I.6 Nevoia de a nva sa-i pstreze sntatea
Probleme ndepartarea agravrii snti
Etiologie meninerea snti
Semne i simptome - lipsa informaiilor.

61

CONCLUZII

n concepia modern sntatea este considerat ca o calitate care presupune o


interaciune dinamic i o independen ntre condiia fizic a individului,manifestrile sale
mentale,reacii emoionale i ambiana social n care trieti.
Nursingul include ,de asemenea planificarea i acordarea de ngrijiri ntimpul bolii i n
timpul convalescenei i cuprinde aspectele fizice , mintale i sociale ale vieii n msura n
care acestea au legtur cu sntatea , boala ,invaliditatea i moartea.
Misiunea asistenilor medicali este de a ndeplini funcii care s promoveze i s menin
starea de sntate , dar i s previn imbolnvirile. Lucrarea cuprinde 3 capitole:
- primul capitol cuprinde prezentarea teoretic a boli, aspecte privind cauzele aparitiei aceste
afeciuni, semnele i simptomele , formele clinice i tratamentul.
- al doilea capitol cuprinde ngrijirile acordate bolnavului cu cataract acordate de asistent,
de la internare i pn la externare, cu asigurarea condiiilor de spitalizare, poziia pacientului
n pat,urmrirea funciilor vitale , asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentaii
adecvate i examinrii specifice.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacieni cu catarct.
n cele trei cazuri pe care le-am urmrit am observat c aceast afeciune este rezultatul
vrstei naintate. Bolnavii sunt foarte agitati datorita pierderii acuitii vizuale care i sperie,
ajungnd chiar sa i piard vederea n totalitate.

62

BIBLIOGRAFIE

1. Vasile CRISTINA

- Curs de oftalmologie, Universitatea Transilvania,


Braov, 1996

2. Daniela CHISELI

- Oftalmologie general, Editura Dosoftei,


Iai, 1997

3. Marieta DUMITRACHE - Oftalmologie, Editura Naional, 1998


4.1oan HAULIC

- Fiziologie uman, Editura Medical, 1997

5.OLTEANU M.

- Tratat de oftalmologie

6. IFRIM M,

- Compendiu de anatomie

NICULESCU GH.
7. Lyndajual CARPENTTO - Nursing care plns and documentation, Editura
Lippincot, 1991
8. Valentin STROESCU

- Agenda Medical

63