Universitatea

Politehnica din Bucureti

Facultatea Ingineria Managementul Sistemelor Tehnologice

Proiect
Procese de Operare

Profesor Coordonator: Ing. RADU Constantin

Student : Cristea Mugurel Ionut
Seria : ISI
Grupa: 641CC
Anul: IV

2015-2016

Procese de operare

Cuprins:

1.

Stabilirea rolului functional al piesei,

2.

Alegerea materialului optim,

3.

Caracteristicile materialului,

4.

Stabilirea semifabricatului i adaosului de prelucrare,

5.

Principii de proiectare a unei proceduri tehnologice,

6.

Succesiunea logic de prelucrare prin achiere,

7.

Norme de timp,

8.

Fisa film,

9.

Bibliografie.

1.Stabilirea rolului functional al piesei

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui proces
tehnologic de realizare a piesei respective rolul funcional al piesei este dat de rolul
funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul rnd se
stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee din punct de vedere al rolului lor funcional
suprafeele se clasific n:
- suprafeele de asamblare caracterizate prin:
- o anumit configuraie geometric;
- precizie dimensional ridicat;
- rugozitate mic;
- prescripii referitoare la forma geometric;
- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.
- suprafee funcionale caracterizate prin:
- precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din care face
parte);
- rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional);
- prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;
- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul suprafeelor.
- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea piesei n
vederea prelucrri ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare, in funcie
de configuraia geometric final a piesei . Se caracterizeaz prin:
- precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote libere);
- rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a
suprafeei;
- fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric;

- eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce

urmeaz a fi prelucrate.

- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale i cele de
asamblare. Se caracterizeaz prin:
- precizia dimensional mic (neprecizat);
- rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a
semifabricatului);
- fr prescripii referitoare la precizia de forma;
- fr prescripii referitoare la precizia de poziii.
Cunoscnd aceste elemente referitoare al tipurile de suprafee ce delimiteaz o pies n
spaiu se poate stabili rolul funcional al unei piese fr a cunoate ansamblul din care
face parte piesa sau se poate proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit rol
funcional impus.
Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru proiectarea unei
piese care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta numele de metoda
de analiz morfofuncional a suprafeelor.
Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor etape:
- descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale etc.);
notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ;
analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere: forma
geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie de
form, precizie de poziie, rugozitate i duritate;
ntocmirea uni graf suprafee caracteristici
stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a diferitelor
tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul funcional impus
unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu
caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare, funcionale,
tehnologice, sau auxiliare).
In industria constructoare de masini , din categoria organelor folosite la realizarea
diverselor mecanisme si utiliaje , bucsele au un rol important.
Acestea pot indeplini rolul de sustinere, de legatura , ghidare si fixare.
Marea diversitate a masinilor si mecanismelor necesita organe de masini printre care
bucsele au forme si dimensiuni de la cele mai simple pana la forme deosebit de
complicate.
Randamentul mecanic al unei masini este determinat in special de calitatea si precizia
zonelor prin care ne asigura contactul dintre un arbore si lagarul de alunecare tip

bucsa.Bucsele fac legatura cinematica cu alte elemente in cadrul unui ansamblu

functional.

Tabelul 1 graficul suprafee-caracteristice pentru piesa.

N
R

Supra
fata

S1

Forma
Geome
trica

Plan
circular

10

Caracteristicile
Prec.
Prec.
Prec.
dimensi de
de
o
forma poziti
nala
e
--

--

--

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

Durita
tea

6,3

120195
HB

AUX

120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB

TEHN

6,3

Cilindri
ca int.
Plan
cilindric

1,5 x
450

--

60 30

---

Cilindri
c
interior
Plan
exterior

44x 3

Conic

--

B
6,3

44
44

Plan
exterior

-1,6

Plan
cilindric

Cilindri
c ext.

----

--

--

--

-6,3

--

---

60

-6,3

--

---

6,3

+0,018
6,3

60x3

--

--

--

-100
45 X
450

1,6
--

-1,6

--

--

--

Rolul
Supra
fetei

Rugoz
itatea

6030

S2
Conica

Dimen
siuni
de
gabarit

Proced
ee
tehnol
ogice
de
obtiner
e
T,A

T ,A
ASAB

T,,A

TEHN

TEHN

ASAB

TEHN

TEHN

AUX

TEH

11

12

13

S11

S12

S13

Cilindri
c ext.

100X
45

Conic

1,5 x
450

Plan
ext.

100

---

--

--

1,6
6,3

--

--

-6,3

--

--

--

14

S14

Plan int

0x80

--

--

--

6,3

15

S 15

Plan int

4x80

--

--

--

6,3

16

S16

Plan int

12x32

--

--

--

6,3

17

S17

Plan
ext

7,05x
32

6,3

120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB
120195
HB

120195
HB

T
ASAB

TEHN

AUX

ASAB

ASAB

ASAB

ASAB

2. ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM

FOLOSIND METODA VALORILOR OPTIME

Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea

piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa
. O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte
complex ce trebuie rezolvat de proiectant.

Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului

cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se
alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate
ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite

Nr.
crt.
0

Proprietatea
1

Densitatea materialului.
3
in [Kg/dm ]

Conductibilitate termica Cr
in [cal/cm*s* C]

Rezistenta la coroziune. Rc
viteza de coroziune
in[mm/an]

Duritatea. HB,
in [HB]

Modulul de elasticitate. E
2
in [daN/cm ]

Rezistenta la curgere a

Game de
variate

Not
a

Obs.

< 5,0
5,010,0
>10
<0,2
0,20,4
>0,4
<0,02
0.020,05
>0,05
<90
90160
>160
6
<10
6
6
10 2,0*10
6
>2,0*10
<700

1
2
3
1
2
3
3
2
1
1
2
3
1
2
3
1

materialului Rp 0,2
2
In [N/mm ]

Rezistenta la rupere. Rm ,
2
in [daN/mm ]

Rezistenta la oboseala. 1
2
In [N/m ]

Alungirea relativa At
[%]

10

Reziliena KCU 30/2

2
in [J/cm ]

11

Rezistena la fluaj
in [N/mm ]

12

13

Proprietile tehnologice
(turnabilitatea ,deformabilitatea ,
uzinabilitatea , sudabilitatea ,
clibilitatea)
Preul de cost , PC
in [lei/kg]

7001500
>1500
<35,0
35,060,0
>60,0
<300
3001000
>1000
<20%
20%40%
>40%
<50
50100
>100
<100
100300
>300
Satisfctoare

2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1

Bun

Foarte bun

<500
5001000
>1000

3
2
1

Se ine cont
i de

temperatura
Notarea se
face cu

calificative

3.Caracteristcile materialului,

Toate caracteristicile functionale, tehnologice si economice ale materialui sunt

necesare pentru a pune n evident comportarea acestuia n interaciunea cu sculele
aschietare pentru a aprecia posibilitiile de realizare apreciziei dimensionale i a
calitii prescrise pentru suprafete.
Caracteristicile mecanice ale oelului C 45 sunt reprezentate in tablelul 3 de mai jos
C 45 este oel carbon de calitate cu 0,45%C
C 45, care este un otel pentru tratamentetermice, de rezistenta ridicat si tenacitate
medie, cum ar fi: discuri, arbori, biele, coroane dintate, piese supuse la uzur axe,
suruburi, piulite si pieselor fara rezistena mare n miez. Acest otel semai numeste si otel

carbon de calitate, pentru ca are un grad ridicat de puritate si o compozitie chimica

fixata n limite strnse, asigurnd o constana a caracteristicilor de calitate obtinute
printratamente termice (de mbunatatire calire si revenire). Notarea marcilor de otel de
mediu de carbon 0,45 %

Compozitia chimica a materialului

Marca otelului
C45

C
0,45.0,50

Compozitia chimica
Mn
P
0,500,80
Max 0,045

S
Max 0,040

Caracteristici mecanice si tehnologice

Marca
otelului

Tratament
termic

C45

CR

Limita de
curgere Rp02
[N/mm2]
410

Rezistenta
la rupere Rm
[N/mm2]
700-840

Alungirea la
rupere
A [%]
14

4.Stabilirea semifabricatului i adaosului de prelucrare,

Rezilienta
KCU
J/cm2
39

Alegrea corect , raional a metodei i a procedeului de obinere a piesei este una

din condiniile principale , care determin eficiena procesului tehnologic n asamblul
su. O pies se poate realize, n general, prin mai multe metode i procedee, diferite n
principiu, volum de munc i cost de fabricaie .
Costul semifabricatului fiind parte component din costul piesei finite , impune o
analiz atent i o alegere raional a procedeului de elaborare a acestuia.
Referitor la piesa , tehnologul trebuie s aib precizie sau chiar el sa proiecteze :
metoda i procedeul de obtinere, poziia de obtinere , forma i dimensiunea piesei i
precizia acestuia , poziia planului de separaie X-X i adaosurile de prelucrare totale.
n general, costul de prelucrrii mecanice a unei piese este mai ridicat dect costul
realizrii semifabricatului. Din acest considerent , cu ct forma geometric i
dimensiuniile semifabricatului sunt mai apropiate de cele ale piesei finite cu att costul
prelucrrilor mecanice este mai mic. n schimb, semifabricatul este mai scump,
deoarece forma constructiv se complici precizia dimensional a acestuia crete.
Factorii care determin alegerea metodei i a procesului de obinere a
semifabricatului sunt:

Materialul din care este confecionat piesa,

Forma i dimensiunile piesei,

Tipul productiei

Precizia necesar i gradul de netezime cerut,

Volumul de munc necesar,

Costul prelucrrilor mecanice,

innd cont de calasa de precizie , gabaritul maxim al piesei turnate , poziia

suprafeelor n de turnare i dimensiunile nominale ale ale acestora .
Valorile ale adaosurilor de prelucrare sunt:
Ap- 2 mm pe toata suprafaa a piesei.

5.Principii de proiectare a unei proceduri tehnologice,

Principiile generale care stau la baza proiectarii si organizarii proceselor tehnologice de

fabricatie sunt:
-

principiile privind stabilirea succesiunii operatiilor;

principiile privind alegerea bazelor tehnologice;
principiile concentrarii si diferentierii prelucrarilor;

Referitor la prima categorie de principii se iau in considerare urmatoarele:

-

in prima operatie, cel mult in a doua se recomanda prelucrare suprafetelor care

vor servi ca baze tehnologice pentru operatiile urmatoare;
daca piesa finite contine si suprafete neprelucrate ,fara rol functional, atunci se
recomanda ca in prima operatie, cand se prelucreaza bazele tehnologice, sa fie
folosite la orientarea piesei acelei suprafete neprelucrate;
suprafetele care contin eventuale defecte provenite din semifabricare se vor
prelucra in primele operatii, imediat dupa prelucrarea bazelor tehnologice;
bazele tehnologice care se prelucreaza la inceputul procesului tehnologic sa fie,
pe cat posibil, si baze de cotare principale;
in prima parte a procesului tehnologic se fac prelucrarile de degrosare ,iar in a
doua parte - prelucrarile de finisare, pentru a asigura precizia necesara a piesei I
utilizare rationala a masinilor-unelte de precizii diferite;
la piese de dimeniuni mari si foarte mari, se introduce o operatie de tratament
termic de detensionare dupa prelucrarile de degrosare;
operatia de tratament termic de durificare, acolo unde este cazul, se introduce
inaintea operatiilor de rectificare cu corpuri abraziva si a operatiilor de netezire;
succesiunea prelucrariilor trebuie sa asigure un timp efectiv minim;
se recomanda sa se utilizeze cat mai putine baze tehnologice,pentru a se reduce
numarul de prinderi-desprinderi si a reduce erorile pozitionare; ideal este sa se
pastreze, daca este posibil, aceleasi baze tehnologice unice pe tot parcursul
procesului tehnologic de realizare;
suprafetele cu rugozitate mica si precizie ridicata se finiseaza in ultimele operatii
pentru a se evita deterioarea lor in cursul altor prelucrarii sau al transportului;

Referitor la a doua grupa de principii trebuie tinut cont de urmatoarele:

-

un pricipiu fundamental in tehnologia prelucrariilor mecanice ,este acela de a

utiliza pe cat posibil ,aceleasi baze tehnologice pentru cat mai multe operatii de
prelucrare

Referitor la a treua grupa de principia,in stabilirea traseului tehnologic se au in

vedere:
-

principal concetrarii prelucrariilor, care se aplica, de regula in cazul productiei de

unicate sau serie mica,cand se pastreaza continuitatea prelucrarilor.In acest caz
sunt mai putin operatii cu mai multe faze;
principiul diferentierii prelucrariilor, care se aplica in cadrul productiei de serie, pe
masini-unelte universale si specializate.

In continuare se va stabili succesiunea prelucrariilor necesare obtinerii suprafetei

cilindrice interioare .

TS
2,1
Kpt= Tp = 0,021 =100
Coeficientii de precizie partiali Kp1, Kp2,Kp3 rezultata in urma strunjirii de degrosare
,strujirii de finisare si respective alezarii cu cutitul au urmatoarele valori:
Tsf
Kp1= Tdeg

2,2
0,300

0,007

Tdeg
Kp2= T sf

0,300
0,100

0,003

Tr
Kp3= Tfin

0.100
0,021

4,76

Kpt=Kp1*Kp2*Kp3=0,007*0,003*4,76=0,009

7.

Norme de timp

Strunjjre
Timpul de baza
[min]

Tb =

0,26

(tabelul 4.2.2.1[6.I])

Timpul auxiliar total

ta1 = 0,03 +0,03 +0,02 +0,02 = 0,10

[min]

(tabelul 12.21[6. I])

ta2 = 0.13

0,39

(tabelul 12.21[6. I])

ta3 = 0,16 [min] (tabelul 12.24[6. I])

Ta=ta1+ ta2+ ta3
Timpul de odihna si
necesitati firesti
[min]

Timpul de deservire
tehnica
[min]

Timpul de deservire
organizatorica
[min]

0,0195
Ton=

; Te = Tb + Ta
(tabelul 12.27[6. I])
0,0052
Tdt =

(tabelul 12.26[6. I])

0,0065
Tdo =
(tabelul 12.26[6. I])

Timpul de desrvire
tehnica si organizatorica

Td = Tdt + Tdo

0,0117

Timpul de prindere -

(tabelul 12.9 [6. I])

0,23

desprindere piesa
[min]
Timpul pentru indexare
turela

2 (scule) 1,8 (sec - timp necesar pentru

schimbarea unei scule)

0,06

Timpul de pregatire
incheiere

(tabelul 12.6 [6. I])

15,5

[min]
Norma tehnica de timp

Tn = Tb +Ta + Ton +Td +

[min]

Frezare

Tn = 1,12

Tpd+Tindexare turela +

Timpul de baza
[min]

Tn = 0,97+15.5/n

0,06
Tb =
l1 = 0 ; l2 = 50; L = 395+62 =
457 mm
(tab.12.64 [6.II])

Timpul pentru prindereadesprinderea piesei [min]

Tpd

0,12

(tab.12.65 [6.II])
Timpul ajutator pentru indepartarea
piesei si asezarea pe tije in
container [min]
Timpul ajutator pentru comanda
masinii [min]

ta1

0,037

(tab.12.68 [6.II])
ta2

0,035

(tab.12.69 [6.II])
Timpul ajutator pentru curatirea de
aschii a brosei [min]

ta3

0,08

(tab.12.70 [6.II])
Timpul ajutator pentru controlul
pieselor [min]

ta4

0,13

(tab.12.71 [6.II])
Timpul auxiliar total

Ta= Tpd +ta1+ ta2+ ta3+ ta4

0,402

[min]
Timpul de odihna si necesitati firesti
[min]

0,043
Ton=
(tab.12.73 [6.II])

Timpul de deservire tehnica

[min]

0,0012
Tdt =
(tab.12.72 [6.II])

Timpul de deservire organizatorica

[min]

0,01
Tdo =
(tab.12.72 [6.II])

Timpul de deservire tehnica si

organizatorica [min]

Td = Tdt + Tdo

0,0112

Timpul de pregatire incheiere pentru

primirea sarcinii de productie

tp1

[min]

(pag. 406 [6.II])

Timpul de pregatire incheiere pentru

studierea documentatiei tehnice

tp2

(pag. 406 [6.II])

[min]
Timpul de pregatire incheiere pentru
reglarea masinii - unelte [min]

tp3

6,5

(pag. 406 [6.II])

Timpul de pregatire incheiere pentru
predarea lotului de piese [min]

tp4

(pag. 406 [6.II])

Timpul de pregatire incheiere pentru
aducerea lotului in stare normala la
terminarea lucrarii [min]
Timpul de pregatire incheiere pentru
montarea si demontarea
dispozitivului de prindere a SF-ului
[min]
Timpul de pregatire incheiere pentru
montarea si demontarea
dispozitivului de prindere a brosei
[min]
Timpul de pregatire incheiere total

tp5

12

(pag. 406 [6.II])

tp6

10

(pag. 406 [6.II])

tp7
(pag. 406 [6.II])

Tpi = tp1 + tp2 + tp3 + tp4 + tp5+

tp6 + tp7

3,5

42

[min]
Norma tehnica de timp

Tn = 0,983
Tn = Tb + Ta + Ton+ Td +

[min]

Gaurire

Timpul de baza
[min]

Tb =
l1 = 0 ; l2 = 50; L = 395+62 = 457 mm
(tab.12.64 [6.II])

Timpul pentru prinderea-desprinderea

piesei [min]

Tpd
(tab.12.65 [6.II])

Timpul ajutator pentru indepartarea piesei

si asezarea pe tije in container [min]

ta1
(tab.12.68 [6.II])

Timpul ajutator pentru comanda masinii

[min]

ta2
(tab.12.69 [6.II])

Timpul ajutator pentru curatirea de aschii

a brosei [min]

ta3
(tab.12.70 [6.II])

Timpul ajutator pentru controlul pieselor

[min]

ta4
(tab.12.71 [6.II])

Timpul auxiliar total

Ta= Tpd +ta1+ ta2+ ta3+ ta4

[min]
Timpul de odihna si necesitati firesti
[min]

Ton=
(tab.12.73 [6.II])

Timpul de deservire tehnica

[min]

Tdt =
(tab.12.72 [6.II])

Timpul de deservire organizatorica

[min]

Tdo =
(tab.12.72 [6.II])

Timpul de deservire tehnica si

organizatorica [min]

Td = Tdt + Tdo

Timpul de pregatire incheiere pentru

primirea sarcinii de productie

tp1
(pag. 406 [6.II])

[min]
Timpul de pregatire incheiere pentru
studierea documentatiei tehnice

tp2
(pag. 406 [6.II])

[min]

Timpul de pregatire incheiere pentru

reglarea masinii - unelte [min]

tp3
(pag. 406 [6.II])

Timpul de pregatire incheiere pentru

predarea lotului de piese [min]

tp4
(pag. 406 [6.II])

Timpul de pregatire incheiere pentru

aducerea lotului in stare normala la
terminarea lucrarii [min]
Timpul de pregatire incheiere pentru
montarea si demontarea dispozitivului de
prindere a SF-ului [min]

tp5
(pag. 406 [6.II])
tp6
(pag. 406 [6.II])

Timpul de pregatire incheiere pentru

montarea si demontarea dispozitivului de
prindere a brosei [min]

tp7
(pag. 406 [6.II])

Timpul de pregatire incheiere total

Tpi = tp1 + tp2 + tp3 + tp4 + tp5+ tp6 + tp7

[min]
Norma tehnica de timp
[min]

T
Tn = Tb + Ta + Ton+ Td +

9.Bibliografie
GH.. -Amza , GM..1. Dumitru s.a.tehnologia materialelor vol. H;
E. Ghinea, V. Militaru s.a. Tehnologia construciilor de masini;.
S. Niculescu, G. Kutnaru Manual de informatic;
V. Toma R. Saban s.a. Studiul metalelor