Sa se proiecteze procesul tehnologic de pregatire a fabricatiei pentru

piesa Piston in conditiile unui numar necesar de bucati de n=5000 buc/an.

Rezolvarea corecta a temei presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Aprovizionarea cu materii prime, materiale si SDV;
2. Determinarea sistemului de productie;
3. Determinarea numarului de masini-unelte;
4. Determinarea coeficientului de incarcare al MU;
5. Calculul lotului optim de productie;
6. Calculul duratei ciclului de productie;
7. Perioada de repetare a loturilor;
8. Modul de amplasare al utilajelor in sectia de prelucrari;
9. Calculul datelor cel mai devreme (CMD);
10. Calcului datelor cel mai tarziu (CMT);
11. Stabilirea unei proceduri de lucru.

1. Aprovizionarea locurilor de munc cu materii prime i materiale

necesare

n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:

- stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere special
tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firm;
- stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i instalaiilor
tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i produse pentru
ntreinerea acestora;
- stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice ale
procesului de fabricare a produsului finit;
- stocurile de produse finite.
Controlul aprovizionrii
Indiferent de mrimea sau sfera n care i desfoar activitatea o firm
trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor ce
urmeaz a fi efectuate.
Aceste materiale pot fi materii prime, piese semifabricat, componente
subansamble sau materiale care ajut la procesul de fabricaie i control cum ar
fi: sculele, instrumentele de msur, dispozitivele etc.
n acest context devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare
s fie supusa unui riguros control. Responsabilitatea acestui control revine
intreprinderii (achizitorului), care trebuie s asigure prin calitatea produselor
achiziionate att propriile exigene de calitate precum i pe cele ale potenialilor
clieni.
De un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete controlul
aprovizionrii, vor beneficia att furnizorii externi ntreprinderii ct i furnizorii
interni, sau cei care provin din ntreprinderi surori.
n acest proces foarte complex trebuie avute n vedere cteva etape cheie
foarte importante n buna desfurare a acestora:
- evaluarea furnizorilor. Acest punct este esenial pentru controlul
aprovizionrii deoarece calitatea produselor achiziionate depinde n ntregime de
furnizori, de aceea se va aciona cu foarte mare pruden n alegerea acestora,
stabilindu-se o procedur specific de evaluare bazat pe criterii stricte;
- metodologia de evaluare a furnizorilor. Aceasta implic o multitudine de
aciuni prin care n principal i se solicit furnizorului (subcontractantului) date
referitoare la facilittile sale de producie, organizare, resurse umane i
financiare etc.

n aceste informaii se vor clasifica ntr-un formular tipizat fcndu-se

astfel o prim selecie a furnizorilor. Se va continua apoi mai n profunzime prin
vizitarea acelor furnizori alei n aceast prima etap, pe baza analizrii datelor
preliminare primite de la acetia, de aceast dat ns pe lng verificarea
verigiditii informaiilor furnizate se vor urmrii i alte obiective mai speciale cum
ar fi s se solicite un lot de prob nainte de lansarea n producie, s fie stipulate
clar abaterile acceptate de la specificaiile tehnice sau dac acestea nu sunt
acceptate s fie exprimate explicit acest lucru.
- date despre aprovizionare. n orice activitate de aprovizionare trebuiesc
avute n vedere exigenele de calitate pe care furnizorul (subcontractantul)
trebuie s le satisfac. Acestea vor fi incluse n specificaiile contractuale (fie
tehnice, desene, comenzi etc.);
- controlul oportunitii i exactittii acestor date. n aceast etap vom
elabora proceduri de verificare a calitii produselor stipulate n specificaiile
contractuale;
- verificarea produsului aprovizionat. Sistemul de verificare se va stabili de
comun acord cu furnizorul, inaintens de finalizarea comenzii de aprovizionare
pentru evitarea oricrei probleme ulterioare. Se va face verificarea produsului
conform acestor proceduri stabilite de comun acord;
- nregistrarea calittii materialelor aprovizionate. Aceast etap
presupune o nregistrare adecvat i continu a calitii produselor achiziionate.
Acest lucru trebuie avut n vedere pentru a putea avea n primul rnd o dovad a
controlului aprovizionrii, dar i ca mijloc de urmrire a performantelor
furnizorului;
- relaiile cu furnizorii. Trebuie avut n vedere c pe termen lung i pentru
un nivel de performan n domeniul calittii ct mai ridicat este necesar o
interaciune activ ntre furnizor i achizitor inclusiv prin consilierea primului cu
soluii tehnice noi, soluii tehnice care ar putea ca n final s conduc la creterea
calittii produsului sau serviciului ce urmeaz a fi achizi- relaiile cu furnizorii.
Trebuie avut n vedere c pe termen lung i pentru un nivel de performan n
domeniul calittii ct mai ridicat este necesar o interaciune activ ntre furnizor
i achizitor inclusiv prin consilierea primului cu soluii tehnice noi, soluii tehnice
care ar putea ca n final s conduc la creterea calittii produsului sau
serviciului ce urmeaz a fi achiziionat.
Evaluarea furnizorilor
Aa cum am precizat calitatea produselor achiziionate depinde n
ntregime de furnizori. Se va elabora o procedur de evaluare a acestora
avndu-se n vedere urmtoarele criterii:
- posibilitatea real a furnizorilor de a ndeplini cerinele de calitate pentru
un anumit produs sau serviciu ce urmeaz a fi contractat;

- verificarea dac exist disponibilitti dotri cu maini, utilaje i mn de

lucru calificat la un nivel de tehnicitate cerut de asigurarea unei anumite caliti
pentru produsul sau serviciul respectiv;
- verificarea viabilitii comerciale i financiare a furnizorului;
- verificarea capacittii de producie i a capabilittii furnizorului de a
respecta ritmicitatea pentru vnzri;
- verificarea eficicacitii sistemului de asigurare a calitii pe care
furnizorii l au mai implementat n firm.
n cazul in care furnizorii au mai elaborat acelai tip de produs sau serviciu
un punct de plecare n evaluarea acestora poate fi constituit din sau de
performanele anterioare realizate care se vor regsi n nregistrarea amnunit
care s-a efectuat la fiecare nou aprovizionare. Un alt punct de plecare pentru
evaluarea unui furnizor poate s fie legat de faptul dac acesta are sau nu un
sistem al calitii avizat de un cumprtor important sau de ctre organisme de
certificare consacrate.
Va trebui s ne asigurm de asemenea c utilajele i instalaiile
furnizorului au capacitile de prelucrare potrivite cu cerintele impuse produsului.
Se va verifica i capacitatea financiar a furnizorului de a ndeplini
totalitatea angajamentelor pe care le-a contractat simultan ntr-o anumit
perioad.
n cazul n care cantitatea achiziionat este foarte mic achizitorul trebuie
s efectueze inspecia i ncercarea amnunit a fiecrui produs nainte de a
aproba utilizarea sa.
Metodologia de evaluare a furnizorilor
Evaluarea furnizorilor este o operaie ce se efectueaz la aprovizionare i
deci ntreaga responsabilitate revine compartimentului de aprovizionare.
n realitate, ins evaluarea unui furnizor este o chestiune foarte complex
i interdisciplinar necesitnd expertizarea mai multor domenii c: tehnologia de
fabricaie, activitatea financiar contabil, controlul calitii etc.
Cum ns compartimentul de aprovizionare nu exist specialiti cu
competen n toate aceste domenii se va numi o comisie care s ndeplineasc
acest sarcin cu coordonare general asigurat de compartimentul de
aprovizionare.
Aceast comisie format din experi ai ntreprinderii va trebui s viziteze
atelierele de producie ale furnizorilor, nainte ns de efectuarea unei astfel de
vizite li se va cere acestora informaii despre facilittile de producie, organizare,
resurse umane, date despre posibilitatea de a livra produsul la nivelul de caliate
cerut.
Se va utiliza pentru a clarifica toate aceste informaii un formular tipizat de
natura celului prevzut n continuare.

Raport de prezentare a furnizorilor

Nume: S.C. Euroteh S.A.
Tip: Fabricarea motoarelor, generatoarelor si transformatoarelor electric
Contact: Str. depozitului, nr 2, Maracineni, Buzau
Telefon: 0238724056
Fax: 0238440252
E-mail: office@euroteh.ro
Director: Obreja Gheorghe
Suprafata totala: 700 m
Suprafata utilizata: 500 m
Suprafata neutilizata: 200 m
Grad de utilizare: 85%
Grad de neutilizare: 15%
Nr. total angajati: 30
Grad de ocupare: 90%
Nr. de persoane in camp administrativ: 2
Nr. de angajati din alte compartimente: 20
Produse fabricate: roti dintate, roti de lant
Activitate: 1995-prezent
Certificm c informaiile furnizate, inclusiv toate paginiile anexate sunt
corecte.

tampila
Semntura

Data

Lista materiilor prime

Materiale

STAS

Semifabricat pies: Piston

Cuite de strunjit interior pentru degajare
Cuite de strunjit exterior pentru degajare
Cuite de strunjit interior pentru finisare
Cuite de strunjit exterior pentru finisare
Cuite de degajare (profilate)

STAS 880-80
STAS 6377 - 80
STAS 6377 - 80
STAS 6379 - 80
STAS 6379 - 80
STAS 6378 - 80
STAS 9128 / 2
-77
STAS 579 - 76
STAS
STAS 1112 / 8
-75
-

Burghiu elicoidal ( 18; 10; 7; 6,5)

Freza cilindro-frontal
Lamatoare ( 11; 14)
Tarod
Calibre ( 18+0,032-0,0; 22+0,018-0,007)
ubler

Numr
Buci
1
1
1
1
1
1
1; 1; 1; 4;
1
1; 1;
1
1; 1;
1

Lista reperelor furnizate

Nr.
Crt.

Denumirea reperului

Buc ghidare

Tij piston

Nr.
buc

Material

Masa
Kg

OLC 45

0.346

OLC 45

0.587

Garnitur element
ghidare

STAS 7950 / 2 - 80 1

Cauciuc

0.158

Inel siguran elastic

STAS 5848 / 2 - 88 1

Arc OLC 50
a

0.85

tu

OLC 45

0.414

Cauciuc

0.105

STAS 7950 / 2 - 80 2

Cauciuc

0.220

Garnitur etanare tu
Garnitur etanare
capac
Distanier

Cauciuc

0.307

Cilindru pneumatic

OLT 35 - 40

1.9314

10

Element piston 1

Dural

0.2229

11

Element ghidare

STAS 6577 - 70
Mpl 10-05-652
CBa
Mpl 10-06-652
CBa
Mpl 10-07-652
CBa

Teflon (Am)

0.300

Cod indicativ
(sau STAS)
Mpl 10-01-652
CBa
Mpl 10-02-652
CBa

Mpl 10-04-652
2
CBa
STAS 7950 / 2 - 80 2

12

Element piston 2

13

Piuli crenelat

14

aib de siguran

Mpl 10-08-652
1
CBa
Mpl 10-09-652
1
CBa
STAS 2241 / 2 - 80 1

Dural

0.2400

OLC 45

0.150

OL 37

0.050

Lista de consumabile
Materiale
Vopsea
Vaselina
Diluant
Pensule
Penetrani colorai sau fluoresceni
Degresani
Developani pulbere sau suspensie
Usctor

Numr Buci
10 cutii (1kg)
0,5 kg
5l
5
1
1
1
1
Funcie de
necesiti

Ambalaje

2. Determinarea sistemului de productie

Prin managementul productiei se intelege totalitatea activitatilor legate de

planificare, coordonare, comanda si controlul productiei. In definitia de mai sus
se gasesc functiile managementului.
In cadrul functiei de planificare trebuie sa se faca planificarea resurselor
tehnice, de timp si umane pentru fiecare loc de munca. In procesul de planificare
a productiei reperului care face obiectul prezentului proiect se pleaca de la datele
rezultate din proiectul tehnologic sintetizate in tabelul urmator.

Nr
operatie
1
2

Denumire
operatie
Strunjire
Strunjire

Timp de
pregatire
incheiere
10
10

Norma de
timp
[min]
42.032
17

Retributie
[lei]
38500
38500

Arie utilaj
[m2]
2.52
2.52

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Strunjire
Frezare
Frezare
Gaurire
Gaurire
Gaurire
Gaurire
TT
Rectificare
Control

10
10
10
10
10
10
10
10
10
10

15.67
13.729
4.150
3.3
6.32
3.554
2.7
11
3.389
10

38500
38500
38500
33000
34500
36000
37000
40500
49000
45500

2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52

Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi

interdependenti, determinand principalele proportii de desfasurare ale procesului
de productie in spatiu si in timp, permite crearea conditiilor materiale si tehnicoorganizatorice necesare realizarii fabricatiei la parametrii optimi de eficienta
economica.
Una din metodele de fundamentare stiintifica, de estimare a sistemului de
productie este metoda coeficientului sistemului de productie.
Coeficientul sistemului de productie se determina cu relatia:
k sp

rg
t ig

unde : rg este ritmul de fabricatie al produsului

tig este norma de timp la operatia I
Daca din calcule rezulta:
- k sp 1 - productia este considerate de masa
- 1 k sp 10 - productia este considerate de serie mare
- 10 k sp 20 - productia este de serie mijlocie
- k sp 20 - productia este de serie mica
Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:
rmed

Fn
* 60[min/ buc]
N

unde: Fn este fondul de timp nominal,

N programa de productie (13000)
Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii
resursa de timp Fn se calculeaza cu relatia:
Fn=60*z*ks*h
unde : z este nunarul de zile lucratoare,
h este numarul de ore lucrate pe schimb;
ks este numarul de schimburi.
Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devine:

k ij

60 * z * k s * h
N j * t ij

Pentru cazul luat in considerare :

Fn=60*250*3*9=405000 [min/an]
Cum N = 13000bucati pe an, rezulta
Nj=N1+N2+N3=13000+100+60=13160
Unde: N1 sunt nunarul de piese comandate,
N2 numarul de piese de schimb,
N3 este numarul de rebuturi acceptate.
rmed

405000
30.77[min/ buc]
13160

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru K ij la fiecare operatie:

pentru operatia 1:

k11

r11
30.77

0.4 serie de masa

t11
42.032

r21 30.77

1.81 serie mare

t 21
17
r
30.77
k11 21
1.96 serie mare
t 21 15.67
r
30.77
k11 41
2.241 serie mare
t 41 13.729

pentru operatia 2: k11

pentru operatia 3:
pentru operatia 4:

pentru operatia 5: k11

r51 30.77

7.41 serie mare

t 51 4.150

pentru operatia 6: k11

r61 30.77

9.32
t 61
3.3

pentru operatia 7:

r71 30.77

4.86
t 71
6.32

k11

pentru operatia 8: k11

r81 30.77

8.65
t 81 3.554

pentru operatia 9: k11

r91 30.77

11.39
t 91
2 .7

pentru operatia 10: k11

serie mare
serie mare
serie mare
serie mare

r100 30.77

2.79 serie mare

t100
11

pentru operatia 11:

k11

r111
30.77

9.07 serie mare

t111 3.3896

Deoarece predomina seria mare se alega ca tipologie a productiei seria

mare si se va face in continuare organizarea productiei in conformitate cu
principiile de proiectare corespunzatoare caracteristicilor acestui tip de productie.

3. Determinarea numarului de masini-unelte

Determinarea numarului de MU ma,i necesare executarii operatiei i, in
cadrul procesului de fabricatie a reperului j se face dupa cum urmeaza:
m a ,i

ti
rmed * k up

unde: ti este timpul necesar executarii operatiei i,

ma,i numar calculat de masini la operatia i,
kup =0.93 este coefficient de planificare utilizat,
rmed este ritmul mediu de fabricatie
Efectuand calculele poate rezulta un numar de MU necesar de forma :
ma,i=a+b
unde: a - parte intreaga; b- zecimala
Din considerente de ordin practic numarul de MU rezultat se majoreaza
sau micsoreaza la o valoare intreaga dupa cum urmeaza:
m= a daca b<=0.15
m=a+1 daca b>0.15 deci:
m11

42.032
1.46 - se aleg 2 MU
30.77 * 0.93

m12

17
0.59 - se alege 1 MU
30.77 * 0.93

m13

15.67
0.54 - se alege 1 MU
30.77 * 0.93

m14

13.729
0.47 - se alege 1 MU
30.77 * 0.93

m15

4.150
0.14 se alege 1MU
30.77 * 0.93

m16

3.3
0.11 - se alege 1MU
30.77 * 0.93

6.32
0.22
30.77 * 0.93
3.554

0.12
30.77 * 0.93
2.7

0.09
30.77 * 0.93
11

0.38
30.77 * 0.93
3.3896

0.11
30.77 * 0.93
10

0.34
30.77 * 0.93

m17

- se alege 1 MU

m18

-se alege 1MU

m19
m20
m21
m22

- se alege 1MU
- se alege 1MU
- se alege 1 MU
- se alege 1 MU

4. Determinarea coeficientului de incarcare al MU

Coeficientul de incarcare al MU se calculeaza cu relatia:
k in ,ci

mc ,i
mo ,i

* 100[%]

unde kin,ci este coeficientul de incarcare al masinii,

mci este numarul de masinii calculat la punctual anterior,
mo,I numarul de masii adoptat.
Facand calculele rezulta:
1.46
* 100 73[%]
2
0.59

* 100 59[%]
1
0.54

*100 54[%]
1
0.47

* 100 47[%]
1
0.14

* 100 14[%]
1
0.11

* 100 11[%]
1
0.22

* 100 22[%]
1
0.09

* 100 9[%]
1
0.38

*100 38[%]
1
0.11

* 100 11[%]
1

k11
k12
k13
k14
k15
k16
k17
k19
k 20
k 21

k 22

0.34
*100 34[%]
1

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie se calculeaza cu relatia:

n

k in , L

m
i 1
n

m
i 1

c ,i

* 100

4.57
* 100 19.86[%]
23

a ,i

5. Calculul lotului optim de productie

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se
realizeaza numai pe loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea
cheltuielilor de productie pe unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:
nopt

2N j * D
(C m A) * * n

unde Nj = 13160 [buc/an] este volumul de productie,

D cheltuieli dependente de marimea lotului;
Cm cheltuieli materiale;
A cheltuieli independente de marimea lotului,
n= 0.2 coef de cuantificare a pierderilor
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:
D=B+B[lei/lot]
Unde B reprezinta cheltuieli cu pregatirea incheierea fabricatieila locul de munca.
Cheltuielile B se determina cu relatia :
n t
pi ,i
B
* s mi * mi [lei / lot ]
i 1 60
unde tpi- timp de pregatire incgeiere;
mi=nr de masini unelte;
smi= salariu pe ora al muncitorului
B=0.16*5*38500+0.16*1*33000+0.16*1*34500+0.16*1*36000+0.16*1*37000+0.1
6*1*40500+0.16*1*49000+0.16*1*45500=
=30800+5280+5520+5760+5920+6480+7840=
=67600 [lei/lot]
Cheltuielile B se determina cu relatia:
B'

p
20
*B
* 67600 13520
100
100

unde p reprezinta un procent ce tine cont de cheltuielile cu pregatirea

administrative a lotului si p=20
D=B+B=67600+13520=81120[lei/lot]
Cheltuielile materiale se determina cu relatia:
Cm=ms*Csf-md*Cd
Unde ms = masa semifabricatuluiin kg;
Csf =40000 costul unui kg de piesa turnata;
md=4 kg si reprezinta masa deseurilor;
Cd=10000lei/kg cost kg deseu
Cm=6*40000-4*10000=20000
Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:
A=Cm+Cs+Cind+Cif [lei/buc]
unde: Cif este cheltuiala cu intretinarea si functionarea utilajului pe durata timpului
de lucru efectiv;
Cind cheltuieli indirecte;
Cs cheltuieli salariale
1 n
Cs
t opt * s mi [lei / buc]
60 i 1
Cs=0.016*(42.032*38500+17*38500+15.67*38500+13.729*38500+4.150*
38500+3.3*33000+6.32*34500+3.554*36000+2.7*37000+11*40500+3.3896*
49000+10*45500)=
=0.016*(1618232+654500+603295+38513.729+159775+108900+218040+12794
4+99900+445500+166090.4+455000)=
=0.016* 4695690.129=
75131.042 lei/buc]
Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:

i 1
rj

unde Rf este regia de fabricatie a sectiei

C ind

Cheltuielile cu

Rf

250
CS *
[lei / buc] 75131.042 *
30052.416 intretinerea si functionarea
100
100
utilajelor pe durata timpului

de lucru efectiv se determina cu relatia:

t ui
* a i * mi
i 1 60
Cif=0.016*(42.032*20000*2+17*20000+15.67*20000+13.729*20000+4.150*
20000+3.3*18000+6.32*18000+3.554*18000+2.7*18000+11*20000+3.389*
22000+10*18000)=
=0.016*(1681280+340000+313400+274580+83000+59400+113760+
63972+48600+220000+74558+180000)=
=55240.8[lei/buc]
unde ai reprezinta cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea
utilajului la operatia I
Inlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezulta:
n

C if

A=20000+75131.042+30052.416+55240.8=180424.258
Coeficientul i se dermina cu relatia :

i 1
rj

in care i este un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse

forme de organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se
aplica organizarea in paralela fara respectarea principiului proportionalitatii.
n

s t ui
i 1

unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea operatiei I

42.032
s
1.36
rj

30.77

2 * 13160 * 81120
115 .79
(405000 180424.258) * 1.36 * 0.2

ne

Se adopta nec= 40[buc/lot] si se determina:

n

13160
329
40

6. Calculul duratei ciclului de productie

Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face

cu relatia:
n

Tc t ui (n 1)(t u ) max 132.844 (40 1) * 42.032 1772.092 [min/lot]

i 1

7. Perioada de repetare a loturilor

Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa
lansarea in productie la un anumit stadiu de prelucrare doua loturi succesive de
obiecte ale muncii de acelasi fel.
Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu relatia:
F
405000
Rc n
1231[min] 20.51[ore ] : 12 1.70[ zile]
L
329
unde L reprezinta numarul de loturi care se lanseaza in fabricatie in perioada de
timp considerate.
Se adopta Rc =1 zi lucratoare, adica fiecare lot se executa in tr-o zi lucratoare.

8. Modul de amplasare al utilajelor in sectia de prelucrari

Indiferent de mrimea sau sfera n care i desfoar activitatea o firm,
aceasta trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor
ce trebuie efectuate. Aceste materiale pot fi: materii prime, piese semifabricat,
componente, subansamble, dispozitive de verificare, scule. n acest context
devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare s fie supus unui
riguros control.
Asigurarea material i organizatoric a fabricaiei urmeaz etapei de
pregtire tehnologic i cuprinde ansamblul mainilor, utilajelor i instalaiilor de
lucru, precum i activitile care au drept scop asigurarea tuturor condiiilor
tehnice, materiale i de for de munc cerute de realizarea eficient a sarcinilor
din programul de producie pentru o anumit perioad.
In cadrul acestei etape un rol important revine activitatilor de pregatire a
factorilor activi de productie cum sunt: masinile, utilajele, instalatiile, suprafetele
de productie.
Aceast activitate se realizeaz parcurgnd secvenial un proces care
cuprinde:
analiza documentaiei de pregtire tehnologic pentru produsele din
programul de fabricaie i ntocmirea situaiei centralizatoare a tuturor
utilajelor prevzute n fiele tehnologice, concretizat n Lista utilajelor,
inclusiv gruparea acestora pe verigi de producie;
confruntarea tipului i caracteristicilor utilajelor stabilite n secvena
anterioar cu existentul de utilaje din cadrul verigilor de producie i
ntocmirea listei cu utilaje, mainile i instalaiile de procurat prin investiii
care vor fi puse ulterior n funciune. n cadrul acestei secvene, se
execut urmtoarele activiti:
a) verificarea strii tehnice a fiecrui utilaj existent;
b) analiza planului de reparaii pentru fiecare utilaj, stabilindu-se msurile
care se impun;
c) verificarea formelor de contractare cu furnizorii pentru mainile, utilajele i
instalaiile ce
se procur prin investiii, astfel ca acestea s intre n producie la termen, cu
precizarea totodat, a msurilor interne pentru montarea i efectuarea rodajelor
i probelor tehnologice aferente acestora.
d) controlul activitii de pregtire tehnic a execuiei, cnd se compar
sarcina de producie
ordonanat pe termene de livrare a produselor, cu starea tehnic a utilajelor
cuprinse n capacitile de producie cu care se execut acestea.
Dup ce se stabilete numrul de maini, utilaje sau instalaii tehnologice,
este necesar dotarea acestora i a locurilor de munc cu SDV - urile necesare.
Aceast etap se realizeaz n mai multe etape, i anume:
- analiza documentaiei tehnologice, urmrind elaborarea unei situaii
centralizatoare pe tipuri de SDV - uri codificate, corespunztoare echiprii
utilajelor i dotrii locurilor de munc;

- analiza comparativ a necesarului de SDV - uri cu SDV - urile existente

att n depozit ct i n seciile de producie, inclusiv comenzile lansate pentru
conceperea i execuia
SDV - urilor speciale;
- stabilirea sistemului de aprovizionare a locurilor de munc cu SDV - uri;
- stabilirea msurilor tehnico-administrative pentru ntreinerea, repararea
i recondiionarea SDV - urilor.
Calitatea lucrrilor i a msurilor stabilite n etapa de pregtire material i
organizatoric a fabricaiei influeneaz n mod hotrtor rezultatele activitii de
producie, att pe linia costurilor de producie, pe linia productivitii muncii ct i
pe linia realizrii sarcinii de producie.

BIROU

BIROU

MASINA
FREZARE

MASINA
STRUNJIRE

MASINA
GAURIRE

MASINA DE
RECTIFICAT

BIROU

MASINA
FILETAT
GRUP
SANITAR

Calculul datelor
Structura de dezagregare a lucrarilor

Pentru realizarea produsului sunt necesare anumite lucrari care sunt prezentate
in tabel:
A1
A2
A3

Marketing si prospectarea pietei

Planificare si finantare
Proiectarea si dezvoltarea produsului

10 zile
15 zile
90 zile

A4
A5
A6
A7
A18
A9
A10
A11
A12

Aprovizionarea
Productia
Incercarea si examinarea
Ambalarea
Depozitarea
Vanzarea
Distribuirea
Instalarea
Asistenta tehnica si intretinere

Activitati
A1
A2
A3
A4
A5
A6
A7
A8
A9
A10
A11
A12

R1
X
X
X
X
X
X
X
X
X

R2
X
X
X
X
X
X
X
X
X

R3
X
X
X
X
X
X
X
X

10 zile
60 zile
5 zile
5 zile
5 zile
25 zile
10 zile
5 zile
15 zile
Activi
A1
A2
A3
A4
A5
A6
A7
A8
A9
A10
A11
A12

R1
R
A
R
A

R2
A
R+C
C
A+C
C
A+R
A+R

R3
C
A
R+C+A
R+P
P

C+A
P
A

9. Calculul datelor cel mai devreme (CMD)

P
A+R

R
P+C
C

T0 5 10
15 20 100 105
175 180 185 190

110

115 120

125

160

165 170

160

165 170

10. Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)

T0 5 10
15 20 100 105
175 180 185 190

110

115 120

125

11. Stabilirea unei proceduri de lucru

Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei sub aspect
organizatoric i tehnic sunt:

cerere de ofert;
documentare n vederea preofertrii;
preofert;
elaborare studiu tehnic;
ofert final;
ncheiere contract;

realizare produs;
planificare:
pentru proiectare;
pentru fabricare.
proiectare efectiv:

elaborarea documentaiei de studiu;

elaborarea documentaiei tehnice de

baz;

elaborarea documentaiei pregtirii

sumare de fabricaie pentru prototip;

fabricare prototip;

executarea probelor.
pregtirea fabricaiei de serie zero:

elaborarea tehnologiilor pieselor

primare;

elaborarea tehnologiilor de
asamblare;

elaborare deviz de materiale;

elaborare deviz de manoper pe

tipuri de operaii;

analiza necesitii colaborrii l

fabricarea produsului;

lansarea seriei zero n vederea

omologrii pregtirii de fabricaie:

fabricare serie zero;

omologare serie zero n vederea validrii pregtirii de
fabricaie care valideaz proiectul final.
aprovizionare:
cu materii prime;
cu servicii (colaborri la realizarea produsului pe diverse
tipuri de fabricaie, procedee).
contractare furnizori;
selectare furnizori;
contractare servicii cu furnizorii;
recepia calitativ/cantitativ a serviciilor furnizorilor.
lansare n fabricaie a produsului;
fabricarea produsului.

planificarea produciei n baza

comenzii primite;

controlul echipamentelor, dotrilor,

utilajelor folosite n fabricarea produselor;

controlul aparatelor de msur i

control;

identificare i trasabilitate conform

Planului Calitii, cod PC-001.
livrare produs.
service.
control final, recepie, instruire personal pentru exploatarea corect
a ansamblului.

12. Stabilirea unei proceduri de lucru

Procedura generala de audit intern
UNIVERSITATEA
POLITEHNICA
BUCURESTI
LABORATORUL DE
DEFECTOSCOPIE
Cap. : Cuprins

PROCEDURA
GENERALA DE AUDIT
INTERN
COD: PG D - 07

Editia: 1/15.03.1998
Revizia: 0/15.03.1998
Exemplar nr. :
Pagina 1 din 6

CUPRINS
Capitol
Subcapitol
1
2
3
4
5
5.1.
5.2.
5.3.
6
7
8
9
10

Denumirea capitolului si a subcapitolului

Cuprins
Scop
Domeniu de aplicare
Documente de referinta
Scopul auditului intern
Cerinte de audit
Auditurile planificate
Auditurile neplanificate
Cerinte fata de auditori. Echipa de audit
Initierea si pregatirea auditului
Efectuarea auditului
Documente de audit
Elaborarea si difuzarea raportului de audit,inchiderea
auditului si stabilirea + indeplinirea actiunilor corective
Inregistrarile calitatii

Pagina
1
1
1
1
2
2
2
2
2
3
4
4
5

1. Scop
Prezentarea elementelor de baza si a regulilor de procedura pentru activitatea
de audit intern al calitatii, pentru desfasurarea unitara a acesteia.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se aplica de catre responsabilul cu asigurarea calitatii, echipa de
audit si laboratorul auditat.
3. Documente de referinta
3.1. SR EN 45001 : 1993 Criterii generale pentru functionarea laboratoarelor
de incercari
3.2. Ghidul ISO/CEI 25 : 1990 Prescriptii generale privind competenta
laboratoarelor de etalonare si incercare
3.3. SR ISO 8402 : 1994 Managementul calitatii si asigurarea calitatii.
Vocabular
3.4. SR ISO 10011 1 : 1994 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea
I. Auditarea
3.5. SR ISO 10011 2 : 1993 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea
a II a. Criterii de calificare pentru auditurile sistemelor calitatii
3.6. SR ISO 10011 3 : 1994 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea
a III a. Conducerea programelor de audit
4. Scopul auditului intern
1. Stabileste daca sistemul calitatii laboratorului este documentat,
implementat si adaptat cerintelor specifice.
2. Stabileste daca sistemul calitatii implementat, mai ales PG si PS sunt
eficiente si conduc la atingerea obiectivelor propuse.
3. Imbunatateste sistemul calitatii, prin identificarea si corectarea
neconformitatilor.
4. Ofera asigurari conducerii (intern) si clientilor si organismelor de terta
parte (extern) ca laboratorul este competent si prezinta incredere.
5. Cerinte de audit
5.1. Auditurile planificate
Planificarea se face pe un an calendaristic, inaintea inceperii acestuia;
Planul de audituri este unic identificat (numar de inregistrare si data);
Planificarea o fac responsabilul calitatii si seful de laborator.
5.2. Auditurile neplanificate

Aceste audituri se initiaza in cazul: schimbarilor relevante in laborator

(organizatorice, echipamente, metode de lucru); primirii unor reclamatii
justificate; constatarii unor neconformitati majore de sistem sau al repetarii unor
neconformitati; verificarii implementarii unor actiuni corective.
5.3. Auditul intern poate fi efectuat de o echipa de audit sau de o persoana, in
ambele situatii o persoana fiind auditor sef. Auditorii trebuie sa indeplineasca cel
putin urmatoarele conditii: independenta fata de activitatile studiate; experienta
profesionala=minimum 4 ani; experienta in domeniul AQ=minimum 2 ani; lipsa
conflictului de interese cu laboratorul.
6.

Initierea si pregatirea auditului

Initierea auditului si numirea echipei de audit: Responsabilul AQ si seful

laboratorului fac dispozitia de audit, pe care o aproba seful catedrei. Dispozitia
de audit cuprinde: nr. inregistrare, nume laborator, scop audit, domenii de auditat,
difuzarea raportului de audit, data predarii raportului de audit.
Responsabilitatile auditorilor tehnici: conformitatea cu conditiile auditului;
clarificarea conditiilor de audit; planificarea activitatilor auditului; notarea pe foi de
observatii; raportarea concluziilor auditului; cooperarea cu auditorul sef pe toata
durata auditului.
Responsabilitatea auditorului sef: intregul audit; elaborarea planului de
audit; pregatirea echipei in vederea auditului; reprezentarea echipei; intocmirea
si difuzarea raportului de audit.
Analiza preliminara a documentatiei laboratorului: o face auditorul sef, la
primul audit intern; daca din analiza documentelor rezulta neconformitati, auditul
se amana pana la rezolvarea lor; neconformitatile sunt notate de auditorul sef in
raportul de analiza preliminara a documentelor.
Elaborarea planului de audit: este sarcina responsabilului AQ, cu
consultarea auditorului sef si aprobrea sefului de catedra; planul se intocmeste in
2 exemplare; planul de audit contine: nr. si data de inregistrare, numele,
prenumele si functia membrilor echipei de audit, documente de referinta, durata
auditului, data redactarii raportului de audit, numele, semnatura si functia
persoanei care l-a intocmit.
Pregatirea echipei de audit: lamurirea detaliilor referitoare la audit; stabilirea
de metode si tehnici de audit; metode si tehnici de audit.
Documente de lucru si formulare suport de informatii: Documente de
lucru: plan de audit, dispozitia de audit, procedura de audit, rapoarte de audit etc;
Formulare suport de informatii: chestionare, foi de observatii, rapoarte etc.
7.

Efectuarea auditului

Sedinta de deschidere:
1. Participa echipa de audit, responsabilul calitatii, seful de laborator, seful de
catedra.

2. Auditorul sef prezinta echipa de audit si functia fiecarui membru din echipa,
domeniul si obiectivele auditului, programul de audit, modificarile planului.
3. Seful de laborator confirma: disponibilitatea resurselor umane, in vederea
auditului.
Auditul propriu-zis
1. Se consemneaza in foile de observatii toate neconformitatile constatate.
2. In functie de problematica si intinderea auditului pot avea loc sedinte
intermediare, pentru : schimbul de informatii intre auditori; clarificarea unor
aspecte neprevazute, in legatura cu auditul; analizarea atingerii obiectivelor
auditului si necesitatea actiunilor suplimentare.
3. Auditorul sef: discuta neconformitatile cu responsabilii de incercare,
responsabilul AQ si seful de laborator, inaintea redactarii oficiale, pentru
prevenirea confuziilor de interpretare; intocmeste raportul de neconformitati in 2
exemplare (auditor sef + sef laborator).
Sedinta de inchidere:
1. Participa: echipa de audit, responsabilul calitatii, seful de laborator,
responsabilii de incercare, seful de catedra.
2. Auditorul sef: prezinta neconformitatile constatate, observatiile relevante,
preda sefului de laborator un exemplar din raportul de neconformitati.
3. Auditorii tehnici fac recomandari referitoare la imbunatatirea sistemului calitatii
si la actiunile corective care se pot intreprinde.
4. Un membru al echipei de audit redacteaza procesul verbal al sedintei de
inchidere, il dateaza, il semneaza si da un exemplar sefului de laborator, iar al
doilea auditorului sef.
8. Documente de audit
1. Documente anterioare auditului: planificare audituri, dispozitie de audit, plan
de audit, raport neconformitati, chestionar de evaluare, raport de audit, plan de
actiuni corective, registru unic de rapoarte.
2. Documente intocmite in timpul auditului intern: foi de observatii, raport
neconformitati identificate, procesul verbal al sedintei de inchidere.
3. Documente intocmite dupa audit: raport de audit, plan de actiuni corective,
raport de evaluare a rezolvarii actiunilor corective si a eficientei acestora.
9. Elaborarea si difuzarea raportului de audit,inchiderea auditului si
stabilirea + indeplinirea actiunilor corective
1. Continutul raportului de audit: numarul si data de inregistrare, dispozitia de
efectuare audit, datele de identificare a laboratorului auditat, perioada auditului,
domeniul si obiectivele auditului, datele de identificare ale echipei de audit,
confidentialitatea, numarul de exemplare in care s-a elaborate raportul de audit.
2. Difuzarea raportului de audit: difuzarea se face conform listei de difuzare
mentionate in raportul de audit; informatiile pe care le cuprinde raportul de audit

sunt tratate in regim de confidentialitate; daca raportul de audit nu se poate

elabora si difuza in termenul stabilit, auditorul sef anunta in scris motivele, celui
care a comandat auditul si sefului de laborator si reprogrameaza auditul.
3. Inchiderea auditului: auditul se considera incheiat atunci cand auditorul sef a
difuzat raportul de audit si cand s-a consemnat acest lucru in registrul unic al
rapoartelor de audit si actiuni corective, gestionat de responsabilul cu asigurarea
calitatii; acest registru tine evidenta tuturor rapoartelor de audit si a documentelor
anexate acestora.
4. Stabilirea si indeplinirea actiunilor corective: actiunile corective se initiaza
pentru: corectarea neconformitatilor constatate pe parcursul auditului, inlaturarea
cauzelor care au produs neconformitatea si prevenirea repetarii acesteia;
auditorul sef intocmeste raportul de evaluare a rezolvarii actiunilor corective si a
eficientei acestora, pe care il inregistreaza si il difuzeaza similar cu raportul de
audit; raportul se identifica unic prin datarea, numerotarea si mentionarea in
Registrul unic al rapoartelor de audit si actiuni corective.
10. Inregistrarile calitatii
Documentele de audit care se intocmesc inainte de auditul la fata locului,
mai putin formularele suport informatii;
Documentele de audit care se intocmes in timpul auditului;
Documentele de audit care se intocmesc dupa efectuarea auditului.