Sunteți pe pagina 1din 32

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea IMST
Anul III

Pregatirea Proceselor de Fabricatie


Proiect

Student: Rizea tefania


Grupa: 632 CB

Sa se proiecteze procesul tehnologic de pregatire pentru piesa


FLANSA in conditiile unui numar necesar de bucati n=600 buc/an.

Etape de rezolvare :
1. Stabilirea succesiunii logice a operatiilor
2. Aprovizionarea cu materii prime, materiale si SDV-uri
3. Determinarea sistemului de productie
4. Determinarea numarului de masini-unelte
5. Determinarea coeficientului de incarcare al masinii-unelte
6. Calculul lotului optim de productie
7. Perioada de repetare a loturilor
8. Modul de amplasare al utilajelor in sectia de prelucrari
9. Calculul datelor cel mai devreme (CMD)
10. Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)
11. Stabilirea unei proceduri de lucru

1. Stabilirea succesiunii logice a operatiilor


Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei
Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei sub aspect
organizatoric i tehnic sunt:
- cerere de ofert;
- documentare n vederea preofertrii;
- preofert;
- elaborare studiu tehnic;
- ofert final;
- ncheiere contract;
- realizare produs;
- planificare:
* pentru proiectare;
* pentru fabricare.
- proiectare efectiv:
* elaborarea documentaiei de studiu;
* elaborarea documentaiei tehnice de baz;
* elaborarea documentaiei pregtirii sumare de fabricaie pentru
prototip;
* fabricare prototip;
* executarea probelor.
- pregtirea fabricaiei de serie zero:
* elaborarea tehnologiilor pieselor primare;
* elaborarea tehnologiilor de asamblare;
* elaborare deviz de materiale;
* elaborare deviz de manoper pe tipuri de operaii;
* analiza necesitii colaborrii l fabricarea produsului;
* lansarea seriei zero n vederea omologrii pregtirii de fabricaie:
* fabricare serie zero;
* omologare serie zero n vederea validrii pregtirii de fabricaie care
valideaz proiectul final.
- aprovizionare:
* cu materii prime;

* cu servicii (colaborri la realizarea produsului pe diverse tipuri de


fabricaie, procedee).
> contractare furnizori;
> selectare furnizori;
> contractare servicii cu furnizorii;
> recepia calitativ/cantitativ a serviciilor furnizorilor.
- lansare n fabricaie a produsului;
- fabricarea produsului.
* planificarea produciei n baza comenzii primite;
* controlul echipamentelor, dotrilor, utilajelor folosite n fabricarea
produselor;
* controlul aparatelor de msur i control;
* identificare i trasabilitate conform Planului Calitii, cod PC-001.
- livrare produs.
- service.
- control final, recepie, instruire personal pentru exploatarea
corect a ansamblului.

2.Aprovizionarea cu materii prime, materiale si SDV


Dupa stabilirea tipului de productie si al numarului de masini unelte
necesare, se va trece la aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare
fabricatiei. Astfel se va calcula necesarul de materiale si se va analiza lista
furnizorilor. Furnizorii reprezinta un factor cheie in procesul de productie.
Principalele aspecte de care trebuie sa tina cont firma in selectarea
furnizorilor sai sunt:
- costul materialelor livrate
- garantii oferite de producator pentru produsele sale
- calitatea materialelor pe care le livreaza
- daca este sau nu certificata firma
- certificate de conformitate
- istoric al firmei

Date de aprovizionare
Vor include proceduri scrise, desnelor i a comenzilor de aprovizionare,
vor prevedea att ntlniri intre furnizori i achizitori precum i alte metode
specifice produselor ce urmeaz a fi achiziionate.
Documentele de aprovizionare vor conine informaii care s descrie
exact i exhaustiv produsul sau serviciul comandat.
Elementul care se va urmrii cu predilecie n redactarea acestor
documente sunt:
- identificarea cu precizie a tipului i clasei produsului;
- precizarea exact a instructiunilor de inspecie;
- identificarea standardelor;
- toate metodele de inspecie sau incercare precum i condiiile tehnice
pe care trebuie s le satisfac produsul vor face referire la standardele nationale
i internaionale aflate n vigoare la acea dat, adecvat cerintelor impuse.

Controlul oportunittii i al exactitii datelor de aprovizionare


O ntreprindere i va preciza obligatoriu procedurile sale interne de
verificare a comenzilor de aprovizionare nainte de a le emite astfel:
- toate specificaiile cu caracter tehnologic, metalurgic, mecanic sau
condiii de calitate vor fi menionate clar pe desenele astfel nct s nu existe
incertitudinea n redactarea comenzilor de aprovizionare;
- se va atribui un numr de referin fiecrui desen, iar furnizorului i se va
cere s fac referire la acestea n toate specificaiile pe care urmeaz s le
furnizeze achizitorului;
- compartimentul de asigurarea calittii vor verifica comanda de
aprovizionare din punct de vedere al oportunitii i exactitii tuturor
specificaiilor;
- cerinele vor fi impuse furnizorului vor fi discutate mai nti cu
compartimentele de proiectare i asigurarea calitii nainte de a fi trecute n
comanda de aprovizionare.
Verificarea produsului aprovizionat
Principalele metode prin care se poate face verificarea produsului
aprovizionat sunt:
- n cazul n care achizitorul se bazeaz pe sistemul de asigurarea calitii
utilizat de furnizor, verificnd doar procedurile acestuia. Se pleac de la premiza

c furnizorul are un sistem de management al calitii, complet eficient bine


elaborat, iar condiiile acestuia sunt respectate cu rigozitate;
- cazul n care achizitorul se bazeaz pe nregistrrile statistice ale
furnizorului din controlul procedurilor de fabricaie acestea constituind
mijloacele de control. Ca i n cazurile anterioare se va presupune c furnizorul
respect planul de verificare a eantioanelor precum i nregistrrile corecte a
datelor obinute n fiele ncercrilor;
- cazul n care verificarea produselor se efectueaz de ctre furnizor prin
controlul acestora nainte de livrare. Acest lucru se poate finaliza dup
terminarea procesului de producie sau n etape specificate.

Controlul aprovizionrii
Indiferent de mrimea sau sfera n care i desfoar activitatea o firm
trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor ce
urmeaz a fi efectuate.
Aceste materiale pot fi materii prime, piese semifabricat, componente,
subansamble sau materiale care ajut la procesul de fabricaie i control cum ar
fi: sculele, instrumentele de msur, dispozitivele etc.
n acest context devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare
s fie supusa unui riguros control. Responsabilitatea acestui control revine
intreprinderii (achizitorului), care trebuie s asigure prin calitatea produselor
achiziionate att propriile exigene de calitate precum i pe cele ale
potenialilor clieni.
n acest proces foarte complex trebuie avute n vedere cteva etape cheie
foarte importante n buna desfurare a acestora:
- evaluarea furnizorilor. Acest punct este esenial pentru controlul
aprovizionrii deoarece calitatea produselor achiziionate depinde n ntregime
de furnizori, de aceea se va aciona cu foarte mare pruden n alegerea
acestora, stabilindu-se o procedur specific de evaluare bazat pe criterii
stricte;
- metodologia de evaluare a furnizorilor. Aceasta implic o multitudine de
aciuni prin care n principal i se solicit furnizorului (subcontractantului) date
referitoare la facilittile sale de producie, organizare, resurse umane i
financiare etc.
Se face o prima selectie a furnizorilor, apoi se face o vizita acestor
furnizori alesi in prima etapa. Pe langa verificarea veridicitatii informatilor
furnizate se urmaresc si alte obiective cum ar fi solicitarea unui lot de proba
nainte de lansarea n producie, s fie stipulate clar abaterile acceptate de la

specificaiile tehnice sau dac acestea nu sunt acceptate s fie exprimate


explicit acest lucru:
- date despre aprovizionare. n orice activitate de aprovizionare trebuiesc
avute n vedere exigenele de calitate pe care furnizorul (subcontractantul)
trebuie s le satisfac. Acestea vor fi incluse n specificaiile contractuale (fie
tehnice, desene, comenzi etc.);
- controlul oportunitii i exactittii acestor date. n aceast etap vom
elabora proceduri de verificare a calitii produselor stipulate n specificaiile
contractuale;
- verificarea produsului aprovizionat. Sistemul de verificare se va stabili
de comun acord cu furnizorul, inaintens de finalizarea comenzii de
aprovizionare pentru evitarea oricrei probleme ulterioare. Se va face
verificarea produsului conform acestor proceduri stabilite de comun acord;
- nregistrarea calittii materialelor aprovizionate. Aceast etap
presupune o nregistrare adecvat i continu a calitii produselor
achiziionate. Acest lucru trebuie avut n vedere pentru a putea avea n primul
rnd o dovad a controlului aprovizionrii, dar i ca mijloc de urmrire a
performantelor furnizorului;
- relaiile cu furnizorii. Trebuie avut n vedere c pe termen lung i pentru un
nivel de performan n domeniul calittii ct mai ridicat este necesar o
interaciune activ ntre furnizor i achizitor inclusiv prin consilierea primului cu
soluii tehnice noi, soluii tehnice care ar putea ca n final s conduc la
creterea calittii produsului sau serviciului ce urmeaz a fi achizi- relaiile cu
furnizorii.
n cele ce urmeaz am propus un chestionar cu referire la evaluarea
furnizorilor.
CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA FURNIZORILOR
I. Informatii generale
a. Societatea: SC. Otel SRL
i. Adresa: Str. Fagului, nr. 24, sector 3, Bucuresti
ii. Telefon: 021 3459080
iii. Fax: 021 4567900
b. Numarul total de angajati: 12
i. Numarul angajatilor in Controlul Calitatii: 2
ii. Numarul angajatilor in Asigurarea Calitatii: 2
c. Produse/ Servicii oferite: materii prime

d. Persoane de contact in domeniul Asigurarii Calitatii:


Nume: Mihai Iulian Functie: Inginer Tel: 0765432900
e. Este proiectat si implementat un sistem al calitatii conform
standardelor:
ISO 9001
o ISO 9002
o ISO 9003
o Altele
f. Sistemul Calitatii este certificat:
Da
o In curs
o Nu
II. Chestionar pentru evaluarea furnizorilor conform ISO 9001:2000

Nr.
crt
1.
2.

3.

4.
5.

6.
7.

Cerinta

Raspuns
Da
Partial
RESPONSABILITATEA CONDUCERII
Conducerea a definit in scris

politica calitatii ?
Sunt definite responsabilitatile,

autoritatile si relatiile reciproce


pentru personalul implicat in
activitatile ce influenteaza
calitatea ?
Conducerea societatii analizeaza

sistemul calitatii ?
SISTEMUL CALITATII
Exista un Manual al Calitatii?

Procedurile sunt sustinute de

proceduri/instructiuni de lucru ?
ANALIZA CONTRACTULUI
Exista proceduri privind analiza

comenzilor/contractelor ?
Exista si sunt mentinute

inregistrarile referitoare la analiza


comenzilor/contractelor ?
CONTROLUL PROIECTARII

Nu

N.A. Obs

8.

9.
10.

11.
12.

13.

14.

15.

16.

17.

Exista proceduri documentate

pentru controlul si verificarea


proiectarii ?
CONTROLUL DOCUMENTELOR SI AL DATELOR
Exista proceduri de control ale

documentelor si ale datelor?


Sunt reglementate activitatile de

emitere, aprobare, gestionare si


modificare a datelor si a
documentelor?
APROVIZIONARE
Faceti evaluarea furnizorilor?

Exista si mentineti la zi o lista a

furnizorilor?
IDENTIFICAREA SI TRASABILITATEA PRODUSULUI
Exista o procedura documentata

de identificare si trasabilitate a
produsului ?
CONTROLUL PROCESELOR
Procesele speciale:
Sunt calificate

Sunt executate de personal

corespunzator
Sunt inregistrate, iar

inregistrarile pastrate?
INSPECTII SI INCERCARI
Exista proceduri pentru
inspectie si incercari:

La intrarea produsului

In cursul fabricatiei

Pentru produsul finit?


CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
Produsele neconforme sunt

identificate, isolate,
evaluate?
ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE
Exista o procedura pentru

actiunile corective si
preventive?

18.

19.

20.

21.

22.

23.

Controlati eficienta

actiunilor corective si
preventive?
MANIPULARE , DEPOZITARE, AMBALARE, CONSERVARE SI LIVRARE
Exista proceduri scrise care

reglementeaza activitatile
de mai sus?
CONTROLUL INREGISTRARILOR CALITATII
Inregistarile referitoare la

calitatea produselor sunt


disponibile pentru client, la
solicitarea acestora?
AUDITURI INTERNE ALE CALITATII
Programarea auditurilor

interne se face in functie de


natura si importanta
activitatii ce urmeaza a fi
audiata?
INSTRUIRE
Aveti o procedura de

instruire a personalului?
SERVICE
Aveti o procedura pentru

efectuarea si verificarea
activitatii de service?

Pregtirea utilajelor, instalaiilor, mainilor i suprafeelor de producie


Indiferent de mrimea sau sfera n care i desfoar activitatea o firm,
aceasta trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor
ce trebuie efectuate. Aceste materiale pot fi: materii prime, piese semifabricat,
componente, subansamble, dispozitive de verificare, scule. n acest context
devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare s fie supus unui
riguros control.
n cadrul acestei etape un rol important revine activitilor de pregtire a
factorilor activi de producie cum sunt:
- mainile;
- utilajele;

- instalaiile;
- suprafeele de producie.
Aceast activitate se realizeaz parcurgnd secvenial un proces care
cuprinde:
- analiza documentaiei de pregtire tehnologic pentru produsele din
programul de fabricaie i ntocmirea situaiei centralizatoare a tuturor
utilajelor prevzute n fiele tehnologice, concretizat n Lista utilajelor, inclusiv
gruparea acestora pe verigi de producie;
- confruntarea tipului i caracteristicilor utilajelor stabilite n secvena
anterioar cu existentul de utilaje din cadrul verigilor de producie i ntocmirea
listei cu utilaje, mainile i instalaiile de procurat prin investiii care vor fi puse
ulterior n funciune. n cadrul acestei secvene, se execut urmtoarele
activiti:
a) verificarea strii tehnice a fiecrui utilaj existent;
b) analiza planului de reparaii pentru fiecare utilaj, stabilindu-se
msurile care se impun;
c) verificarea formelor de contractare cu furnizorii pentru mainile,
utilajele i instalaiile ce se procur prin investiii, astfel ca acestea s intre n
producie la termen, cu precizarea totodat, a msurilor interne pentru
montarea i efectuarea rodajelor i probelor tehnologice aferente acestora.
d) controlul activitii de pregtire tehnic a execuiei, cnd se compar
sarcina de producie ordonanat pe termene de livrare a produselor, cu starea
tehnic a utilajelor cuprinse n capacitile de producie cu care se execut
acestea.
Dup ce se stabilete numrul de maini, utilaje sau instalaii
tehnologice, este necesar dotarea acestora i a locurilor de munc cu SDV urile necesare. Aceast etap se realizeaz n mai multe etape, i anume:
- analiza documentaiei tehnologice, urmrind elaborarea unei situaii
centralizatoare pe tipuri de SDV - uri codificate, corespunztoare echiprii
utilajelor i dotrii locurilor de munc;
- analiza comparativ a necesarului de SDV - uri cu SDV - urile existente
att n depozit ct i n seciile de producie, inclusiv comenzile lansate pentru
conceperea i execuia SDV - urilor speciale;
- stabilirea sistemului de aprovizionare a locurilor de munc cu SDV - uri;

- stabilirea msurilor tehnico-administrative pentru ntreinerea,


repararea i recondiionarea SDV - urilor.
Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregtire a fabricaiei
Pentru a se lua hotrrea fabricrii unui produs deci implicit a pregtirii
unui proces de fabricaie trebuie cunoscute unele date cum ar fi:
- dac produsul este nou pentru zona n care se prevede desfacerea lui;
- cum s-au comportat consumatorii sau utilizatorii unor produse similare
sau identice fa de subiectul respectiv.
Stabilirea lotului de fabricaie (volumul produciei) i a sistemului de
fabricaie (productivitatea), deci producia ca noiune cantitativ este o valoare
absolut care exprim cantitatea total de produse care se aproximeaz c vor
fi fabricate. Productivitatea este o valoare specific relativ, ca reprezentnd
raportul numrului de produse fabricate n unitatea de timp, care pentru piese
mici poate s fie ore, minute, zile decade sau luni, iar pentru piese mari ani.
Preteniile pentru calitatea parial sau final referitoare la un produs
oarecare sunt acelea care determin gradul de precizie, complexitatea i
tehnicitatea instalaiilor specifice de control.
Pregtirea de fabricaie din punct de vedere al costurilor depinde foarte
mult de volumul produciei care cu ct este mai mare cu att automatizarea
proceselor care pregtesc fabricaia devin mai intense i pe aceast baz
produsele tind s se ieftinesc din punct de vedere al costurilor de producie.
Problema manoperei care reprezint contravaloarea activittilor
calificate depuse pentru realizarea unui produs este determinat pentru decizia
care se ia n procesul de fabricare a unui produs. Procesul de fabricaie necesit
operatii i mijloace de pregtire care sunt n funcie de numrul de repere
prevzut a se realiza.
S.D.V.
S.D.V.-istica ocup un loc important n procesul de fabricaie i este cu
att mai extins cu ct numrul absolut de produse care se realizeaz este mai
mare. Costurile referitoare la S.D.V.-uri trebuie apreciate n funcie de
tehnicitatea i calitatea acestora elemente care la rndul lor sunt n funcie de
natura reperului care se va realiza cu concursul lor i de natura tehnicittii
proceselor care vor fi aplicate pentru realizarea reperului.

Aprovizionarea locurilor de munc cu materii prime i materiale necesare


n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:
- stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere special
tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firm;
- stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i instalaiilor
tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i produse pentru
ntreinerea acestora;
- stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice ale
procesului de fabricare a produsului finit;
- stocurile de produse finite.

LISTA MATERIILOR PRIME

NR.
CRT
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

MATERIALE

STAS

Semifabricat piesa: FLANSA


Cutit de strunjit interior pentru
degajare
Burghiu elicoidal
( 12 )
Piatra de rectificat
Adancitor
Cutit de strunjit forntal
Calibre ( 12 )
Subler 10 diviziuni
Rugozimetru
Micrometru
Cutit de mortezat

STAS 6377-80

NUMAR
BUCATI
1
1

STAS 9128/2-77

1
1
1
1
1
1
1
1

LISTA DE CONSUMABILE
NR. CRT
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

MATERIALE
Emulsie pentru gaurire
Diluant
Vopsea
Pensule
Penetranti colorati sau fluorescenti
Degresanti
Developanti pulbere sau suspensie
Uscator
Ambalaje

NUMAR BUCATI
2l
3l
5 cutii
5
1
1
1
1
Fct. De necesitati

NORMA TEHNICA DE TIMP


Norma tehnica de timp este durata necesara pentru executarea unei
operatii in conditii tehnico-organizatorice determinate si cu folosirea rationala
a tuturor mijloacelor de productie.
Norma de timp la operatia 1 ( Strunjire )
= 5 min
Norma de timp la operatia 2 ( Strunjire )
= 15 min
Norma de timp la operatia 3 (Gaurire)
= 12 min
Norma de timp la operatia 4 ( Adancire )
= 4 min
Norma de timp la operatia 5 ( Mortezare )
= 17 min
Norma de timp la operatia 6 (Rectificare)
= 9 min

3.Determinarea sistemului de productie


Prin managementul produciei se nelege totalitatea activitilor legate
de planificare, coordonare, comanda i controlul produciei.
In cadrul funciei de planificare managerii trebuie s fac planificarea
resurselor tehnice, de timp i umane pentru fiecare loc de munc. n procesul
de planificare a produciei reperului care face obiectul prezentului proiect se
pleac de la datele rezultate din proiectul tehnologic sintetizate n tabelul
urmator:
Datele necesare analizei tehnico-economice
Nr.
Denumirea Timpul
Timpul
operatie operatiei
unitar
de
[min] pregatire
incheiere
[min]
1.
Strunjire
4,631
3,347
2.
Strunjire
14,879
10,814
3.
Gaurire
11,589
9,198
4.
Adancire
3,984
2,876
5.
Mortezare 16,521
14,273
6.
Rectificare 8,529
7,911

Norma
Retributia Aria
de timp [lei/ora] utilajului
[min]
[ ]

5
15
12
4
17
9

20,000
37,500
24,200
19,000
40,100
22,000

2,50
2,50
2,50
2,47
2,47
2,47

Sistemul de producie este un ansamblu de factori productivi


interdependeni, determinnd principalele proporii de desfurare ale
procesului de producie n spaiu i n timp, permite crearea condiiilor
materiale i tehnico-organizatorice necesare realizrii fabricaiei la parametrii
optimi de eficien economic.
Una dintre metodele de fundamentare tiinific, de estimare a sistemului de
producie este metoda coeficientului sistemului de producie.
Coeficientul sistemului de producie k se calculeaz cu relaia:
sp

,unde: r

med

este ritmul mediu de

fabricaie al produsului[min/buc]; t norma de timp la operaia i.


ig

Ritmul mediu de fabricaie r


r

med

= (Fn/N)*60

med

se calculeaz cu relaia:

,unde: F este fondul nominal de timp (resursa de


n

timp)[min]; N programa de producie (N =600 buc/an).


Pentru operatia 1:
r = (5/600)*60 = 0,49 min/buc
med

= 0,49/5 = 0,098
Pentru operatia 2:
r = (15/600)*60 = 1,5 min/buc
med

= 1,5/15 = 0,1
Pentru operatia 3:
r = (12/600)*60 = 1,2 min/buc
med

= 1,2/12 = 0,1
Pentru operatia 4:
r = (4/600)*60 = 0,4 min/buc
med

= 0,4/4 = 0,1
Pentru operatia 5:
r = (17/600)*60 = 1,69 min/buc
med

= 1,69/17 = 0,09
Pentru operatia 6:
r = (9/600)*60 = 0,9 min/buc
med

= 0,9/9 = 0,1

Dac din calcule rezult:


- k 1- producia este considerat de mas (M);
sp

- 1< k 10 - producia este considerat de serie mare (SM);


sp

- 10 < k 20 - producia este considerat de serie mijlocie (Sm);


sp

- k >20 - producia este considerat de serie mic (sm).


sp

Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii


resursa de timp
se calculeaza cu relatia:
= 60Z h ,unde: Z= nr de zile lucratoare ,ks= nr de schimburi in care se
lucreaza, h= nr de ore lucrate pe schimb.
Deci indicele de apreciere al productiei
devine:
=
=6026528 = 254400 [min/an]
=N1+N2+N3 = 600+ 10+5 = 615 [buc/an]
N1= 600 numarul de piese comandate
N2= 10 - numarul de piese de schimb
N3= 5 numarul de piese de rebut acceptate
= 254400/615 = 413,65 [min/buc]
In continuare se prezinta valori obtinute pentru
Pentru operatia 1:
=

= 413,65/ 5 = 82,73 serie mica

Pentru operatia 2:
=

=413,65/ 15 = 27,57serie mica

Pentru operatia 3:
= 413,65/12 = 34,47serie mica
Pentru operatia 4:
=

= 413,65/ 4 = 103,41 serie mica

Pentru operatia 5:
=

=413,65/ 17 = 24,33serie mica

Pentru operatia 6:
= 413,65/9= 45,96serie mica

la fiecare operatie:

= 100 [%] = 0 [%]


= 100 [%] = 0 [%]
= 100 [%] = 0 [%]
= 100 [%] = 100[%]
Deoarece predomina productia de serie mica se alege ca tipologie
a productiei seria mica si se va face in continuare organizarea productiei
in conformitate cu principiile de proiectare corespunzatoare
caracteristicilor acestui tip de productie.
Organizarea produciei de serie mica i individual
Caracteristicile principale ale organizrii acestor tipuri de producie sunt:
- organizarea seciilor de baz se face dup principiul tehnologic, ceea ce
presupune c n cadrul seciilor de baz se execut faze de process tehnologic,
iar amplasarea utilajelor se face dup metoda grupelor omogene de maini;
- n cazul unor produse de gabarit foarte mare, organizarea procesului de
producie se face dup principiul poziiei fixe, conform cruia produsul este
aezat pe un amplasament fix, iar prelucrarea acestuia se face prin deplasarea
echipelor de muncitori de la un produs la altul i n ordinea impus de fluxul
tehnologic;
- specializarea mainilor i utilajelor este foarte redus (utilaje universale)
capabile s se adapteze uor la schimbarea nomenclatorului de fabricaie
printr-un numr forte mic de reglaje;
- trecerea de la un loc de munc a produselor se face bucat cu bucat
sau n loturi mici de fabricaie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu
deplasare discontinu de tipul crucioarelor manuale, electrocarelor sau
motostivuitoarelor.
- pentru fabricarea produselor, n acest caz, se folosete o tehnologie
sumar valabil pentru ntreaga gam de produse executate, urmnd ca
detaliile tehnologice ale fiecrui produs s fie definitivate n cadrul fiecrui loc
de munc de ctre muncitorul care-l utilizeaz.
Organizarea procesului de producie dup principiul tehnologic are o
serie de avantaje i dezavantaje, din care mai importante sunt urmtoarele:
a) Din rndul avantajelor cel mai important este dat de faptul c procesul de

producie are o flexibilitate foarte mare ,putndu-se adapta rapid la


schimbarea
nomenclatorului
de
fabricaie.
b)
Dezavantajele
mai
importante
sunt:
- volumul de transport intern i manipulare este foarte ridicat;
- necesit fora de munc cu un grad ridicat de calificare;
ciclul
de
producie
al
produselor
este
foarte
lung;
- controlul calitii produciei este mult mai complex n vederea obinerii de
produse de calitate superioar.

4.Determinarea numrului necesar de maini-unelte


Determinarea numrului de maini-unelte m necesare
a,i

executrii operaiei i, n cadrul procesului tehnologic de


fabricaie a reperului j, se calculeaz cu relaiile :
=

,unde ti- timpul necesar executarii operatiei

i, mci- numarul calculate de masini la operatia i, kupcoeficientul de utilizare planificat, kup=0,93.


=

= 0,013 M.U. ; se alege

= 1 M.U.

= 0,038 M.U. ; se alege

= 1 M.U.

= 0,031 M.U. ; se alege

= 1 M.U.

= 0,01 M.U. ; se alege

= 1 M.U.

= 0,04 M.U. ; se alege

= 1 M.U.

= 0,02 M.U. ; se alege

= 1 M.U.

5.Determinarea coeficientului de incarcare al masinilor-unelte


Coeficientul de incarcare al masinilor-unelte se determina cu relatia:
=

100 [%]

,unde

coeficientul de incarcare al masinii-

unelte de la operatia i ; mci numarul de masini calculat la operatia i ; moi


numarul de masini adoptat la operatia i.
Facand calculele rezulta:
=

100 = 1,3 [%]

100 = 3,8 [%]

100 = 3,1 [%]

100 = 1 [%]

100 = 4 [%]

100 = 2 [%]

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie


relatia:

se calculeaza cu

Facand calculele rezulta:


=

100 = 2,5 [%]

6.Calculul lotului optim de productie


Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de
productie pe unitatea de obiect a muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:

,
Unde Nj = 615 [buc/an] ; D cheltuielile dependente de marimea lotului in
[lei/lot] ; Cm cheltuieli materiale in [lei/buc] ; Ai- cheltuieli independente de
marimea lotului in [lei/buc] ; coeficientul ce are valori functie de forma de
organizare ; n= 0,2 este coeficientul care cuantifica pierderea in lei.
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:
D= B+B [lei/lot] ,in care B cheltuieli cu pregatirea- incheierea fabricatiei la
locul de munca.
Cheltuielile B se determina cu relatia:

Unde tpi,i e timpul de pregatire- incheiere la operatia i ; Smi salariul pe ora


al muncitorului la operatia i ; mi numarul de masini unelte la operatia i.
Rezulta: B= 24936,31 [lei/lot]
Cheltuielile B se determina cu relatia:
B= (P/100)*B [lei/lot] ,unde P=25.
B=(25/100)* 24936,31= 6234,07[lei/lot]
D= 24936,31+ 6234,07 = 31170,38 [lei/lot]
Cheltuielile material Cm se determina cu relatia:
, unde ms-masa semifabricatului in kg (0,4 kg) ; Csfcostul unui kg de piesa turnata , se considera C1=5148 [lei/lot] ; md- masa
deseurilor, md=0,12 kg ; Cd-costul unui kg de deseu, Cd= 1000 [lei/kg].
Cm=0,4*5148- 0,12* 1000 = 1939,2
Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:
, unde Cm- cheltuieli cu materialul in
[lei/lot] ; Cs-cheltuieli cu salariul muncitorului direct operativ in [lei/buc] ; Cindcheltuieli indirecte in [lei/lot]; Cif- chletuieli cu intretinerea si functionarea
utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv in [lei/buc]
Cheltuielile cu salariul se determina cu relatia:

, in care t opi- timpul operativ la operatia i in


minute ; Smi- salariul muncitorului la operatia i in [lei/ora]
Cs= 1/60 * (3,347 * 20000 + 10,814 * 37500 + 9,198 * 24200 + 2,876*19000 +
14,273* 40100 + 7,911* 22000= 24939,8 [lei/buc]

,unde Rf-regia de fabricatie a sectiei in


procente,se considera Rf=250 %
Cind= 24939,8 * (250/100) = 62349,5 [lei/buc]

,unde tui- timpul unitar consumat pentru


executarea operatiei i in [min/buc] ; ai- cota orara a cheltuielilor cu intretinerea
si functionarea utilajului la operatia i in [lei/ora] ; mi- nr de masini unelte de
acelasi tip care participa simultan la realizarea operatiei i , in [lei/ora].
Cif=1/60(4,631 * 8000 * 1 + 14,879 * 8000 * 1 + 11,589 * 8000 *1 +
3,984*8000*1 + 16,321 *8000*1 )= 7991,06 [lei/buc]
A= 1939,2 +24939,8 +62349,5 +7991,06 = 97219,56[lei/buc].
Coeficientul i se determina cu relatia:

, unde i coeficientul ce reprezinta numarul mediu de loturi


pentru diverse forme de organizare a productiei.

, unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea


operatiei i in [min/buc]
i = 59,454 / 413,65= 0,14
= 324,127 [buc/lot]
Se adopta
= 300 [buc/lot] si se determina numarul de loturi pe an , n:
n = 615/300 = 2,05 [loturi/an].

Datorita numarului mare de piese si dimensiunilor acestora se va adopta


= 100 [buc/lot] si se determina numarul de loturi pe an , n:
n = 615/100 = 6,15 [loturi/an].

7.Perioada de repetare a loturilor


Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa
lansarea in productie la un anumit stadiu de prelucrare doua loturi successive
de obiecte ale muncii de acelasi fel.
Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu relatia:
= /L ,unde fondul nominal de timp al perioadei
considerate[min/ore/zile] ; L-numarul de loturi ce se lanseaza in fabricatie in
perioada de timp considerata
= 254400 / 6,15 = 41365,85 [min] = 689,43 [ore] = 28,72 [zile lucratoare]
= 29 [zile lucratoare].

9.Calculul datelor cel mai devreme (CMD)

Succesiunea stadiilor ficarei operatii este urmatoarea: operatia nu


este inceputa,inceputul operatiei,operatia este in curs de desfasurare,sfarsitul
operatiei,operatia este terminata.
Calculul datelor CMD este ilustrat in reteaua urmatoare. Aceasta retea
contine reprezentarea celor zece activitati: aprovizionare, forjare, control
intermediar, strunjire, gaurire, adancire,mortezare, tratament termic,
rectificare, control final.

10.Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)


Succesiunea de stari a fiecarei operatii este urmatoarea: operatia este
terminata, sfarsitul operatiei, operatia este in curs de desfasurare, inceputul
operatiei, operatia nu este inca inceputa.
Pentru efectuarea calculului CMT activitatile din retea trebuie plasate pe
o scara de timp .Activitatile trebuie plasate la timpul tf si se deruleaza spre
sfarsit.

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU


STRUNJIRE
Nr. 27

COD PROCEDURA: PL-S-01

Editia: 1
Revizia: 1
Data emiterii:
Exemplar nr.: 1
Pag 1/7

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU STRUNJIRE

Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat

Semnatura

Data

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU


STRUNJIRE
Nr. 27

COD PROCEDURA: PL-S-01

Editia: 1
Revizia: 1
Data emiterii:
Exemplar nr.: 1
Pag 2/7

CUPRINS
1.Scop
2.Domeniul de aplicare
3.Referinte normative
4.Definitii / Prescurtari
5.Activitati
6.Responsabilitati
7.Indicatori
Anexe
Lista de difuzare
Nr. crt.
1.
2.
3.
4.
5.

Scopul
difuzarii
Aplicare
Evidenta
Arhivare
Coordonare
Informare

Exemplar
nr.

Compartiment

Functia

Nume si
prenume

Data
primirii

Semnatura

Situatia editiilor si a reviziilor


Nr.crt.

Editia sau dupa caz revizia


in cadrul editiei

Editia 1

Componenta revizuita

Procedura completa

Modalitatea
reviziei

Data de la care se
aplica prevederile
editiei sau reviziei
editiei

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU


STRUNJIRE
Nr. 27

COD PROCEDURA: PL-S-01

Editia: 1
Revizia: 1
Data emiterii:
Exemplar nr.: 1
Pag 3/7

1.Scop
Procedura are scopul de a instrui si de a defini responsabilitatile
personalului cu privire la prelucrarea prin strunjire, in vederea desfasurarii in
conditii bune a activitatilor, de a defini si reglementa etapele care se urmaresc
pe parcursul strunjirii si de a instrui personalul.

2.Domeniul de aplicare
Procedura se aplica in toate sectiile unde se prelucreaza suprafete ale
pieselor prin operatia de strunjire.

3.Referinte normative
Manualul Calitatii
SR EN ISO 9001 : 2006 Sisteme de management al calitatii.Principii
fundamentale si vocabular.
SR EN ISO 9001 : 2008 Sisteme de management al calitatii.Cerinte.
SR ISO/TR 10013 : 2003 Linii directoare pentru documentatia sistemului
de management al calitatii.

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU


STRUNJIRE
Nr. 27

COD PROCEDURA: PL-S-01

Editia: 1
Revizia: 1
Data emiterii:
Exemplar nr.: 1
Pag 4/7

4.Definitii / Prescurtari
Strunjirea este procedeul de prelucrare prin aschiere care se realizeaza
prin combinarea unei miscari principale de aschiere, totdeauna de rotatie,
executata de piesa-semifabricat cu o miscare de avans in directie longitudinala,
transversala, inclinata sau combinatii, totdeauna executata de scula.
Strungul este masina unealta care prelucreaza prin aschiere suprafetele
corpurilor de rotatie; la acestea se adauga uneori si suprafete elicoidale, plane,
poligonale.
Scula aschietoare este scula care in miscarea sa relativa fata de piesasemifabricat, genereaza suprafata prelucrata, indepartand adaosul de
prelucrare sub forma de aschii.
Prescurtati: AQ-Asigurarea Calitatii
PM-Prelucrari Mecanice
SDV-Scule Dispozitive Verificatoare
MU-Masina Unealta

5.Activitati
- Consultarea tehnologiei;
- Planificarea operatiilor;

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU


STRUNJIRE
Nr. 27

COD PROCEDURA: PL-S-01

Editia: 1
Revizia: 1
Data emiterii:
Exemplar nr.: 1
Pag 5/7

- Verificarea starii generale a utilajului inainte de a incepe lucrul; se


verifica daca are toate accesoriile necesare indeplinirii activitatii;
- Prinderea
semifabricatului in dispozitivul port-piesa;
- Alegerea sculei aschietoare;
- Reglarea parametrilor de lucru : viteza de aschiere, avansul de aschiere,
adancime de prelucrare;
- Porinirea MU;
- Realizarea operatiilor de prelucrare a piesei;
- Controlul operatiei realizate.

Descrierea operatiei
Se verifica daca MU este apta pentru a efectua operatia de strunjire.
Urmeaza prinderea piesei intre varfurile de centrare, dupa care alegem scula
aschietoare conform cu prelucrarea ce urmeaza a fi executata. Operatorul va
porni masina. Conform cu fisa tehnica acesta va alege si regimul de aschiere. Se
efectueaza operatia de strunjire.
La terminarea operatiei, operatorul va indeparta scula aschietoare de
piesa, va opri motorul si va efectua un control dimensional.

Scule si masini unelte


Tinand cont de conditiile tehnice de generare impuse piesei,
dimensiunile de gabarit si volumul de productie s-a ales urmatorul echipament
tehnologic:
- Strungul Universal SN 400x1000.

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU


STRUNJIRE
Nr. 27

COD PROCEDURA: PL-S-01

Editia: 1
Revizia: 1
Data emiterii:
Exemplar nr.: 1
Pag 6/7

6.Responsabilitati

Operatorul este obligat sa respecte toate cerintele prezentei proceduri


pentru desfasurarea activitatii de strunjire. Operatorul reaspunde de
manipularea si conservarea produselor, conform prevederilor instructiunilor de
lucru si documentatiei tehnice de executie.
Responsabilul CND este obligat sa verifice calitatea produselor si daca
este cazul sa realizeze fisa de rebut.
Personalul CND intocmeste certificatul de calitate si garantie al
produsului daca acesta indeplineste conditiile specificate in contract.
Inginerul Tehnolog prevede in fise tehnologice operatiile de conservare si
ambalare, intocmeste proiectul de ambalaj.

7.Indicatori
- numar de rebuturi/unitatea de timp
- numar de neconformitati verificate la auditul intern;
- timpul de prelucrare;
- timpul de pregatire al MU.

Anexe
Caracteristicile masinii unelte Strungul SN 400x1000
-Diametrul maxim de prelucrat : 400 mm;
-Lungimea maxima de prelucrat : 1000 mm;
-Puterea motorului electric : 7,5 kW;
-Gama de turatii : 12, 15, 19, 24, 30, 38, 46, 58, 76, 96, 120, 150, 185, 230, 305,
380, 480, 600, 765, 955, 1200, 1500 [rot/min];
-Gama de avasuri longitudinale : 0,06 ; 0,08 ; 0,10 ; 0,16 ; ...; 0,22 ; 0,24 ; 0,28 ;
0,32 ; ...; 0,48 ; 0,56 ; 0,63 ; 0,72 ; 0,80 ; 0,88 ; 0,96 ;...; 2,24 ; 2,88 ; 3,52
[mm/rot];
-Gama de avasuri transversale : 0,046 ; 0,050 ; 0,075 ; 0,092 ; 0,101 ; 0,113 ;
0,126 ; 0,150 ; 0,170 ; 0,184 ; 0,203 ;...;2,27 [mm/rot].