INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE GRUPA II

INFLUENTA COMPACTARII PENTRU MIXTURA DE TIP BA16

GRUPA II

Prin tema de proiect primita, s-a cerut efectuarea unor incercari si interpretarea acestora pentru
mixtura tip BA16 la 45,70 si 90 batai Marshall, la temperatura de 150 oC, temperatura constanta, in
cadrul incercarilor:
-

Densitate aparenta;
Densitate maxima;
Volum de goluri;
Modul de rigiditate;

De asemenea, s-a cerut interpretarea rezultatelor pe acelasi tip de mixtura, respectiv BA16 la
35,55 si 80 batai Marshall pentru a stabili o comparatie intre rezultatele obtinute.
Etapa I
Reteta aleasa pentru mixtura BA16, a fost calculata in functie de procentele de material care intra
in alcatuirea acesteia:

Materiale
criblura 8/16
criblura 4/8
nisip 0/4
filer
bitum
Total

Reteta(%)
28
21
42
9
5.39(rap. la
masa de
agregate)
105.39

Curba granulometrica
Masa(g)
3*Masa proba(g)
336
1008
252
756
504
1512
108
324
64.68
1264.68

194.04
3794.04

S-au proiectat cate 2 corpuri de proba pentru 35 si 45 respectiv cate 3 corpuri de proba pentru 55, 70, 80
si 90 de lovituri Marshall.

INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE GRUPA II

1.Densitatea aparenta-Metoda SSD

Mod de lucru:
aSe determina masa epruvetei uscate (m1).
b Se extrage din tabele densitatea apei la temperatura de incercare(pW)
pW este densitatea apei la temperatura de incercare, in megagrame pe metri cubi (Mg/m 3).
c Se scufunda epruveta in baia de apa la temperatura de incercare cunoscuta intre 30 minute si mxim
180 minute.
d Se determina masa epruvetei saturate atunci cand este scufundata (m2) - Se scoate epruveta din
apa, se usuca suprafata de picaturile care au aderat, prin stergere cu o piele de cprioar umed.
e Se determina masa epruvetei saturate, cu suprafata stearsa in aer imediat dupa uscare (m3).
f Se calculeaza densitatea aparenta metoda SSD cu o toleranta de 0.001 Mg/m dupa cum urmeaza:

unde : bssd este densitatea aparenta (SSD) in Mg/m

m1 masa epruvetei uscate in grame g
m2 masa epruvetei in apa in grame g
m3 masa epruvetei uscate saturata in aer in grame g
w densitatea apei la temperatura testului in Mg/m

Nr.
proba

A
B
C
D
E
F
G
H
1
2
3
4
5
6
7
8

Nr
lovituri
Marshal
l
70
70
70
90
90
90
45
45
80
80
80
35
35
55
55
55

Diametru
d(mm)

Inaltimea
h(mm)

m1 (g)

m2 (g)

m3 (g)

102.32
102.34
102.31
102.35
102.32
102.71
101.63
102.21
102.14
102.21
101.02
102.07
101.62
101.87
100.11
101.94

63.09
67.24
64.02
62.76
62.65
63.78
65.78
64.61
63.27
62.19
65.08
67.07
63.71
63.69
63.53
61.28

1200.4
1199.7
1209.1
1203.5
1201.6
1198.8
1201.2
1203.1
1201.0
1200.6
1240.0
1203.7
1198.1
1197.7
1197.2
1188.7

700.4
688.6
701.7
700.4
701.7
698.0
695.4
696.2
701.3
704.0
726.0
686.4
696.7
699.0
698.0
696.3

1203.9
1211.5
1212.5
1206.7
1204.3
1202.7
1209.9
1211.4
1207.0
1203.3
1245.5
1218.0
1201.8
1207.8
1201.5
1190.3

t(oC)

19.6
19.6
19.6
19.6
19.6
19.6
19.6
19.6
19.2
19.2
19.2
19.2
19.2
19.2
19.2
19.2

w
(Mg/m3)

ssd
(Mg/m3)

0.9984
0.9984
0.9984
0.9984
0.9984
0.9984
0.9984
0.9984
0.9985
0.9985
0.9985
0.9985
0.9985
0.9985
0.9985
0.9985

2.381
2.291
2.363
2.373
2.387
2.372
2.331
2.332
2.371
2.405
2.387
2.264
2.372
2.354
2.378
2.406

INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE GRUPA II

2.39
2.36

2.37

2.35
2.33

2.26

Densitatea aparenta este direct proportionala cu numarul de lovituri Marshall aplicat probelor.
2.Modul de rigiditate- Incercarea de incovoiere la intindere indirecta
Modulul de rigiditate reprezinta valoarea absoluta a modulului complex E*.Acesta se determina
in laborator in conformitate cu SR EN 12697-26.
Mod de lucru:

Pregatirea epruvetei consta in determinarea densitatii aparente, si marcarea pe una din fete a doua
diametre perpendiculare.Epruveta trebuie amplasata in incinta cu temperatura controlata si
monitorizata pana cand a atins temperatura de incercare, de 20 0C. Perioada de conditionare este
de 4 ore. Temperatura epruvetei trebuie determinata prin termocuple atasate suprafetei curbate si
in centrul epruvetei martor care se va pastra pe toata durata incercarii.
Pe proba de incercare se monteaza cadrul metalic de sustinere a traductorilor, dupa care, tot
ansamblul se monteaza pe cadrul suport.
In aplicatia pentru determinarea modulului de rigiditate se introduc datele initiale ale
incercarii(temperatura de incercare este de 20oC cf SR EN 13108-20, diametrul si inaltimea
probei, durata incercarii 124ms, deformatia orizontala tinta-5microdef, si nr de impulsuri de
conditionare -10 )
Se introduce densitatea aparenta a probei, tipul mixturii asfaltice, metoda de confectionare a
probei si metode de determinare a densitatii aparente.
Se aseaza proba in suportul de aliniere si se monteaza traductorii pe cadrul metalic, dupa care
proba este asezata sub pistonul de incarcare si se coboara pistonul.
Se afiseaza pozitia traductorilor dupa care acestia se aduc la jumatatea domeniului prin
intermediul celor 2 regulatori.

INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE GRUPA II

Se apasa butonul de start pentru aplicarea impulsurilor de conditionare a probei.

Se aplica epruvetei 5 impulsuri de incarcare cu durata de 124ms si pentru fiecare aplicare a
impulsului de incarcare se masoara si se inregistreaza variatia incarcarii aplicate si deformatiei
diametrale orizontale cu timpul si se determina factorul de suprafata al incarcarii, dupa care proba
se scoate din aparat, se roteste cu 90o si se incearca similar si pe cel de-al doilea diametru.

Folosind masuratorile de la cele 5 impulsuri ale incarcarii, modulul de rigiditate masurat se

determina pentru fiecare impuls cu urmatoarea relatie:

E-modulul de rigiditate masurat exprimat in MPa

F-valoarea maxima a incarcarii verticale aplicate exprimata in N
-coeficientul lui Poisson = 0.35 pentru toate temperaturile
z-amplitudinea deformatiei orizontale obtinuta in timpul ciclului de incarcare exprimata in mm
h-grosimea medie a epruvetei exprimata in mm

E-modulul de rigiditate masurat exprimat in MPa adaptat la factorul de suprafata a incarcarii cu 0.6
k-factorul de suprafata al incarcarii masurat
E-modulul de rigiditate masurat, exprima in MPa la un factor de incarcare k, exprimat in oC
Daca valoarea medie a modulului de rigiditate pentru aceasta incercare trebuie sa fie intre +10%
sau -20% din valoarea medie inregistrata pentru prima incercare, media pentru cele 2 incercari trebuie sa
se calculeze si inregistreze ca modul de rigiditate al epruvetei.

INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE GRUPA II

Graficul modului de rigiditate in functie de numarul de lovituri Marshall

10667

10788

10085
9855

9845

9166

Se observa ca modulul de elasticitate incepe sa scada de la un numar de 80 de lovituri,

datorandu-se sfrmrii granulelor sub compactare. nlimea pe parcursul compactrii rmne
aproape constant, avnd variaii nesemnificative.
Conform AND 605 modulul de rigiditate la temperatura de 20 oC si 124 ms trebuie sa fie de
cel putin 4200 Mpa pentru drumurile din clasa tehnica I, II i de cel pu in 4000 pentru drumurile
din clasa inferioar III i IV pentru stratul de uzur din mixtur asfaltic utilizat.
Aceste condiii sunt ndeplinite pentru toate probele.

Conform SR EN 13108-1 modulii de rigiditate se regasesc intre valorile de Smin9000 si

Smax11000 MPa.
3.Densitatea maxima
Mod de lucru:

Se detemina masa recipientului gol in aer (m1) si scufundat in apa (m2)

Se introduce proba de incercat in recipientul uscat si se aduce la temperatura ambianta,
apoi se determina masa recipientului, impreuna cu proba de incercat in aer (m3)
Se umple recipientul cu apa dezaerata si se evacueaza aer oclus prin agitare si /sau
vibrare

INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE GRUPA II

Se introduce recipientul in baia de apa, la o temperatura constanta cunoscuta in domeniul

de la 20-30oC, cel putin 30 de minute, pentru a aduce temperatura probei de incercat si a
apei din recipient la aceeasi valoare cu a apei din baia de apa
Nivelul apei din baia de apa trebuie sa ajunga la aproximativ 20 mm sub marginea
superioara a recipientului

Se determina masa recipientului, impreuna cu proba de incercat, scufundata in apa (m4)

Densitatea maxima pmh a mixturii asfaltice,determinata prin metoda hidrostatica, trebuie calculata
cu exactitatea de 0.001 Mg/m3, astfel:

Unde: pmh este densitatea maxima a mixturii asfaltice, determinata prin metoda hidrostatica, cu
exactitatea de 0.001 Mg/m3;
m1- masa recipientului in aer, g;
m2- masa recipientului scufundat in apa, g;
m3- masa recipientului, inclusiv proba de incercat in aer, g;
m4- masa recipientului, inclusiv proba de incercat scufundata in apa, g;
pw- densitatea apei la temperatura de incercare;
Indicativ
proba

C
E
H
1
4
6

Nr
lovituri
Marshal
l
70
90
45
80
35
55

Diametru
d(mm)

Inaltimea
h(mm)

ssd
(Mg/m
3)

m1 (g)

m2 (g)

m3 (g)

102.31
102.32
102.21
102.14
102.07
101.87

64.02
62.65
64.61
63.27
67.07
63.69

2.363
2.387
2.332
2.371
2.264
2.354

457.4
457.4
457.4
457.4
457.3
457.3

266
266
266
266.1
266
266

922.7
1016
990
937.2
1232.4
1190.8

m4 (g)

537.4
591.4
580
544.3
721.8
693.8

w
(Mg/m
3)

pmh
(Mg/m
3)

0.9985
0.9985
0.9985
0.9981
0.9981
0.9981

2.396
2.392
2.433
2.375
2.423
2.395

INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE GRUPA II

4.Determinarea volumului de goluri

Mod de lucru:
Volumul de goluri din epruvetele bituminoase se calculeaza folosind masa volumica reala a
mixturii si masa volumica aparenta a epruvetei cu o exactitate de 0.1%(v/v) astfel:

Indicativ
proba

C
E
H
1
4
6

Nr
lovituri
Marshal
l
70
90
45
80
35
55

Diametru
d(mm)

Inaltimea
h(mm)

ssd
(Mg/m
3)

pmh
(Mg/m
3)

Vm(%
)

102.31
102.32
102.21
102.14
102.07
101.87

64.02
62.65
64.61
63.27
67.07
63.69

2.363
2.387
2.332
2.371
2.264
2.354

2.396
2.392
2.433
2.375
2.423
2.395

1.4
0.2
4.2
0.2
6.6
1.7

Volumul de goluri scade cu cate numarul de lovituri Marshall este mai mare.