Structuri Textile-Tricoturi

TRICOTURI DIN BTTUR LEGTURA PATENT 2:2

Cap. I Elemente iniiale.
1.1.Caracterizarea domeniului de utilizare. Proprieti potrivit

destinatiei

n domeniul producerii tricoturilor, pe plan mondial se remarc realizri deosebite

privind concepia mainilor de tricotat dotate cu echipamente de programare i
automatizare, ceea ce a permis, pe lng o cretere important a performanelor utilajelor
i o diversitate nebnuit a structurilor, cu depirea domeniilor clasice de utilizare,
realizndu-se o gama foarte larg de articole tricotate pentru domenii greu de imaginat n
trecut.
Structurile tricotate pe direcii transversale au cunoscut o transformare deosebit
i s-au impus, comparativ cu celelalte materiale textile, datorit avantajelor oferite.
Diversificarea tricoturilor este realizat prin alegerea materiei prime, a structurii a
parametrilor de structur, precum i prin procesul de finisare.
Tricoturile proiectate si realizate pentru anumite destinaii pot fi caracterizate n
legtur cu : materia prim, forma (obinut prin tricotare), structura i parametrii de
structur, precum i n legatur cu proprietile conferite de acestea la un loc.
Deoarece produsul este realizat dintr-un tricot n structur patent 2:2 cu ochiuri
duble de indice mic, i = 1, acesta este destinat anotimpului primvar toamn. Produsul
de imbracaminte este o bluza cu fermoar la baza gatului pentru femei.

Structuri Textile-Tricoturi
Produsul realizat dintr-un tricot obinut obinut pe maina rectilinie de tricotat cu
doua fonturi (VKTM), cu fineea KE = 5.
Produsul este destinat adolescenilor i prezint o construcie obinuit. Este
alctuit din reperele fa i spate fiind prevzut cu mneci lungi i guler nalt.

Proprieti domeniului destinaiei

Rezistena la traciune este influenat de caracterul distribuiei i indicele
ochiurilor duble. Astfel, tricoturile cu toate ochiurile duble te doua siruri de i = 1, au
rezistene mai mari att n lungime ct i n lime. Tricoturile cu ochiuri duble de indice
1,2 sau mai mare cu distribuie uniform prezint rezistene la traciune mai mici
deoarece elementele structurii particip inegal la preluarea forelor aplicate.
Deirabilitatea este redus datorit numrului mai mare de puncte de legare i, de
asemenea, unghiurilor de nfurare mai mari. La tricoturile n structur patent simple
deirabilitatea este foarte mare, ea fiind o caracteristic negativ a tricoturilor .
Permeabilitatea la aer i ap este nbuntit datorit ochiurilor duble, formate
dintr-un ochi reinut i bucl.
Efctul pilling apare n urma frecrii produsului cu alte corpuri, este mai redus
deoarece produsul este realizat din fire care au n structur fibre sintetice (100% PNA).

Caracteristici de structura
Legatura patent face parte din categoria legaturilor de baza.Se numesc legaturi de
baza acele legaturi formate din ochiuri normale la care evolutia firului (firelor)
delimiteaza un raport invizibil si in cuprinsul caruia se identifica numarul necesar de
elemente caracteristice de apartenenta.
Legaturile patent au raportul minim 2.In structura se intilnesc siruri de ochiuri cu
aspect fata si siruri de ochiuri cu aspect spate, intr-o alternanta ce determina raportul
legaturii.
Legatura patent este de diferite rapoarte:
-

raport regulat: 1:1; 2:2; 3:3;

raport neregulat (amestecat): 2:1; 3:2;7:3;

2

Structuri Textile-Tricoturi
In figura 1.1 este reprezentata structura patent 2 :2

Structuri Textile-Tricoturi

Patent 2 :2 cu ochiuri duble - caracteristici de structura

Legaturile cu ochiuri duble sunt acele legaturi de baza sau derivate, in cuprinsul
carora se identifica ochiuri retinute, linga a caror bucle de ac evolueaza bucle sau fire
netransformate in ochiuri.
Tricoturile cu ochiuri duble se pot clasifica dupa :
- structura;
- indicele ochiului dublu este determinat de numarul de elemente netransformate
in ochiuri care evolueaza linga bucla de ac a ochiului retinut;
- numarul de siruri de ochiuri pe care evolueaza elementele netransformate in
ochiuri;
- caracterul distributiei ochiurilor duble in masa tricoturilor.
Introducerea in structura a modificarilor de evolutie de tip ochi dublu determina:
-cresterea grosimii tricotului;
-reducerea deformatiilor in lungime;
-cresterea deformatiilor in latime,daca ochiurile duble nu sunt obtinute prin
eliminarea aruncarii;
-cresterea rezistentelor atit in lungime cit si in latime, daca distributia este
uniforma (de ex:fang);
-diminuarea rezistentelor in cazul unei distributii neuniforme,deoarece elementele
structurii participa in mod inegal la efort;
-desirabilitate accidentala mai redusa,ca urmare a numarului mai mare de
imfasurare

Bucla netransformat n ochi se dispune n general in paralel cu bucla de ac a unui

ochi sau a dou ochiuri de unde rezult ochi dublu de un ir respectiv doua.
Indicele OD este dat de numrul de bucle depuse. n general ntlnim tricoturi la
care buclele se dispun pe unul sau dou iruri mai rar ntlnim pe trei iruri, deoarece cu
ct crete numrul de iruri pe care se dispune bucla cu att deformabilitatea tricotului
crete.
Uniformitatea tricoturilor patent cu ochiuri retinute este o caracteristic ce
depinde de indicele de reinere, cu ct indicele este mai mare cu att uniformitatea
tricotului scade.
La tricotul cu OD apar diferene ntre dispunerea teoretic i cea real, n cazul
OD de indici mici.
4

Structuri Textile-Tricoturi
Tricoturile cu ochiuri duble conin n masa lor bucle netransformate ce evolueaz
alturi de bucla sau buclele de ac ale unor ochiuri reinute. Ochiurile duble se
caracterizeaza prin :
-

indice i- reprezint numrul de bucle netransformate ;

N- numrul de iruri pe care evolueaz bucla sau buclele netransformate.

Pentru executarea tricotului cu ochiuri duble cu o singur bucl netransformat n

ochi, sunt necesare doua ochiuri de lucru i pot fi folosite dou metode :
-

prin eliminarea fazei nchiderii, i acele imprim traiectoria

S-I-B (primul ciclu n care se formeaz ON)

S-In-B (al doilea ciclu n care se parcurge bucla)
-

prin eliminarea fazei aruncare :

- S-I-B => ON
- S-I-Eo => O
- Eo-I-B => ON

Pentru executarea OD cu mai multe bucle netransformate n ochi se folosete de

obicei metoda prin eliminarea fazei nchiderii n mod repetat.
numarului mai mare de imfasurare. Tricoturile cu ochiuri duble se pot clasifica dupa :
- structura;
-indicele ochiului dublu este determinat de numarul de elemente netransformate in
ochiuri care evolueaza linga bucla de ac a ochiului retinut;
- numarul de siruri de ochiuri pe care evolueaza elementele netransformate in ochiuri;
-caracterul distributiei ochiurilor duble in masa tricoturilor.
Introducerea in structura a modificarilor de evolutie de tip ochi dublu determina:
-cresterea grosimii tricotului;
-reducerea deformatiilor in lungime;
-cresterea deformatiilor in latime,daca ochiurile duble nu sunt obtinute prin eliminarea
aruncarii;
-cresterea rezistentelor atit in lungime cit si in latime, daca distributia este uniforma (de
ex:fang);
-diminuarea rezistentelor in cazul unei distributii neuniforme,deoarece elementele
structurii participa in mod inegal la efort;
-desirabilitate accidentala mai redusa,ca urmare a numarului mai mare de imfasurare

1.2.Studiul privind corelatia finete fir, finete utilaj.Determinarea

papametrilor de structura initiali.
Pentru a stabili parametrii iniiali pentru mostr, am apelat la tricotarea pe 2
maini cu finei diferite (5 englez, respectiv 10 englez) a cate 4 traifuri modificnd
adncimea de buclare i fineea firului echivalent prin folosirea pe conductor a mai
multe fire alimentate simultan. Msurnd dimensiunile de gabarit pentru cele 8 mostre
5

Structuri Textile-Tricoturi
imediat dup tricotare i dup un timp de relaxare de 24 ore, datele obinute s-au introdus
n tabelul 1. S-a constatat de asemenea ca o condiionare mai ndelungat (72 ore) nu este
necesar cci traifurile nu i-au mai schimbat dimensiunile.
Tabel I.1. Variatiile dimensionale si valorile parametrilor de structura pentru variantele
considerate
Vi
V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8

Variabile
x1[tex]
2x2x32
3x2x32
2x2x32
3x2x32
2x32
2x2x32
2x32
2x2x32

Lungimea L
[mm]
x2 x3
Li
Lf
%
X2
195 189 -3,07
X2
179 176 -1,67
5E
X3
255 240 -5,88
X3
200 188 -6
X2
184 180 -2,17
X2
161 169 +4,96
X3 10E 185 173 -6,48
X3
169 165 -2,36

Latimea l
[mm]
li
lf
%
122 12,5 +2,45
130 132 +1,53
131 140 +687
130 135 +3,84
96 99
+3,12
107 104 -2,8
90 96
+6,66
91 98
+7,69

Do
[s/5cm]
Do(F) Do(S)
real
130,4 20
20
189,4 19
19
130,4 18
18
185,02 18
18
64,9
24
24
125,8 24
24
59,2
25
25
125
25
25
Ttex

Dv
[r/5cm]
Do(F) Do(s)
27
27
29
29
21
21
26
26
27
27
32
32
31
31
30
30

li
[mm]
9,7
11,4
9,8
9,9
7,05
7,6
8,7
7,65

Tueul este una dintre caracteristicile principale ale tricotului analizat din punct de
vedere al aspectului comercial. Parametrii tehnologici trebuie corelai ntre ei astfel nct
tricotul sa confere gradul de confort dorit. Pe lng acetia se mai altur i
caracteristicile materii prime avnd in consideraie faptul ca pe acelai conductor se pot
alimenta simultan mai multe fire, fineea i numrul firelor alimentate simultan
influennd fineea aparent a firului din ochi. Din acest punct de vedere, traiful tricotat
pe 5E cu desime mic i puine fire este prea rar, prea moale, iar cel tricotat pe 10E cu
desime mare i multe fire este prea des, avnd un drapaj necorespunztor. Cele mai
potrivite variante pentru aceti parametri de lucru le considerm traifurile realizate pe 5E
cu desime mare i multe fire, pe 10E cu desime mic i puine fire i pe 10E cu desime
mare i multe fire. Datorit faptului c produsul nostru se adreseaz sezonului rece, am
respins varianta realizat pe 10E pentru ca e prea subtire i am optat pentru cea realizat
pe 5E cu desime mica i din doua fire dublate 2x2x32.
Ne intereseaz modul de comportare a tricotului i stabilitatea dimensional a
acestuia in timp pentru a putea proiecta corect produsul. Analiznd cele 8 traifuri
tricotate iniial am constatat c stabilitatea dimensional se modific variind parametrii
tehnologici sau fineea firului folosit. n tabel am inclus i contracia relativ la o
dimensiune ct i contracia total calculate cu relaiile:
(%)
Contracia relativ: (li-lf)/li100
(1)
(Li-Lf)/Li100
(%)
(2)
Contracia total:
(liLi-lfLf)/(liLf)100 (%)
(3)
unde:
li limea iniial a traifului;
lf limea final a traifului;
6

M/m2
[g]
548,99
841,51
446,42
791,56
292,41
596,26
303,18
621,52

Structuri Textile-Tricoturi
Li lungimea iniial a traifului;
Lf lungimea final a traifului;
Se constat c un tricot mai rar i cu un fir de finee mai mare are tendina de a i
schimba dimensiunile mult mai mult dect unul cu o desime mai mare sau finee mai
mica.
Modul de relaxare a tricoului funcie de parametrii mainii i a
fineii firului

Desime mare

30.00

Desime mica

25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
2X2X32
5E

3X2X32
5E

2X32
10E

2X2X32
10E

Explicaia acestui mod de comportare rezid n faptul c un tricot mai rar permite
mai uor deplasarea firului ctre o poziie cu fore interne minime fa de un tricot des
unde elementele deja sunt alturate, crendu-se forte de frecare ntre ele mult mai
puternice capabile de a contracara forele interne acumulate prin tricotare. Se observ ca
indiferent de fineea mainii de tricotat sau de fineea firului folosit, o desime mai mic
are ca rezultat o capacitate de contracie a tricotului prin relaxare mai mare. Fineea
firului modific raportul dintre cantitatea de fir din flancuri i cea din bucle. Astfel,
pentru o aceiai adncime de buclare un tricot cu mai multe fire o sa fie mai lat i mai
scurt dect un tricot cu mai puine fire, adic se modific desimile pe orizontal ct i pe
vertical prin schimbarea fineii firului. De asemenea n acest caz se constat c tricotul
cu mai multe fire are o grosime mai mare i deci, prin urmare, aria total este mai mic
datorit unei cantiti mai mari de fir necesar strbaterii grosimii tricotului. Fineea
mainii influeneaz caracteristicile tricotului. Dei se poate atinge o aceiai desime pe
direcia irurilor, folosindu-se acelai fir, desimea pe direcia rndurilor este influenat
de distana ntre ace. Astfel, un tricot obinut pe 5E este mai lat dect unul obinut pe 10E
dei pentru toate traifurile s-au folosit acelai numr de ace.

Structuri Textile-Tricoturi
La comportarea la relaxare un rol important l are i materia prim i modul de
obinere a firului. Astfel se constat o mai mare contracie a tricotului pentru fire din
bumbac dect pentru fire PNA. Firele din lna au o comportare specific. Pe lng
relaxarea crud, i modica structura sa prin tratamentul umidotermic, ceea ce se reflecta
i asupra parametrilor de gabarit. In timpul tratamentului, proteinele i schimba modul de
dispunere, schimbare ireversibil, cunoscuta sub denumirea de mpslire. Are loc o
contracie puternic. La firele din mohair, contracia final poate sa ajung pn la valori
de 40-50%. n cazul proiectrii unui produs pe baz de ln trebuie inut cont de aceste
modificri att prin relaxare ct i prin termofixare i splare.
Influena desimii i a parametrilor tehnologici poate fi extins asupra mai multor
caracteristici ale tricotului i a produsului n sine, ca de exemplu: permeabilitatea la
vapori sau la aer, izolaia termic a produsului, porozitatea materialului, drapaj, grad de
acoperire i altele.

Structuri Textile-Tricoturi

Cap. II Proiectarea functionala a structurilor

2.1 Alegerea variantelor de structura
Varianta 1
Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semene conventionale

Reprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

Structuri Textile-Tricoturi

Varianta 2
Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semene conventionale

Reprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

10

Structuri Textile-Tricoturi

Varian3
Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semne conventionale

Reprezentare in sectiune a randului de ochiuri

11

Structuri Textile-Tricoturi

2.2 Alegerea materiei prime Calculul diametrului firului.

Obinerea ochiurilor prin tricotare presupune buclarea firului de ctre organele
productoare de ochiuri i trecerea acestor bucle prin buclele create ntr-un ciclu anterior
meninute pe ace la nivelul de aruncare a fonturii. Aceste transformri asupra firului aduc
modificri a energiei interioare nmagazinat n fir datorit rezistenei la ncovoiere a
acestuia i datorit forelor de frecare exercitate n timpul tricotrii. Materia prim
condiioneaz prin caracteristicile sale caracteristicile de structur a tricotului obinut.
Astfel un fir cu un modul de elasticitate mai sczut va nmagazina fore mai mari n el i
va avea ca efect diminuarea dimensiunilor tricotului prin relaxare mai pronunate dect
fa de un tricot obinut dintr-un fir cu elasticitate mai mare. Modificrile de structur
apar ca urmare a tendinei elementelor structurii de a se dispune sub forme caracterizate
de energii de deformare minime. Valorile modificrilor sunt determinate de proprietile
fizico-mecanice ale firelor, parametri de structur, nivelele solicitrii firului n procesul
de tricotare i finisare.

Figura 2.3:
termofixare

Tricot

vanisat

dup

De asemenea s-a remarcat aciunea

modului de filare a firului asupra tricotului. Se
constat ca un fir neechilibrat torsional produce
n timpul buclrii acestuia o rsucire mai
puternic a unui flanc care tinde sa ia o poziie
cat mai verticala i o rsucire mai slab a
celuilalt flanc care va prelua o dispunere uor
curbat. Acest efect se datoreaz frecrii firului
cu elementele ochiului vechi ce determina
torsionarea sau detorsionarea firului funcie de
poziia relativa a acestora i a sensului de
micare. Poate fi contracarat prin asocierea a
dou fire cu torsiune n sens diferit dar de
aceiai mrime, prin folosirea firelor echilibrate
torsional sau prin termofixarea acestora, fie prin
dublarea lor.

Fire elastice, fire cu capaciti contractile,

fire bicomponente cu unul din componente cu
capaciti contractile (fire cu lycra ncorporat) sau alimentarea simultana a 2 fire cu
comportri diferite la temperatura au ca efect modificarea structurii tricotului dup
termofixare fa de momentul imediat tricotrii. Are loc o modificare a dimensiunilor de
gabarit ce trage asupra sa modificarea nlimii i limii ochiului sau a desimilor. Are
loc de asemenea o cretere a masei specifice, o mrire a voluminozitii i a grosimii
tricotului.
Avnd n vedere faptul c se dorete crearea unui produs pentru var, s-a optat pentru un
fir 50% bumbac i 50% PNA. Totodat firul de bumbac pune n eviden mai bine
structura fa de PNA care prin aburire la temperatur se nmoaie pierznd capacitatea de

12

Structuri Textile-Tricoturi
ai mai reveni. Numrul mic de fibre de suprafa fac ca structura tricotat din acest fir sa
fie mult mai clar, ochiurile sunt evideniate mult mai bine.
Diametrul firului in stare liber este diametrul seciunii firului considerat ca un corp
cilindric, neuniform, omogen de densitate , [g/cm3].
Valorile diametrelor firului sunt determinate de un complex de factori ce privesc natura i
proprietile fibrelor, procedeele de filare i finisare n filatur precum i de
prelucrabilitate a firului in tricotaje. Acesta din urm factor impune anumite condiii
firelor pentru tricotaje (rigiditatea la flexiune, modul de elasticitate, porozitate, etc.) cu
influene directe asupra diametrelor.
n cazul alimentrii simultane a sistemelor mainii de tricotat cu un fir sau mai multe fire
alimentate n paralel ,de aceiai natur i finee:
F=

ci x Ttex
[mm]
31,6

F - diametrul firului (grosimea firului) [mm]

Ttex - fineea firului ( densitate de lungime) [g/km]
C1 - coeficientul determinat n funcie de natura materiei prime, de masa specific a
firului i de densitatea de volum a substanei fibroase.
C1=1,3 (pentru PAN).

2.3 Calculul parametrilor de structura

Se calculeaza parametri de structura pentru varianta 1.

Date initiale :
Finetea de fir : Ttex = 2x2x32

1) Calculul diametrului firului, F

F=

C1 Ttex
(mm)
31,6

C1=1.3
F=

1.3 2 2 32
0.46 (mm)
31.6

13

Structuri Textile-Tricoturi
Doc=30
Ac=1.66
KAc=3.6
KB=B/F

B=50/F=1.85

KB=3

2 ) Pasul ochiului dublu,Ad,se calculeaza cu relatia:

Ad An 2 i z F =1.65+2.1.0.5.0.46=2.11

An k a F 3.6 0.46 1.65

unde i -indicele ochiului dublu;

z-factor de corectie determinat de pozitia spatiala a buclelor
netransformate in ochiuri
i=1;
z=0.5 (compactitate medie)
kA=3.6

3) Pasul mediu,Am,se calculeaza cu relatia:

Am

n An m Ad
nm

n-nr.de siruri cu ochiuri normale din raport;

m-nr. de siruri cu ochiuri duble din raport.
n=1
m=1
Am

1 1.65 2 2.11
1.95
3

4) Inaltimea ochiului dublu

Bd4F
Pentru semifang Bd min=4F=1.84
C=1.12
Bn=C.An=1.12 . 1.65=1.85
Br=(i+1)+Bn=2 + 1.85=3.85

5) Coeficientul desimilor

14

Structuri Textile-Tricoturi
Do

50
50

25.64
Am 1.95

Dv

50
50

27.02
B n 1.85

Do= Do=Do
desimea pe orizontala-Do , desimea pe verticala-Dv

6) Lungimea firului dintr-un ochi

lop=1.57A . 2B + 3.39F=1.57. 1.65 + 2 . 1.85 +3.39 . 0.46=7.84
lod=lb +2 lOR=8.5 +23.62=31.12
lb=2F + 2 ( A 2 F ) 2 B 2 A 2.88 3.97 1.65 8.5

lOR=1.57A + 2Br + F = 1.57 . 1.65 + 2. 3.85+ 3.14 . 0.46=11.81

l med

2 l op l od
3

2 7.84 31.12
15.6
3

7) Calculul masei
Mg/rap=(np.lp+nd.ld).Ttex.10-6=(2.7.38+1.16.48).112.10-6=5990.4.10-6 g/rap
np=2
nd=1
Ttex = 2.2.32=128
Mg/m2=0.4(Do+ Do).Dv.lmed.Ttex.10-3=862.61 g/m2

15

Structuri Textile-Tricoturi

Cap. III Realizarea si reproiectarea variantei alese

Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semene conventionale

Reprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

16

Structuri Textile-Tricoturi

Principii de structur
Calculul diametrului firului F[mm]
F = 0.46 [ mm]
Calculul desimilor

D on = 13.07[s/50 mm]
D vn = 20.12[r/50 mm]
D om = 11.22 [s/50 mm]
D vm = 16,51[r/50 mm]
Calculul lungimii de fir din ochi

l on = 8.14 [mm]
l or = 10.8 [mm]
l bn = 29.71 [mm]
l od = 51.71[mm]
Calculul masei unitii de suprafa

M (g/m2 ) = 561.79

17

Structuri Textile-Tricoturi

Cap. IV Concluzii
Pe baza experimentului fcut am constatat :

cu ct indicele ochiului dublu este mai mare, cu att crete masa

tricotului i lungimea de fir din ochiul dublu;
n timp ce numrul de iruri pe care se dispune bucla
netransformat n ochi crete, se constat i o cretere a lungimii de
fir din ochiul dublu i a masei tricotului;
datorit creterii coeficienilor pasului i nlimii ochiului se
observ o scdere a desimii pe orizontal i a desimii pe vertical a
tricotului;

Introducerea n structur a modificrilor de evoluie de tip ochi dublu determin :

-

creterea grosimii tricotului;

reducerea deformaiilor n lungime;

creterea deformaiilor n lime, dac ochiurile duble nu sunt obinute prin

eliminarea aruncrii;

creterea rezistenelor att n lungime ct i in laime, dac distribuia este

uniform (de ex. fang);

diminuarea rezistenelor n cazul unei distribuii neuniforme, deoarece

elementele structurii particip n mod inegal la efort;

Deirabilitatea accidental mai redus, ca urmare a numrului mai mare de puncte

de legare i a unghiurilor mai mari de nfurare.
n legtur cu calculele teoretice aplicate variantei de structur realizat pe main
se poate spune ca acestea ofer o valoare informativa aproximativ cu cea real, fiind de
folos pentru proiectarea produsului i aprecierea cantitii de fir necesar sau a masei
structurii.

18

Structuri Textile-Tricoturi

MOSTRA PATENT 2:2 CU OCHIURI DUBLU

19