Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

TEHNICI CONTABILE SI FINANCIARE IN GESTIUNEA


AFACERILOR

PROFESIA CONTABILA IN
STATELE UNITE ALE AMERICII

PROF COORDONATOR: Conf.univ.dr. Georgescu Cristina


MASTERAND : Coles Nicoleta Corina
1

Cuprins:

Introducere: Scurt istoric al contabilitatii

Organizaii ale profesionitilor contabili din:

Statele Unite ale Americii


Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiar(FASB)
Institutul American de Contabili Publici (AICPA)
Centrul de audit de calitate (CAQ)
Comisia Bursei de Valori din SUA (SEC)
Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE:
Contabilitatea isi incepe istoria in Evul Mediu, fiind o necesitate la dezvoltarea
economiei monetare si aparitia germenilor capitalismului. Prima lucrare de literatura
contabila, cea a lui Luca Paciolo -Tratat de contabilitate in partida dubla, aparuta la
Venetia, in anul 1494,prezinta, pentru prima data de o maniera coerenta, descrierea
partidei duble, elementul cel mai caracteristic contabilitatii.
La cumpana dintre secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, Johann Wolfgang von
Goethe numea contabilitatea in partida dubla ca una dintre cele mai minunate inventii
ale spiritului uman.
Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor . Sau cum ar spune Bernard
Colasse, o tehnostiinta, adica o tehnica alimentata nu numai de cunostintele trecute,
generate de practica, ci si de rezultatele furnizate de cercetare. In postura de
tehnostiinta, ea ocupa un loc si un rol fundamental in societatea cunoasterii.
Istoria demonstreaza ca natura contabilitatii este, inainte de toate, fructul activitatii
si ingeniozitatii practicienilor, conducatorilor de intreprinderi si contabililor, mereu
dispusi sa gaseasca solutii tehnice noi, pentru a raspunde mai bine solicitarilor de
informare, aflate intr-o continua innoire.
Foarte multi economisti o considera un limbaj important in lumea afacerilor. Este
imposibil sa lucrezi astazi intr-o intreprindere multinationala sau intr-o intreprindere
mare, care se vrea cotata pe pietele financiare straine, sa fii implicat in raportarea
financiara, fara sa realizezi cat de benefic ar fi un limbaj contabil unic la nivel mondial.
Contabilitatea este insa departe de acest obiectiv. Contabilii vorbesc in limbi diferite si
dau interpretari diferite acelorasi evenimente si tranzactii. Si totusi, de la infiintarea
IASC, contabilitatea mondiala tinde sa vorbeasca acelasi limbaj contabil datorita
utilizarii Standardelor Internationale de Contabilitate .
Istoricul elaborarii standardelor internationale de contabilitate incepe cu formarea
IASC cand, la 29 iunie 1973, reprezentantii principalelor organizatii contabile din
Australia, Canada, Franta, Germania, Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanie,
Irlanda si Statele Unite ale Americii semnau, la Londra, acordul de creare a acestui
organism international, care avea ca obiectiv sa elaboreze si sa publice, in interesul
publicului, norme contabile internationale, ce vor trebui sa fie respectate cu ocazia
prezentarii conturilor anuale si situatiilor financiare, precum si sa asigure acceptarea
si aplicarea acestor norme la nivel mondial. IASC este o opera institutionala a
profesiei contabile. Organizatiile se refera la contabilii care exercita profesia lor in
mod liberal, dar si reprezentanti ai industriilor, finantelor, comertului, invatamantului,
serviciilor publice din lumea intreaga.
In octombrie 1977, a fost creata Federatia Internationala a Expertilor Contabili
(International Federation of Accountants: IFAC), cu ocazia organizarii celui de-al XIlea Congres International de contabilitate, care a avut loc la Munchen,
Din 1983, calitatea de membru IASC o au toate organismele profesionale ale
contabililor care sunt membre ale Federatiei Internationale a Expertilor contabili
(IFAC). La 1 ianuaie 2000 existau 143 de membri din 104 tari,reprezentand mai mult
de 2 milioane de contabili.
Pe plan tehnic, cele doua organisme au trebuit sa-si imparta actul de normalizare,
normele de audit fiind elaborate de IFAC, iar cele contabile, de IASC.
Normele IASC nu sunt impuse nici unei persoane, intreprinderi sau tari. De partea
lor nu pledeaza decat calitatea, spiritul de independenta si de expertiza in care sunt
3

elaborate. Ele nu au forta juridica a directivelor contabile comunitare. Nu exista decat


o versiune oficiala a normelor IASC: ce-a redactata si prezentata in limba engleza.
IASC timp de aproape trei decenii a fost organismul care asigura conceperea si
perfectionarea de norme contabile la nivel international.
Multa vreme, pe parcursul secolului al XX-lea, profesionistul sau economistul
contabil a dezvoltat disciplina sa intre influenta pe care o exercitau cunostintele de
drept si cele economice. Primordialitatea jucata de natura juridica a textelor sale
reglementare, mai ales in Europa continentala, a ridicat contabilitatea la nivelul de
algebra a dreptului. Pe de alta parte, lumea anglo-saxona opera in judecatile ei
contabile cu primatul economicului asupra juridicului, ceea ce reprezenta o
interpretare a tranzactiilor si a altor fenomene tinand cont atat de continutul lor
econmic, nu numai de natura juridica.
Normalizarea si reglementarea au ca functie principala definire a informatiilor
financiare pe care o entitate trebuie sa le difuzeze, aceste procese contribuind la
asigurarea regiei jocului social si la arbitrarea diverselor interese divergente intre
producatirii si utilizatorii de informatii contabile.
Secolul XXI aduce in scena economisti contabili care indeplinesc roluri de
producatori de conturi, de auditori financiari, experti fiscali, analisti si consilieri
financiari care ajuta managerii si utilizatorii externi la fundamentarea si luarea
deciziilor operationale, de investire si de finantare. In postura de regizori, ei contribuie
la procesele traditionale de normalizare nationala si la cele de data mai recenta, de
normalizare regionala (de exemplu, europeana) si internationala, de asigurare a
convergentelor intre standardele contabile specifice diferitelor tari si standardele de
valoare mondiala, de asigurare a convergentelor intre referentialele contabile
international recunoscute.
Un studiu interesant al jocului social al contabilitatii (Colasse, 2005) presupune
analiza si interpretarea unor zone care exprima conflicte de interese ale diferitilor
actori: specialistii contabili sunt reprezentati de producatorii de conturi, auditorii
financiari si expertii fiscali; entitatile si utilizatorii externi sunt reprezentati de analistii
si consilierii financiari care ii ajuta pe managerii,finantatorii si alti utilizatori in
fundamentarea si luarea deciziilor. In sfarsit, reglementarile, standardele si
interpretarile la standarde sunt opera normalizatorilor. Trebuie sa se tina cont de
faptul ca zonele de analiza si de interpretare permit sa se defineasca strategii posibile
de normalizre, cu toate limitele pe care zonele respective le comporta.
Relatiile dintre actorii jocului social al contabilitatii, dintre acestia si cei care
elaboreaza standardele contabile (normalizatori sau regizori ai jocului) sunt foarte
complexe. Pentru ca jocul presupune comportamente, atitudini, interese. Este vorba
despre o lume in care neutralitatea regizorilor (normalizatorilor) este greu de
mentinut. Apare ca naturala respectarea unor norme deontologice ale jocului. Dar nu
toti actorii sunt dispusi, sunt obisnuiti cu legile nescrise sau scrise ale fair-lui.
Exceptia confirma regula, si reprezentantii profesiei contabile liberale, ca si cei ai
comisiilor de valori mobiliare ( adica tocmai garantii controlului de calitate ), sunt
educati in acest spirit.
Intensitatea jocului creste cu atat mai mult cu cat pe scena intervin si factorii
externi: armonizarea contabila europeana, normalizarea contabila internationala,
organismele europene si mondiale ale profesiei etc.
Dar,indiferent de gradul de obiectivitate (sau de subiectivitate) a jocului social, in
marea piesa care este sistemul contabil al unei tari, efectele se masoara ptin natura
produselor acestui sistem, in primul rand, a produselor finale (situatiile financiare).
Jocul social al contabilitatii devine tot mai interesant, pe masura ce creste gradul
de pregatire profesionala a actorilor. Investitia in formare devine o componenta
4

esentiala a succesului. Regizorii, adica normalizatorii, indiferent ca se plaseaza la


nivel national, supranational (directive europene ) sau international (IASB), sunt tot
mai des pusi in situatia sa lase in cutia cu amintiri tehnicile devenite atat de repede
depasite, sa-si reinnoiasca anual arsenalul de lucru.
Noul organism international, Consiliul international de standarde contabile (IASB),
a inlocuit in 2001 Comitetul (IASC). In procesul de revizuire a standardelor,
obiectivele IASB au impus sa se elimine optiunile (altaernativele), redundantele si
conflictele aparute in continutul lor. Membrii Consiliului Standardelor Internationale de
Contabilitate (IASB) au inceput sa fie numiti de Fundatie, influenta directa a
Federatiei Internationale a Expertilor Contabili disparand. Cuvantul Comitee
(comitet) din denumirea organismului de dezvoltare a Standardelor Internationale de
Raportare Financiara (IFRS) a fost inlocuit cu Board (consiliu) cu o semnificatie cu
nuanta mai executiva si mai putin consultativa decat anterior.
Fundatia are ca membri marile firme private de contabilitate, institutii financiare, banci
centrale si de dezvoltare, alte organizatii profesionale contabile si organizatii
internationale. Fundatia are ca scop dezvoltarea in interes public a unui set unic
international de Standarde de Raportare Financiara cu aplicabilitate globala si
promovarea cat mai larga a adoptarii acestuia. Modul de selectie si numire a
conducerii Fundatiei urmareste asigurarea unei baze cat mai largi de abilitati
profesionale, perspective, experiente si apartenente regionale pentru a facilita
acceptarea universala a Standardelor.
Astazi, Standardele Internationale de Contabilitate adoptate de consiliu sunt utilizate
si de tari care nu sunt membre IFAC.
Preocuparea pentru standardizarea contabila este o activitate continua, standardele
fiind promovate, adoptate, apoi amendate si in final inlocuite cu altele noi, dupa cum o
cere dezvoltarea vietii economice mondiale.
Este important deci , ca profesionistii contabili, sa urmareasca evolutia corpului de
standarde in dezvoltarea sa si sa se puna permanent la curent cu aceasta.
Sunt de urmarit, in viitorii ani, efectele comertului electronic si internetului asupra
evolutiei contabilitatii, la nivel international si national.
Mediul economic actual prezint ameninri i oportuniti pentru contabilitate i
pentru profesionistul contabil. Cercetrile asupra profesionitilor contabili sunt
importante pentru a nelege societatea modern deoarece acetia au devenit o for
economic i social puternic (Cooper i Robson, 2006).
Schimbrile care apar n profesia contabil au loc ntr-un context socioeconomic i implic o restructurare la nivelul organismelor profesiei contabile.
Procesul de profesionalizare este influenat de alinierea instituional, adic de modul
cum practicienii se percep pe ei nii sau cum sunt percepui de societate.
Organizarea profesiei i strategia organismelor profesionale ofer cadrul
general n care evolueaz profesia contabil.
Contabilitatea concureaz cu alte domenii i ocupaii, motiv pentru care este
important s aib o imagine bun, respectabil, s ofere provocri i recompense
pentru a atrage cei mai buni oameni.
Imaginea de om preocupat de calcule si de o munc de rutin a dominat imaginea
contabilului, numit n literatura anglo-saxon beancounter.
Dimnik i Felton (2006) arat c profesia contabil trebuie s se preocupe din
ce n ce mai mult de imaginea sa, mai ales n urma marilor scandaluri financiare.
Realizarea unui corp curent de norme nu se poate realiza dect prin punerea
n valoare a energiilor profesionitilor contabili organizai pentru ca vocea lor s poat
fi auzit de mediul economic de afaceri i de mediul social.
5

Pe de alta parte, nu trebuie neglijat rolul contabilului n organizarea


ntreprinderilor moderne, deoarece lui i sunt ncredinate spre dirijare i armonizare
cifrele privind micarea mijloacelor i resurselor unei ntreprinderi, care ordonate pe
anumite categorii, dup o schem bine stabilit, pot demonstra la un moment dat
situaia orict de complex a unei ntreprinderi.
Rolul contabililor a evoluat o dat cu evoluia contabilitii, de la tehnic de
nregistrare a schimburilor comerciale, pn la mijloc de control, elemen probatoriu i
miz social. De-a lungul timpului, delegarea atribuiilor privind producerea
informaiilor pe care le ofer contabilitatea a creat premisele apariiei unei profesiuni
contabile de sine stttoare, cu o importan tot mai mare i avnd drept scop
legitimarea informaiilor degajate de ntreprinderi.
Profesiunile liberale (sau libere) trebuie nelese ca profesiuni independente,
noncomerciale, strine de orice spirit speculativ, constituite n ordine, corpuri,
companii sau camere, cu componene de autoreglementare i disciplinare,
recunoscute social prin promovarea unor norme proprii de executare a misiunilor ce
le sunt date n responsabilitate, dar i a unor norme de etic i deontolgie
profesional.
Factorii i demersul istoric care au condus la configurarea actualelor sisteme
contabile naionale au influenat, n mod decisiv, formarea i dezvoltarea profesiunii
contabile.
Lecia de istorie a contabilitii ne arat cum s-au format i s-au dezvoltat dou
culturi contabile diferite, unii autori le numesc rivale, sistemele contabile anglo-saxone
i sistemele contabile europene continentale. Studiul conjuncturilor n care au aprut
ne poate oferi rspunsuri la o serie de ntrebri referitoare la problemele de
armonizare i internaionalizare a contabilitii zilelor noastre.
Este legic i logic faptul c apariia i dezvoltarea profesiunii contabile , n
diferite forme de organizare, a urmat drumul parcurs de sistemele contabile,
ncercnd s rspund solicitrilor acestor sisteme vizavi de cerinele de informare
ale utilizatorilor informaiilor financiare. De asemenea, este tot att de adevrat c
aceast profesiune influeneaz, la rndul ei,instituiile i sistemele de contabilitate.
Factorii care au influenat apariia diferitelor sisteme de contabilitate, precum i
sistemele contabile nsei, au influenat n mod decisiv i formele de organizare ale
profesiunii contabile.
La nivel internaional, se contureaz dou mari grupe de ri, i anume:
rile continental-europene (Frana, Germania, Italia, Elvetia etc); i
rile anglo-saxone (UK, USA, Canada, Australia etc)
cu urmtoarele caracteristici:
ri continental-europene
Sistem de drept scris
Finanatorul
principal:
sistemul
bancar
Contabilitatea conectat la fiscalitate

ri anglo-saxone
Sistem de drept cutumiar
Finanatorul principal: bursa de
valori
Contabilitate
deconectat
de
fiscalitate
Statul joac un rol important n Profesia contabil joac un rol
normalizarea contabil
important n normalizare
Astfel, n rile anglo-saxone n care finanarea se obine n special de la investitori,
comunicarea este orientat ctre aportorii de capitaluri. n plus, fiind ri de drept
6

cutumiar, normalizarea contabil se efectueaz printr-un minimum de reglementare


legal i, n cea mai mare parte, prin norme elaborate de profesia contabil liberal.
Aceasta ofer o mult mai mare flexibilitate actului de producere i difuzare a
informaiei contabile, un rol important jucndu-l raionamentul profesional.
In contabilitatile anglo-saxone rolul principal in emiterea de norme privind realizarea si
organizarea contabilitati firmelor il are asa numita profesie contabila liberala
reprezentata prin organizatii profesionale ale expertiilor contabili,sau contabili
autorizati din tarile respective.In cazul acestor state de obicei nu exista nici o lege a
contabilitati sau alt act legal care sa stipuleze modul de tinere si de organizare a
contabilitatii firmelor.
Principalul utilizator al situaiilor financiare fiind investitorul, calcularea taxelor i
impozitelor pe baza datelor contabile joac un rol secundar, contabilitatea fiind
deconectat de fiscalitate, ea avnd n principal rolul de a asista procesul de investire
la bursa de valori.

Statele Unite ale Americii

In SUA profesia contabila este reglementata de trei organisme care contribuie


la fixarea modalitatilor de stabilire si publicare a situatiilor financiare:
- Institutul American al Contabililor Publici Autorizati (American Institute of Certified
Public Accountants-AICPA), cea mai inalta autoritate americana in domeniul contabil,
un fel de ordin al expertilor contabili si auditorilor, care are si rol normativ in
contabilitate. AICPA publica GAAP, GAAS- standarde general acceptate in domeniul
contabil si al auditului, precum si un cod etic profesional.
- Comisia Bursei de Valori din SUA -Securities Exchange Commission (SEC), care
are si functie de reglementare contabila pentru firmele ale caror actiuni sunt cotate la
bursa.
- Comisia Standerdelor de Contabilitate Financiara-Financial Accounting Standards
Board (FASB), organism independent, influentat in mica masura de catre
profesionistii contabili si guvern. FASB publica FAS-uri (Statements of Financial
Accounting Standards) si interpretari ale acestora.
Normele contabile sunt elaborate in cadrul FASB, prin colaborare cu SEC si membri
AICPA, in cadrul unui proces laborios, dupa care sunt promulgate drept GAAP-ri.
Istoric

Asociaia American a Contabililor Publici (American Association of Public


Accountants-AAPA) a fost creat n 1887. Din 1896 s-a instituit obligativitatea
deinerii unei diplome de expertiz contabil pentru exercitarea profesiei. Ulterior,
cteva organisme, printre care i AAPA, s-au reunit pentru a forma Institutul
American al Contabililor (American Institute of Accountants-AIA), devenit n 1932
Institutul American al Contabililor Publici Autorizai (American Institute of Certified
Public Accountants-AICPA), acesta fiind instana reprezentativ a experilor contabili
n SUA.
Pn la crearea FASB (Financial Accounting Standards Board), n 1973,
AICPA asigura normalizarea contabil, cu predominan n sectorul privat. Dup
crearea FASB organism privat de elaborare a principiilor contabile general admise
n SUA, AICPA avea s formeze ACSEC (Accounting Standards Executive
Commitee) pentru a asigura reglementarea contabil i n plus pentru a ajuta
membrii AICPA pe problemele contabile netratate de normele n vigoare, precum i
pe aspecte specifice anumitor sectoare de activitate.
SEC (Securities and Exchange Commission), organism federal de
reglementare, creat de Congres n 1934, dup criza bursier din 1929, ncredinase
sectorului privat stabilirea normelor contabile i, ca rspuns, profesia contabil avea
s creeze CAP (Comitee of Accounting Procedure), nlocuit n 1959 de APB
(Accounting Principles Board) tot o emanaie AICPA.
Adeziunea la AICPA nu este obligatorie, dar CPA care exercit profesia
contabil liberal sunt membri. n anul 1998, 300.000 de CPA erau membri AICPA.

Astzi, exist n fiecare stat un institut al CPA care elibereaz diplome de


expert contabil, dar examenul final cade n responsabilitatea AICPA.
n ceea ce privete rolul organizaiilor profesionale, societile de CPA ( de
experi contabili) sunt independente de AICPA, dar exist totui relaii ntre acestea
(schimb de informaii). AICPA i societile de CPA au adoptat coduri de deontologie
profesional. Dezvoltarea societilor de CPA a determinat ca AICPA s formuleze
un ansamblu de recomandri i reguli n materie de audit: Statements on Auditing
Standards (SAS).
AICPA a elaborat reguli care vizeaz obligaia auditorilor de a se supune
controlului de calitate, de a elabora anual un raport ctre AICPA, de a participa la
stagiile de pregtire profesional i de a-i acoperi riscurile printr-o form de
asigurare.
Trebuie s amintim aici i influena pe care o exercit marile firme de audit
(originea acestora fiind n mare parte n S.U.A.) care lucreaz pentru marile societi
multinaionale.
Ca membre IFAC, n S.U.A. mai exist n domeniul auditului: Institute of
Management Accountants (IMA) i National of State Boards of Accountancy
(NSBA).
Calitatea de expert contabil (contabil public autorizat) se obine potrivit regulilor
stabilite n fiecare jurisdicie a AICPA. De regul, este necesar o experien ntre 1
i 3 ani n domeniul reviziei, dup care urmeaz un examen scris.
n SUA, distincia ntre controlor legal al conturilor i expert contabil nu exist.
Auditul legal este obligatoriu pentru societile cotate, societile de investiii,
societile care fac apel la mprumuturi publice i societile cu un activ egal sau
superior valorii de 5 milioane dolari i un numr de acionari mai mare de 500.
Totui, toate societile americane pregtesc situaii financiare pe care le supun
auditrii nainte de a le trimite bncilor.
n S.U.A. distincia ntre controlul (auditul) legal i auditul contractual nu exist
ca n rile europene ( de exemplu, n Frana), auditorul asumndu-i misiunea n
funcie de circumstane. Legile fiecrui stat fixeaz condiiile de audit legal, dar
diploma de CPA este obligatorie pentru exercitarea misiunii. Cu privire la durata
mandatului controlului legal, n S.U.A. vorbim de un singur exerciiu cu posibilitatea
realegerii, spre deosebire de Frana unde mandatul iniial pentru auditorul legal este
de ase ani.
In SUA fiecare organizaie profesional a elaborat cte o definiie a auditului.
Astfel, Asociaia American de Contabilitate (American Accounting Association-AAA)
consider c auditul este un proces sistematic i obiectiv de obinere i evaluare a
probelor despre informaiile referitoare la fenomene i procese economice cu scopul
de a stabili gradul de coresponden ntre aceste informaii i criteriile prestabilite i
de a comunica rezultatele obinute utilizatorilor interesai.

O alt organizaie profesional, Institutul American al Contabililor Publici


Autorizai (American Institute of Certified Public Accountants-AICPA) apreciaz c
auditul reprezint examinarea situaiilor financiare ale unei ntreprinderi de ctre un
auditor independent avnd ca obiectiv exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele
pe care o dau conturile anuale n legtur cu situaia financiar, rezultatele i
modificrile n situaia financiar n conformitate cu principiile contabile general
acceptate.
Activitatea de audit financiar-contabil n SUA se desfoar avnd drept
criteriu de referin Standardele de audit general acceptate (Generally Accepted
Auditing Standards-GAAS). Pentru buna lor aplicare a fost elaborat un Ghid al
standardelor n care ntlnim urmtoarea definiie a auditului: Un audit este o revizie
metodologic ca i un examen obiectiv al unui element cuprinznd verificarea
informaiilor specifice determinate de auditor sau prescrise de practica generalizat.
Scopul auditului este de a exprima o opinie sau de a trage o concluzie asupra
obiectivului auditului.
n SUA, principiile contabile general acceptate, de obicei abreviat ca US GAAP
sau pur i simplu GAAP, normele contabile sunt folosite pentru a pregti i prezenta
raportul de situaii financiare pentru o mare varietate de entiti, inclusiv
comercializate public i companiile-private, precum i entiti non-profit.
Similar cu multe alte ri care practic n cadrul sistemului de drept comun,
guvernul Statelor Unite nu stabilete n mod direct standarde de contabilitate, n
credina c sectorul privat are o mai bun cunoatere i resurse. US GAAP nu este
scris n lege, dei US Securities and Exchange Commission (SEC) impune ca
aceasta s fie urmat n raportarea financiar de ctre companiile cotate la burs. n
prezent, Financial Accounting Standards Board (FASB) este cea mai inalta autoritate
n stabilirea principiilor contabile general acceptate pentru companii publice i private,
precum i entiti non-profit. Pentru guvernele locale i de stat, GAAP este
determinat de Consiliul pentru standarde de contabilitate Guvernamentale (GASBGuvernamentale Accounting Standards Board), si funcioneaz n conformitate cu un
set de ipoteze, principii, i constrngeri, diferite de cele standard din sectorul privatGAAP.
n conformitate cu Codul AICPA de etic profesional, n sensul articolului 203
- Principiile de contabilitate, un membru trebuie s plece de la GAAP dac n urma ar
conduce la o denaturare semnificativ asupra situaiilor financiare, sau ar fi
neltoare. La plecare membri trebuie s menioneze, dac este posibil, ntr-o
declaraie motivele pentru care respectarea principiului de contabilitate ar avea ca
rezultat inducerea n eroare financiara. n conformitate cu Articolul 203-1-Plecari din
stabilirea principiilor de contabilitate, plecarile sunt rare, i au loc de obicei atunci
cnd nu exist legislaie nou, evoluia unor noi forme de tranzacii de afaceri, un
grad neobinuit de materialitate, sau existena unor practici de conflict.
Cerut de ctre SEC in 1939, AICPA a numit Comisia pentru procedur de
Contabilitate (PAC). n perioada 1939 - 1959 PAC a emis 51 de Buletine de cercetare
contabila care s-a confruntat cu o varietate de probleme de contabilitate n timp util.
Cu toate acestea, abordarea problemei nu a reuit s dezvolte att de necesar
organismul structurat pe principii contabile. Astfel, n 1959, a creat AICPA principiilor
contabile Board (APB), a crei misiune a fost de a dezvolta un cadru general
10

conceptual. Acesta a emis 31 de avize i a fost dizolvat n 1973, pentru lipsa de


productivitate i eecul de a aciona cu promptitudine.

Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiar(FASB)


Dndu-i seama de necesitatea de a reforma APB, liderii n profesia contabil
a numit un Grup de Studiu privind stabilirea principiilor de contabilitate. Acest grup a
stabilit c APB trebuie s fie dizolvat i un nou standard de stabilire a structurii sa fie
creat. Aceast structur este format din trei organizatii: Contabilitate financiar
Foundation (FAF, le selecteaz membrii FASB, fondurile i supravegheaz activitile
acestora), contabilitate financiar Consiliul Consultativ pentru Standarde (FASAC),
precum i organizarea majora care opereaz n aceast structur Consiliul pentru
Standarde de Contabilitate Financiar (FASB-Financial Accounting Standards
Board).
FASB are 4 tipuri majore de publicatii:
1. Declaraiile de Financial Accounting Standards - cea mai autoritar publicaie
GAAP . Mai mult de 150 au fost emise pn n prezent.
2. Declaraiile de Concepte financiare de contabilitate - primele emise n 1978. Ele
fac parte din proiectul FASB a cadrului conceptual i stabileasc obiective mai departe
fundamentale, precum i concepte ca utilizarea FASB n elaborarea standardelor de
viitor. Cu toate acestea, ele nu sunt o parte din GAAP. Au fost 7 concepte publicate
pn n prezent.
3. Interpretri - s modifice sau s extind standardele existente. Au fost
aproximativ 50 de interpretri publicate pn n prezent.
4. Buletine tehnice - linii directoare privind normele de aplicare, interpretri, i
opinii. De obicei, rezolv unele probleme foarte specifice de contabilitate, care nu va
avea un semnificativ, efect de lung durat.
FASB nu este un organism guvernamental.
FASB face parte dintr-o structur care este independenta de orice alt
activitate i organizaie profesionala.
FASB este supus supravegherii de ctre Fundaia financiar-contabila (FAF),
care selecteaz membrii FASB i guvernamentale Accounting Standards Board i a
fondurilor din ambele organizaii. Consiliul de Administraie al FAF, la rndul su, este
selectat n parte de ctre un grup de organizatii, inclusiv:

Asociatia Americana de Contabilitate

Institutul American de Contabili Publici

CFA Institute

Directori financiare internaionale

Guvernul Ofierii Finance de asociere

Institute of Management Accountants


11

Asociaia Naional de Conturi de stat, Comptrollers i trezorierii

Titluri de valoare, Industry Association

Structura FASB este foarte diferita de predecesorii si n multe feluri. Bord este
format din cinci membri cu norm ntreag. Aceti membri este necesar sa rupa toate
legturile anterioare cu ntreprinderile i instituiile pe care le-a servit nainte de a se
altura FASB. Acest lucru este pentru a asigura imparialitatea i independena
FASB. Toi membrii sunt selectati de ctre FAF. Acetia sunt numii pentru un
mandat de cinci ani i sunt eligibili pentru un termen suplimentar de cinci ani. n
suplimentare pentru membrii full-time, exist aproximativ 68 de membri de personal.
Acest personal esteformat din "profesioniti atrasi de la contabilitatea publica,
industrie, academie, guvern, plus personalul de sprijin."
Misiunea FASB este "de a stabili i mbunti standardele de contabilitate i
raportare financiar pentru ndrumarea i educarea publicului, inclusiv a emitenilor,
auditorilor, i utilizatorilor de informaii financiare."
Pentru a realiza acest lucru, FASB are cinci obiective :

mbuntirea raportrii financiare concentrndu-se pe caracteristicile


principale de relevan i fiabilitate, precum i cu privire la calitile de
comparabilitate i de coeren.

Pstrea standardelor actuale pentru a reflecta modificrile n metodele de a


face afaceri i n economie.

Luarea n considerare cu promptitudine a oricarei zone semnificative de


deficien n raportarea financiar, care ar putea fi mbuntit prin stabilirea
de standard.

Promovarea convergenei internaionale a standardelor de contabilitate n


acelai timp cu mbuntirea calitii raportrii financiare.

mbuntirea nelegerii comune privind natura i scopul de informaii n


rapoartele financiare.

FASB urmrete un proiect de convergen cu Consiliul pentru Standarde


Internaionale de Contabilitate (IASB) i Standardele Internaionale de Raportare
Financiar (IFRS). Pe 18 septembrie 2002, n Norwalk, Connecticut, FASB i IASB a
emis un memorandum de nelegere. Acest document prezinta planuri de a converge
IFRS i US GAAP ntr-un singur set de standarde de nalt calitate i compatibile. Ca
parte a proiectului, FASB a nceput de la principiul costului istoric, la valoarea just.
La 1 iulie 2009, FASB a anunat lansarea Standardelor sale de Contabilitate
de Codificare, declarnd c este "singura sursa de autoritate SUA neguvernamentala
pentru elaborarea principiilor contabile general acceptate." Codificarea nu trebuie s
fie confundata cu conceptul FASB-cadru, un proiect nceput n 1973 pentru a dezvolta
o baz solid teoretic pentru elaborarea standardelor de contabilitate n Statele
Unite.
12

n scopul de a stabili principiile de contabilitate, fiecare declaraie publica


FASB, abordeaza probleme generale sau specifice de contabilitate. Aceste declaraii
sunt:

Declaraiile de Financial Accounting Standards

Declaraiile de Financiar Contabilitate Concepte

Interpretri FASB

FASB tehnice Buletine

Abstracts EITF

n 1984 FASB a creat emergente Task Force (EITF), care se ocupa cu noi i
neobinuite tranzacii financiare care au potenialul de a deveni comune (de exemplu,
de contabilitate pentru companii bazate pe internet). Acesta acioneaz mai mult ca
un filtru problem pentru FASB - se ocup cu EITF pe termen scurt, oferind
rspunsuri n timp util la problemele financiare, lsnd pe termen lung, problemele
mai penetrante pentru FASB. Acest grup (EITF) include 15 persoane, att din sectorul
public i privat cuplat cu reprezentani ai FASB i un observator SEC.
* Guvernamentale Accounting Standards Board (GASB-Consiliul pentru standarde
de contabilitate Guvernamentale) : creat n 1984 are structura similar cu cea a lui
FASB.
* Alte organizaii influente (de exemplu, Asociatia Americana de Contabilitate,
Institutul Contabililor de administraie, financiar Directori Institute)
* Alte organizaii influente de asociere Guvernul Finante Officer's (GFOA), de
asemenea, influeneaz politicile financiare pentru guverne. Dezacordurile dintre
GFOA i GASB sunt rare, dar poate continua timp de muli ani.
n Statele Unite, GAAP deriv, n ordinea importanei, de la:
1. emisiunile de la un organism cu autoritate desemnat de Institutul American de
Contabili Publici (AICPA) a Consiliului (de exemplu, Financial Accounting Standards
Board Declaratii, AICPA principiilor contabile Avize consiliul de administraie, precum
i AICPA Contabilitate Buletine de cercetare);
2. alte emisiunilor AICPA, cum ar fi AICPA Ghiduri Industrie;
3. practic industrie; i
4. n para-literatur de contabilitate, sub form de cri i articole.
GAAP a avut rolul de lider n elaborarea de conturi pentru ntreprinderile de
afaceri. FASB a emis standardele de contabilitate de codificare, care a reorganizat mii
de declaraii US GAAP n aproximativ 90 subiecte de contabilitate utiliznd o structur
coerent.n 2008, Comisia Valorilor Mobiliare a emis o preliminar "foaie de parcurs",
care poate conduce Statele Unite de a abandona principiile contabile general
acceptate n viitor (care urmeaz s fie stabilite n 2011), i s se alture Raportarilor
Financiare Internaionale, cu sediul la Londra, utilizate de 100 de ri din ntreaga
lume.
Codificarea este n vigoare pentru perioadele intermediare i anuale care se
ncheie dup 15 septembrie 2009. Toate documentele de standarde de contabilitate
existente sunt nlocuite dup cum este descris n FASB-Declaratia Nr 168 pentru
13

standarde de contabilitate CodificationTM i ierarhia principiilor contabile general


acceptate. Toate celelalte documente contabile care nu sunt incluse n Codificare
sunt nonautoritative.
Pentru a pregti elementele constitutive pentru schimbare, FASB a furnizat un
numr de instrumente i resurse de formare profesional.
n timp ce Codificarea GAAP nu se schimb, se introduce o nou structurunul care este organizat ntr-un utilizator uor accesibil, de sistem online de
cercetare. FASB se ateapt ca noul sistem sa reduca cantitatea de timp i efort
necesar pentru a cerceta o problem de contabilitate, sa reduca riscul de
nerespectare a standardelor, prin gradul de utilizare mai bun a literaturii, sa
furnizeze informaii corecte cu actualizri n timp real, sa elibereze noi standarde, i
sa acorde asisten FASB - cu eforturile de cercetare necesare - n timpul procesul
de standardizare.

Institutul American de Contabili Publici (AICPA)

Este un organism naional,o asociaie de profesionisti contabili (revizori


contabili-CPAS )n Statele Unite, cu mai mult de 330.000 de membri din afaceri i
industrie, practica public, guvern i educaie; studenti afiliati i asociaii
internaionale . Originile sale sunt din 1887, atunci cnd a fost formata Asociatia
Americana de Contabili Publici. Dup numeroase schimbri de nume, i dup ce a
absorbit , n 1936, Societatea Americana de Contabili Publici (o federaie a
societilor de stat, fondata n 1921), in 1957 ,a fost adoptata denumirea actual .
. Aceasta stabilete standarde etice pentru profesia contabila i standardele de
audit din SUA folosite pentru auditul societi private; a celor de stat (federal),
precum i pentru guvernele locale i a organizaiilor non-profit.
Approximately 40% of its members are engaged in the practice of public
accounting, in areas such as auditing, and business technology. Aproximativ 40%
dintre membrii si sunt angajai n practica de contabilitate publica, n domenii precum
audit, contabilitate, fiscalitate, consultanta generala de afaceri, evaluarea de afaceri,
planificarea financiar personal i a tehnologiei de afaceri. The majority (60%) of its
members are CPAs who work in industry, government and education. Cea mai mare
parte (60%) din membrii si sunt revizori contabili (CPAS) care lucreaz n industrie,
guvern i educaie. However, because of the AICPA's major role in self-regulation of
most practicing CPAs, a large part of the AICPA's resources are devoted to this
function and to related programs to help CPAs maintain professional competence. Din
cauza rolului major detinut de AICPA n auto-reglementare, o mare parte a resurselor
AICPA sunt dedicate aceastei funcii i a programelor conexe pentru a promova ,
consolida si perfectiona profesia de contabil .
Pentru aceasta ofera o gama larga de servicii :

14

-The AICPA's overriding role is to promote and enhance the profession of accounting.
To accomplish this, it has a variety of functions that include: providing group member
benefits; preparing the ; developing CPA professional standards; providing technical
support to CPA members in many areas of practice; operating the profession's public
relations programs; providing support to the academic community and representing
the profession before Congress and federal agencies.furnizeaza beneficii grupurilor
membre;
-elaboreaza standarde de practica pentru membrii sai (APC);
-ofera indrumare si consultanta atat pentru membri sai
guvernamentale (de exemplu SEC);

cat si pentru agentii

-suport tehnic la telefon,material educationale,conferinte si publicatii tehnice;


-specializare in mai multe domenii economice cum ar fi specialist financiar in
planificarea financiara personala ,in domeniul tehnologiei de afaceri si de evaluare de
afaceri;
-acordarea de sprijin pentru comunitatea academic i care reprezint profesia n faa
Congresului i ageniile federale;
-publica articole in Jurnalul de Contabilitate si de consultant fiscal;
-ofera sprijin substantial pentru programele de contabilitate ale colegiilor si
universitatilor care pregatesc viitori profesionisti contabili;
-deruleaza ample programe de inters public ,de exemplu: Una dintre cel mai
important este un program numit premiat la 360 de grade de cunostinte financiare ;
-incurajaza membrii CPAS sa joace rolul de lideri voluntari in educarea publicului
American , de la copii de scoala la pensionari , pe teme financiare.
AICPA cu sediul la New York, ai crei membri sunt Contabili Publici.
AICPA pregtete de examinare CPA i ofer informaii educaionale i stiri
pentru membrii si.

Contabili Publici (CPAS) pot pregti declaraiille fiscale, reprezint


contribuabilii n timpul desfasurarii auditului IRS, i pot fi chemati pentru a face
analize fiscale complexe.
AICPA are un birou si la Washington i un comitet de aciune politic. Multe din
activitile sale de la Washington au un aspect de interes public. Many of its
Washington activities have a public interest aspect. AICPA i membrii si pot s fac
recomandri pentru Congres i o serie de agenii federale, n expertize tehnice, cum
ar fi impozitare i contabilitate. In these areas, the AICPA tries to solely be a technical
resource rather than recommending policy positions. n aceste zone, AICPA ncearc
s fie numai o resurs tehnic, mai degrab dect s recomande poziii de politic.
15

AICPA seturi de acceptat, n general, standardele profesionale i tehnice


pentru CPAS n multe domenii. Pn n anii 1970, AICPA a avut loc un monopol
virtual n acest domeniu. n anii 1970, cu toate acestea, a transferat responsabilitatea
pentru stabilirea principiilor contabile general acceptate (GAAP) pentru a forma
Financial Accounting Standards Board (FASB.) Ca urmare a acestui fapt, a pstrat
funcia de a stabili standardele sale n domenii cum ar fi auditul situaiilor financiare,
de etic profesional, atesta servicii, firma CPA control al calitii, CPA practica fiscal
i practici de planificare financiar. nainte de legea Sarbanes-Oxley, standardele
AICPA n aceste domenii au fost considerate "general acceptate" pentru toi
practicanii CPA.
La nceputul anilor 2000, factorii de decizie politic public a concluzionat c,
situaiie financiare de audit ale societilor publice sa fie reglementate de ctre US
Securities and Exchange Commission, un organism abilitat al guvernului care ar
putea oferi mai multa autoritate dect o asociaie profesionala non-guvernamentala,
cum ar fi AICPA. Ca urmare, legea Sarbanes-Oxley a creat
Consiliul de
Supraveghere a Companiilor Publice de Contabilitate (PCAOB), care are competen
aproape asupra fiecarei zone a practicii APC n ceea ce privete companiile publice.
In toamna anului 2006, AICPA i Consiliul (PCAOB) au lansat o campanie
naional de ncurajare a americanilor n vrst de 25-34 de ani "Feed Porcul", ca un
pas cheie spre construirea unui viitor solid financiar pentru ei i familiile lor. Feed
Porcul(a hrani porcul) este o campanie mass-media multi-naionala, la banca
Beniamin (featuring Benjamin Bankes) figureaza un porc mbrcat cu dimensinui de
adult, si este destinata pentru a evoca pusculita. Scopul campaniei este de a livra un
mesaj puternic despre importana i beneficiile de economisire. Un site ofer gratuit
informaii financiare i instrumente pentru a ajuta tinerii "constructori de carier" s
preia controlul asupra finanelor lor i pentru a construi securitatea financiar pe
termen lung.
AICPA i membrii si fac recomandri pentru a ajuta Congresul i un numr
de agenii federale s serveasca mai bine public, prin expertiz tehnic, in ceea ce
priveste impozitarea i contabilitatea. AICPA ncearc s fie numai o resurs tehnic,
mai degrab dect s recomande poziii de politic. De exemplu, n dezbaterea de
securitate social, AICPA dezvolt crile albe care se afla n toate opiunile i
argumentele pro i contra ale fiecrei opiuni pentru a ajuta factorii de decizie. Un
proces atent este folosit pentru a elimina orice prejudecat politic n astfel de
analize. Biroul din Washington, de asemenea, reprezint profesia n chestiuni de
interes specific pentru membri.
Politic Comitetul de aciune al AICPA este un factor care contribuie la
reprezentanii Congresului SUA i al senatorilor, care sta pe diferite comisii legislative
relevante pentru CPAS.
Contabilii Publici sunt liceniati de state membre si acestia trebuie s respecte
legile i reglementrile din statul n care sunt liceniati. Pentru auditurile care implic
fonduri federale, guvernul Accountability Office-a emis standarde suplimentare
denumit n mod obinuit Yellow Book.
n plus, AICPA a fost o surs primar pentru definirea principiilor contabile
general acceptate de stat i de guverne locale prin emiterea unui audit Industrie Ghid
i declaraiile de poziie.
AICPA este un membru de frunte al Federaiei Internaionale a contabililor.

16

Centrul de audit de calitate (CAQ) este de tip autonom, un grup non-profit


creat de profesia de audit public pentru ajutorul investitorilor i a emitenilor ntr-un
moment de cretere a complexitii financiare i a globalizrii pieei. CAQ public
prevede c misiunea sa este de a stimula ncrederea n procesul de audit i pentru a
ajuta investitorii i pieele de capital prin avansarea de sugestii constructive pentru
schimbare pe baza profesiei de audit, valori fundamentale
de integritate,
obiectivitate, onestitate i ncredere.
CAQ a fost lansat n ianuarie 2007, este situat n Washington, D.C. i
aproximativ 800 de firme publice din SUA sunt membrii ai companiei de audit. CAQ
este afiliat cu Institutul American de Contabili Publici, cea mai mare organizaie
profesional pentru contabili n Statele Unite.
CAQ, serveste ca un catalizator pentru a aduce participanii de pe pia,
mpreun pentru a discuta despre modalitile de a moderniza raportele de afaceri,
ncurajnd o mai bun nelegere a valorii companiei de audit public i furnizarea de
informaii cu privire la aspectele cheie n contabilitatea public i a informaiilor
financiare.
CAQ este guvernat de un consiliu compus din nou CEO de la Institutul
American de Contabili publici i firme de contabilitate din SUA i din reprezentani ai
emitentului i a comunitilor investitorilor. CAQ este n ntregime finanat de cotizatii
membre.
Noua legislaie ridic noi probleme importante de responsabilitate i a
responsabilitii, att pentru ntreprinderile eliberarea situaiile financiare i auditori
publice companiei, care, prin lege, s certifice-le. CAQ, aos activiti se concentreze
pe rezolvarea acestor probleme, n vederea meninerii unei piee stabile pentru
investitori ntr-un nou, nc dezechilibrat climatului de afaceri, create de factori cum ar
fi dezvoltarea rapid a tehnologiei informaiei, scandaluri financiare i de un mediu
global de afaceri.
Avnd n vedere c profesia contabil certific toate situaiile financiare
publice, auditorii publici sunt supraarbitri facto sau intermediari ntre, pe de o parte, le
i, pe de alt parte, investitorii i autoritile de reglementare. Astfel, auditorii
companiei publice au o miz important n meninerea obiectivitatii i a calitii
raportrii financiare, care certific fiabilitatea unei societi. Calitatea informaiilor
financiare a auditurilor publice este esenial pentru pieele de capital, deoarece
investitorii i ntreprinderile se bazeaz pe aceste informaii.
Activitile CAQ, se concentrezea pe cercetare, dialog i recomandri n ceea
ce privete respectarea contabilitatii i problemele ridicate de Legea Sarbanes-Oxley
din 2002, n special seciunea referitoare la stabilitatea pieei, i prioritatea care i
revine prin CAQ subliniaz rolul crucial al profesiei n ncrederea investitorilor i
stabilitatea pieelor de capital.
Legea Sarbanes-Oxley a mandatat managementul companiei pentru a
proiecta i pune n aplicare controale interne asupra raportrii financiare i ofieri de
companie pentru a ntreine aceste controale.
CAQ, de asemenea, faciliteaz i produce iniiative de cercetare pentru a
aborda problemele noi sau semnificative legate de audituri publice i ncrederea
investitorilor.
Centrul de audit de calitate este condus de un consiliu de conducere care
cuprinde liderii firmelor de contabilitate, investitorilor i a comunitilor emitentului.
Trei membri ai publicului, aduce o perspectiv din afara centrul de audit de calitate
(CAQ). Consiliul de conducere supravegheaz activitile CAQ i stabilete comitete,
grupuri consultative i grupuri de lucru.
17

Consiliul de conducere CAQ se compune n prezent din doisprezece membri:


* Barry Melancon, Presedinte si CEO, American Institute of CPAS
* Charles M. Allen, CEO, Crowe Horwath LLP
* Dennis M. Nally, preedinte i Senior Partner, PricewaterhouseCoopers LLP
* Ed Nusbaum, Director General Executiv i Partener, Grant Thornton LLP
* Barry Salzberg, CEO, Deloitte & Touche LLP SUA
* David R. Scudder, Managing Partner, McGladrey & Pullen, LLP
* James S. Turley, preedinte i CEO, Ernst & Young LLP
* John B. Veihmeyer, America preedinte i vicepreedinte SUA, KPMG, LLP
* Jack Weisbaum, CEO, BDO Seidman, LLP
Directorul executiv al CAQ, Cynthia M. Fornelli, conduce operaiunile organizatiei si
rapoarteaza direct consiliului de conducere.

Comisia Bursei de Valori din SUA (SEC)


In 1933 Congresul a adoptat Legea Valorilor Mobiliare pentru a reglementa piaa
primar, piaa de titluri noi. Actul dine 1933 a necesitat o companie care s prezinte
informaii financiare verificate n mod independent, o declaraie de nregistrare,
precum i un prospect pentru Federal Trade Commission.
In 1934 a fost creat Securities Exchange Commission (SEC), dndu-i
puterea de a reglementa bursele de valori i practici comerciale de pe piaa
secundar (o pia pentru aciunile tranzacionate).
n general, comisia urmrete s protejeze investiiile publice prin prevenirea
nelciuni, manipularii,fraudei, i a altor abuzuri pe pieele de valori mobiliare.
Iat un exemplu de activitate care intr n domeniu SEC: dac cineva
achizitioneaza mai mult de 5% din capitalul unei societii, el trebuie s raporteze
SEC n termen de 10 zile de la cumprare, din cauza ameninrilor de preluare pe
care aceasta le poate provoca.
SEC este format din cinci comisari, numii de ctre preedintele Statelor
Unite, prin rotaie, pentru cinci ani. Preedinte comisiei este desemnat de ctre
preedinte i, pentru a asigura independena sa, nu mai mult de trei membri ai
Comisiei pot fi din acelai partid politic.
Pentru a-si realiza atribuiile, comisarii au subordonati contabili, avocai i
birouri regionale n unsprezece orae.
Structura organizatoric a SEC cuprinde opt divizii : Divizia de Corporate
Finance (responsabil pentru revizuirea declaraiilor de nregistrare, oferte de licitaie,
precum i fuziuni i achiziii ), Divizia de reglementare a pieei (supravegheaza
pietele si participantii de pe piata), Divizia de management al investiiilor, Divizia
de Executare - este bratul de ancheta al SEC(biroul de acord, inspecii, i
examinriledetermina daca toate organizatiile de investitii sunt in conformitate cu
Legea Valorii Mobiliare), Divizia de taxe, Biroul de consultant general, Oficiul
Valorilor Mobiliare municipale i Oficiul de investitii in educaie.
18

Actiunile intreprinse de SEC sunt n mare msur de remediere. O activitate


comun tuturor diviziilor este reglementarea. Adoptarea de noi reguli precum si
modificarea celor existente sunt de obicei realizate n edine deschise. Celor afectati
de schimbrile regululilor li se permite s i prezinte poziiile i s fac comentarii
ntr-o sedinta deschisa.
n cadrul SEC, divizia de Corporation Finane urmareste ca societile
emitente de valori sa se conformeaze legislatiei. Divizia de reglementare a pietei
completeaz normele adoptate pentru schimburile de titluri de valoare pentru a
proteja investitorii.
SEC asigura respectarea urmatoarelor legi: Legea Valorilor Mobiliare din
1933, a Securities Exchange Act din 1934, Holding Company Act din 1935, Trust Act
din 1939, Actul de 1940 privind societatile de investitii.
Primele trei resonsabilitati din statut, au fost atribuite ca rspuns la presiunea
de protecie mai mare a investitori ca urmare a scderii drastice a valorilor titlurilor de
valoare, dup octombrie, 1929,
Legile administrate de ctre SEC sunt destinate pentru a oferi investitorilor un
grad mai mare de siguran. Aceste legi au determinat mutarea responsabilitii
pentru calitatea i starea de bunuri vndute de la cumprtor ctre vnztor. Cu
toate acestea, statutul SEC nu garanteaz investitori mpotriva pierderilor.
Legea Valorilor Mobiliare din 1933 reglementeaz Ca toate ofertele publice de
valori mobiliare n comerul interstatal sau prin mesajele e-mail trebuie s fie
nregistrate la SEC nainte de a fi oferite spre vnzare, cu rezerva unor derogri
pentru anumite tipuri de titluri de valoare speciale , cum ar fi titlurile de stat i ofertele
intrastatale. Dispoziiile de nregistrare se aplic emitenilor de valori mobiliare sau a
altor persoane care acioneaz n numele acestora. Emitenii trebuie s depun o
declaraie de nregistrare cu SEC care sa conina date financiare i alte date
relevante privind emitentul i valorile mobiliare care sunt oferite. Legea Valorilor
Mobiliare din 1933 interzice, de asemenea practici frauduloase sau neltoare O
mare parte a activitii SEC este de a analiza documentele de nmatriculare solicitate
prin Actul de 1933 i de a le nregistra cnd este necesar. Practicile de manipulare i
declaraii false i neltoare sunt interzise.
Cu toate acestea, o aprobare a declaratiei
informatiile sunt corecte .

SEC

nu semnifica faptul ca

Inregistrarea presupune , de exemplu, dezvluirea scopurilor i obiectivelor,


numrul de aciuni al companiei care sunt de vnzare; ce intentioneaza emitentul s
fac cu banii, statutul companiei privind impozitare; planurile de contingente n cazul n
care apar probleme juridice, veniturile si cheltuielile, precum i riscurile inerente ale
ntreprinderii. nregistrarea const din dou pri: un prospect, care urmeaza sa fie
furnizat fiecarui participant intresat de tranzactionare, i alte informaii care nu sunt
publice, dar sunt disponibile n fiiere SEC pentru verificare. O declaraie de
nregistrare este n general valabila douzeci zile de la depunere.
Actul din 1934 i propune s ofere publicului informaii adecvate cu privire la
companiile de valori mobiliare cotate la burs. Sub rezerva anumitor excepii,
19

cerinele de publicitate se aplica nu numai companiilor devalori mobiliare cotate la


bursa ci si pentru toate societile comerciale cu mai mult de cinci sute de acionari i
mai mult de 5,000,000 dolari n active.
Companiile trebuie s depun declaraii detaliate la SEC, la prima
nregistrare,n conformitate cu Actul din 1934 i trebuie s prezinte rapoarte periodice
comisiei.

Concluzii
Reflectarea fidel a realitii economico-financiare i a consecinelor sale
sociale, umane, instituionale sunt atributele definitorii ale contabilitii, pentru
perfecionarea creia se bat, se lupt i muncesc astzi cei mai redutabili specialiti
n tiina conturilor. Preocupai de standarde, de convergen, de reflectarea
contabil a realitii, profesionitii contabili se preocup n fapt de economie, de
instituii, de oameni. Este poate, cea mai frumoas parte a profesiei contabile. Este
unul din motivele pentru care Uniunea European a luat n considerare oportunitatea
recunoaterii profesiei contabile la nivel european. n faa provocrilor europene,
contabilitatea romneasc nu putea s rmn pasiv i fr reflexe. Ea s-a adaptat
proceselor de normalizare, armonizare i convergen, att prin intermediul unor
instituii naionale, ct i prin aciunea organismelor ce reprezint profesia contabil.
Procesul de armonizare a contabilitii romneti cu cerinele Standardelor
Internaionale de Contabilitate (IAS/IFRS) i cu Directivele contabile europene, care
armonizeaz regulile i principiile de referin cu privire la elaborarea situaiilor
financiare anuale ale instituiilor publice, reprezint una dintre cele mai curajoase
provocri pentru mediul administrativ. Exist o terminologie-cheie care a nvluit
lumea european dezvolt i toate marile puteri economice ale lumii, dar pe care noi
abia le descifrm, cum ar fi: Principiile Contabile General Acceptate n Statele Unite
20

US GAAP . Standardele Internaionale de Raportare Financiar IFRS. Standarde


de Contabilitate pentru Sectorul Public IPSAS.

n concluzie, menionm c normele internaionale de audit constituie un


ansamblu de practici de referin de natur s amelioreze calitatea informaiei
financiare pe pieele internaionale. Ele servesc ca baz pentru dezvoltarea
directivelor naionale n ri n care profesia contabil este relativ redus sau n curs
de evoluie, aa cum este i ara noastr.
Pricipalii actori ai pieei globale (societile cotate, analitii financiari i
investitorii, organismele de reglementare etc.) au nceput din ce n ce mai mult s fie
interesai n existena unui referenial contabil unic, reprezentat de norme contabile
de bun calitate, care s permit comunicarea financiar ntre operatorii de pe pieele
internaionale de capitaluri.

BIBLIOGRAFIE

Liliana Feleaga,Nicolae Felega


Contabilitate Financiara-O abordare europeana si internationala
Vol. 1-Contabilitate Financiara Fundamentala
Ed.Economica,Bucuresti,2007

Articole de specialitate de pe website-urile:

ACCA (www.accaglobal.com)
www.cfainstitute.org
www.irecson.ro
www.icaew.co.uk
"http://en.wikipedia.org/wiki/Financial_Accounting_Standards_Board
"http://en.wikipedia.org/wiki/ Association _of_Chartered_Certified_Accountants"

21