Sunteți pe pagina 1din 24

PORUMBUL

Porumbul este cel mai folosit in calitate de materie prima in fabricarea berii, deoarece
contine in mare parte aceeasi produsi fermentescibili si dextrine similari cu cei din malt. Se
foloseste cu succes pentru avantajele pe care le aduce, adica reducerea cantitatii de proteine si
taninuri din must. Poate imprima un gust de porumb unor beri mai slabe ca aroma, de aceea se
foloseste pentru indulcirea berilor negre. Unii berari sustin ca un procent de porumb de 10-20%
ajuta la stabilizarea aromei berii.

AMIDONUL DE PORUMB
Descriere:
Amidonul de porumb este folosit in alimentatie drept agent de ingrosare, prezentand urmatoarele
caracteristici nutritionale (per cana):

488 calorii

117 g de carbohidrati

0,1 g de grasimi

3 g de proteine

12 mg de sodiu

1,2 g de fire
Acest compus nu contine gluten.
Conform Codex Alimentarius, amidonul de porumb se regaseste in grupa 06.2 Fainuri si
amdonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.2 Amidonuri: amidonul este un polimer de
glucoza ce se regaseste in forma granulara in diverse specii de plante, seminte si tuberculi.
Acesta poate contine urmatorii aditivi:

Sulfiti - 50 mg/kg

REACTII ADVERSE:

Siguranta/Rating ingredient:

Consumul de amidon de porumb poate cauza:

Reactii alergice

Crestere in greutate (obezitate)

Tensiune arteriala crescuta

Amilofagie
Consumul de amidon de porumb nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita
zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.
http://www.alegesanatos.ro/ingrediente/amidon-de-porumb-474/

Specialistii in nutritie spun ca porumbul nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica, deoarece
acesta reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, datorita continutului bogat de vitamina E antioxidant care protejeaza inima.
In plus, aceasta cereala contine din belsug un carotenoid numit beta-cryptoxanthin, care are
proprietatea de a preveni aparitia cancerului la plamani. Aceasta substanta se mai gaseste in
legume si fructe de culoare portocalie, precum papaya, portocalele, dovleacul sau piersicile.
Nutritionistii spun ca o cana cu boabe de porumb ofera 15 la suta din necesarul zilnic de acid
pantothenic, vitamina B5.
Aceasta vitamina e folosita pentru transformarea carbonatilor complecsi in glucoza, care
alimenteaza energia organismului. In plus, beta-carotenul din porumb creste rezervele de
hemoglobina, o proteina care transporta oxigenul la celule si ajuta la prevenirea oboselii.
Hidrocarburile din compozitia chimica a porumbului dau energie si nu permit depunerea
grasimii.
In acelasi timp, aceeasi cana cu porumb ofera 24 la suta din necesarul zilnic de thiamina. Aceasta
este o substanta necesara in reactiile enzimatice legate de productia de energie si e, de asemenea,
foarte importanta pentru celulele creierului si functia cognitiva. Mai mult, thiamina e necesara
pentru sinteza unui neurotransmitator esential pentru memorie. Lipsa acestui compus din
organism are legatura cu instalarea senilitatii si a bolii Alzheimer.

http://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/specialisti-in-nutritie-porumbul-nu-trebuie-sa-lipseasca-dinalimentatie-dar-nu-trebuie-mancat-crud.html

SIROPUL DE PORUMB
Potrivit compoziiei sale, siropul de porumb cu coninut ridicat de fructoz (HFC) este similar
zahrului de mas, doar c conine mai mult fructoz.
De-a lungul mai multor decenii, productorii au susinut c HFC conine 55% fructoz i 45%
glucoz. Aceste proporii sunt aproape identice cu cele ale zahrului alb, care este compus din
50% fructoz i 50% glucoz. Cu toate acestea, experimentele au artat c nivelul de fructoz n
HFC poate atinge chiar i 65%. Coninutul sporit de fructoz este unul din motivele nocivitii
sporite a siropului de porumb, comparativ cu zahrul rafinat.
Siropul de porumb mai duntor dect zahrul de mas
Potrivit lui Wayne Potts, expertul senior al experimentului, "studiul desfurat de Universitatea
din Utah este cel mai complex din ultimul timp i prezint explicit diferenele tangibile dintre
siropul de porumb i zahrul de mas." "Reuters" relateaz experimentul n felul urmtor:
"n timpul experimentului, femelele de obolan au fost hrnite cu alimente care n proporie de
25% constau din carbohidrai de glucoz i fructoz, cunoscui i sub numele de monozaharide
coninute n sirop de porumb. oarecii din celelalte grupuri au avut o diet compus din 25%
zaharoz.
oarecii aflai pe dieta fructoz-glucoz au produs cu 26,4% mai puini descendeni comparativ
cu oarecii care au primit zahr de mas obinuit..."
Cercetrile sugereaz faptul c oamenii, n special femeile, pot avea probleme serioase de
sntate dac consum o cantitate prea mare de sirop de porumb. Siropul de porumb este
coninut n multe alimente rafinate, n care este foarte bogat dieta omului modern.
Potrivit studiului, dieta a 13-25% din americani este format n proporie de 25% din ndulcitori.
Siropul de porumb este unul dintre cei mai populari ndulcitori (42%) dup zahrul obinuit
(44%). Celelalte 14 procente reprezint ndulcitorii naturali: mierea, melasa i fructele. La nivel
mondial consumul mediu de HFC este mai mic i constituie circa 8% din toi ndulcitorii.
Consumul fructozei n cantiti excesive poate provoca boli cronice, cum ar fi rezistena la
insulin, care poate degenera n diabet, precum i boli de inim i cancer.

Siropul de porumb, utilizat tradiional la falsificarea mierii de albine, conine 10% fructoz, 45%
glucoz, 13% maltotrioz i 2% oligozaharide lungi. Mierea de albine pur conine 39,3%
fructoz, 33% glucoz i 2,3% oligozaharide, restul fiind ap (17%). Importana ei nutriional se
datoreaz ns coninutului de microelemente (vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoni,
flavonoide, compui aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina,
compui ai azotului - n total 435 de substane).
http://epochtimes-romania.com/news/siropul-de-porumb-este-mai-daunator-decat-zaharulstudiu---230888
In mod normal, siropul de porumb nu este foarte dulce, dar odata ce glucoza a fost transformata
in fructoza, siropul de porumb astfel transformat devine foarte dulce, mai dulce decat zaharul. In
ciuda procesarii mult mai complicate, siropul de porumb bogat in fructoza este mai ieftin de
folosit in mod normal decat decat zaharul. Din pacate HFCS se gaseste aproape in orice aliment
procesat: jeleu, suc, bauturi racoritoare, paine din cereale integrale, cereale, ketchup,
biscuiti, iaurt aromatizat, muraturi, sosuri pentru salate, inghetata, sirop de tuse si multe
altele.
Procesul de conversie al amidonului in zaharuri a fost dezvoltat pentru prima data in Japonia, in
anii 800. In 1811, chimistul rus SGC Kirchoff a redescoperit ca atunci cand este incalzit amidon
din cartofi intr-o solutie slaba de acid sulfuric, produce mai multi indulcitori derivati din amidon,
inclusiv dextroza. In Statele Unite, aceasta metoda de conversie a fost adaptata pentru amidonul
de porumb in mijlocul anilor 1800, iar primul indulcitor de porumb a fost produs intr-o instalatie
in Buffalo, New York, in 1866.
Statisticile arata ca dupa ce HFCS a inceput sa fie introdus pe scara larga, in urma cu peste 30 de
ani, rata de obezitate a crescut foarte mult. Si pentru ca este un indulcitor este atat de
omniprezent, de multe ori vina in epidemia de obezitate o poarta consumul de siropul de fructoza
din porumb.
Datorita rezervelor mondiale de porumb, este de asteptat ca siropul de porumb ca continue sa fie
utilizat pe scara larga la prepararea produselor alimentare.
In viitor, este de asteptat ca porumbul sa fie o sursa de multe alte produse. Etanolul poate fi
derivat din porumb si servi drept combustibil pentru autovehiculele care consuma in mod
normal benzina. Amidonul de porumb poate fi folosit ca materie prima pentru a
inlocui petrolul in productia de produse chimice si materiale plastice. Derivate din porumb se
intalnesc in productia de medicamente si antibiotice.
http://www.petitchef.ro/articole/retete/de-ce-este-siropul-de-porumb-un-indulcitor-controversataid-248

HRICA
Hrica (Fagopyrum esculentum) este o specie de plante din genul Fagopyrum,
familia Polygonaceae. Plant ierboas cu o nlime de 20 60 cm . Cu toate c nu face parte din
categoria cereale seminele ei sunt asemntare cu cele de gru folosindu-se sub form mcinat
ca fin. Planta provine din Asia fiind rspndit n Europa de mongoli i turci.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hri%C8%99c%C4%83
Desi majoritatea oamenilor cred ca hrisca face parte din categoria cerealelor, este de fapt o
samanta bogata in fibre si proteine. Este buna pentru sanatatea inimii si contribuie la prevenirea
diabetului si a tulburarilor digestive. Hrisca este foarte bogata in nutrienti si antioxidanti printre
care rutina, tanine si catehine.

Desi si-a castigat renumele de putina vreme, hrisca este un aliment stravechi. In ziua de azi
hrisca este preferata de cei cu o alimentatie vegetariana precum si de cei care evita glutenul
pentru ca este o sursa bogata in amino acizi, vitamine, minerale si antioxidanti toate cu o
cantitate redusa de calorii si fara grasimi. Un beneficiu major al boabelor de hrisca spre
deosebire de cereale este compozitia unica de amino acizi care ii confera activitati biologice
speciale. Acestea includ efectele de scadere a colesterolului, anti-hipertensiunea si imbunatatirea
digestiei prin eliminarea constipatiei.
Hrisca se gaseste de regula sub forma de boabe sau faina. Ambele sunt produse nutritive care nu
trebuie sa lipseasca din bucatarie, putand fi folosite in numeroase feluri. Trebuie sa avem grija la
un aspect: boabele de hrisca crude au culoarea bej - verzui in schimb cele de culoare bej-maroniu
indica faptul ca acestea au fost coapte. Uneori, boabele de hrisca coapte pot avea un gust
neplacut, asa ca tine cont de acest aspect daca viitoare cand cumperi boabe de hrisca.
Beneficiile consumului de hrisca

Imbunatateste sanatatea cardiaca reducand colesterolul si presiunea arteriala


Studiile clinice arata ca hrisca poate reduce inflamatia si nivelul ridicat de colesterol prevenind
bolile cardiace. Consumul de hrisca este asociat cu un nivel mai scazut de colesterol total seric,
in plus reduce nivelul de colesterol rau LDL marind nivelul colesterolului "bun" HDL. Rutinul, un fitonutrient prezent in hrisca, este un antioxidant important pentru sanatatea
cardiovasculara. Acest fitonutrient, precum si continutul bogat de fibre din hrisca, ajuta sistemul
circulator si combate presiunea arteriala si colesterolul marit.

Contine antioxidanti
Consumul de hrisca contine compusi protectori fenolici si antioxidanti care combat cancerul si
previn bolile de inima, pe langa faptul ca sprijina sanatatea creierului, a ficatului si pe cea
digestiva. Antioxidantii care includ flavonoide precum proantocianidine oligomerice se gasesc in
semintele si coaja de la hrisca, precum si in faina de hrisca.
Antioxidantii polifenolici din hrisca actioneaza ca agenti terapeutici contra efectelor nocive ale
radicalilor liberi, denumiti si specii de oxigen reactivi sau stres oxidativ. Antioxidantii sprijina
functia celulelor protejand ADN-ul de efecte daunatoare si prevenind inflamatia sau formarea
celulelor canceroase.

Boabe de hrisca crude

Furnizeaza proteine foarte usor de digerat


Consumul de hrisca este o sursa buna de proteine vegetale si contine doisprezece amino acizi
blocuri de proteine care furnizeaza energie si participa la cresterea si sinteza musculara.
Hrisca are, de fapt, mai multe proteine decat orezul, graul, meiul sau porumbul. Boabele de
hrisca contin 11-14 grame de proteine la fiecare 100 grame, ceea ce nu este la fel de mult
ca quinoa sau fasolea si leguminoasele, insa este mai mult decat majoritatea cerealelor.
Pentru vegetarieni sau vegani hrisca este un aliment ce nu trebuie sa lipseasca din alimentatie,
pentru ca furnizeaza doua tipuri de amino acizi esentiali tipuri pe care corpul nu le poate
produce si trebuie sa le ia din alimente. Hrisca contine lizina si arginina. Acest lucru este
important pentru ca acesti amino acizi specifici nu se regasesc in alte cereale, de aceea hrisca
este o sursa buna care ofera corpului o gama larga de proteine esentiale necesare.

Continutul bogat de fibre ajuta digestia


Hrisca furnizeaza cam sase grame de fibre alimentare la o cana, accelerand senzatia de satietate
si tranzitul bolului alimentar prin tractul digestiv (important pentru regularizarea tranzitului
intestinal). Hrisca poate proteja organele digestive de cancer, infectie si alte simptome negative
prevenind stresul oxidativ din interiorul tractului digestiv.
Cand cercetatorii de la Departamentul de Hrana si Nutritie de la Universitatea Bucheon din
Korea au testat efectele pe care le are hrisca pe animale, au observat o activitate antioxidanta mai

mare la nivelul ficatului, colonului si rectului la animalele care au consumat hrisca. Antioxidantii
protecori glutation peroxidaza si glutation S-transferaza au fost descoperiti in sistemele digestive
ale animalelor care au primit hrisca.
Cand hrisca este fermentata pentru bauturi alcoolice sau anumite tipuri de paine din aluat acru,
poate furniza probiotice valoroase care hranesc tractul digestiv alimentand flora intestinala cu
bacterii sanatoase. Studiile arata ca prin consumul produselor din hrisca fermentate se poate
imbunatati nivelul pH-ului, sau echilibrul dintre aciditate si alcalinitate care previne formarea
bacteriilor sanatoase si aparitia bolilor.

Contribuie la prevenirea diabetului


In comparatie cu alti carbohidrati si cereale integrale, hrisca are un index glicemic redus.
Carbohidratii complecsi din hrisca sunt absorbiti lent in sange, contribuind la senzatia de
satietate si furnizand energie. Acest lucru combate dezechilibrele de zahar din sange, care duc la
inflamatie, oboseala si chiar diabet sau sindromul metabolic.
Studiile arata ca atunci cand bolnavii de diabet au consumat hrisca pe o perioada de o luna, au
avut un nivel mai stabil al zaharului in sange si o rezistenta redusa la insulina fara niciun
medicament.

Nu contine gluten si este non alergenic


Hrisca este foarte similara la gust, aspect, dimensiune si textura cu orzul insa consumul de hrisca
are avantajul ca nu contine deloc gluten. Hrisca nu prezinta riscuri pentru cei ce sufera de boala
celiaca sau ausensibilitate la gluten si poate fi folosita in locul cerealelor cu gluten, precum
graul, arpacasul, orzul, secara si ovazul care este contaminat cu gluten, alacul si graul dur.
Nu uitati, hrisca nu este o cereala, este o samanta! Hrisca si graul apartin unor familii foarte
distincte botanice insa pot fi folosite in acelasi fel. Evitarea cerealelor care contin gluten si
inlocuirea acestora cu hrisca poate contribui la prevenirea unor tulburari digestive precum
balonarea, constipatia, diareea si chiar si sindromul intestinelor permeabile.

Furnizeaza vitamine si minerale importante


Hrisca si faina din hrisca sunt ambele surse foarte bune de vitamine B revigoratoare, precum si
minerale ca mangan, magneziu, zinc, fier si folat. Continutul de magneziu din hrisca poate
contribui la imbunatatirea digestiei, ajuta la dezvoltarea si refacerea musculaturii si protejeaza
contra impactului negativ pe care stresul il are asupra corpului. Vitaminele B, manganul, fosforul
si zincul toate ajuta la o mai buna circulatie si la functionarea vaselor de sange, in plus acestea

sunt necesare pentru neurotransmitatorii catre creier care combat depresia, anxietatea si
durerile de cap.
http://viataverdeviu.ro/hrisca-uzina-nutrienti/%7CHri%C8%99ca,

Hrica, pe numele ei tiinific Fagopyrum esculentum face parte din familia polygonaceelor,
fiind nrudit cu rubarba i pirul. Hrica este o plant care crete nalt iar boabele sale
triunghiulare au un nveli similar cu cel al boabelor de gru. Acesta este i motivul pentru care,
n mod eronat, hrica este considerat o cereal. Hrica nu este o cereal, n ciuda nf irii sale
i
este
ncadrat
n
categoria
pseudocerealelor.
Hrica este un aliment tradiional n Rusia, de altfel cel mai mare cultivator i exportator din
lume. n Romnia, se folosete preponderent n partea de nord a rii. Frana, Ucraina i Polonia
sunt
i
ele
consumatori
tradiionali
de
hric
n
diverse
forme.
Primele date istorice despre hric dateaz din anul 6000 .Chr i sunt consemnate n China, locul
unde hrica a fost pentru prima dat cultivat. n Europa ea a venit n jurul anului 2600 .Chr.
Hrica se cultiv n soluri acide i uscate, prefernd un climat uscat i rcoros.
Ce substane nutritive conine hrica?
Hrica este o excelent protein vegetal, conine 8 aminoacizi eseniali, inclusiv lizin. De
asemenea este o surs excelent de mangan, cupru i magneziu precum i de fibre. Este un
aliment slab caloric fiind recomandat persoanelor cu probleme de greutate.
Cum alegem hrica?
Fie c o cumprai gata ambalat sau la vrac e bine s inei cont ca hrica s nu aib un aspect
umed, s fie nchis n recipiente etane. Depozitai hrica ntr-un loc ntunecos, uscat i rcoros.
Fina din hric se obine prin mcinarea boabelor i trebuie depozitat ntr-un recipient nchis
etan, n frigider.
Cum se prepar?
Hrica se poate consuma:
crud: se pune la nmuiat cu 10-12 ore nainte de consum;
fiart: se las la nmuiat cu 1-2 ore nainte i apoi se fierbe circa 20 de minute pn se nmoaie;
fin: mcinat i nglobat ca atare n diverse reete.
Fapt divers
n spaiul anglo saxon hrica este cunoscut i sub numele de kasha. Kasha este un mic dejun
tradiional din Ucraina. Pentru a prepara kasha, hrica se fierbe n lapte apoi i se
adaug scorioar i miere dup gust.
n Japonia hrica se consum sub form de fin din care se prepar un tip de paste numite
soba.

http://diversificare.ro/alimente/2011/09/hrisca-a-fi-sau-a-nu-fi-o-cereala/
Hrisca (Fagopyrum spp., Polygonaceae) este o cultur alimentara larg plantata. Flavonoidele,
inclusiv quercetina, rutina, i kaempferol, sunt principalele componente bioactive din hrica
Tartaria (Fagopyrum tataricum (L.) Gaertn). Din perspectivele nutritionale i farmacologice,
flavonoidele au o mare valoare in controlul glucozei din sange si nivelul tensiunii arteriale, i au,
de asemenea proprietati antioxidante.
Obiectiv: Pentru a optimiza condiiile de extracie a quercetinei, rutinei, i kaempferolului din F.
tataricum.
Materiale i metode: O combinaie de extracie asistat de ultrasunete (EAU) i metodologia
suprafa de rspuns (RSM) a fost utilizat pentru extracia flavonoidelor i evaluarea
randamentului. RSM sa bazat pe trei niveluri, design Box-Behnken trei variabile.
Rezultate: Flavonoidele au fost extrase optim din F. tataricum folosind 72% metanol, la 60 C,
timp de 21 minute. n aceste condiii, randamentul de extracie obinut din totalul flavonoidelor a
fost 3.94%.
Concluzie: Rezultatele au indicat c metoda EAU a fost eficace pentru extracia flavonoidelor
din hric Tartaria.
Tartaria hric (Fagopyrum tataricum (L.) Gaertn), o cultur comestibil i medicinala, este din
ce n ce mai populara datorit beneficiilor sale pentru corpul uman. [1], [2], [3] Tartaria hrisca
primete atenia pe scar larg ca un aliment functional, [4], i un numr mare de produse
comerciale. Hric conine multe componente benefice, cum ar fi, flavonoide, fagopyrins, i Dchiro-inozitol. [5], [6] Aceste componente au fost raportate pentru a ajuta la controlul nivelului
de glucoza din sange [7] i a tensiunii arteriale. [8] Mai mult dect att, hric (Fagopyrum
esculentum Moench) poate fi utila n tratamentul cancerului. [9] Cercetarile care au fost efectuate
n prezent pe hrisca s-au axat pe eficacitatea din punct de vedere al sntatii i de prelucrare si de
extracie a componentelor. [10], [11], [12], [13] Suma de flavonoide totale (quercetina, rutina i
kaempferol) coninute n F. tataricum este raportat a fi mult mai mare dect n hric comuna (F.
esculentum Moench) . [14] Rutina i quercetina sunt cele mai intens studiate flavonoide din
hric Tartaria, din cauza funciilor i concentraiilor sale ridicate. [15], [16], [17], [18]

n prezent, diferite tehnici de extracie au fost dezvoltate pentru extracia flavonoidelor din hric
Tartary, inclusiv, extracia asistat-ultrasunete (EAU), extracia asistat-microunde, i extracie
oscilaie. [19], [20], [21] Metoda EAU este o tehnic simpl, rapid si cu randament ridicat de
extracie, care este atribuit efectului de cavitaie acustice produs n solventul prin trecerea
undei ultrasonore.

Metodologia suprafa de rspuns (RSM) este o tehnica statistica puternica, care este utila in
optimizarea proceselor n domeniul medicinei i nutriiei. S-a raportat c RSM poate fi utilizat
pentru a optimiza procese complexe utilizate pentru extragerea compuilor din plante. [22], [23],
[24], [25], [26], [27] Pentru cunostintele noastre, nu exista rapoarte cu privire la utilizarea RSM
pentru a optimiza condiiile de extracie pentru quercetina, rutina i kaempferol n hrisca. n acest
studiu, ne-am concentrat pe stabilirea unei metode rapide i convenabil pentru extragerea i
cuantificarea trei dintre flavonoide (quercetina, rutina i kaempferol) prezente n F. tataricum.
Metoda folosete EAU i RSM, care se bazeaz pe o perioad de trei niveluri, trei variabile (timp
de extractie, temperatura de extractie, i concentraia de metanol) Design Box-Behnken (BBD).
Rezultatele ar trebui s fie de ajutor n utilizarea ulterioar a flavonoide din hric Tartaria.

Produse chimice i reactivi


Quercetina, rutina i kaempferolul, folosite ca standarde de referin au fost achiziionate de la
Institutul National pentru Controlul produselor farmaceutice i biologice (Beijing, China).
Acetonitrilul i metanolul (cromatografie lichid de nalt performan (HPLC) Grad) au fost
achiziionate de la Fisher Scientific Co. (SUA). Toate celelalte substane chimice i solveni
utilizai n studiu au fost de calitate analitic.

Material vegetal
Probele de F. tataricum au fost recoltate de la ferma experimentala de la Universitatea Chengdu,
Chengdu, Sichuan, China, n noiembrie 2011. Identificarea speciilor a fost autentificat de
profesorul Zhao Gang (Universitatea Chengdu). Cele obinute Seminele hric Tartaria au fost
uscate, la sol, i apoi a trecut prin sit ecran. Pulberea obinut din 20 i 40 ecrane sit cu ochiuri
a fost supus extraciei EAU.

Extracie cu ultrasunete-asistat
Extracia cu ultrasunete-asistata a fost realizat prin amestecarea a 0,1 g de, pulberea uscat
cernuta cu 25 ml de etanol de o concentraie predeterminat ntr-un balon conic singur, urmat de
cntrire i extracie ultrasonic pentru o perioad predeterminat, la o temperatur
predeterminat. Parametrii dispozitivului de ultrasunete erau 200 W de putere la o frecven de
50 kHz. Dup extracie, amestecul a fost rcit la temperatura camerei. Ulterior, extractul a fost
filtrat i filtratul este colectat pentru evaluare HPLC.

Design experimental
Intervalele preliminare ale variabilelor de extracie, i anume, concentraia de metanol (X1), timp
de extracie (X2), i temperatura de extracie (X3), au fost stabilite prin utilizarea unui test cu
factor unic. Ulterior, un design factorial Box-Behnken (BBD; Software-Design Expert, versiunea
7.1.6, Stat-Uor, Minneapolis, MN, Statele Unite ale Americii), a fost aplicat cu trei nivele i
trei variabile, pentru a determina cele mai bune condiii pentru optimizarea randamentului EAU
flavonoide . Valorile ajustate R-squared (R2), mpreun cu rezultatele F-test i probabilitate (P)
valorile au fost utilizate pentru a evalua rezultatele modelului ecuaiilor.

Analiza cromatografie lichid de nalt performan


Extractele obtinute din Emiratele Arabe Unite de tataricum F. au fost trecute prin filtre de 0,45
pm i apoi plasate ntr-un flacon de autosampler HPLC pentru analiza HPLC imediat. Rutina,
soluia etalon quercetin, kaempferolul de referin a fost preparate prin dizolvarea rutinei,
quercetine si kaempferolului n 70% metanol. Sistemul HPLC a fost compus din doua pompe
Shimadzu LC-20A i un autosampler Shimadzu LC-20A (Kyoto, Japonia). Un Diamonsil-ODS C
18 (250 mm x 4,6 mm 5 pm) coloan a fost utilizat. Temperatura coloanei a fost 30 C.
Separarea a fost realizat prin utilizarea unui amestec de acetonitril i ap coninnd 0.3%
H3PO4 distilat, cu un gradient de eluare: 0-8 minute (20% acetonitril), 8-13 minute (20-40%
acetonitril), 13-29 minute (40% acetonitril), 29-29.1 minute (4-20% acetonitril) i 29.1-30
minute (20% acetonitril). Debitul a fost stabilit la 1 ml/minute. Eluentul a fost obinut dup ce
coloana a fost trimisa la o UV / VIS detector (Shimadzu, Kyoto, Japonia). Lungimea de und
detector a fost stabilit la 365 nm.

Rezultate si discutii
Rezultatele cromatografice
Imagini cromatografice de flavonoide standard de referin i de proba extrasa din hrisca Tartaria
EAU- sunt prezentate n [Figura 1]. Rezultatele cromatografice din eantionul tataricum F.
[Figura 1] b arat c quercetina, rutina i kaempferolul au fost separate bine, cu un timp de
retenie de 9.337 de minute, 20.337 minute, i respective, 24.195 de minute. Randamentul total
n flavonoide a fost totalul randamentelor individuale ale celor trei flavonoidele evaluate:
quercetinei, rutinei i kampferolului.

Figura 1: Profilele HPLC de quercetina, rutina si substan etalon kampferol (a) i Tartaria
extracie hric (b)

Selecie de solvent

Flavonoidele sunt n mod normal se extrage cu metanol i etanol. In acest studiu, am ncercat s
determine solventul de extracie care a produs cel mai mare randament n flavonoide. Rezultatele
noastre au indicat c randamentul de extracie a flavonoide totale a fost mai mare atunci cnd a
folosit metanol ca solvent de extracie (3.15%) dect atunci cnd s-a utilizat etanol (3.04%). Mai
mult dect att, concentraia de metanol a fost important pentru a investiga efectul concentraiei
de metanol asupra randamentului n flavonoide; cinci concentraii diferite metanol au fost
comparate [Figura 2]. Cnd concentraia de metanol a crescut de la 10 la 50%, randamentele de
quercetina i kaempferol au atins nivelul maxim, dar randamentul de rutina a fost sczut. Acest
lucru ar putea fi din cauza ca rutina ar putea degrada rapid n concentraii sczute metanolul
datorit enzimei rutina degradanta coninuta n Tartaria hrisca. [28] Atunci cnd concentraia de
metanol a crescut de la 50 la 70%, randamentul rutinei a atins un maxim. Randamentul a sczut
uor la concentraii de metanol peste 70%. Prin urmare, 70% metanol a fost aleas pentru
testarea n experimentele de optimizare ulterioare.

Figura 2: Efectele parametrilor de extracie asupra randamentului de flavonoide: (a) Efectul


concentraiei de metanol asupra randamentului flavonoide la condiii de 50 C temperatura de
extracie i 25 de minute timp de extracie. (b) Efectul timpului de extractie asupra produciei
flavonoide la condiii de 70% metanol i 50 C temperatura de extracie. (c) Efectul temperaturii
asupra randamentului de extracie de flavonoide la condiii de 70% metanol i timp de extracie
25 minute

Timp de extracie

Timpul de extracie este un alt factor important care influenteaza randamentul de extracie, de
obicei, ca, randament de extracie crete cu timpul de extracie. In acest studiu, extracia EAU a
fost efectuat pentru diferite durate (5 - 65 minute). Randamentul de extracie a crescut
semnificativ n baza duratei crescut de la cinci minute pn la 15 minute [Figura 2] b. Cu toate
acestea, randamentul a rmas aproximativ constant la durate de 15 minute la 65 minute. Pe baza
acestor rezultate, timpul de extracie a fost setata la 15 minute n experimentele de optimizare.

Temperatura de extracie

Temperatura poate influena, de asemenea randamentul de extracie, cum o cretere a


temperaturii ar putea accelera viteza de extracie. [24] n acest studiu, cinci temperaturi de
extracie diferite au fost testate [Figura 2] c. Rezultatele au indicat c randamentul de extracie a
crescut semnificativ la temperaturi de exploatare de 40 C i 50 C, dar a sczut uor la

temperaturi de peste 50 C sau mai mare. Noi presupunem c, in urma aciunilor de enzima-rutin
degradant, viteza de degradare a rutinei poate fi accelerat n cazul n care temperatura a fost mai
mica dect 50 C. Prin urmare, 50 C a fost ales pentru testare n experimentele ulterioare de
optimizare [Figura 2].

Optimizarea randamentului flavonoide

Pentru a determina cele mai bune condiii de extracie, am efectuat optimizarea parametrilor prin
RSM. Abordarea RSM sa bazat pe trei niveluri i trei variabile descrise n [tabelul 1]. n timpul
evalurii noastre, s-au efectuat 12 de experimente factoriale, mpreun cu trei teste de zero
puncte, pentru a permite estimarea eroare. [Tabelul 2] prezint rezultatele acestor experimente cu
15 randamentul flavonoide totale variind de la 1.88 pentru a 3.92%. Rezultatele au indicat ca cel
mai bun randament s-a obinut realiznd EAU 21 minute la 60 C cu o concentraie de metanol
de 72%. Ecuaia de regresie dintre randamentul n flavonoide (Y) i variabilele X1, X2, X3 i a
fost:
Y = 3.73 + 0.37 + 0.30 X1 X2 X3 + 0.050 + 0.43 X1X3 - 0.17 X2X3 - 0.32 X1 2 - 0.077 X2 2 0.71 X3 2

Tabelul 1: Cele trei niveluri ale celor trei variabile n evaluarea RSM

Tabelul 2: proiectare suprafa de rspuns i datele obinute experimental

Rezultatele analizei varianei (ANOVA) pentru modelul de regresie sunt prezentate n [Tabelul
3]. Modelul F-valoarea 70.30 implic faptul c relaiile modelului au fost semnificativ fa de
zgomot n datele, deoarece nu a fost doar o ans 0,01% c un model F-valoare aceast mare ar
putea aprea ca urmare a zgomotului. Lipsa modelului de Fit F-valoare de 1,98 implicite lipsa
modelului de potrivire nu a fost semnificativ n raport cu eroare pur, ca exista o sansa de
35.35% c lipsa de Fit F-valoare aceast mare ar putea aprea ca urmare a zgomotului. NonSemnificaia lipsa de Fit F-valoare indicat validitatea modelului de regresie. Ajustat R-ptrat
pentru ecuaia a fost aproape de unitate (R2 = 0.9922), indicnd o corelaie mare ntre valorile
observate i prezis. Statistica-Design Expert "Adeq Precision", a fost o msur de raport
modelului de semnal-zgomot, i un raport mai mare de 4 indicat discriminare modelul adecvat.
Raportul obinut de la modelul nostru a fost 28.781, care a indicat adecvarea modelului. Mai
mult dect att, un coeficient sczut de variaie (2.78) indic un grad ridicat de precizie a
valorilor experimentale. n concluzie, modelul (ecuaia 1) a fost potrivit pentru extragerea de
flavonoide din hric Tartaria.

Tabelul 3: Analiza de varian (ANOVA) Rezultate pentru ecuaia de regresie 1

Parcele tridimensionale suprafa de rspuns sunt prezentate n [Figura 3]. Aceste rezultate
diferite de cele ale factorului-testul singur. Rezultatele RSM indicat c o cre tere a temperaturii
de extracie mbuntit randamentul de extracie, care nu a fost demonstrat prin rezultatele cu
factor unic-testare. O posibil explicaie pentru diferena a fost c, la o concentraie ridicat de
metanol, rutina extrasa a fost relativ stabil, i ca urmare, cu o cretere a temperaturii, viteza de
extracie a crescut. Pe baza rezultatelor RSM, o cretere a concentraiei de metanol de la 50 la
72% a mbuntit randamentul de extracie. Cu toate acestea, atunci cnd concentra ia de
metanol a fost mai mult de 72%, a fost observat o uoar scdere a rspunsului. n parcele RSM
din [Figura 3], ori de extracie de peste 21.4 minute nu a avut un efect evident asupra
randamentului de extracie. O posibil explicaie pentru rezultatul a fost c o cretere n timp de
extracie ar putea accelera degradarea rutinei timpul extraciei, rezultnd ntr-un randament mai
redus.

Figura 3: rezultatele grafice pentru efectele timpului de extracie, temperatura extrac ia i


concentraia de metanol asupra produciei flavonoide de Tartaria hrisca: (a) temperatur i timp.
(b) timpul i concentraia de metanol. (c) temperatura i concentraia de metanol
Randamentul maxim de extracie a celor trei flavonoidelor combinate a fost calculat prin
intermediul programului-Design Expert. Condiiile care au furnizat cel mai mare procent de
extracie a flavonoide totale au fost, o concentraie de metanol de 72%, timp de extrac ie de 21
minute, i o temperatur de 60 C. Pentru aceste condiii, randamentul maxim teoretic
corespunztoar este de 4.06%. Pentru a confirma rezultatele teoretice, trei experimente paralele
s-au realizat n aceste condiii optimizate. Randamentul mediu de extracie efectiv obinut din
experimentele a fost de 3,94%, foarte aproape de rezultatele anticipate [Tabelul 4]. Prin utilizarea
EAU cu aceste condiii optimizate (timp de extracie, 21 minute; temperatura, 60 C; i solvent,
72% metanol), randamentul de flavonoide totale (%) n trei soiuri de Tartary hrisca au fost
urmtoarele: 3.98 0.057 n Chunqiao 1, 3,87 0,065 la Xiqiao 1, i 4,04 0,063 la Miqiao 1.
Tabelul 4: randament teoretic de flavonoide totale bazate pe RSM-derivate in condiii de
extracie optime i randamentul real de condiii experimentale modificate

n concluzie, o nou metod de optimizare bazata pe o combinaie de Emiratele Arabe Unite i


RSM a fost cercetat pentru extragerea totale flavonoide din hric Tartaria. Metoda RSM sa bazat
pe trei niveluri, cu trei variabile (timp de extracie, temperatura de extractie, i concentra ia de
metanol) BBD. Randamentul maxim de extracie a flavonoide totale a fost obinut realiznd
EAU cu 72% metanol la 60 C, timp de 21 minute. n aceste condi ii, randamentul experimental
de flavonoide totale a fost de 3.94%, aproape de randamentul teoretic de 4,06%. Rezultatele au
indicat c abordarea EAU-RSM a fost eficace pentru maximizarea extracia flavonoide totale din
hric Tartaria.
http://www.phcog.com/article.asp?issn=09731296;year=2013;volume=9;issue=35;spage=210;epage=215;aulast=Peng

TRITICALELE
Triticalele, un hibrid artificial intre secara si grau , sunt tot graminee. Acestea sunt folosite in
furajarea animalelor . Fata de grau au o capacitate mai mare de infratire . Tehnologia de cultura
este
asemanatoare
cu
cea
folosita
la
cultura
graului
.
Triticale sunt foarte mult folosite in ultimul timp datorita potentialului ridicat de productie atat de
boabe, cat si de biomasa si al multiplelor utilizari. Datorita recombinarii unor caracteristici
favorabile de la cele doua specii parentale (graul si secara), triticale are o serie de insusiri
biologice
si
economice
cum
sunt:
-rezistenta ridicata la temperaturi scazute, ceea ce
favorizeaza prelungirea vegetatiei pana toamna tarziu
si o reluare mai timpurie a cresterii in primavara;
-vigurozitate mare a plantelor si cu ritm rapid de
crestere;
-toleranta la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce
determina cultura pe solurile acide, nemaifiind
necesara amendarea cu calcar a acestora;
-rezistenta genetica la un spectru larg de boli si la
iernare asigura o buna stabilitate a productiei de la un an la altul;
-ca furaj (masa verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune, in hrana bovinelor si ovinelor,
iar ca boabe in furajarea pasarilor si porcilor, datorita continutului acestora ridicat in lizina;
-valoarea nutritiva a boabelor de triticale este superioara atat boabelor de grau, orz, cat si a celor
de
secara;
-in hrana omului se foloseste pentru prepararea painii in raport de 1:1 cu faina de grau, sub forma
de fulgi, in diferite produse de patiserie, paste fainoase, etc.;

http://www.clubafaceri.ro/13585/triticale-26349.html

Compoziie chimic
Principalele componente chimice ale boabelor de triticale
se situeaz ntre valorile grului i secarei. Fa de aceste
valori medii se nregistreaz fluctuaii destul de mari,
determinate de soiul cultivat i de condiiile de clim i sol.
Soiurile i liniile de triticale cultivate n prezent dau un
randament de fain mai redus (i dau o cantitate mai mare
de tarate) dect grul (coninutul de tre este de circa
28% la gru i de 34 42% la triticale). Fina de triticale
are nsuirile de panificaie inferioare fainii de gru, fa de
care are caliti mai reduse a glutenului.
Prin realizarea acestor hibrizi s-a urmrit obinerea unei noi
plante de cultur cu nsuiri utile n producia agricol,
motenite de la gru i secar. Pe lng pstrarea nsuirilor
valoroase ale grului, s-a urmrit transmiterea unor
caractere favorabile ale secarei, intre care: precocitatea;
numrul mare de spiculee n spic; pstrarea germinaiei o
perioad mai lung; valorificarea condiiilor mai vitrege da cultur, cum ar fi solurile srace i
clima mai aspr (ger, strat gros de zpad, seceta i aria, umiditatea excesiv etc.).

Boabele de triticale se utilizeaz n hrana animalelor (psrilor, porcilor etc.), a omului (soiurile
cu nsuiri de panificaie mai bune), n producerea de mal pentru fabricarea berii, n industria
spirtului sau amidonului etc. Sub form de mas verde sau nsilozat, triticale se poate folosi ca
furaj n hrana animalelor, formele de toamn fiind foarte productive (peste 40 t mas verde la
ha).
Perspective mai largi pentru aceast nou cereal (triticale) s-au deschis dup nlturarea unor
defecte ca: sensibilitatea la cdere, sterilitatea parial a spicelor, umplerea defectuoas a
bobului, precum i prin mbuntirea unor nsuiri privind compoziia chimic a bobului, pentru
a putea fi utilizate difereniat: n panificaie, n furajare, n industria alcoolului i a amidonului
etc.
n diferite ri sunt de mat mult timp n cultur forme de triticale: n Suedia se cultiv pe soluri
uoare mai puin favorabile grului, n Canada se cultiv n principal ce plante furajere,
n Rusia este rspndit n zone mai nordice etc. Triticale este n curs de introducere n cultur
sau extindere i n alte ri.
https://darabionel.wordpress.com/cereale/

Bibliografie:
https://darabionel.wordpress.com/cereale/
http://diversificare.ro/alimente/2011/09/hrisca-a-fi-sau-a-nu-fi-o-cereala/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hri%C8%99c%C4%83
http://www.clubafaceri.ro/13585/triticale-26349.html
http://epochtimes-romania.com/news/siropul-de-porumb-este-mai-daunator-decat-zaharulstudiu---230888
http://www.phcog.com/article.asp?issn=09731296;year=2013;volume=9;issue=35;spage=210;epage=215;aulast=Peng
http://viataverdeviu.ro/hrisca-uzina-nutrienti/%7CHri%C8%99ca,

http://www.petitchef.ro/articole/retete/de-ce-este-siropul-de-porumb-un-indulcitor-controversataid-248