Obiectivul ortodontiei si ortopediei

dento-faciale
Terminologia in ortodontie
Clasificarea anomaliilor dentomaxilare dupa Angle
Notiuni de crestere si dezvoltare a
fetei

Ortodonia i ortopedia dento-facial

supravegherea
ghidarea creterii si a dezvoltrii structurilor
dento-faciale patologia acestora
terapia anomaliilor dento-maxilare

Ortopedia dento-faciala
studiul dezvoltarii maxilarelor, oaselor si
dintilor
analiza anomaliilor de dezvoltare
corectarea anomaliilor

Europa - termenii au semnificatii diferite:

Etimologic
ortodontie = dinti drepti
ortopedie = corectarea cresterii scheletale
In
crestere,
modificarile
ortodontice
pot
determina modificari scheletale(ortopedice), si
invers
Asociatia Americana de Ortodontie - 1978 termenii de Ortopedie dento-faciala si Ortodontie
sunt sinonimi

Anomalie ortodontica = modificarea care afecteaza

sfera oro-faciala perturbare estetica imediat
perceptibila ( ex. dinti vestibularizati, inghesuiri
dentare, etc)

Definitie: ansamblul de variatii ale morfologiei si

functiei care au drept consecinta un prejudiciu
estetic sau functional

Scopul corectarii anomaliilor

ortodontice?
- Ameliorarea aspectului fetei
si dintilor
- Ameliorarea functiei in sfera
orofaciala

Scopul corectarii anomaliilor ortodontice?

- Ameliorarea aspectului fetei si dintilor
- Ameliorarea functiei in sfera orofaciala

Terminologia in ortodontie
Adoptata de Federatia Dentara Internationala
si de Societatea Franceza de Ortopedie
Dento-Faciala
Terminologia = un limbaj ortodontic
Obiectiv: permite descrierea foarte precisa a

diferitelor anomalii ortodontice

Descrierea
anomaliilor maxilare si alveolare
se face in cele 3 sensuri ale spatiului
planuri de referinta
Planul sagital - vertical
Planul frontal - coronal
Planul orizontal - transversal

Descrierea anomaliilor de pozitie a dintilor

PREFIX + RADICAL + CALIFICATIV

Radicalul - defineste sediul anomaliei
Gnathie - maxilar
Alveolie - arcada alveolara
Dentie - dinte
Cheilie buze
Genie - menton

PREFIX + RADICAL + CALIFICATIV

Prefixul - precizeaza situatia in spatiu in sens
sagital, transversal si vertical
in sens antero-posterior
pro inainte (d. frontali)
retro inapoi (d. frontali)
mezio spre mezial (d. laterali)
disto spre distal (d. laterali)

PREFIX + RADICAL + CALIFICATIV

Prefixul - precizeaza situatia in spatiu in sens
sagital, transversal si vertical
in sens antero-posterior
pro inainte (d. frontali)
retro inapoi (d. frontali)
mezio spre mezial (d. laterali)
disto spre distal (d. laterali)

PREFIX + RADICAL + CALIFICATIV

Prefixul - precizeaza situatia in spatiu in sens
sagital, transversal si vertical
In sens vertical
infra - nu atinge planul de ocluzie
supra - depaseste planul de ocluzie

PREFIX + RADICAL + CALIFICATIV

Prefixul - precizeaza situatia in spatiu in sens sagital,
transversal si vertical

in sens transversal
endo - inauntru
exo- in afara

PREFIX + RADICAL + CALIFICATIV

Calificativul indica nivelul (locul)
Superior / inferior
Partial / total
Simetric / asimetric
Unilateral / bilateral
Unimaxilar / bimaxilar

PREFIX + RADICAL + CALIFICATIV

Exemplificare:
la nivelul buzelor:
Pro+cheilie+maxilara
Bi+pro+cheilie - procheilie maxilara si mandibulara
la nivelul mentonului:
Pro+genie
Retro+genie
la nivel maxilar / mandibular
Retro+gnathie+maxilara
la nivel alveolar
Pro+alveolie+mandibulara
la nivel dentar
Mezializare+molara+maxilara
Retro+dentie+incisiva+mandibulara
Pro+dentie+maxilara+frontala

CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTOMAXILARE

CLASIFICAREA ANGLE
1888 ANGLE clasificarea anomaliilor pe baza
raporturilor mezio-distale ale arcadelor dentare

M1 - este un punct fix, in functie de care se

determina toate anomaliile de ocluzie
Stabilitatea M1 asigurata de:
legatura fixa dintre maxilar si celelalte oase ale
craniului
eruptia intr-un loc precis, distal de ultimul dinte
temporar

ANGLE - 3 CLASE DE ANOMALIE ( I, II, III )

CLASA I
cuspidul MEZIO-VESTIBULAR al M1 PERMANENT
superior articuleaza cu SANTUL INTERCUSPIDIAN
VESTIBULAR al M 1 PERMANENT inferior
modificarile de ocluzie se produc anterior M1

CLASA a II-a
mandibula are o pozitie distalizata, cu cel putin

dimensiunea unui cuspid (3-4 mm)

cuspidul MV al M1 superior se afla inaintea

santului intercuspidian al M1 inferior

Subdiviziunea 1

Subdiviziunea 2

CLASA a II-a - Subdiviziunea 1

Vestibuloversia incisivilor maxilari

 CLASA a II-a - Subdiviziunea 2

Palatoversia incisivilor maxilari

Clasa a III-a
se

caracterizeaza prin mezializarea primilor

permanenti inferiori, in raport cu cei superiori

molari

cuspidul vestibulo-mezial molarului inferior va fi situat in

dreptul cuspizilor celui de al 2-lea premolar superior sau si
mai mezial

NOTIUNI DE CRETERE I DEZVOLTARE A

FEEI
Cresterea este un proces progresiv
biologic cantitativ al organismelor vii, care
se manifest de la natere pn la varsta
adult
Dezvoltarea este un proces de difereniere
tisular, care asigur organismul s-i
ndeplineasc funciile
Proporia de cretere, cantitatea de
cretere i direcia de cretere sunt proprii
fiecrui individ

Ontogeneza - formarea i dezvoltarea

organismului uman de la celula ou pn la exitus
Se desfoar pe mai multe perioade:
Intrauterin:

- perioada de ou de la fecundare la ziua 14-a i.u.

- perioada de embrion (embriogeneza) din a 14 zi in
a 56-a zi i.u.
- perioada de ft (fetogeneza) din a 56-a zi i.u. pn
la natere

 postnatal:
- perioada de nou-nscut ( 0 - 30 zile)
- perioada de sugar (30 zile -1 an)
- perioada de copil mic (1 - 3 ani)
- perioada de precolar (3 - 7 ani)
- perioada de colar (7 - 14 ani)
- perioada de adolescent (14 - 18 ani)
- perioada de tnr (18 - 30 ani)
- perioada de matur
- perioada de btrnee

Perioadele care succed procesul de formare i

dezvoltare a organismului uman:
ORGANOGENEZA

primele 3 luni i.u. (perioada de ou i embriogenez)

apar i se difereniaz organele
factori teratogeni - modificri ale organelor
MORFOGENEZA
urmtoarele luni de via i.u.- pn la maturitate
creterea i perfectarea morfo-funcional a organelor
i aparatelor
naterea - episod
pot aprea modificri morfologice, structurale i
funcionale

ORGANOGENEZA - etapa intrauterin n care

apar i se difereniiaz organele

STOMATOGENEZA - perioada n care are loc

formarea i dezvoltarea feei i ncepe n
sptmna a 4-a i.u

ODONTOGENEZA - perioada n care are loc

formarea i dezvoltarea dinilor i ncepe n
sptmna a 6-a i.u.

FORMAREA MUGURILOR FACIALI

Cea mai important etapa a stomatogenezei este
reprezentat de organizarea branhial a extremitii
cefalice:
arcul 1 branhial (mandibular) - prile moi ale fetei i
scheletul facial (mandibula i o parte din maxilare)
arcul 2 branhial (hioidian) - regiunea anterioar a gtului
arcul 3 branhial (tiroidian) - regiunea anterioar a gtului
arcul 4 branhial - regiunea inferioara a gatului si superioara
a toracelui
arcul 5 branhial - regiunea inferioara a gatului si superioara
a toracelui

n jurul stomodeum-ului (gura primitiv) vor apare 5

proeminene - mugurii faciali:
1 mugure frontal
2 muguri maxilari
2 muguri mandibulari
Mugurele frontal se divide
2 muguri nazali interni
2 muguri nazali externi

Mugurii faciali vor crete median i anterior prin

multiplicare celular, apropiindu-se, iar prin
mezodermizare se vor uni ntre ei, formnd
viitoarea fa

Mugurii nazali interni vor forma:

filtrum-ul buzei superioare
osul incisiv (palatul primar)
vrful nasului (columela)
lama perpendicular a etmoidului
septul nazal

Mugurii nazali externi vor forma:

aripa extern a nasului
podeaua narinei
pragul narinar
partea superioar i intern a orbitei

Mugurii maxilari vor forma:

osul maxilar (palatul secundar)
2/3 externe a buzei superioare
apofizele palatine ale osului maxilar

Mugurii mandibulari vor forma:

osul mandibular
buza inferioar

 Spt. 7- 9 i.u. - sfritul lunii a III-a i.u. - septarea

cavitii nazo-bucale primitive, printr-un proces
dublu de septare vertical i orizontal
Palatul primar se va forma din mugurii nazali
interni, care dezvolt n jos o prelungire vertical
median, numit tubercul median (viitorul sept
nazal) i 2 prelungiri laterale numite procese
globulare (viitorul os incisiv)
Palatul secundar se va forma din mugurii maxilari,
care se dezvolt ctre anterior i median, uninduse cu mugurii nazali interni la nivelul proceselor
globulare (viitoarele lame orizontale maxilare)
lamele orizontale maxilare se vor uni cu procesele
palatine, iar pe mijlocul lor se va contura canalul
nazo-palatin.

Defectele de coalescen ale mugurilor faciali determin

apariia malformaiilor congenitale ale feei la natere :
despictura median a feei - mugurii nazali interni nu
se unesc ntre ei
despictura paramedian a feei (buza de iepure) mugurii nazali externi nu se unesc cu mugurii nazali
interni
despictura lateral a feei (coloboma) - mugurii
maxilari nu se unesc cu mugurii nazali interni i cu
mugurii nazali externi i este incompatibil cu viaa
despictura buzei, a osului alveolar i a palatului mugurii maxilari nu se unesc cu mugurii nazali interni;
despictura transversal a feei - mugurii mandibuiari
nu se unesc cu mugurii maxilari;
despictura inferioar median a feei - mugurii
mandibulari nu se unesc ntre ei;

 n perioada de odontogenez se pot produce

anomalii dentare primare de :
numr , volum, form, structur, poziie, sediu
n perioada de fetogenez, pot apare asimetriile
faciale, datorit factorilor de mediu materni din
timpul sarcinii (retroversia uterului, poziia
cordonului ombilical, fibroame uterine, poziia
anormal a membrelor fatului fa de cap).
n timpul naterii, pot aciona factori externi
(forceps) care pot distruge centrul de cretere
condilian, determinand aparitia laterognaiei
mandibulare

CRETEREA SCHELETULUI CRANIO-FACIAL

Osteogeneza - procesul de formare a oaselor n
perioada prenatal
are loc prin 2 mecanisme de baz:
osificare encondral tesutul mezenchimal - esut
cartilaginos - esut osos (oasele lungi, mandibula,
baza craniului)
osificare desmal tesutul mezenchimal - esut
osos (oasele maxilare, oasele feei, oasele calotei
craniene, osul alveolar)

Formarea scheletului osos maxilo-facial se

realizeaz prin puncte de osificare
maxilar (punct incisiv premaxilar i punct
suborbitar postmaxilar)
mandibular (punct median, punct condilian, punct
paralateral)

 Creterea postnatal a scheletului cranio-facial

rezulta din combinarea mai multor mecanisme de
cretere osoas:
cretere periostal (resorbie i apoziie)
cmpuri de cretere
remodelare (creterea difereniat)
translocaie (miscri de cretere)

Creterea osoas postnatal se realizeaz prin

centre osteogenetice proprii fiecarei structuri:
Oasele cu origine encondrala (baza craniului i mandibula)
cresc prin nuclee de cretere
Oasele cu origine desmal (max. i alveolele) cresc prin
suturi
Scheletul cranio-facial crete n sens vertical, transversal i
sagital

 Baza craniului crete prin:

sincondroze (sfeno-etmoidal, intra-sfenoidal, sfenooccipital, intra-occipital)
cretere periostal, activ toat viaa

 Maxilarul crete prin:

suturi (premaxilare i postmaxilare

cretere periostal - activ dup
vrsta de 10 ani

 Bolta palatin crete prin:

suturi (incisivo-canin, medio-palatin, palatomaxilar transvers)
cretere periostal, activ toat viaa

 Mandibula crete prin:

nuclei de cretere
(simfizar, angular,
coronoidian, condilian)
cretere periostal activ toat viaa
Osul alveolar crete prin:
ligamentele dentoalveolare
suturi maxilare i
mandibulare
cretere periostal

FACTORII CARE INFLUENEAZ CRETEREA

FACIAL
Factorii care regleaz creterea general i cea
facial sunt:
inducia
factorul genetic
factorul epigenetic
hormonul somatotrop
factorul metabolic