Sunteți pe pagina 1din 50

Cuprins

Capitolul I.Analiza generala a activitatii intreprinderii S.A.Orhei-Vit


1.1 Introducere.
1.2 Scurt istoric.
1.3 Aprecierea structurii organizatorice.
1.4 Caracteristica produselor,marfurilor sau serviciilor prestate
1.5 Caracteristica furnizorilor i zonei de materie prim
1.6 Caracteristica clienelor i pieelor de desfacere ..
1.7 Aprecierea n dinamic a principalilor indicatori economico-financiari
(Anexa 1). .

Capitolul II. Analiza profitului si rentabilitatii la intreprindere


2.1. Analiza comparativ a profitului pin la impozitare.
2.2. Analiza comparativ i factorial a profitului operaional.
2.3. Analiza comparativ i factorial a profitului brut.
2.4. Aprecierea repartizrii profitului, povara fiscal
2.5. Relevarea rezervelor de sporire a profitului
2.6. Esenta economica si rolul rentabilitatii.
2.7. Apreciere rentabilitatii productiei si produselor.
2.8. Aprecierea rentabilitatiii veniturilor totale si din diferite activitati.
2.9. Aprecierea rentabilitatii vinzarilor

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

2.10. Analiza rentabilitatilor activelor, economica si financiara.


2.11. Analiza factoriala a rentabilitatilor
2.12. Aprecierea pragului de rentabilitate:riscul operational..

Capitolului III. Recomandarea msurilor de imbuntire


3.1. Analiza SWOT
3.2. Planul de aciuni.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Capitolul I.Analiza generala a activitatii intreprinderii S.A.Orhei-Vit


1.1 Introducere
Analiza rapoartelor financiare prin aplicarea instrumentelor i procedeelor specifice ofer
managerilor, investitorilor i creditorilor un sprijin absolut necesar pentru elaborarea i
fundamentarea deciziilor corespunztoare.
Fiind un instrument absolut indispensabil a procesului managerial, analiza rapoartelor
financiare are tangene eseniale cu alte tiine economice. Astfel, corelrile analizei Rapoartelor
financiare se pot referi la trei grupe de discipline, i anume:
grupa tiinelor economice, n primul rnd, macro- i microeconomia, care ofer posibilitatea
nelegerii bazelor de funcionare a economiei n ntregime i poziiei ntreprinderii n cadrul
sistemului economic;
grupa disciplinelor economice ce se refer la obinerea informaiilor iniiale (contabilitatea,
statistica, bugetarea). n acest context cele mai strnse corelri exist ntre analiza Rapoartelor
financiare i contabilitatea financiar n cadrul creia aceste rapoarte se formeaz;
grupa disciplinelor care aplic rezultatele obinute n urma analizei

Rapoartelor financiare

(managementul, gestiunea finanelor, activitatea bancar etc).


Analiza general a unei ntreprinderi este un studiu metodic al situaiei si evoluiei unei ntreprinderi
privind structura sa financiar i rentabilitatea, pornind de la bilan, contul de rezultat i de la toate
celelalte informaii oferite de ntreprindere sau care pot fi obinute referitor la ntreprindere i viitorul
su.
Parte component a analizei economico-financiare, analiza financiar este inclus n categoria
analizelor cu scop special, care a aprut i s-a dezvoltat mai ales in ultimii 20 de ani i se afla ntr-o
evoluie permanent.
Analiza economico-financiar se efectueaz n scopul cunoaterii situaiei prezente pentru obinerea
unor rezultate mai bune n viitor. Din obiectul ei face parte n primul rnd producia analizat sub
forma procesului de munc, a interaciunii elementelor acestui proces.
Sistemul de indicatori, cercetai n cadrul analizei activitii economico-financiare a activitilor de
producie concretizeaz direciile dezvoltrii, mijloacele i resursele necesare pentru ndeplinirea
obiectelor prestabilite, exprim rezultatele i eficiena ce se ateapt.
Prin studierea indicatorilor de eficien a intreprinderii, analiza activitii economico-financiare
contribuie la determinarea eficienei folosirii forei de munc, a funcionrii utilajelor, utilizrii

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

materiilor prime i materialelor, a

tehnologiei existente i deci ntr-un cuvnt a rentabilizrii

ntreprinderii.
Analiza economico-financiara ajuta la identificarea activitatii nesatisfactoare a intreprinderii si la
stabilirea masurilor care vor influenta rezultatelor in viitor.Prin cunoasterea postfaptica, curenta si
previzionala a activitatii agentilor economici a rezultatelor interne si a cauzelor care le-au
generat,analiza contribuie la cunoasterea continua a eficientei utilizarii resurselor umane,materiale si
financiare.Deoarece obiectivul principal al intreprinderii il constituie maximizarea valorii
patrimoniului,eficienta cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al
diagnosticului financiar.
Obiectivele de baza ale analizei economico-financiare le constituie:
1. Descoperirea si mobilizarea rezervelor interne
2. Diagnoza si reglarea activitatii intreprinderii
3. Intarirea autonomiei economico-financiare
4. Cresterea eficientei economice
5. Fundamentarea deciziilor financiare
6. Informarea intreprinderii cu cerintelor standardelor si cu nivelul concurentei pe diferite piete
Indeplinind o dubla functie de diagnoza si reglare,analiza economico-financiara constituie un
intrument indispensabil al conducerii eficiente a activitatii intreprinderii.Analiza financiara
fundamenteaza intrega politica economico- financiara viitoare a intreprinderii,constituie o
conditie cheie pentru elaborarea si aplicarea unor decizii rationale,sta la baza efectuarii de
expertize si negocieri vizind estimarea valorii intreprinderii in cazul privatizarii,reorganizarii
sau vinzarii activelor
Rolul analizei economico-financiara poate fi sistematizat astfel:
Analiza financiara reprezinta un mijloc indispensabil in elaborarea unor planuri
reale,temeinice fundamentale;
Analiza financiara in acelasi timp este un instrument operativ de cunoastere si de
reglare a procesului indeplinirii planului;
Analizei financiare ii revine rolul de a contribui la asigurarea unui echilibru permanent
la imbuntatirea rezultatelor economico-financiare.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1.2.Scurt istoric
Nu este intimplator faptul ca cel mai important producator de conserve de fructe si legume
S.A.Orhei-Vit are o radacina latina in numele sau, VITA din latina inseamna Viata.
Fabrica de conserve Orhei-Vit a fost fondat n anul 1945, n structura actual

Orhei-Vit S.A. s-

a stabilit la nceputul anilor 80, cnd au fost date n exploatare dou trane de producere i secia de
pstrare aseptic a semifabricatelor. ntreprinderea a fost privatizat n 1994, activitile de baz fiind
ndreptate spre dou piee principale: piaa piaa ndustrial a sucurilor concentrate de fructe i altor
semifabricate i piaa produselor finite.
Produsele fabricate au cucerit nu o singur piaia, pintre acestea se numr pitile Asiei, Europei
occidentale i altor state CSI. Cererea pentru produsele naturale pe pia este mereu n cretere i de
aceia compania i orienteaz activitatea sa spre producerea semifabricatelor si produselor finite
cerute de catre consumatorii sai. Factorii cheie dup care se conduce intreprinderea dat este
dezvoltarea mrcilor de firm, promovarea eficient i distribuirea intensiv, acestia asigur
succesul de consum, care de vine din ce n ce mai flexibil. Gama de produse oferite de companie este
una larg, cu produse finite n diverse ambalaje, ce depinde direct cu preferinele pieii spre care se
livreaza produsele date, cum poate fi: sucuri din fructe, sucuri din legume n Tetra Pack, compoturi,
legume conservate, gemuri, paste naturale din fructe, dulcea, magiunuri, paste, piureuri, sucuri de
mere concentrat, n aa mod compania poate face fa concurenei de pe ambele piei: local i cea a
rilor CSI. Un alt factor important ce contribuie la succesul i experiena ntreprinderii este folosirea
n procesul tehnologic

a utilajelor performate cum ar fi: presa Bucher, Flottweg, statia de

concentratie a sucului Unipectin, linii de ambalare Alimenta, Bag-in-Box si Tetra-Pack. Sucurile


aparin unuia din cei mai mari productori de sucuri din Republica Moldova Orhei-Vit i sunt sucuri
natural direct stoarse din fruct, fr E-uri, conservani, chimicale, sau colorani. Sunt excelente i
pentru diabetici, bebelui, femei nsrcinate, pentru c exist o gama foarte larg de sucuri fr
zahr.
ntreprinderea ofer o gam larg de produse finite i semifabricate, care sunt naturale, fr arome,
colorani i aditivi sintetici.
Toi factorii enumeri de rnd cu o politic conservativ de selectare, recrutare, instruire a cadrelor i
un management eficient, ce contribuie la formarea imaginii i prestigiului excelent nu doar n
comunitatea local dar i la nivel naional, chiar i internaional.
Principalii importatori sunt: rile Baltice, Romnia, Germania, Finlanda, Cipru i rile din CSI.
ntreaga companie export producie n sum de 600-700 mii U.S.D lunar, sau circa 70 % din
producia total. Pe piaa intern livrrile lunare sunte evoluate de la 300 mii U.S.D. Marca sub care
produce fabrica sunt Naturalis, Vita si hrana pentru copii Vita Baby. SA "Orhei-Vit" - este lider
al industriei de producerea sucuri lor, nectarelor i hranei pentru copii din Republica Moldova.
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Compania deine cele mai populare branduri pe piaa moldoveneasc n segmentele lor: Naturalis,
Vita,

Vita

Premium,

Gustos,

Vita

Baby,

etc.

SA "Orhei-Vit" produce o gama larg de produse: sucuri, nectaruri, hrana pentru copii, conserve de
legume, gemuri, dulceturi, precum i produse semifabricate: sucuri concentrate, piureuri i paste din
fructe si legume, arome naturale. n total este mai mult de 145 SKU. Toate produsele sunt fabricate
exclusiv din materii prime naturale si calitative.
Capacitaile de producere fiind nzestrate cu echipamente moderne i tehnologii de ultima generaie i
de nalta performana ce permit mbutilierea a peste 75 de milioane de litri de suc i nectar, a peste 4
milioane de borcane cu conserve de fructe i legume, mai mult de 3 milioane de cutii de tinichea si
borcane cu mazare verde si peste 5 milioane de borcane de hrana pentru copii.
Produsele companiei sunt exportate n peste 25 de tari, aa ca Rusia, Romnia, Belarus, Kazahstan,
Germania, Austria, SUA, Israel, Canada, Mongolia, Polonia, Ungaria, statele Baltice, Georgia,
Suedia,Italia,etc.
Compania are mai mult de 500 de angajai. Cifra de afaceri a companiei n 2012 a depait 265
milioane de lei. n fiecare an, compania investete n dezvoltarea ntreprinderii zeci de milioane de
lei. Acest lucru ne permite sa creasca volumul de producie i gama de produse. Calitatea produselor
a fost nalt apreciat de catre consumatorii att Uniunea Europeana ct i din Statele Unite ale
Americii
Participarea la diferite expozitii prestigioase de produse alimentare i buturi, cum ar fiAlimentaria
Barcelona si SIAL Paris, ANUGA Koln si PRODEXPO Moscova a adus companiei nalte distincii.
n rezultatul auditului internaional S.A. "Orhei-Vit" i-a fost oferit certificatul, ce atest
implementarea i dezvoltarea sistemului de control al calitii n conformitate cu cerinele
standartului de management n domeniul siguranei alimentelorISO 22000.
S.A. Orhei-Vit teritoriul acopera 15,1 ha in zona pitoreasca a Orheiului- un important centru
administrativ ,turistic si cultural al Republicii Moldova.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1.3 Aprecierea structurii organizatorice


Structura organizatoric a ntreprinderii este una de tip ierarhic-funcional, societatea avnd
att compartimente operationale ct si funcionale, iar executanii primesc ordine i
rspund dect fat de nivelul ierarhic. ntre posturile situate pe acelai nivel ierarhic, ce aparin
unor compartimente diferite sau ntre aceleai compartimente se manifest relaii de cooperare
(ex.: secia de baz departament aprovizionare,

departament

financiar

departament

contabilitate .a.), iar ntre compartimente diferite se manifest relaii ierarhice (ex.: director general
director economic, director producte sectia de baz).
Conform legii Republicii Moldova despre sociatile pe aciuni, consiliul de observatori este organul
suprem de conducere i este i este format din 5 persoane (doi reprezint colectivul ntreprinderii). n
fruntea organului executiv se afl Preedintele Societii.
Societate pe aciuni este condus de urmtoarele organe de management:
Adunarea general a acionarilor
Care cuprinde totalitatea acionarilor i sentrunete n edine ordinare cel puin o dat pe an i n
edine extraordinare,ori de cte ori este nevoie. Deciziile adoptate de adunarea general
aacionarilor vizeaz modificarea bilanului, creterea capitalului social, schimbarea obiectuluoi de
activitate , modificarea formei juridivce a societii, schimbrea sediului, furnizarea cu alte societi,
modificarea contractului de societate sau statutului, etc.
Consiliul de administrae
Care cuprinde 4 administratori (director de producie, director tehnic, director economic i director
comercial) i are ca preedinte directoul general al societii.
Directorii executivi
Care asigur conducerea operativ a ntreprinderii.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1.4 Caracteristica produselor,marfurilor sau serviciilor prestate


Produsele Orhei-Vit ocupa 60 % din piata Republicii Moldova.O parte importanta a activitatii
intreprinderii o constituie achizitionarea

materiei prime calitative de pe piata locala.Datorita

colaborarii pe termen lung cu producatorii Republicii Moldova, ofera posibilitatea de a controla


calitatea materiei prima agricole, de a planifica volumele de recoltare a materie prime, si astfel
extinderea sortimentului de produse.Produsele agricole autohtone poseda caracteristici organoleptice
excelente.Anume acest fapt distinge sucurile noastre si produsele pentru copii,din rindurile
concurentilor, atit pe piata externa cit si pe cea externa.

Sortimentul
sucuri

produselor

naturale (limpezite

Orhei-Vit
i

este

variat,

cuprinznd

nectare), dulcea, gem, hran

peste

pentru

150

de

unitai:

copii (sucuri, nectare

si

piure), legume conservate si multe alte produse gustoase si sanatoase.


S A Orhei-Vit compania cu peste 65 ani de experien, ocupnd unul din locurile de frunte, n
Republica

Moldova,

ramura

de

producere

conservelor.

n afara de sucuri, nectare, hran pentru copii i alte produse din fructe i legume, numrul crora
depaete cifra de 150, compania mai produce i astfel de semifabricate ca pasta, piure i sucuri
concentrate din diverse fructe si legume, produse la utilaje italiene, germane i elveiene de nalt
performan.
Produsele companiei noastre, att cele finite cit si semifabricatele, sunt exportate n multe tari att din
apropiata vecinatate a Republicii Moldova ct si n cele mai ndepartate. Toate produsele companiei
noastre corespund standardelor internationale de calitate, aceasta fiind confirmat de certificatele
internationale ISO: 9001: 2000 si HACCP.
Astazi sunt disponibile urmtoarele categorii de semifabricate:
Sucuri concentrate:
Suc de mere concentrat, limpezit, Brix 70%
Suc de mere concentrat, nelimpezit, Brix 65%
Suc de visine concentrat, limpezit, Brix 65%
Suc de sfecla concentrat, limpezit, Brix 60%
Piure:
Piure de mere, Brix 10%
Piure de visine, Brix 12%
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Piure de visine, Brix 20-22%


Piure de prune, Brix 12%
Piure de pere, Brix 10%
Piure de piersici, Brix 12%
Piure de caise, Brix 12%
Piure de cirese, Brix 12%
Piure de gutui, Brix 10%
Piure de tomate, Brix 16%
Piure de morocovi, Brix 6%
Piure de dovleac, Brix 6%
Piure de ardei, Brix 7%
Pasta:
Pasta de prune, Brix 65%
Pata de tomate, Brix 25%
Gem si dulceata, Brix 61-62% sortiment divers.
Arome:
Aroma de mere
Aroma de visine

Sucuri concentrate:
Sucurile GUSTOS:
Sucurile de 1 L, in tetra-pak,
exista 6 tipuri de suc GUSTOS:
1. De mar
2. De visina
3. De struguri
4.

De coacaza

5.

De rosii

6. De legume (morcov ,rosii,ardei)

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Sucurile si nectarurile VITA


Sunt sucuri de 1 L si de 2 L in tetra-pak
Exista 13 tipuri de sucuri VITA Nectaruri si sucuri de 1L
1. Banane si capsuni
2. Mango
3. De mere
4. De rosii
5. De piersici
6. De mar si de struguri
7. De legume
8. De prune
9. De caise
10. De portocale
11. De ananas
12. Multifruct
13. De rodie

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Gemuri si dulceturi: sunt 7 tipuri de dulceturi de 370 g si 680 g, in forma de


amfora
Dulceata:
1. Din nuca greceasca
2. Din gutui
3. Din visina
4. Din cirese
5.

Din pere

6. Din struguri
7. Din capsuni

Pireu pentru copii de 5 luni, de diverse arome


1. De piersici
2. De prune
3. De morocov si mere
4.

Din mere si cirese

5.

Din mere si caise

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1.5 Caracteristica furnizorilor i zonei de materie prim


La intreprinderea Orhei-Vit numarul furnizorilor de materie prima este destul de mare.In 2014 a
fost marit volumul fructelor si legumelor recoltate cu 28 %,atingind cifra de 28 mii tone.Lista
produselor agricole achizitionate de catre compania Orhei-Vit este foarte variata in industria de
prelucrare:caise,piersici

,mere,gutui,pere.prune,struguri,visine,cirese,zmeura

neagra,macese,nuci,tomate,bostanei,castraveti,bostani,morcovi,mazare

,capsune,coacaza
verde,condiment.Se

consolideaza relatiile atit cu fermierii din raionul Orhei, cit si cei din Causeni.Ani la rind
intreprinderea furnizeaza fermierilor din regiune material saditor pentru cresterea mazarii verzi, a
castravetilor si tomatelor.Le furnizeaza si tehnica agricola.
Peste 500 de gospodarii de fermieri furnizeaza fructe si legume fabricilor companiei
Orhei-Vit.Avind in vedere cantitatea

de prelucrare,roada din anul 2014

si productivitatea

muncii,Orhei-Vit a oferit de lucru la 50 000 de angajati din domeniul agriculturii,contribuind prin


aceasta la dezvoltarea satului moldovenesc.Este ilustrativ si faptul ca in anul 2014 au fost incehiate
de doua ori mai multe contracte decit in anul 2013.Nu doar despre contracte este vorba, ci si despre
volumele achizitionate.In anul 2015 intreprinderea Orhei-Vit a intrat fara datorii fata de furnizorii
de fructe si legume.La intrarea in companie,produsele fiecarui furnizor sint supuse unui control
riguros in laboratoarele intreprinderii.
Furnizorii Orhei-Vit sunt 1200 agenti economici.Exprimat in termini financiari- doar in 2014,
compania a achitat 365 mln. de lei furnizorilor, de materie prima, echipament si servicii.
Pentru producerea sucului de portocale intreprinderea a inceput a lucra cu furnizorii si procesatorii
de fructe brazilieni.Producatorii indieni, pe parcursul a mai multor ani furnizeaza materie prima de
calitate inalta.
Pentru a asigura intreprinderea cu materie prima de calitate, pe 690 de ha pamint arabil
propriu, sunt cultivate fructe si legume, pe baza unor tehnologii intensive.Astfel intreprinderea
Orhei-Vit a construit un centru de servicii agricole, pentru intretinerea gospodariilor private, care se
ocupa cu cultivarea legumelor si fructelor in regiunea Orheiului.Spre exemplu, in acest an pentru
producerea sucurilor si nectarelor, sucurilor concentrate si piureurilor compania a achizitionat:

Mere 39000 tone;

Prune - 1100 tone;

Piersici 380 tone;

Struguri 500 tone;

Ciresi, visine, caise 100 tone

Pere, gutui si alte fructe 79 tone.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Pentru producerea gemurilor si dulcetei S.A.Orhei-Vit a prelucrat 120 tone de fructe de padure
(capsuni, zmeura, coacaza neagra).Pentru producerea sucurilor,pastei de tomate si a conservelor
compania a prelucrat:2350 tone de legume (castraveti, rosii, dovleci, mazare verde) peste 12 tone de
verdeata (marar, patrunjel, frunze de hrean si de struguri, condimente).

1.6 Caracteristica clienilor i pieelor de desfacere


In prezent , peste 75% din produsul Orhei-Vit este exportat.Piata rusa este una importanta pentru
producatorul autohton.Orhei-Vit nu este o exceptie.
Principala piata de desfacere a produselor intreprinderii Orhei-Viteste piata externa, unde
sunt exportate in peste 25 de tari:Rusia, Romania, Belarus, Kazahstan, Germania, Austria, S.U.A.,
Israel, Mongolia, Italia, etc.Consumatorii din aceaste tari cunosc calitatea exceptional a produselor
moldovenesti.Orice companie din ramura este sensibila la pierderea pietei rusesti.Cu toate acestea,
pe parcursul ultimilor 10 ani, fabrica s-a reorientat in cautarea alternativelor de vinzare in afara tarii.
Geografia exporturilor de la Canada, S.U.A. , la Suedia si Israel.Este un prilej de mindrie pentru
companie pentru ca un borcan cu dulceata sau suc VITA poate fi cumparat atit in Montreal, in
Munchen, cit si in Vilnius.Pierzind sectorul estic, compania a suportat riscuri suplimentare.Fermierii
ceruse ca sa fie marite volumul achizitiilor de fructe in urma pierderii pietii rusesti.Cu toate ca au
saczut drastic pretul la sucul concentrate.Au fost achizitionate mai multe fructe pentru dulceturi,
mazare, mere pentru suc.Acum un volum mare de produse finite si semifabricate esteconservat in
depozite si asteapta sa fie realizat.ntreaga companie export producie n sum de 600-700 mii
U.S.D lunar, sau circa 70 % din producia total.
Pe piaa intern livrrile lunare sunte evoluate de la 300 mii U.S.D. Marca sub care produce fabrica
sunt Naturalis, Vita si hrana pentru copii Vita Baby.
Managerii de vinzari a companiei sunt in permanenta in cautare de noi pieti si de marire a
cotelor existente pe piete.Anual apar noi regiuni in arealul de vinzari.In 2014, a aparut o noua gama
larga de produse ale companiei in cele mai mari retele comerciale din Estonia.In Romania, produsele
se vind in marile retele de magazine Auchan si Carreefour.Incepind cu anul trecut, se vind
produsele Orhei-Vit in reteaua de magazine pentru emigrantii, vorbitorii de limba rusa, in Israel.S-a
marit volumul de expedieri in S.U.A.Iar cel mai mare succes este ca au inceput primele exporturi cu
partenerii chinezi.
Principalii concurenti ai intreprinderii in Republica Moldova sunt: Natur Bravo S.A.(sediul
central Chisinau si unitatile de producere din Cupcini, Floresti,Ungheni zone favorabile cresterii de
legume si fructe), Fabrica de conserve Alfa-NistruS.A.,(din Soroca) I.M. Nectar-S. S.R.L.,
FORTUNA-PLUS S.R.L.,(mun.Chisinau, s.Budesti), etc.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1.7 Aprecierea in dinamic a principalilor indicatori economico-financiari


2011

2012

Venitul di vnzri;
Lei

215481838

264748583

122.86

Costul vnzrilor;
Lei

153923130

187661561

121.9

Profitu brut

62078481

77792342

125.31

Profit operaional

1273032

14106458

1108.09

Profit net

10274987

1442927

14.04

Profit pn la impozitare

10274951

6273040

61.05

Cifra de afaceri
(VV+AVO+VAI+VAF)

243026797

279504926

115.009

Total active

334617438

380234156

113.63

Active pe termen scurt

137971486

177440058

128.6

Capital propriu

185140172

186274994

100.6

Datorii pe termen scurt

46802246

82737241

176.78

Lichiditatea general
(AC/DTS)

2.94

2.14

72.78

Rentabilitatea vnzrilor
(PN /VT*100%)

4.22

5.04

119.43

Rentabilitatea
economic
(PPI/CP*100%)

5.54

3.36

60.6

Indicatori

Ritmul de
sporire; %

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Rentabilitatea
financiar
(PN/CP*100%)

Observm

5.54

0.77

13.89

o cretere a venitului din vnzri cu aproximativ 23 % fa de anul

precedent, sa mai nregistrat i creterea costului vnzrilor fa de anu precedent cu


aproximativ 22 %, ceea ce se apreciaz negativ i plus la toate observm c tendina
de cretere a costurilor este mai mare dect a veniturilor, acest fapt se apreciaz negativ.
Putem spune c creterea veniturilor este influenat n mare msur de creterea
costurilor.

Vedem o tendin de cretere a profitului brut cu 25 % fa de anul precedent. Aceast


cretere se apreciaz pozitiv, cu toate c avem o rat de cretere a costurilor mai mare
dect a veniturilor, profitul brut se majoreaz, din contul majorrii veniturilor.

Dup analiza coeficientului de lichiditate putem spune c n cazul dat ntreprinderea


dispune de surse sufuciente pentru a-i onora obligaiile de plat, valoarea acestui
indicator descrete ceea ce nu este o situaie bun deoarece valoarea acestui coeficient
se apropie de valoarea optimal minim 2, ntrepriderean cazul dat trebuie s opteze
pentru a ridica nivelul acestu indicator.

Din rentabilitile studiate observm o majorare doar la rentabilitatea vnzrilor, aceasta


sa majorat cu aproximativ 19 %, ce se apreciaz pozitiv. Creterea rentabilitii
financiare are loc, cu toate c observm cretere a veniturilor i scdere a profitului
net, rentabilitatea crete, aceasta este din cauz ca veniturile nu cresc n proporii aa de
mare n comparaie cu scderea mai nceat a profitului. Rentabilitatea economic i
cea financiar scad. Rentabilitatea economic a sczut cu circa 40 % fa de anu
precedent. Aceast scdere are loc datorit micorrii profitului pn la impozitere
practic cu 38% i totodat mrirea capitalului propriu cu 1 %. Micorarea rentabilitii
financiare are loc datorit micorrii profitului net cu aproximativ 86%, ce se apreciaz
negativ.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Capitolul II. Analiza profitului la intreprinderi


2.1. Analiza comparativ a profitului pin la impozitare
Profitul pn la impozitare poate fi exprimat prin expresia :
PPI = RAO RAI RAF RE
Profit (pierdere) din activitatea operaional-reprezint diferena dintre veniturile icheltuielile ob
inute de ntreprindere din activitatea de baz, determinat de statutulacesteia.
Profitul (pierderea) din activitatea de investiiireprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile din operaiunile legate de ieirea activelor
nemateriale, materiale .i financiare pe termen lung.
Profitul (pierderea) din activitatea financiarreprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile din operaiunile aferente modificrilor

survenite n mrimea i structura capitalului propriu i mprumutat.


Rezultatele analizei profitului sunt utilizate pentru:
Elaborarea strategiei de dezvoltare,planificarea maarimii profitului pe viitor, organizarea operativa a
activitatii curente.

Analiza comparativa a profitului pina la impozitare


Indicatori
1)Rezultatul din
activitatea
operationala:profit
(pierdere)
2)Rezultatul din
activitatea de
investitii:profit
(pierdere)
3)Rezultatul din
activitatea
financiara:profit
(pierderi)
4)Rezultatul din
activitatea
exceptionala:profit
(pierderi)
5)Profitul pn la
impozitare

2011

2012

lei

lei

Abat.
absolut

Abat.
relativ

1273032

12,38

14106458

224,87

+12833426

1108,09

1093824

10,64

371485

5,92

-722339

33,96

7908131

76,96

-8204903

-130,79

-16113034

103,75

10274987

100

6273040

100

-4001947

61,05
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Concluzie:
n rezultatul efectuarii analizei profitului pn la impozitare observm o micorare a acestuia
cu aproximativ 61% sau 6273040 lei. Au influenat scderea acestuia profitul financiar i profitul
investiional, ns cel mai mare rol l are profit financiar, ntruct ponderea acestuia n anul precedent
constituie 77 % si n anul current -131%, i iat c scderea profitului financiar a i preconizat
scderea profitului pn la impozitare. Majorarea profitului operaional nu a fost suficient pentru
compensarea profitului financiar sczut, cu toate c acesta s-a majorat esenial.
2.2. Analiza comparativ i factorial a profitului operaional
Analiza factorial a profitului (pierderii) din activitatea operaional presupune stabilirea i calculul
influenei factorilor, care au contribuit la modificarea n dinamic a prilor componente ale profitului
(pierderii) din activitatea operaional.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operaional poate fi
determinat conform formulei:

PO=PB+AVO-ChOP-ChGA-AchO
PO=VAO-CAO

Analiza comparativa a profitului operational


Indicatori
Profit brut
Alte venituri
operaionale
Cheltuiei
comerciale
Ch. Generale
i
administrative
Alte cheltuieli
Operaionale
Rezultat din
activitatea
operationala

Precedent,
lei
61558708

Curent, lei
77087022

Abat.
absolut
15528314

Abat.
relativ%
125,22

4455749

4014350

-441399

90,09

28249846

31304492

3054646

110,81

20588840

22547014

1958174

109,47

15902739

13143408

-2759331

82,64

1273032

14106458

12833426

1108,09

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Concluzie:
Profitul operaional sa majorat fa fa de anu precedent cu 12833426 lei. Un factor care a influenat
asupra majorrii profitului operaional este reducerea Altor cheltuieli operaionale cu 18 % sau
-2759331 lei, insa mai mare influien a avut profitul brut care a crescut 25 %, sau 15528314 lei.
Creterea cheltuielilor comerciale i a cheltuielilor general i administrative se apreciaz negativ, ns
aceste creteri sunt compensate de creterea de creterea profitului brut i scderea cheltuielilor
operaionale.
Scderea altor venituri operaionale cu 9,9% sau -441399 lei se apreciaz negativ.

Analiza factoriala a profitului operational


PO=PO*(VO/VO)=VO*(PO/VO)=VO*Rao
RAO=(PAO/VAO)*100%

Indicatori

Precedent, lei

Curent, lei
14106458

Abaterea
absolut
12833426

Abaterea
relativ, %
1108,09

Profit operaional

1273032

Venit din vnzri

215481838

264748583

49266745

122,86

Alte venituri
operaionale
Venit operaional
total
Rentabilitatea
activitii
operaionale

4455749

4014350

-4441399

90,09

219937587

268762933

48825346

122,19

0,57

5,248

4,678

920,7

Calculul influentei factorilor cu ajutorul metodei abaterilor absolute:


Determinarea gradului de influenta a modificarii VO asupara modificarii PO
Povo=VO*Rn=(48825346)*0,57=27830447,22
Determinarea gradului de influenta a modificarii RAO asupra modificarii PO
POr=VO*RAO=268762933*4,678=1257273000,57
Alcatuirea balantei factorilor
PO=Povo+Por=27830447,22+1257273000,57=1285103447,79
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Calcularea intensitatatii influentei factorilor


Ivo= Povo / PO* 100=27830447,22 / 1285103447,79 * 100%=2,16%
Ir= Por / PO* 100=1257273000,57 / 1285103447,79 * 100%=97,83%
Concluzie:
Cresterea profitului operational a fost studiata sub influenta a doi factori: modificarea vinzarilor
operationale si modificarea rentabilitatii operationale.
Cresterea veniturilor din vinzari cu 49266745 lei conditiont majorarea profitului operational

cu 12833426 lei.Cresterea rentabilitatii operationale cu 92% a dus la sporirea profitului


operational cu 1257273000,57 lei.Cresterea totala a profitului operational de 12833426 lei e
conditionata in proportii de 2,16 % si circa 97,83 %.Situatie care se apreciaza pozitiv.

2.3. Analiza comparativ i factorial a profitului brut


Componenta cea mai important a profitului (pierderii) din activitatea operaional reprezint profitul
brut (pierderea global), de aceea n analiza formrii profitului, studiului profitului brut i se acord o
atenie deosebit.
Analiza ncepe cu aprecierea evoluiei structurii profitului brut (pierderii globale) obinut pe tipuri
de activitate operaional. De regul, mrimea profitului brut poate fi ctigat de ntreprindere din
vnzarea produselor finite, comercializarea mrfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor
de constructie.
Analiza comparativa a profitului brut
2011
Indicatori
Profit din
vnzarea
produselor finite
Profit din
vnzarea
mrfurilor
Profit din
prestarea servicii
Profit brut

2012

lei

lei

209491758

340,31

257472150

334,00

53551
5929445
61558708

0,08
9,63
100

434983

Abat.
absolut

Abat.
Relativ

47980392

122,90

381432

812,27

912005

115,38

15528314

125,22

0,56

6841450

8,87

77087022

100

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Concluzie:

Conform tabelului analizat, observm c Profitul brut a crescut fa de anul precedent


cu aproximativ 25 % sau 15528314lei . Creterea profitului brut a fost condiionat practic de
toi indicatorii.Ponderea cea mai mare aparine profitului din vnzarea produselor finite, ceea
ce se apreciaz pozitiv. Ponderea profitului din vnzarea produselor constituie 340,31 n 2011,
iar n 2012 ponderea acestuia sa micsorat pn la 334,00%, ceea ce se apreciaz
negativ.Creterea profitului din prestarea serviciilor este un fapt pozitiv, ns acesta nu are o
nsemntate chiar mare, ntruct ponderea acestuia n profitul brut este mic, de 9,63% n anul
precedent i mai scade pn la 8,87% n anul current.

Aprecierea in dinamica si analiza factoriala a profitului brut


Indicatori

Precedent,

Venit din vinzari


Costul vinzarilor
Profit brut

lei
215481838
153923130
61558708

Curent, lei

Abaterea

Rezultatul

Abaterea

264748583
187661561
77087022

absoluta
+49266745
+33738431
+15528314

influentei
+49266745
- 33738431
+15528314

realtiva, %
122,86
121,91
125,22

Analiza factoriala a PB dupa formul de descompunere: PB=VV*Rv


Abaterea absoluta
Indicatori

Precedent(2011) Curent(2012)

Inclusiv din modificarea

totala
Profit brut
Venit din vinzari
Rentabilitatea

61558708
215481838
28,56

77087022
264748583
29,11

49266745
+33738431
0,55
+

VV
9635695,8

Rv
1456117,2

vinzarilor
1PBvv=VV*Rv0=33738431*0,2856=9635695,8
2PBr=VV1*Rv=264748583*0,0055=1456117,2

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Concluzie:
Conform tabelului analizat, putem mentiona faptul ca venitul din vinzari care constituie

49266745

lei a crescut intr-un ritm mai mare decit cresterea vinzarilor ce constituie +33738431 lei.Situatie
apreciata pozitiv.

2.4. Aprecierea repartizrii profitului brut, povara fiscal


Analiza repartizarii profitului brut

Precedent(2011)

Curent(2012)

lei

lei

Profit brut+AVO

66014457

100

81101372

100

Chelt.comerciale

28249846

43

31304492

39

si 20588840

31

22547014

28

cheltuieili 15902739

24

13143408

16

14106458

17

Indicatori

Chelt.generale
administrative
Alte
operationale
Rezultat

din 1273032

activitatea
operationala

Conform tabelului analizat, observam

ca ponderea cea mai mare o inregistreaza cheltuielile

comerciale 43 % in anul 2011 dar fata de anul 2012 acestea s-au micsorat pina la 39 %, ceea ce se
apreciaza pozitiv.Nesemnificativ s-au micsorat si cheltuielile generale si administrative de la 31 % in
2011, iar in 2012 constituie 28 %.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Povara fiscala constituie ponderea cheltuielilor de impozitare in PPI


Indicatori

Precedent(2011)

Curent(2012)

lei
Profitul pina la impozitare
Impozitul pe venit
Profit net

10274987
0
10274987

100
0
100

lei
6273040
4830114
1442926

%
100
77
23

Concluzie:
Analizind tabelul, observam ca profitul pina la impozitare sa micsorat in 2012 pina la 6273040 lei,
fata de anul trecut care a inregistrat 10274987 lei, ceea ce se apreiciaza pozitiv.Observind ponderea
profitului net in 2011 si in 2012 putem spune ca sa innregistrat o crestere de la 10274987 lei pina la
1442926, cee ce se apreciaza pozitiv .Insa impozitul pe venit in anul 2011 este egal cu 0, dar in 2012
constituie 77% ce se apreciaza la fel negativ deoarece se observa presiunea sistemului fiscal asupra
rezultatelor financiare ale intreprinderii.

2.5. Relevarea rezervelor de sporire a profitului


Rezervele de crestere a profitului sint relevate din imbunatatirea tuturor factorilor ce-l
conditioneaza
Indicatori

Factori

Sensul

de profit
1.PPI

PO

modificarii
Crestere

Modalitati de modificare
Cresterea PB, reducerea cheltuielilor de perioada

PAI

Crestere

Sporirea veniturilor si reducerea cheltuielilor activitatii de

Crestere

investitii
Sporirea veniturilor si reducerea cheltuielilor activitatii

PE

Crestere

financiare
Sporirea veniturilor si reducerea costului vinzarilor

PB

Crestere

Sporirea venitului din vinzari si reducere costului

AVO

Crestere

vinzarilor
Gasirea diferitor alterntive de activitati operationale ai

CC

Descrestere

aporirea venitului din ele


Reducerea cheltuielilor de marketing neargumentate si

PAF

2. PO

neeficiente.
Reducerea

surplusului

de personal

din activitatea
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

comerciala

3. PB

CGA

Descrestere

Optimizarea diferitor tipuri de cheltuieli dupa necesitate

ACO

Descrestere

Optimizarea

VV

Crestere

necesitate.Reducerea penalitatilor, amenzilor


Sporirea VV prin imbunatatirea caliatatii, diversificarea si

diferitor

tipuri

de

cheltuieli

dupa

Cantitate

diferentiere produselor ,iesirea pe noi piete de desfacere,

a PR

majorarea pretului, crestere ponderii produselor cu

Costul

Descrestere

rentabilitate mai inalta


Reducerea consumului specific de resurse, preturi

vinzarilor

avantajoase la resurse, utilzarea resurselor de calitate

Costul

inalta, utilizarea la maxim a capacitatilor

unitar
Pretul

Crestere

Imbunatatirea calitatii, promovarea brand-ului

2.6. Esenta economica si rolul rentabilitatii


Intr-o economie de piata moderna, principalul obiectiv al oricarei societati comerciale este de a
maximiza averea actionarilor, respectiv de a creste valoarea de piata a unei firme, obiectiv care poate
fi realizat numai prin desfasurarea unei activitati rentabile.Astfel inca de la infiintare, grijile
conducatorilor

intreprinderii

sunt

legate

de

supravietuire

si

asigurarea

rentabilitatii

intreprinderii.Rentabilitatea oglindeste intr-o forma sintetica eficienta intregii activitati economice a


unei firme.
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Rentabilitatea este un indicator al eficientei , care exprima capacitatea intreprinderii de a obtine


profit.
Rentabilitatea este o forma a eficientei economice care evidentiaza capacitatea agentilor
economici de a acoperi cheltuielile efectuate pentru producerea si desfasurarea bunurilor economice
de a obtine profit.
Rentabilitatea este o notiune generala care masoara raportul dintre rezultate si mijloace.Un
anumit nivel de rentabilitate este necesar pentru mentinerea si cresterea potentialului economic al
firmei, cointeresarea actionarilor sau asociatilor, angajatilor, creditorilor.O activitate este rentabila,
daca raportul venituri/cheltuieli este mai mare decit unitatea..Cind acest raport este egal cu unu
activitatea nu va produce beneficii, dar nici pierderi.O activitate va fi in pierderi, cind cheltuielile
sunt mai mari decit veniturile.
Rentabilitatea depinde att de activitatea firmei (volumul desfacerii, calitatea ofertei, nivelul
costului unitar, activitatea de marketing, managementul propriu) ct i de factori exogeni (nivelul
preurilor pe pia, mrimea i dinamica cererii, preferinele consumatorilor, intensitatea concurenei).

Formula de baz a calculului rentabilitii este:

n practica economic, rentabilitatea poate cpta diferite forme, dup cum se schimb
prile componente ale formulei de baz. n calitate de efect economic i financiar, la calculul
rentabilitii, se utilizeaz profitul, dividende etc, iar n calitate de efort - costul vnzrilor,
activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al ntreprinderii i altele.

2.7. Apreciere rentabilitatii productiei si produselor


Rentabilitatea productiei
R=PBvpf / MF+MC * 100
R=

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

2.8. Aprecierea rentabilitatiii veniturilor totale si din diferite activitati


Indicatori

Precedent(2011)

Curent(2012)

Abaterea

Abaterea

absoluta

relativa, %

139833426
-722339
-16113034
-4001947
48825346

1108,09
33,96
-103,75
61,05
122,19

I Rentabilitatea
veniturilor

1.PAO
2.PAI
3.PAF
4.PPI
5.VAO

1273032
1093824
7908131
10274987
219937587

14106458
371485
-8204903
6273040
268762933

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

6.VAI

1203784

643920

-559864

53,49

7.VAF

21885462

10098073

-11787389

46,14

8.VT

243026833

279504926

36478093

115

9.RAO

0,57

5,24

4,67

919,29

10.RAI

90,86

57,69

-33,17

63,49

11.RAF

36,13

-81,25

117,38

-224,88

12.RT

4,22

2,24

-1,98

53,08

1)VT=VV+AVO+VAI+VE
2)VAO=VV+AVO
3)RAO=PAO / VAO *100%
4)RAI=PAI / VAI * 100%
5)RAF=PAF / VAF * 100%
6)Rppi=PPI / VT * 100%
Concluzie:
Rentabilitatea operationala poate fi imbunatatita prin reducerea costurilor operationale si prin
majorarea venitului operational.Veniturile operationale pot fi imbunatatite prin majorarea cantitatii si
pretului dupa posibilitate.Cea mai inalta rentabilitate este din

rentabilitatea din activitatea

operationala care este in crestere, dar sa micsorat considerabil rentabilitatea din activitatea
investitionala.

2.9. Aprecierea rentabilitatii vinzarilor


Indicatori
Precedent(2011)
II
Rentabilitatea
vinzarilor
1)PB

58849626

prod.comercializata
2)PB
382136

Abaterea

Abaterea

Curent(2012)

absoluta

relativa, %

74018957

15169331

125,77

-381432

-763568

-1

marf.comercializate

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

3)PB servicii prest.

2701294

3068065

366771

113,57

4)PB

61558708

77087022

15528314

125,22

5)Venit din prod. 209491758

257472150

47980392

122,90

comercializata
6)Venit din marfuri 434983

53551

-381432

12,31

comercializate
7)Venit din servicii

5929445

6841450

912005

115,38

prestate
8)Venit din vinzari

215481838

264748583

49266745

122,86

9)Rvpc

28,09

28,7

0,61

102,17

10)Rvmc

87,85

-712,27

-800,12

-810,77

11)Rvsp

45,55

44,84

-0,71

98,44

12)Rvv

28,56

29,11

0,55

101,92

PB prod.comercializata 2011=Venit prod.comerc. costul prod.comerc.= 209491758150642132=58849626


1)Rvpc= PBpc / VPC *100%
2)Rvmc= PBvmc / VMC * 100%
3)Rvsp = PBsp/ VSP *100%
4)Rvv = PB / VV * 100

Concluzie:
Rentabilitatea medie a vinzarilor a inregistrat o crestere cu 1,92%, datorit majorrii rentabilitii

veniturilor din comercializarea produselor finite, nivel considerat mai sus de mediu.Daca sa
luampe tipuri de vinzari, cea mai inalta rentabilitate o are productia comercializata care este
in crestere, iar cea mai joasa la serviciile prestate.
Rentabilitatea productiei comercializate este in crestere de la 28,09

la 28,7 si ea

influenteaza rentabilitatea medie a vinzarilor deoarece productia comercializata detine o


ponderea insemnata din venitul din vinzari.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

2.10. Analiza rentabilitatilor activelor, economica si financiara


Indicatori

Precedent(2011)

Curent(2012)

Abaterea

Abaterea

absoluta

relativa,%

6273040

-4001947

61,05

III.Rentabilitatea
capitalului
1)PPI(profit

pina 10274987

la impozitare)
2)PN(profit net)

10274987

1442926

4154239

14,04

3)TA(total active)
4)CP(capital

334617438
10963309

380234156
1823144

45616718
-9140165

113,63
16,62

propriu)
5)RA(rentabilitate

3,07

1,64

-1,43

53,42

a activelor)
6)RE(rentabilitate

93,72

344,07

250,35

367,12

a economica)
7)RF(rentabilitatea

93,72

79,14

-14,58

84,44

finaciara)

1)Rentabilitatea activelor= PPI / TA * 100%


2)Rentabilitatea economica= PPI / CP * 100%
3)Rentabilitatea financiara=PN / CP * 100%
Concluzie:

2.11. Analiza factoriala a rentabilitatilor


1)Rvv=PB/VV*1=PB/VV * TA/TA=TA/VV * PB/TA=Rnn * Rapb
2)Rf= PN/CP *1*1=PN/CP * TA/TA * VT/VT=TA/CP * VT/TA * PN/VT=MCP * rot. activ. * VT
3)Rf=PN/CP * 1 *1=PN/TA*TA/TA *PPI/PPI =TA/CP * PPI/TA* PN/PPI=Mcp * rentab.act*P/PN

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Indicatori
1)PN
2)CP
3)TA
4)VT
5)Multiplicatorul

Precedent(2011)
10274987

Curent(2012)
1442926

Abat.relativa,%
14,04

279504926
2,04

Abat.absoluta
-8832061
+1134822
+45616718
+36478093
+0,24

185140172
334617438

186274994
380234156

243026833
1,80

cap.propriu
6)Rotatia

0,72

0,73

+0,01

101,38

TOTAL active
7)Rentab.venit

0,04

0,005

-0,035

12,5

(Marja PN)
8)Rent.financ.

5,54

0,77

-4,77

13,89

100,61
113,63
115
113,33

1) Multiplicatorul capitalului propriu =TA/CP


2)Rotatia TA=VT/TA curente
3)Marja PN=PN/VT
4)Rent. Finan.=PN/CP *100
Rf=Mcp * Rot. TA 0 * Marja PN 0= -19826
Rf Rot. TA= Mcp 1 * Rot.TA * M PN 0=0,00156
Rf M PN =M CP 1 * Rot. TA 1 * M PN=-13,99

Concluzie:
Analizind tabelul privind rentabilitatea financiara, situatia se apreciaza negativ, intrucit indicatorul
dat este in scadere.Cu toate c multiplicatorul capitalului propriu s-a majorat fa de anul

precedent cu aproximativ 14%, aceasta nu a fost suficient pentru a diminua scderea


rentabilitii financiare, care a fost influenat n mare parte de micorarea rentabilitii
veniturilor, care a sczut cu 88 % fa de anu precedent. O influen mai mica a avut-o i
cresterea rotaiei total active, aceasta a crescut cu 1,38% fa de anul precedent.

2.12. Aprecierea pragului de rentabilitate:riscul operational


Pragul de rentabilitate si indicatorii, derivatii lui ne permite sa apreciem riscul operational, care
consta in ce masura venitul din vinzari al intreprinderii este suficient pentru a acopero costurile
totale.Pragul de rentabilitate este venitul din vinzari minimal necesar pentru a acoperi costurile
totale.Acest venit din vinzari minimal este egal cu costul total.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

In situatia pragului de rentabilitate, intreprinderea genereaza nici pierderi, nici


profit(profit=0).Fiecare unitate de vinzari peste prag de rentabilitate genereaza profit, cu conditi ca
costurile fixe si rentabilitatea vinzarilor ramin neschimbate.
Prin aprecierea risculu operational se utilizeaza metoda analizei marjei de contributie, bazata pe
corelatia cost - volum profit.Esena analizei corelaiei cost - volum - profit" const n stabilirea
modului n care schimbrile n volumul vnzrilor influeneaz asupra modificrilor n consumuri,
cheltuieli i profit.
Metodele de calcul al pragului rentabilitii
Analiza i metodele de calcul a pragului rentabilitii difer n condiiile fabricrii i
comercializrii unui singur sau a ctorva tipuri de produse.
Astfel, pentru calculul i analiza pragului rentabilitii n condiiile fabricrii i comercializrii unui
singur tip de produse se utilizeaz metodele: reprezentrii grafice i marjei de contribuie.
Esena metodei reprezentrii grafice

al pragului rentabilitii const n determinarea grafic a

punctului, n care volumul vnzrilor este egal cu suma consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii,
iar profitul este egal cu zero. Calculul i analiza pragului rentabilitii poate fi efectuat cu ajutorul
graficelor corelaiei:
volum-consumuri, cheltuieli";
volum-profit (pierdere)".
Graficul corelaiei volum-consumuri, cheltuieli" (vezi figura 4.1.) const din dou linii - linia, care
descrie comportamentul sumei totale a consumurilor i cheltuielilor perioadei i linia, care reflect
comportamentul veniturilor din vnzarea produselor (mrfurilor, serviciilor prestate). Pe axa
absciselor se reflect volumul vnzrilor n uniti naturale, iar pe axa ordonatelor -consumurile,
cheltuielile (cu divizarea acestora n constante i variabile) i veniturile. Punctul de intersecie a
dreptei consumurilor i cheltuielilor totale cu dreapta veniturilor din vnzri reprezint punctul critic.
Marja de contribuie constituie depirea veniturilor din vnzri asupra consumurilor i
cheltuielilor variabile aferente acestui volum al vnzrilor.Metoda necesita divizarea costurilor totale
in costuri variabile si fixe(constante).
Analiza marjei de contribuie permite:
aprecierea mai corect a influenei factorilor la devierea mrimii profitului operaional;
calcularea volumului vnzrilor, la care ntreprinderea nu va avea nici profit, nici pierderi;
determinarea indicatorului securitii;
calcularea volumului vnzrilor, necesar obinerii profitului ateptat;
argumentarea celei mai optime variante de luare a deciziilor manageriale operative etc.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Riscul operational
Indicatori

Precedent(2011)

+49266745

Abat.
Relativ,
%
122,8

187661561

+33738431

121,9

61558708

77087022

+15528314

125,22

64741425

66994914

+2253489

103,48

254656475

+35991920

116,45

0,28

0,29

+0,01

103,57

231219375

231016944

-202431

99,91

114,60

+21,41

122,97

-15737537

33731639

49469176

214,33

-7,30

12,74

20,04

174,52

Venit din vinzari

215481838

Costuri variabile

153923130

Marja de
contribuie
Costuri
fixe(operationale)

Costuri
218664555
totale(operationale)
Rata marjei de
contribuie
Pragul de
rentabilitate

Gradu de acoperire 93,19


A.P.R.
Sigurana
financiar
Coeficientul de
siguran
financiar

Curent(2012)
264748583

Abat. absolut

1)Marja de contributie=VV-CV
2)CF=Chel. comerciale+Chel. generale si administrative+ alte chel. Operationale
3)Rmc=MC/VV
4)PR=CF/Rmc
5)Grad de acoperire PR=VV/PR *100
6)Siguranta financiara=VV-PR
7)Coeficientul de siguranta financiara=SF/VV *100
Concluzie:
Privind riscul operaional situaia se apreciaz pozitiv, deoarece pragul de rentabilitate descrete i
descreeterea acestuia este de 0,09 % fa de anu precedent, mpreun cu aceasta crete i gradul de
acoperire cu 23 %, i mai crete i coeficientul sigurantu siguranei financiare cu aproximativ 75%.
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Deci pentru a recuperarea toate consumurile i cheltuielile aferente fabricrii i comercializrii


produselor finite n anul precedent va trebui s obin un venit mult mai mare ca sa acopere toate
cheltuielile efectuate.

2.13. Modelul Du Pont


Modelul Du Pont este un instrument de analiz cauz-efect al eficienei afacerii. El
reprezint o repartizare schematic a dependenei indicatorului de rentabilitate de diferii factori de de
influen i relaiile dintre ei. Pentru prima dat modelul Du Pont a fost definit n anul 1919 de ctre
Donaldson Brown, un inginer de a compania american de chimicale.
Modelul generic Du Pont este o expresie logic a rentabilitii investiiei, care ine cont de
trei factori : eficiena de operare, msurat de o marj de profit, eficiena activelor, msurat prin
rotaia activelor, prghie financiar msurat prin multiplicatorul capitalului propriu.
In continuare aceti trei factori sunt descompui i ei la rndul lor de ali factori ce-i condiioneaz.
Astfel se formeaz mai multe lanuri cauz-efect purttoare de informaii din mai multe domenii
economice, cum ar fi cel comercial, de gestiune a costurilor, de gestiune a activelor i a capitalului.
Rate i indicatori utilizai la elaborarea modelului Du Pont

Indicatori
Venitul din vnzri
1.Cifra de afaceri
2.Profit global(PPI)
3.Profit net
4.Total active, lei
Active pe termen lung
Stocuri de mrfuri i
materiale
Creane pe termen
scurt
Investiii pe termen
scurt
Mijloace bneti
Alte active curente
5.Capital propriu,lei
Capital statutar
Profit nerepartizat
6.Rentabilitate
financiar, %
7.Rotaia active
(VV/TA), ori

Precedent(2011)
215481838
225756825
10274987
10274987
334617438
196645952

Curent(2012)
264748583
271021623
6273040
1442926
380234156
202794098

Abaterea
absolut
+49266745
+45264798
-4001947
-101306961
+45616718
+614814

Abaterea
relativ,%
122,8
120,05
61,05
14,04
113,63
103,12

93393445

127668447

+34275002

136,69

41581236

42091717

+510481

101,22

768090
751275
1477440
185140172
30241035

5468876
1049138
1161880
186274994
30241035

+4700786
+297863
-315560
+873822
0

712
139,64
78,64
100,61
100

10963309

1823144

-9140165

16,62

5,54

0,77

-4,77

13,89

0,64

0,69

0,05

107,81
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

8.Marja de profit net,


coeficient
9.Marja de profit
global, coef.
10.Multiplicator
capitalului propriu,
coef(TA/CP)
11.Costuri totale
Costul vnzrilor
Cheltuieli comerciale
Cheltuieli generale i
administrrtive
Alte cheltuieli
operaionale
Cheltuieli din
activitatea de investitii
Cheltuieli din

0,0476

0,005

-0,035

12,5

0,0476

0,0236

-0,024

49.57

1,80
232751846
153923130
28249846

2,04
273231886
187661561
31304492

0,24
+40480040
+33738431
+3054646

113,33
117,39
121,91
110,81

20588840

22547014

+1958174

109,51

15902739

13143408

-2759331

82,64

109960

activitatea financiara

13977331

272435

+162475

247,75

18302976

+4325645

130,94

Formule:
1)Cifra de afaceri(CA)=VAO+VAI+VAF
2)Profit global(PPI)=PO+PI+PF
3)Profit Net(PN)=PG-ChI(chelt.privind impozite)
4)Total Active=ATL+AC
5)Cost total=CV+CC+CGA+ACO+CAI+CAF

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Capitolului III. Recomandarea msurilor de imbuntire


3.1. Analiza SWOT
Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea si analiza pozitiei
strategice de ansamblu a afacerii si a mediului sau. Scopul cheie al acesteia este de a identifica
strategiile care vor crea un model specific afacere, care va alinia cel mai bine resursele si capacitatile
unei organizatii la cerintele mediului in care functioneaza firma. Cu alte cuvinte, aceasta este
fundamentala pentru evaluarea potentialului intern si a limitelor si oportunitatilor & amenintarilor
posibile din mediul extern. Examineaza toti factorii din interiorul si din afara firmei care influenteaza
succesul. Un studiu consecvent al mediului in care firma opereaza ajuta la previzionarea / predictia
tendintelor de schimbare si, de asemenea, ajuta la integrarea acestora in procesul de luare a deciziilor
al organizatiei.
Analiza SWOT este un instrument puternic, dar implica un mare element subiectiv.Cel mai bine este
atunci cind este folosit ca un ghid, si nu ca o prescriptive.Afacerile de success se bazeza pe punctele
tari, corectind punctele slabe si luind masuri de protective impotriva slabiciunilor interne si a
amenintarilor externe.
1)Puncte tari Punctele tari sunt calitatile care permit indeplinirea misiunii organizatiei. Acestea
reprezinta baza pe care poate fi realizat si continuat/sustinut un succes continuu. Punctele tari sunt
aspectele benefice ale organizatiei sau capacitatile unei organizatii, care includ competentele umane,
procesul de capacitate, resursele financiare, produsele si serviciile, fondul comercial clientilor si
loialitatea fata de marca. Exemple de 3puncte tari organizatorice sunt:resursele financiare uriase,
gama larga de produse, inexistenta datoriilor, angajati dedicati, asocierile cooperative cu partenerii cu
experienta sau abilitati, din care compania poate obtine anumite avantaje care ii permit ameliorarea
competitivitatii,etc

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

2. Puncte slabe Punctele slabe sunt calitatile care ne impiedica sa indeplinim misiunea si sa
atingem potentialul nostru deplin. Aceste deficiente deterioreaza influentele asupra succesului
organizational si a cresterii. Punctele slabe sunt factori care nu indeplinesc standardele pe care ar
trebui sa le respectam. Deficientele intr-o organizatie pot fi masinile depreciate, cercetare si facilitate
de dezvoltare insuficiente, gama ingusta de produse, insuficiente in luarea deciziilor, etc. Punctele
slabe sunt controlabile. Acestea pot fi reduse la minimum si eliminate. De exemplu pentru a depasi
obstacolele legate de masinile invechite, ar trebui achizitionate noi masini. Alte exemple de puncte
slabe organizationale sunt datoriile uriase, cifra ridicata de angajati, proces complex de luare a
deciziilor, o gama ingusta de produse, risipa mare de materii prime, etc.
3. Oportunitati Oportunitatile sunt prezentate de catre mediul in care opereaza organizatia.
Acestea apar atunci cand o organizatie poate beneficia de conditii pentru a planifica si executa
strategii care sa ii permita sa devina mai profitabila. Organizatiile pot obtine un avantaj competitiv
prin valorificarea oportunitatilor. Organizatia trebuie sa fie atenta si sa recunoasca oportunitatile si sa
le valorifice ori de cate ori acestea apar. Selectarea obiectivelor care vor servi cel mai bine clientii, in
timp ce obtinerea rezultatelor dorite este o sarcina dificila. Oportunitatile pot aparea de pe piata,
precum si de la concurenta, industrie/guvern si tehnologie. Cresterea cererii pentru telecomunicatii,
insotita de liberalizare este o mare oportunitate pentru noile firme care intra in sectorul
telecomunicatiilor si concureaza cu firmele existente pentru venituri.
4. Amenintari amenintarile apar atunci cand conditiile din mediul extern periclita fiabilitatea si
profitabilitatea afacerii organizatiei. Acestea compun vulnerabilitatea atunci cand se refera la punctele
slabe. Amenintarile sunt incontrolabile. Atunci cand apare o amenintare, stabilitatea si supravietuirea
se pot afla in pericol. Amenintarile pot fi legate de:aparitia unot tehnologii mai ieftine,introducerea de
catre rivali a unor tipuri mai performante,intrarea noilor concurenti pe piata a companiei;aparitia unor
hotariri de stat care au un impact mai mare asupra comapniei decit asupra concurentilor, conditii
demografice nefavorabile, schimbarea ratelor pe pietele externe.
Pentru realizarea analizei SWOT a S.A.Orhei-Vit am efectuat un studiu referitor la punctele tari si
slabe din cadrul oragnizatiei, cit si oportunitatile si amenintarile externe care pot afecta organizatia,
tinind cont de piata pe care actioneaza intrepinderea si de mediul inconjurator.
Puncte tari
Exista titlu de proprietate asupra caldirilor si terenurilor ce deserves buna desfasurare

a activitatii;
Societatea respecta legislatia in vigoare cu privire la protejarea mediului;
Imagine favorabila societatii si produselor sale;
Experienta manageriala;
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Imbunatatirea profesionala a salariatilor;


Achitarea de polite de asigurare pentru bunurile societatii;
Clientii isi achita obligatiile la timp;
Are perspective de a creste export si pe alte noi piete

Puncte slabe
Intreprinderea poseda utilaje vechi, dar in numar mai mic
Insuficienta fondurilor de investitii si a fondurilor necesare achizitionarii resurselor
materiale;

Oportunitati
Cai de largire a liniei de produse pentru satisfacerea necesitatilor specifice ale

consumatorilor;
Cresterea fidelitatii clientilor;
Aparitia unor tehnologii noi de producere;
Patrunderea pe noi piete;
Gasire unor noi surse de aprovizionare

Amenintari
Concurenti cu produse similare si preturi mai avantajoase;
Dezastre si calamitati naturale;
Roada slaba din motive:de inundatii ,seceta,ploi ambundente
Baza de materie prima slab dezvoltata
Schimbarea permanenta a cerintelor clientilor fata de produs
Cresterea costurilor la materie prima,cit si la materiale.
Schimbari in politica externa, modificarea taxelor vamale si politicilor de comert.

Analiza SWOT ofera posibilitatea de a identifica masurile oportune pentru diminuarea punctelor
slabe, dar si eliminarile amenintarilor.De asemenea ofera informatii care ajuta la sincronizarea
resurselor si capacitatilor organizatiei cu mediul concurential in care opereza intreprinderea si ajuta
la identificarea competentelor de baza ale organizatiei

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

3.2. Planul de aciuni


Analiza principalelor cai de crestere a profitului
Cresterea volumului desfacerilor reprezinta o cale importanta de crestere a rentabilitatii. Prin
cresterea volumului vanzarilor, cheltuielilor considerate fixe se vor repartiza asupra unei cantitati mai
mari de produse. Astfel se reduce costul pe unitatea de produs si, deci creste rentabilitatea activitatii
desfasurate.
Pentru cresterea volumului productiei vandute, S.A.Orhei-Vitar trebuie sa actioneze in
urmatoarele directii:
- mentinerea unor preturi accesibile la produsele pe care le desface, in comparatie cu preturile
practicate de firmele concurente;
- incheierea de contracte comerciale pe termen lung cu beneficiarii;
- patrunderea mai puternica pe piata externa cit si interna.
Un factor important care a dus la cresterea volumului productiei vandute a fost cresterea calitatii
productiei in functie de cerintele pietei. Imbunatatirea calitatii produselor duce la cresterea gradului
de utilitate si a rentabilitatii produselor pe piata interna, ceea ce are efecte pozitive asupra
producatorilor si beneficiarilor.
Realizarea unei productii de calitate inferioara are consecinte negative atat asupra intreprinderilor
producatoare, cat si a beneficiarilor.
Ridicarea calitatii produselor are loc atunci cand pretul in perioada curenta este mai mare decat in
perioada de baza, ceea ce arata o crestere a volumului sau au preturi de vanzare mai mari, cu
consecinte pozitive asupra ratelor economico-financiare ale firmei.
1)Cai privind reducerea cheltuielilor materiale
Se stie ca in economia de piata nivelul desfacerilor depinde de nivelul preturilor si ca nivelul
preturilor se formeaza pe piata in mod liber in functie de nivelul cererii si ofertei pentru produsul
respectiv. O crestere a ratei rentabilitatii se poate realiza mai ales prin reducerea costurilor pe unitatea
de produs.
Reducerea costurilor pe unitatea de produs trebuie sa fie obiectiv esential al conducerii oricarei firme,
deoarece numai asa firma poate sa fie competitiva. Realizarea acestui obiectiv cu conditia mentinerii

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

nivelului calitativ al produselor, conduce la cresterea marjei pretului pe unitatea de produs si prin
aceasta la cresterea rentabilitatii intregii activitati desfasurate.
Ponderea principala in totalul cheltuielilor in cadrul firmei o detin cheltuielile materiale.
Pentru a reduce aceste cheltuieli intreprinderea ar trebuie sa actioneaze in urmatoarele
directii:
- aprovizionarea resurselor materiale de la cele mai avantajoase surse furnizoare;
- aprovizionarea acelor resurse care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor pentru consum;
- modernizarea proceselor tehnologice;
- reducerea consumurilor specifice;
- ridicarea calitatii fortei de munca;
- reducerea cheltuielilor de aprovizionare;
- aprovizionarea ritmica a materialelor, astfel incat sa evite rupturile de stoc;
- depozitarea si gestionarea adecvata a materialelor aprovizionate.
2)Cai privind reducerea cheltuielilor de personal
In conditiile economiei de piata, cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea
salariului mediu constituie o conditie de baza pentru asigurarea eficientei activitatii desfasurate.
Cresterea productivitatii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului productiei
si de crestere a rentabilitatii si competitivitatii produselor pe piata interna si externa.
Linia realizarii programului de aprovizionare, a modului de desfasurare a procesului de productie,
ceea ce are in vedere reducerea costurilor si a duratei ciclurilor de fabricatie, accelerarea ritmului
vanzarilor si incasarii contravalorii facturilor.
3)Cai privind accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante
Pentru accelerarea vitezei de rotatie,S.A.Orhei-Vitar trebuie sa actioneze in urmatoarele directii:
A. In stadiul aprovizionarii doreste sa actioneze pe doua cai principale:
- aprovizionarea cu materii prime sa se faca la timp;
- stocul de materiale, piese de schimb, obiecte de inventar sa fie redus la minimul necesar;
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

In acest scop:
- aprovizionarea cu materiale trebuie sa se faca de la sursele cele mai apropiate cu putinta si cu
mijloacele de transport cele mai ieftine;
- trebuie sa se incheie la timp contractele de aprovizionare si sa se prevada termene precise de primire
a materiilor prime si materialelor pentru ca acestea sa asigure ritmicitatea si continuitatea procesului
de productie;
- evidenta materiilor prime si a materialelor in cadrul sectiilor, magaziilor si depozitelor trebuie sa fie
tinuta la zi, trebuie sa fie clara si sa dea posibilitatea semnalizarii situatiilor in care apar stocuri
excedentare de materiale sau a situatiilor consumarii stocurilor necesare pentru productie;
- trebuie sa se reduca pierderile de materiale prin imbunatatirea conditiilor de depozitare si pastrare a
materialelor, mecanizarea operatinilor de incarcare - descarcare, ridicarea calificarii personalului de
la magazii si depozite;
B. In stadiul productiei:
- trebuie sa actioneze pentru scurtarea ciclului de productie;
- reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale;
- mecanizarea lucrarilor cu volum mare de munca;
- perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice;
- organizarea rationala a aprovizionarii la locul de munca;
- imbunatatirea organizarii muncii prin folosirea completa a zilei de lucru;
- ridicarea calificarii personalului, intarirea disciplinei in munca;
- introducerea unor metode moderne de munca pentru scurtarea ciclului de fabricatie.
Aceste masuri pot contribui la reducerea ciclului de fabricatie, avand influente pozitive si in
reducerea consumurilor specifice. In acest scop mai sunt necesare si alte masuri, ca:
- reducerea la maximum a deseurilor si valorificarea superioara a acestora;
- reducerea la minimum a rebuturilor;
C. In stadiul desfacerii (vanzarii), caile principale se refera la:

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

- cresterea ritmului desfacerii, ceea ce va determina reducerea de stocuri de produse finite;


- cresterea ritmului de desfacere presupune, pe langa o productie ritmica, si mecanizarea
transportului produselor finite la centrele de desfacere, incheierea la timp a contractelor de livrare pe
cantitati, calitati si termene precis specificate.
Accelerarea ritmului de incasare a produselor finite vandute are o importanta deosebita pentru
inceperea altui ciclu de fabricatie.
Pentru accelerarea ritmului decontarilor sunt necesare urmatoarele masuri:
- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare;
- introducerea si tinerea de evidente clare si la zi a documentelor de decontare;
- accelerarea intocmirii documentelor;
- accelerarea predarii lor in termen la banca.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

3.2.1.Masuri de introducere a tehnicii noi si tehnologiilor de productie performante in procesul


de productie a intreprinderii
Peter Druker spunea caInovatia este instrumentul specific al intreprinzatorilor, mijlocul prin
care ei valorifica schimbarea ca o oportunitate pentru o alta afacere sau pentru alt serviciu.
Inovatia este considerata in general ca motorul principal al cresterii economice in economia globala
de astazi. Prin introducerea in practica a tehnicii si tehnologiilor noi se pot obtine produse cu
caracteristici de calitate de imbuntatite ,servicii de calitate superioara, procese de productie noi, mai
eficienete si mai ecologice, modele imbuntatite ale sistemului de management al afacerii, metode
moderne de management al fortei de munca.
Inovatie de proces este implemenatarea unei metode noi sau imbunatatite

semnificativ de

productie(de exemplu noi procedee de fabricatie sau fluxuri tehnologice) sau unei metode noi de
livrare.Aceasta include noi schimbari semnificative in tehnici, echipamente tehnologice si/sau
software-ului.Rezultatul inovarii de proces trebuie sa fie semnificativ in ceea ce priveste:nivelul
productiei, calitatea produselor sau reducerea costului de productie si distributie.Obiectivele ale
inovarii procesului in cadrul intreprinderii sunt:

Cresterea volumului si a vitezei de productie;


Imbunatatirea procesului de productie;
Folosirea tehnologiilor noi;
Reducerea timpului de lansare pe piata;
Cresterea calitatii.

Pe parcursul ultimilor 3 ani la intreprinderea Orhei-Vitse observa un progres simtitor, pentru ca


capacitatile de productie sunt utilizate la maxim, astfel sporind volumul productie fabricate.Desi,
situatia la intreprindere este una buna, intotdeauna este o posibilitatea de extindere mult mai mare,
pentru a avea rezultate si mai bune.Dar sa nu uitam ca, utilajul vechi al industriei si lispa inlocuirii lui
cu cel noi, va face ca industria sa treaca printr-o perioada de stagnare.Dar inainte dea se lansa intr-un
nou proiect de producere orientat spre export,directia intreprinderii va fi necesar sa asigure ca
echipamentul sau corespunde exigentelor proceselor de fabricare.Spre exemplu, un utilaj care se
defecteaza foarte des, poate sa compromita in mod grav un process intreg de productie. Principalii
stimuli care provoca progresul productiei la intreprindere sunt:
Organizarea periodica a cursurilor de instruire si perfectionare a personalului atit lanivel
intern, cit si in cadrul institutiilor de invatamint specializat;
Continuarea lucrarilor de reconstructive, reutilare si montare a liniilor tehnologice a ltor sectii
de prelucrare a fructelor si legumelor.
Presiunea concurentiala obliga intreprinderile sa caute permanent solutii, care le permita o cit mai
buna pozitie pe piata, politica ce constituie conditia esentiala de existenta a intreprinderii.O privire
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

mai atenta arata insa, ca nu toate intreprinderile promoveaza noul cu tot atita entuziasm.Astfel, la
orice intreprindere exista posibilitatea de perfectionare a procesului de productie prin implimentarea
strategiilor de productie.
In cadrul strategiilor functionale ale unei firme, strategia tehnolgica ocupa un loc major, ea a fost
chemata sa constituie suportul

necesar

asigurarii performantelor

strategiei generice

adoptate.Strategia tehnologica are un puternic impact asupra activitatii rezultatelor obtinute de o


intreprindere, analiza acestui impact purtindu-se face sub raportul rolului si influentei asupra
activitatii intreprinderii, luata in ansamblul ei, sub raportul pozitiei concurentiale si sub raporul
structurei concurentei.Influenta strategiei tehnologice adoptate asupra ansamblului activitatii
intreprinderii se manifesta prin aceea ca in functie de felul tehnologiei si al evolutiei acesteia se
diferentiaza fazele caracteristice ale unei anumite piete de lansare, crestere, maturitate sau declin, si
in functie de acestea, nivelul performantelor tehnice si economice ale intreprinderii.O tehnologie bine
aleasa poate relansa o piata aflata in faza de maturitate sau declin, dupa cum folosirea unei tehnolgii
afecteaza pozitia concurentiala a intreprinderii.
Analistii si centrele de consultant strategica, considera tehnologia

ca un factor determinant al

cresterii domeniului de activitate, al aprecierii maturitatii industriei sau al atractivitatii industriei.Un


rol important in evaluarea importantei pe care o acorda conducerea intreprinderii activitatii de
cercetare in domneniul elaborarii unor noi tehnologii si eficientei aplicarii acestora il poate avea
analiza situatiei factorilor strategico-tehnologici in cadrul intreprinderii.O astfel de analiza, propusa
de analisti, poate fi structurata pe citeva capitole mari cum sunt cele de :Investitii de cercetare si
studii, Pozitia concurentiala, Dinamica productiei, Dinamica tehnologiei, Dinamica competitivitatii si
Aprecierea generala, fiecare dintre aceste capitol
cuprinzind indicatori specifici cu aprecieri privind intensitatea, importanta pentru atingerea
succesului, existenta unor discordante strategice si prioritatea acordata indicatorului in cercetare.
Prin introducerea tehnologiilor de productie performante in procesul de productie, intreprinderea
urmareste urmatoarele scopuri:
Obtinerea pozitiei concurentiale superioare a intreprinderii pe piata;
Asigurarea rentabilitatii capitalului investit
Asigurarea satisfacerii cerintelor consumatorilor prin produse oferite

la costuri cit mai

reduse;
Obtinerea unei rate mai mari a profitului;
Obtinerea unor produse mai competitive pe piata.

Asigurarea tehnologiei prin folosirea resurselor interne ale intreprinderii, presupune efectuarea de
investitii

in cercetarea gasirii unor tehnologii noi sau pentru perfectionarea tehnologiilor

existente.Aceasta presupune existenta unui puternic compartiment de cercetare, capabil sa sa sigure


Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

prin rezultate obinute independent sub raport tehnologic si proprietatea asupra

rezultatelor

cercetarilor.
Este cunoscut faptul ca strategia tehnologica reprezinta o component a strategii unei intreprinderi
productive sau de servicii.O dovada in favoarea lor este ca tehnologiile unor firme sunt foarte
scumpe, se schimba mai greu decit produsele care sunt oferite pe piata si de aceea achizitionarea si
valorificarae lor trebuie bine gindita.Astfel, pentru o valorificare mai buna a tehnologiilor existente
poate reprezenta un element de diferentiere foarte important si dificil de imitat in lupta concurentiala.
Este clar faptul ca odata ajunse pe piata, produsele care poseda o calitate joasa, in rezultat acestea
influenteaza negativ asupra profitabilitatii.Calitatea joasa inseamna cheltuieli in plus pentru
producator in gasirea si rectificarea defectelor.La fel, calitatea joasa poate sa aduca piederi pietei de
desfacere in legatura cu pierderea increderii din partea consumatorului.Indiferent de aceasta,
majoritatea producatorilor nu recunosc faptul ca exista alte mteode de marire a profitului, spre
exemplu lucrul sistematic asupra

calitatii produsului, chiar si in cazul cind este considerata

satisfacatoare.Nivelul jos al calitatii produsului poate fi cauzat de modul de producere sau design-ul
produsului,etc.
Astfel ca, scopul principal al intreprinderii industriale producatoare in mare parte pentru export este
de a identifica necesitatile si dorintele consumatorilor straini, si numai apoi de a determina design-ul
confectionarii si livrarea produsului ce cuprinde toate aceste caracteristici.
Pentru o singura intreprindere sa constatat ca, in diferite perioade ale existentei sale actiunea de
promovare a noului este condusa cu o viteza diferita, care nu depinde neaparat cine este director in
momentul respectiv.Intre factorii principali care detrmina intreprinderea la un moment dat sa-si
diversifice productia si mai ales sa promoveze noul sunt:
Nevoia imperativa de a dezvolta sau macar pastra pozitia ocupata de intreprindere pe
piata.Aceasta este fara indoiala factorul cel mai important deoarece toate intreprinderile sunt
interesate sa-si pastreze pozitia ocupata si sa-si largeasca segmental detinut din piata.
Cererea pietei de a-si diversifica productia.Majoritatea intreprinderilor se preocupa de
diversificarea in domeniul pe care il stapinesc si doar rareori este vorba de o schimbare a
profilului.In general,intreprinderile par mai tentate sa isi diversifice produsele decit sa isi
diversifice tehnologiile de realizare a produselor.Sub aspectul cailor pe care intreprinderile le
aleg pentru diversificare, cel mai adesea se apeleaza la fortele interne pentru o diversificare a
produselor si la achizitii externe in rest, mai ales atunci cind este vorba de o schimabare a
profilului intreprinderii.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Obligativitatea

de a se alinia la normative impuse de guvern ,legislatie,cerinte

sociale.Normele cel mai frecvent modificate in ultii ani sunt sunt cele referitoare la protectia
mediului.Pe planul produselor oferite pe piata, normele de protectie ale mediului nu afecteaza
toate ramurile industrial
Nevoia de a face fata unei scaderi a ofertei sau scumpiri a materiilor prime.Este vorba in
primul rind de scumpirea energiei, care a obligat intreprinderile sa isi schimbe atit
tehnologiile, cit sa isi reproiecteze produsele.
Introducerea pe piata a unui produs nou este o actiune strins legata de activitate de inovare tehnica.In
faza de lansare, vinzarile sunt scazute, consumatorii fiind sceptici, ei testeaza acum noul
produs.Costurile per ansamblu fiid ridicate, firma inregistreaza pierderi financiare ale
produsului.Daca produsul prezinta un grad mare de noutate, in aceasta faza concurentii sunt putini
sau inexistenti, preturile de vinzare practicate pot fi ridicate,datorita elasticitatiiscazute a cererii in
raport cu produsul.
Un produs nou este orice bun, care prezinta elemente de noutate in oricare de elementele sale
componente.Un produs perceput din perspectiva producatorului, este nou atunci cind il lanseaza pe
o piata noua sau atunci cind inlocuieste un alt produs, iar din cea a consumatorului cind apare o
noua marca, noua prezentare sau un produs total nou, necunoscut inca.
Experienta arata ca inovatiile veritabile sunt

destul de rare, cele mai multe sunt versiuni ale

produselor existente si se caracterizeaza mai putin prin noutatea lor tehnica, decit printr-o noua
forma de prezentare, conditionare sau

o noua combinare a formulelor existente.Introducerea

inovatiilor in cadrul intreprinderii solicita mari cheltuieli si riscuri, dar poate fi si profitabila.
Pentru ca produsul nou sa aiba un succes remarcabil, trebuie sa ofere beneficii superioare
consumatorilor, beneficii care trebuie sa indeplineasca niste conditii:

Sa fie importante pentru consummator ;


Sa fie unice-consumatorul trebuie sa creada ca nici un alt produs nu i-l mai ofera;
Sa fie sensibile-produsul sa nu poata fi plagiat de actre concurenti;
Sa fie vandabile-produsul sa fie la un pret accesibil pentru comparator.

Respectarea lor conduce la obtinerea unui prous cu valoare superioara recunoscuta de consumator
prin cumpararea sa de pe piata, produs care este rezultatul activitatii comportamentului de cercetare
dezvoltare ce foloseste propriile resurse.
Trasatura cea mai importanta o reprezinta conditia, ca tehnologia sa permita procesului tehnologic sa
decurga in conditii economic avantajoase.Justificarea cerintei rezida in faptul ca o societate
comerciala, sediul desfasurarii oricarui proces tehnologic, functioneaza cu scopul de a produce venit,
nu doar cu acela de a consuma resurse si a oferi locuri de munca a oamenilor.Un moment important

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

este utilitatea sociala, adica daca produsul nu este chiar atit de solicitat pe piata sau este la un pret
neavantajos pentru consumator, sau la o calitate necorespunzatoare, atunci in zadar se va vorbi despre
el in termini de proces tehnologic, si va fi necompetitiv pe piata, de aici putem concluziona faptul, ca
utilajul trebuie valorificat la maxim posibil pentru a obtine rezulatate foarte bune.
3.2.2.Masuri de perfectionare a organizarii procesului de productie si reducerii ciclului de
productie.
Asigurarea unei structuri de productie si conceptie rationala are loc in doua situatii :

In momentul proiectarii intreprinderii;


In momentul functionarii intreprinderii

in functie de modificarile care survin in

nomenclatorul de produse, in tehnologiile de fabricatie sau in organizarea productiei si a


muncii.

Structura de productie si conceptie a intreprinderii poate fi perfectionata printr-un anasamblu de


masuri adoptate pentru atingerea acestui obiectiv:

Cresterea ponderilor verigilor de productie(sectii,ateliere) specializate, organizate dupa

principiul obiectului de fabricat;


Asigurarea adincirii specializarii productiei si extinderea cooperarii dintre acestea;
Cresterea ponderii volumului de produse sau de lucrari executate de verigile de productie

de baza;
Optimizarea gradului de marime a verigilor de productie si asigurarea proportionalitatii

dintre capacitatile de productie;


Sistematizarea firmei in sensul unei zonari teritoriale corespunzatore.

Eficienta activitatii de perfectionare a structurii de productie si conceptie a intreprinderii poate fi


apreciata printr-un complex de indicatori,ar fi:
Volumul, continutul si directia transporturilor interne;
Numarul, felul si locul de amplasare a depozitelor;
Numarul de angajati din administratie si aparatul functional;
Durata medie de fabricatie;
Gradul de continuitate a fluxului tehnologic de materiale si de angajati.

Perfectionarile aduse in timp structurii de productie si conceptie a intreprinderii trebuie sa se reflecte


in imbunatatirea acestor indicatori de apreciere a eficientei masurilor luate.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Reducerea duratei ciclului de productie prezinta o importanta sarcina economica deosebita,


intrucit influenteaza principlalele activitati economice a intreprindererii industrial, asigurind in mod
direct reducerea stocurilor de productie neterminata

si imbunatatirea utilizarii mijloacelor

circulante.Activitatea de reducere a ciclului de productie trebuie sa fie indreptate atit in directia


reducerii perioadei de productie, cit si in directia lichidarii sau a reducerii la maxim a intreruperilor
de orice fel.

Caile de reducere a ciclului de producere,pot fi sistematizate astfel:


1) Reducerea perioade de productie, in cadrul acesteia a duratei operatiilor tehnologice se poate

realiza prin:introducerea tehnicii noi, modernizarea tehnologiei de fabricatie, automatizarea,


robotizarea si cibernetizarea proceselor de productie, dotarea intreprinderii cu sisteme, module si
celule

flexibile, perfectionarea oraganizarii spatiale si in timp a productiei, rationalizarea

proceselor de munca in lumina cerintelor ergonomice;


2) Timpul de pregatire-incheere poate fi redus sau chiar eliminat efectuind operatiile respective in
perioadele de intreruperi-determinate de zilele nelucratoare sau in schimburile cind nu se
lucreaza.De asemenea introducerii metodei de prelucrare in grup a pieselor si folosire unor
reglari tip si universal pot sa conduca la diminuarea volumuli de munca

necesar pentru

efectuarea lucrarilor de pregatire-incheiere;folosirea unor mijloace mecanizate si automatizate de


efectuare a operatiilor de control, fara a se neglija aplicarea metodelor statistice de control al
calitatii bazate pe calculul probabilitatii, introducerea si extinderea autocontrolului.
3) Operatiile de transport intern, de asemenea pot fi reduse ca durata prin optimizarea fluxurilor de
transport in cadrul intreprinderii si asectiilor de productie, folosirea unor mijloace de transport cu
viteze si capacitate sporite, mecanizarea operatiilor de manipulare a incarcaturilor.
4) Durata proceslor naturale poate fi redusa prin inlocuirea acestora cu procese tehnologice
avansate.Asa, de exemplu uscarea naturala a proceselor de vopsire poate fi inlocuita cu uscarea
cu curenti de inalta frecventa in cimp de inductie, ceea ce face ca, paralel cu reducerea duratei
acestor operatii, sa se realizeze si o imbunatatire a calitatii uscarii.
5) Durata intreruperii interoperatii se poate scurta prin adoptarea unor masuri de imbunatatire a
organizarii productiei si a muncii, actionindu-se in special in directia organizarii in flux a
fabricatiei, in mod deosebit a liniilor in flux continuu cu tact reglementat.
6) Imbunatatirea aprovizionarii tehnico-materiale care contribuie la reducerea intreruperilor, datorita
lipsei de materii prime, la disparitia intirzierilor datorita absentei ritmului.
Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Managementul aprovizionarii este o componenta a functiei comerciale a intreprinderii, care asigura


echilibrul intre necesitatile de productie si disponibilul de resurse tehnice si materiale ce trebuie
asigurat de intreprindere.In domeniul aprovizionarii material, intreprinderea isi stabileste necesarul
de materii prime, combustibili material, energie din tara si din import, cu termene de livrare si
strabileste stocurile de productie, incheie contracte economice cu diversi furnizori, efectueaza
receptia bunurilor aprovizionate si depozitarea acestora.
In intreprindere compartimentul aprovizionarii are o pozitie importanta, aceasta determinind
capacitatea de lucru pe care o va avea intreprinderea.Cit de eficient si la timp va fi intreprinderea
aprovizionata cu material si productie de destianatie tehnico-industriala, cu atit aceasta va prospera si
procesul de productie nu va fi necesar de stopat.
In ansamblu reducerea ciclului de productie reprezinta un puternic factor de crestere a productivitatii
muncii, de reducere a costurilor de productie si de crestere a rentabilitatii.
In cadrul cailor de reducere a ciclului de productie se situeaza pe primul plan, organizarea productiei
in flux, care contribuie in mod direct la reducerea intreruperilor in procesul de productie oraganizarea
executarii in timp a operatiilor dupa timpul de imbinare in paralel sau paralel succesiv, care
contribuie la reducerea ciclului tehnologic, folosirea schimburilor nelucratoare pentru efectuarea
operatiilor de control, reglare si reparare a utilajului, asigurind prin aceasta reducerea intreruperilor
in functionarea intreruperilor in functionarea utilajelor pentru executarea acestor operatii.
In urma anlizei eficientei micsorarii duratei ciclului de productie se observa urmatoarele:
Utilizarea mai rationala a resurselor materiale si umane intreprindere;
Reducerea stocurilor de productie neterminata;
Imbunatatirea utilizarii mijloacelor circulante.
Reducerea duratei ciclului de productie pe baza implemenatarii celor mai noi cuceriri in domeniulm
tehnicii, tehnologiei, si organizarii productiei denota intotdeauna o mai buna folosire a fortei de
munca, a masinilor, utilajelor si suprafetelor de productie, cresterea productivitatii muncii si sporirea
eficentei economice.

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

Proiect de an
Mod Coala N. Document

Semnat

Data