Homans autobiografie

What a theory is?

Multi sociologi se intrebau ce este o teorie, dar nu gaseau un raspuns clar. Homans a incercat
sa explice ce intelege el prin conceptul de teorie, descriindu-i astfel carateristicile.
Intors la Harvard Homans s-a imprietenit cu fizicianul Tom Kuhns caruia i-a cerut sa ii
sugereze carti despre fizica clasica pentru a intelege rationamentul matematic, si apoi sa
incerce sa transpuna asta in sociologie. Acelasi lucru l-a inercat sicu carti din economie. Dar
ideea de a descoperi ce este o teorie i-a venit cand citea cartea lui Talcot Parsons.

Parsons i-a cerut sa se uite peste manuscriptul lui pe care urma sa il publice structura actiunii
sociale iar Homans a urat aceasta carte considerand ca este plina de cuvinte despre cuvintele
altor persoane. Nu a vrut insa sa fie foarte critic si i-a spui pui Parsons ca este de acord cu el,
aducandu-i totusi unele critici. Parsons considera ca este mai important sa fi un teoretician,
ceea se si considera, decat un sociolog. Parsons pleaca de la situatia de baza in care doua
persoane actioneaza una asupra celeilalte, actiunea fiecareia fiind o recompensa sau
pedeapsa pentru actiunea celuilalt. Porneste de aceasta ideea insa Homans nu considera ca
ajunge sa o dezvolte. Homans spune ca teoria lui Parsons este mai degraba o schema mintala
sau o paradigma. Nu are propuneri, nu arata cum cele doua variabile sunt legate intre ele.
Dupa citirea cartilor lui Mach si Planck, Homnas a ajuns la ideea ca o teorie trebuie sa aiba
cam aceleasi caracteristici generale indiferent daca este o teorie din stiintele naturii sau din
stiintele sociale.
Teoria unui fenomen este explicatia unui fenomen, asa cum spune Braitwaite. O explicatie
stiintifia este formata dintr-un set de teoreme, iar acest set de teoreme ia numele de sistem
detuctiv. Cel putin una dintre teoreme este cea care trebuie explicata.
Ideea de teorie trebuie sa aiba o stuctura deductiva.
O teorie nu consta intr-un singur sitem deductiv. Cu cat sunt mai multe teoreme care se
explica, cu atat avem mai mare incredere acea teorie.

Arriving at a theory of social behavior

Homans a scris The human group. A inceput sa combine materiale gasite pentru a forma o
teorie a comportamentului social.
Dupa al doilea razboi mondial, prin citirea de antropologie sociala, Homans a ajuns la
concluzia a exista o singura natura umana, iar teoremele sale nu se vor referi la grupuri, ci la
indivi si la ce au ei in comun ca membri ai aceleiasi specii.
Homans porneste de la lucrarile prietenului sau Fred Skinner, Behavior of Organisms si
Science and Human Behavior. A folosit unele teoreme explicate de Skinner referindu-se la ele
ca la teoreme ale psihologiei comportamentale. Nu s-a oprit doar la lucrarile lui Skinner si a
folosit si lucrarea unui student al lui S, pe nume Richard Herrnstein care a s-a gandit s aofere

porumbeilor alternative pentru a le observa comortamentul. Se observa ca atat la oameni cat si

la porumbei prezenta alternativelor este cruciala in intelegerea comportamentelor. Homans a
vazut ca toate organismele au anumite comportamente de baza dar exista si diferente majore
intre organisme. Comportamentul este o actiune invatata pe care oamenii o invata pentru a
primi o recompensa.
Cat priveste relatia dintre genetica si comportament Homans se gandeste daca unele
comportamente sunt innascute sau invatate. De exemplu daca un fiu are un comportament
similar tatalui, acesta este transmis genetic sau preluat inca din copilarie si invatat? Genetica
si comportamentul interactioneaza totusi. De exemplu daca o persoana scrie cu mana dreapta
este voraba de genetica. El poate invata totusi sa isi foloseasca mana stanga, chiar daca asta ar
fi mai greu.

Sociology and behavioral psycology

Homans spune despre el ca este un reductionsit psihologic deoarece spune ca teoremele
sociologice, care sunt despre grupuri sociale ar putea fi aratate prin teoreme psihologice care
sunt despre natura umana a individului. A asociat reducerea facuta de el, de la sociologie la
behaviorism cu ce a facuta de Willard Gibbs de la termodinamica la mecanica statistica.
Exista sociologia individualista in care indivizii creeaza si mentin structuri sociale si
sociologia structurala in care structurile odata create au efecte asupa comportamentelor
indivizilor. In cel de al doilea proces arata ca structurile exercita o presiune din exterior catre
interior asupra indivizilor. Exemplu Sinuciderea-Durkheim.

Teoria schimbului social

Aceasta teorie isi are originea in opera lui Homans si Blau. Bazele acestei orientari in studiul
comportamentului au fost puse in Social Behavior as Exchange si ulterior Homans a extins
aceste idei in Social Behavior. Vorebeste descpre comportamentul elementar, adica actiunile
indivizilor in interactiune directa care constiuie baza grupurilor si a organizatiilor. Opus
acestui comportament este comportamentul institutionalizat, care implica o conformare la
norme.
In Exchange and Power in Social Life Blau a elabort un tratatment mult prea aprofundat al
relatiilor dintre comportamentele sociale si microscpice si grupurile, organizatiile si institutiile
care le constituie. Pt Blau intregul este mai mult decat suma patilor. Homans, insa, a adoptat o
orientare reductionista a explicatiei bazate pe pricipiile schimbului. Potrivit lui Homans legile
comportamentelor sociale elemetare se fondeaza in ultima instanta pe principii cu caracter
psihologic.
Desi imprumuta acest termen de la Homans, ceea ce Blau numeste teorie a schimbului social
apare mai curand ca o versiune sociologica a microeconomiei.

Homans isi bazeaza analiza comportamentului social, pe are il descrie drept schimb, in primul
rand prin principiile utilizate de catre behavioristii in voga in perioada respectiva. Este
puternic influentat de catre B. E. Skinner.
Homans si Blau si-au propus sa ofere o alternativa teoretica coerenta la functionalismul lui
Parsons, dominant in sociologie pana la sfarsitul anilor 60.
Teoria schimbului a fost influentata si de alte surse. In cazul lui Homans este vorba despre
pragmatism, utilitarism, behaviorism, iar in cel al lui Blau despre teoria conflictului.
Evolutia teoriei schimbului a fost in egala masura influentata si de psihologi si antropologi.
In randul psihologilor, ii mentionam pe J. W. Thibaut si H. K. Kelley. In Social Psycology of
Groups ei examineaza formele de interdependenta a indivizilor si prezinta sub forma de
matrice costurile si avantajele asociate comportamentelor in diverse situatii.
In antropologie teoria schimbului imprumuta elemente din studiile de teren ale unor
cercetatori. Malinovski afirma, de exemplu, ca schimbul d ecoliere si bratari realizat de
populatia Trobriand intre insulelele apripelagului lor reprezinta sursa importanta de
solidaritate sociala.
Ca si Blau, Emerson considera puterea si inegalitatea componentele centrale ale modului sau
de abordare a proceselor de schimb. Utlizand relatia de schimb ca o unitate de analiza,
Emerson prezinta o teorie a structurii sociale mai corenta decat ceau alui Blau si Homans.