Sunteți pe pagina 1din 1

In prezent drogodependena reprezint un fenomen cu implicaii medicale majore, legate de

prejudiciile deosebit de importante pe care le produce asupra sntii. In acelai timp, incidena
i prevalena n continu cretere a consumului de droguri, fac ca fenomenul s se descrie i ca o
important problem de sntate public. Teoriile recente au emis ipoteza c motivaia
consumului de droguri nu se reduce doar la proprietile chimice ale drogului, ntruct exist date
comparative care arat c unii indivizi devin dependeni de la primele administrri la doze mici,
iar la alii comportamentul addictiv nu apare nici la doze mai mari de drog; explicaia ar consta
n rdcinile adnci ale fenomenului, care-i confer implicaii sociale profunde, cum ar fi
insatisfacia n plan social, cadrul socio-familial, etc. Acestea, alturi de percepia societii care
stigmatizeaz adepii consumului, i marginalizeaz sau se debaraseaz pur i simplu de acetia,
fr a exista posibilitatea reinseriei ulterioare, fac din acest fenomen o real problem social.
Dei consumul de droguri produce prejudicii majore asupra sntii fizice i psihice,
adresabilitatea voluntar la tratament specializat antidrog rmne una extrem de sczut n raport
cu numrul de dependeni, explicaia fiind poate chiar aceast percepie social care aduce cu
sine nencrederea drogodependenilor n valori precum confidenialitatea actului medical. In
acelai timp, oare nu cumva i personalul medical are o atitudine de discriminare i stigmatizare
n raport cu aceast categorie? In ce msur drogdependenii au aceleai drepturi cu ceilali
pacieni i acestea le sunt respectate? In ce msur tocmai condiia de drogodependent reprezint
un motiv de discriminare n raport cu ceilali pacieni? Sunt aspecte care fac, nu n ultimul rnd,
din drogodependen o important problem etic