Sunteți pe pagina 1din 3

Formele Afaziei

Afazia lui Broca


Acest tip de afazie este asociata cu leziuni in Aria lui Broca, situata in zona inferiorposterioara a lobului frontal. Este cea mai general recunosuta forma de afazie si tottodata cea
mai clasica nonfluenta forma. Principalul indiciu este acela ca discursul verbal al pacientului
este deteriorat. Cele mai predispuse de afectare sunt: articolele, adverbele, adjectivele si alte
cuvinte de functie, astfel ca discursul tinde sa fie redus numai la substantive si verbe. In cele
mai extreme cazuri putem avea de a face cu mutenie, iar in cazurile severe substantivele pot
fi reduse la forma lor singulara si verbele la infinitiv sau participiu. Acest tip de discurs este
uneori descris ca fiind telegrafic. Intelesul este de obicei evident, iar cuvintele tind sa fie
plasatecorect in ordine, dar este ca si cum discursul a fost redus la elementele lui esentiale de
eliminari agramatice. Frazele scurte si automate, de genul celor comune in conversatiile
obisnuite, pot foarte bine sa fie introduse si chiar folosite in mod excesiv si inadecvat
De asemenea, pot exista erori in producerea actuala de cuvinte. Parafrazarile, asa cum acestea
sunt cunoscute, sunt relativ comune, dar sunt de o varietate fonemica in care cuvantul tinta
este de obicei imposibil de definit. Par sa apara cateva erori de selectie si producere a
cuvintelor, dar in masura in care cuvantul produce de obicei aproximari legate de cuvantul
tinta si contextul pare sa prezinte cateva indicii, in general putem sa spunem ceea ce pacientul
intentioneaza sa spuna. In plus, exista anumite dificultati in ceea ce priveste repetitiile si
atribuirea numelor, chiar daca suntetul sau contextul poate fi de un ajutor semnificabil in cele
din urma. Chiar si asa, cel mai bine este sa vezi aceste dificultati particulare ca o parte
secundara in ceea ce priveste discursul verbal, ele limitand mai degraba obtinerea unor
performante care pot fi altfel atinse. Aceasta nu este probabil explicatia complete, pentru ca
producerea de mesaje scrise poate fi la fel de bine afectata in acelasi mod ca vorbirea, pobabil
prin impartirea anumitor mecanisme de producere, asadar dificultatea pare sa rezide mai
degraba in producerea limbajului vorbit la modul general decat la modul specific
Totusi, toate aceste probleme intervin in intelegerea intacta a limbajului. Pacientii inteleg
perfect ceea ce li se spune si citesc la fel de bine precum inteleg vorbirea. De obicei arata o
extrema frustrare legata de propria inabilitate de a comunica prin intermediul unui discurs, in
timp ce inteleg a ceea ce citesc si aud, cu toate ca nu multi sunt constienti de limitarile
discursului lor
Afazia Wernicke
Leziunea care cauzeaza aceasta disfunctionalitate se gaseste in Aria lui Wernicke, asa cum a
fost descrisa pentru prima data in anul 1874, dar dar asa cum a fost notata, exista anumite
dispute legate de precizia cu care aceasta arie poate fi identificata. Aceasta forma de afazie
este, in contrast cu cea a lui Broca, fluenta si caracterizata de un deficit sever in ceea ce
priveste intelegerea auditiva. Pacientii pot fi capabili sa spuna ceva verbal in nonverbal, dar
cu capabili sa extraga doar putin din continutul a ceea ce spun. Acesta este de obicei o
deteriorare legata atat de citit cat si de scris, in paralel cu intelegerea auditiva respectiv
producerea unui discurs. Numirea este de obicei afectata in anumite grade, iar repetitia este
mereu afectata.

Fluent nu inseamna ca discursul este normal, si cea mai afectata trasatura a pacientilor care
sufera de acest tip de afazie este comportamentul lor verbal. Totusi, ei produc discursuri
normal si uneori excesiv in ceea ce priveste cantitate, ei sunt in general cam greu de inteles.
Discursul este presarat cu parafrazari care in acest caz sunt de natura semantica. Pacientul
inlocuieste diferite cuvinte cu cele pe care el presupune ca intentioneaza sa le rosteasca. Din
punct de vedere semantic aceasta poate fi legt de cuvintele tinta (rosu pentru verde, masa
pentru scaun), dar ele pot fi de asemenea neologisme care rezulta intr-un jargon al afaziei.
Acest jargon este de obicei fara inteles, ca de exemplu raspunsul unui pacient care a fost
intrebat la ce foloseste un pix: Acesta este o banda de brouse care face buke deproed in
auria (Kertesz & Benson, 1970). Forma si de obicei intonatia fac ca acest discurs sa sune ca
o engleza sensibila, chiar daca nu are sens. Din nou, frazele scurte, care sunt in mod
particular legate de automatisme sau, frecvent folosite, pot fi conservate. In exemplul
urmator, din Kertesz (1981), un pacient a fost rugat de examinator sa descrie o pictura:
Pacient: Dahnay. Enambalsay. Fack-anadee. Whynowneea. Oldeea. Eggerferma gerfriend
Examinator: Ce face el?
Pacient: Coin tagowi. Ea are un a rabliun. Cred ca vrea sa . . . Oh el . . .
Examinator: Stii ce se afla aici?
Pacient: Nu. Balky. I-isetinga.
O modalitate prin care putem sa intelegem aceasta problema de vorbire este sa o vedem ca
fiind cauzata in mod partial de un deficit de intelegere. Poate fi aceea ca mecanismele pentru
monitorizarea discursului produs se suprapun cu cele pentru cele de intrare a limbajului, asa
incat pacientul isi pierde controlul in exprimarea limbajului fapt vizibil in incapacitatea de a
verifica ceea ce este produs. Rezultatul este de obicei o salata de cuvinte
Afazia de conductie
Exista mai putine acorduri in ceea ce priveste aceasta forma de afazie decat in cazul celorlalte
doua de dinainte, dar aceasta este de asemenea o forma de afazie in care repetitia este
dezordonata, iar asta se dovedeste a fi principala caracteristica. Pacientii cu afazie de
conductie inteleg in mod normal atat discursul verbal cat si pe cel scris.De asemenea ei
produc intr-o masura mai mare sau mai mica vorbirea normala; sunt cel putin rezonabil
fluenti, intelesul este clar si adecvat, iar sintaxa este de obicei corecta. Ocazional pot fi
introduse parafrazarile fonemice, dar acestea sunt relativ minore, iar cuvantul tinta este in
general clar atat in ceea ce priveste contxtul cat si in ceea ce priveste forma cuvantulu actual
produs. Numirea poate fi subtil afectata, dar din nou deteriorarea tinde sa aiba legatura cu
parafrazarile fonemice
Totusi, cu toate ca acesti pacienti pot intelege limbajul in mod normal si produc in general
discursuri acceptabile ei sunt sever deteriorati daca le se cere sa repete un material care li s-a
spus. Aceeasi problema pare sa fie evidenta daca vor sa citeasca cu voce tare, chiar daca ei
inteleg materialul scris. Acest comportament remarcabil provie probabil din anumite
intreruperi intre sistemul posterior al receptarii limbajului si sistemul anterior al producerii
limbajului, si exista un numar de modele despre cum aceasta poate apare, chiar daca nici una
nu este in larga masra acceptata

Reflectand aceasta intrerupere, leziunea cea mai periculoasa care produce afazia de conductie
este de obicei considerata a fi localizata in tesuturile mai adanci si poate afecta fasciculul
arcuit, care contine centrii anteriori si posterior ai limbajului.Aceasta face pentru un model
curat despre cum conductia dintre receptie si expresie poate fi intrerupta, dar nu este in nici
un sens universal aceptata. Mai mult, disfunctia memoriei de scurta durata in asociere cu
aceasta afazie nu a fost niciodata clarificata
Afazia Anomica
Aceasta forma de afazie este de obicei considerata a fi produsa de leziuni ale gyrusului
angular si ale lobului temporal mijlociu posterior. Este probabil cea mai des intamplita afazie
si poate exista in forma reziduala in perioada ulterioara a recuperarii una una din alte tipuri de
afazii. Atat ntelegerea cat si exprimarea sunt in mod esential intacte, iar repetitia este
normala. Exista o dificultate specifica in ceea ce priveste gasirea numelor pentru obiecte (asa
cum sugereaza si cuvantul anomic)
Acest deficit specific in ceea ce priveste gasirea cuvantului potrivit este mai proeminent in
mod particular pentru substantive, si are un efect limitat in producerea discursului, chiar daca
nu poate fi imediat observata. Exista de obicei anumite blocaje si ezitari in desfasurarea
discursului in momentul in care un substantiv este cautat si testat cu grija, ceea ce
demonstreaza ca cuvintele sunt inlocuite pentru a evita problemele ridicATE DE
INCAPACITATEA DE A GASI cuvantul adecvat. In mod formal aceasta constituie o
parafrazie, dar asa cum inlocuirile sunt de obicei adecvate si acceptabile, poate trece
neobservata in mod spontan in cadrul discursului. Totusi, acest tip de handicap din care
anumiti pacienti se angajeaza sa evadeze este marcant, iar in cazurile severe discursul poate fi
catalogat ca fiind gol din cauza continutului lpsit de principalele substantive
Chiar daca este comuna, aceasta forma de afazie este slab inteleasa. Cautarea de cuvinte este
in mod clar un proces complex. Sa numesti un obiect este esential, iar apoi caracteristicile
trebuie sa fie mai intai extrase pentru a fi indentificate, apoi corecte din punct de vedere
semantic, cuvintele trebuie sa fie regasite si traduse intr-o forma care poate fi produsa intr-un
discurs. A spunde in mod precis in ce stadiu apare dificultatea nu este clar si intr-adevar poate
fi diferit de la caz la caz
Promptitudinea nu este de obicei de un mare ajutor in ceea ce priveste pacientii anomi ci si
nici in a demostra contextul in care cuvantul apare, nici sunetul lui initial, nici cuvantul rima.
In mod curios, acesti pacienti pot folosi de obicei un verb asociat, care poate fi acelasi cuvant
pentru a explica felul in care ei nu pot gasi cuvantul corect. De exemplu, un pacient incapabil
sa inteleaga cuvantul pieptene a spus dintr-odata: Stiu ca il folosesti cand vrei sa iti
piepteni parul, si era inca incapabil sa spuna ca este un pieptene. Poate ca exemplul clasic
este acea al pacientului care spune: Nu, doctore, doar ca nu pot sa spun nu!

J. Graham Beaumont Introduction to neuropsychology (second edition)

S-ar putea să vă placă și