Procesul de destindere

5. Procesul de destindere
5.1. Analiza procesului de destindere
Procesul de destindere reprezint,
n
desfsurarea
ciclului
motor,
principala evolutie productoare de
lucru mecanic disponibil, realizat
prin transformarea energiei gazelor de
ardere n energie mecanic, efectul
fiind deplasarea pistonului de la
p.m.i. la p.m.e. Aceasta se explic
prin acumulare de energie intern de
ctre fluidul motor n timpul arderii,
prin cresterea de temperatur, dup
ncheierea
creia
fluidul
motor
degajeaz partial aceast energie sub
forma lucrului mecanic al pistonului.
Teoretic,
destinderea
poate
fi
considerat ca ncepnd n momentul
scderii
presiunii
gazelor
dup
atingerea presiunii maxime pe ciclu
(punctul
z
din
fig.
1,a);
tot
teoretic, se poate considera c att
masa ct si compozitia fluidului motor
rmn invariabile n timpul procesului
de destindere. n realitate, arderea
continu
pe
o
anumit
durat
a
nceputului
destinderii,
datorit
imperfectiunii formrii amestecului n
interiorul motorului cu aprindere prin

comprimare,
postardere
compozitiei

iar
acest
conduce
la
chimice
a

fenomen
de
modificarea
amestecului

67

final si degajarea unei cantitti de

cldur posterioare Qpost, ce scade
continuu pn la anulare n momenetul
terminrii
reactiilor
de
ardere
(punctul t, fig. 1,a). Sfrsitul proFig. 1
cesului de destindere se consider,
teoretic, la p.m.e., n realitate ns
ncheierea producndu-se n momentul
deschiderii organului de evacuare,
supap de evacuare sau ferestre de
evacuare (punctul d.s.e., pentru M4t,
fig. 1,a). Tinnd cont c pozitia
corespunztoare punctului z se obtine
pentru un interval unghiular de 1020o
RAC
dup
p.m.i.
si
avansul
la
deschiderea organului de evacuare are
valori cuprinse ntre 2050oRAC, putem
preciza c durata total a procesului
de
destindere,
evident
inferioar
valorii de 180o, va fi de 110150oRAC,
asa cum se ilustreaz n figura 1,b.
Ca
si
n
cazul
procesului
de
comprimare, destinderea ar putea fi
considerat, teoretic, ca un proces
adiabatic.
n
realitate,
datorit
faptului c temperatura gazelor este
permanent superioar celei a peretilor
cilindrului, procesul de destindere se
desfsoar n conditiile unei cedri
permanente de cldur ctre acestia.
La nceputul destinderii, diferenta
mentionat de temperatur este mai
mare, suprafata de schimb de cldur
fiind ns mai redus; odat cu
deplasarea pistonului spre p.m.e., se
ajunge
la
cresterea
suprafatei
laterale de schimb de cldur si la
reducerea temperaturii gazelor.
Datorit
fenomenului
anterior,
evolutia de destindere, ca si cea de
comprimare se desfsoar politropic.
Exponentul politropic al destinderii,
nd, este variabil pe ntreaga durat a
procesului, asa cum este redat n
figura 1,c, mrimea sa depinznd de
urmtorii factori:
arderea posterioar, prin care se
realizeaz un surplus de cldur
ce
produce
cresterea
(Qpost),
temperaturii
gazelor,
exponentul
politropic fiind inferior celui
valori
experiadiabatic:
nd<kd;
mentale ale exponentului politropic
mediu se situeaz n gama 1.11.2,
pentru prima etap a procesului de
destindere;

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P 13
P
14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

68

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
transferul
de
cldur
dinspre
gazele
de
ardere
spre
peretii
cilindrului, ceea ce produce o
crestere a exponentului politropic
n continuarea destinderii, spre
valorile 1.41.5, superioare celui
adiabatic, nd>kd..

exponentului
politropic
mediu
de
destindere,
unul
dintre
factorii
majori ce influenteaz procesul n
discutie, se poate exprima printr-o
relatie empiric:
nd = a +

b
,
n

(6)

Fig. 2
Exponentul
politropic
mediu
se
poate determina prin diferentierea
relatiei:
pV nd = const.,

(1)

de unde, analog comprimrii, rezult

exponentul politropic de destindere:
nd =

V dp
,
p dV

(2)

unde raportul dp/dV se poate calcula

prin metode numerice. ntre dou stri
j si j+1, suficient de apropiate ntre
ele de pe curba de destindere, se
poate
considera
c
fluidul
motor
(gazele de ardere) sunt situate pe
aceeasi
politrop,
de
unde,
prin
logaritmarea ecuatiei:
p jV j nd = p j +1V j +1 nd ,

(3)

se obtine o expresia:
pj

lg
p j +1
.
nd =
Vj

lg
V j +1

(4)

Pentru calculul termic al ciclului

motor, se poate opera cu un exponent
mediu al destinderii ntre strile z
si b, ce se poate determina cu
relatia:

n d = (lg pz lg pb ) / lg ,

(5)

unde cu =Vb/Vz s-a notat raportul de

destindere ulterioar a gazelor. n
determinarea exponentului politropic
mediu de destindere nu s-au luat n
consideratie scprile de gaze prin
neetanseitti,
mai
intense
la
nceputul
procesului,
cnd
si
presiunea din cilindru nregistreaz
valori ridicate. Ca si n cazul
comprimrii, dependenta de turatie a

cu a=1.151.20 si b=80120, valabil

n special pentru motoare cu aprindere
prin comprimare de puteri medii, cu
camere divizate.
Pe baza diagramei entropice T-s din
figura 2, se poate face o analiz mai
detaliat a evolutiei de destindere
din punct de vedere energetic. Astfel,
se constat c n zona z-t temperatura
gazelor creste, Qpost>Qc+Qc, unde Qc
este cldura pe care gazele o cedeaz
prin transformare n lucru mecanic,
iar Qc este cldura cedat de gaze
peretilor
cilindrului.
Pe
msura
se
desfsurrii
dstinderii,
Qpost
reduce, n momentul atingerii strii
t, n care nd=1, avem egalitatea:
Qpost=Qc+Qc; n punctul t se atinge
temperatura
maxim
a
gazelor.
n
continuare, Qpost<Qc+Qc, temperatura
ncepnd s scad. n intervalul t-z,
temperatura
scade,
dar
entropia
creste, Qpost fiind mai mare dect Qc;
n punctul z, Qpost= Qc, iar entropia
ncepe s scad, Qpost va scdea, de
asemenea, continuu, pn la anularea
reactiilor chimice, ceea ce se produce
aproximativ n vecintatea punctului
z, cnd nd=kd, pentru ca n intervalul
z-b destinderea s se efectueze fr
aport
de
cldur,
entropia
si
temperatura
scznd;
corespunztor
avem nd>kd.

Procesul de destindere
5.2. Determinarea parametrilor
fluidului motor la sfrsitul
procesului de destindere
Determinarea parametrilor fluidului
motor
la
finele
procesului
de
destindere
se
face,
pentru
cazul
simplificat, util calcului ciclului
termic al motorului, prin adoptarea
unor ipoteze simplificatoare, cum ar
fi: arderea se sfrseste n punctul z,
deci nu avem postardere; de asemenea,
n timpul destinderii nu intervine
schimb de cldur ntre gazele de
ardere si peretii cilindrului si nu
exist
scpri
de
gaze
prin
neetanseitti.
Determinarea
exponentului
politropic
mediu
de
destindere.
Ecuatia de bilant energetic se scrie,
n cazul destinderii, pornind de la
forma diferential:

pdV + dU = 0,

(7)

unde
lucrul
mecanic
efectuat
n
exteriorul sistemului termodinamic se
exprim prin relatia:
b

Lzb =

pdV =
z

p zVz pbVb z (Tz Tb )

,
=
nd 1
nd 1

(8)

unde
cu
nd
s-a
notat
exponentul
politropic aparent de destindere, iar
variatia energiei interne prin:
b

dU = U

Uz =

(A
z
j

) zj (A j + B jTz )Tz .

+ B jTb Tb

(9)
n relatiile anterioare, cu z s-a
notat numrul de kilomoli din starea
z, iar Aj si Bj sunt coeficientii
polinomiali ai cldurilor specifice,
limitate
la
functii
liniare
cu
temperatura. ntroducerea expresiilor
(8) si (9) n (7) conduce la:

z (Tz Tb )
=
nd 1

z
j Aj

(Tz Tb ) + zj B j (Tz2 Tb2 ) ,

j

(10)
adic, dup prelucrri,
transcendent:
n d 1

= A + BTz 1 +
,
nd 1

la

ecuatia

unde -raportul de comprimare,

coeficientii A si B sunt:

(11)
iar

A =

B =

1
z
1
z

69

n1

z
j Aj

j =1

n1

B
z
j

(12)

j =1

cu
ajutorul
crora
exponentul
nd
se
poate
politropic
aparent
determina prin calcul numeric (metoda
iteratiei, etc.). Valori de start
pentru aceast mrime: 1.251.30. Un
astfel de calcul a condus la valoarea
nd=1.278 pentru motorul naval Sulzer
AT 25, restul zecimalelor nefiind
semnificative n calculul termic al
motorului.
n deducerea ecuatiei (11) s-a
tinut cont de relatiile:

Tb Vz
=
Tz Vb

n d 1

V V
= z c
Vc Va

n d 1

n d 1

(13)

Determinarea
temperaturii
si
presiunii fluidului motor la sfrsitul
procesului de destindere. n ipotezele
mentionate anterior (destindere ntre
strile z si b, evolutie politrop
efectuat cu un exponent politropic
n d,
determinat
anterior,
aparent
etc.),
parametrii
la
sfrsitul
destinderii se pot determina prin
setul de relatii:
n
nd

d
pb = p z Vz = p z = p z 1
V

nd

n 1
n 1
Vz d
1

d
= Tz
= Tz n 1 ,
Tb = Tz
d

Vb

V = V
a
b

(14)

unde parametrii strilor anterioare

z)
se
cunosc
din
studiul
(a,
evolutiilor respective, iar si
sunt rapoartele definite anterior:
=Vz/Vc,
raportul
de
destindere
preliminar si =Va/Vc raportul de
comprimare.
Valori
uzuale
pentru
parametrii
gazelor
la
sfrsitul
destinderii,
specifice motoarelor navale, sunt:
presiuni:
motoare
lente
si
semirapide
pb=(2.56).105
N/m2;
motoare rapide: pb=(48). 105 N/m2;
temperaturi: Tb=10001300 K;

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

70

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

exponent politropic de destindere:

nd=1.21.3 pentru motoare lente si
semirapide
cu
pistoane
rcite;
nd=1.151.25 pentru motoare rapide
cu pistoane nercite.
Corelatia
dintre
parametrii
proceselor
de
comprimare
si
destindere.
Datorit
asemnrilor
dintre
cele
dou
evolutii
din
cilindrul motor (efectuare de lucru
mecanic,
de
ctre
mediu
asupra
sistemului
termodinamic
n
cazul
comprimrii si de ctre sistem asupra
mediului n cazul destinderii; ipoteze
de calcul identice, etc.), se poate
stabili
o
interdependent
ntre
parametrii
proceselor
mentionate.
Pentru aceasta, scriem ecuatia de
stare n a (nceputul comprimrii) si
ntr-un punct x oarecare de pe curba
de destindere:
p aV a = L(1 + r )Ta
,

p xV x = L(1 + r )T x x

de unde,
relatia
p x = pa

prin

(15)

raportare,

Tx
x ,
x Ta

se

obtine

(16)

n care x este raportul instantaneu

de variatie molecular, definit ca
raportul
(supraunitar,
n
cazul
arderii n exces de aer, situatie
specific motoarelor navale) dintre
cantitatea de produse ale arderii si
cantitatea de ncrctur proaspt:

x =

pa + r

L(1 + r )

(17)

unde mrimile care intervin au fost

explicitate n cursurile anterioare,
iar x este raportul de comprimare
curent, dat de:
x =

Vx
.
Vc

p x = pc

p z = pc

Tc
,
Ta

(19)

(20)

z Tz
z Tc

sau p = z

Tz
,
Tc

(21)

cu p raportul de crestere a presiunii

n
timpul
arderii,
definit
n
capitolul introductiv. Relatia (21)
exprim corelatia dintre parametrii
procesului de comprimare si ai celui
de destindere.
Lucrul mecanic de destindere. Se
determin prin analogie cu expresia
lucrului mecanic de comprimare, deci:

Lzb = Vs p d ,

(22)

unde cu p d s-a notat presiunea medie

pe destindere (fig. 3). Acest lucru
mecanic de destindere se poate scrie
sub forma:
L zb =

1 L(1 + r )Ta

pd ,

pa

(23)

de unde, conform figurii 3, se poate

determina lucrul mecanic al ciclului:
Lc = L zb L ac =

1 L(1 + r )Ta

pd pc ,

pa

(24)

sau,
utiliznd
valoarea
presiunii
medii indicate pi si a coeficientului
de umplere v, putem scrie
mecanic
al
ciclului
sub
definitiv:
Lc =

c
(sfrsit
de
x=x=1, iar (16)

x Tx
.
x Tc

Fcnd,
n
ultima
relatie,
x=z
(sfrsit teoretic de ardere), obtinem,
impunnd conditia z = Vz / Vc = , cu
raportul de destindere preliminar,
relatia;

(18)

Pentru
starea
comprimare), avem:
devine:
pc = pa

de unde, fcnd raportul membru cu

membru al ecuatiilor (16) si (19),
obtinem:

LT0
1 L(1 + r )Ta

pi =
pi .

pa
v p0

lucrul
forma

(25)

5.3. Influenta diversilor factori

asupra procesului de destindere
Ca si n cazul comprimrii, studiul
influentei diversilor factori asupra
procesului de destindere se poate
efectua, n principal, prin analiza
efectelor
asupra
exponentului

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P 13
P
14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

Procesul de destindere
politropic aparent al destinderii. Mai
precis, variatia oricrui factor ce
produce o crestere a cldurii degajate
Qpost
conduce
la
prin
postardere
micsorarea exponentului politropic nd,
iar
cresterea
cldurii
cedate
Qc
determin
mrirea
peretilor
exponentului politropic de destindere;
n prima situatie, punctele t si z se
deplaseaz spre sfrsitul destinderii,
iar n cel de-al doilea spre nceputul
procesului.
Turatia. Mrirea turatiei conduce
la cresterea duratei aderii, la o
crestere a cldurii Qpost, deci la
micsorarea exponentului politropic.
Totodat,
reducerea
duratei
Qc,
cu
destinderii
micsoreaz
acelasi
efect
de
reducere
a
exponentului
politropic
de
destindere.
Sarcina.
Reducerea
sarcinii,
cu
mentinerea constant a turatiei,
conduce la micsorarea cantittii si
temperaturii gazelor arse, deci la
diminuarea schimbului de cldur de
la gaze spre pereti. Totodat,
se
micsoreaz
postarderea
considerabil, destinderea ncepnd
mai devreme. S-a demonstrat si
experimental
cresterea
proportional
a
exponentului
politropic cu sarcina.
Dimensiunile
cilindrului.
La
cilindrii similari geometric, cu
mentinerea constant a raportului
S/D, se reduce suprafata de schimb
de cldur, deci se micsoreaz si
transferul
de
cldur,
implicit
exponentul
politropic
de
destindere.
n
schimb,
la
mentinerea constant a volumului
Fig. 3

cilindrului,

raportul

S/D

creste,

71

paralel
cu
cresterea
suprafetei
laterale a unittii de volum si a
cantittii de cldur transferate
peretilor
cilindrului,
cu
efect
mrirea exponentului politropic de
destindere.
Arhitectura
camerei
de
ardere.
Camerele
de
ardere
divizate
prezint suprafete laterale mari,
iar cele amplasate n piston au o
rcire slab. Astfel arhitectura
camerei de ardere, corelat si cu
capacitatea acesteia de a organiza
miscri intense ale gazelor, poate
influenta valoarea exponentului de
destindere.
Caracteristicile
combustibilului.
Durata
postarderii
poate
fi
micsorat prin cresterea vitezei de
ardere,
dependente
de
caracteristicile
combustibilului,
ceea
ce
conduce
la
mrirea
exponentului politropic mediu.