Procesul de evacuare

6. Procesul de evacuare
6.1. Analiza procesului de evacuare
Procesul
de
evacuare
este
o
component a procesului global de
schimb
de
gaze
(PSG),
cealalt
component fiind procesul de admisie.
Procesul
de
evacuare
se
poate
investiga experimental si teoretic, cu
punerea n evident a naturii si
nivelului pierderilor gazodinamice pe
traseul
de
evacuare.
Analiza
fenomenului se realizeaz, ca si n
cazul admisiei, pe baza diagramei de
pompaj (fig. 1, unde s-au introdus
p0 -presiunea
notatiile:
mediului
ambiant; pce -presiunea din colectorul
de evacuare; d.s.e.-deschiderea cu
avans a supapei de evacuare SE;
i.s.e.-nchiderea
cu
ntrziere
a
SE.).
Etapele procesului sunt:
evacuarea
liber

corespunde
secventei cuprinse ntre momentul
d.s.e. pn n vecintatea p.m.e.;
se realizeaz datorit diferentei
mari dintre presiunea gazelor din
cilindru n momentul d.s.e. si
presiunea
gazelor
din
colector;
nivelul de presiune este relativ
ridicat, ca si cel de viteze; n
aceast perioad se evacueaz 7080% din cantitatea de gaze arse;
evacuarea fortat se produce prin
deplasarea pistonului de la p.m.e.
spre
p.m.i.;
corespunde
cursei
propriu-zise de evacuare;
post-evacuarea

continuare
a
procesului de evacuare dup p.m.i.,
datorat
efectului
inertial
al
coloanei de gaz, care se deplaseaz
cu
vitez
mare
n
galeria
de
evacuare.
Se
poate
constata
o
variatie
important
a
presiunii
n
timpul
procesului
de
evacuare
ce
d
informatii
asupra
pierderilor
gazodinamice din sistemul de evacuare.
Variatia important de presiune este
nsotit de o variatie important de
vitez.
nceputul
procesului
se
realizeaz
la
presiuni
relativ
ridicate.
Pe
msura
desfsurrii
procesului,
presiunea
scade
sub
nivelul presiunii din colectorul de
evacuare,
datorit
efectului
de
ejectie al coloanei de gaze aflate n
curgere cu viteze mari. Cu toate
acestea, n vecintatea lui p.m.i. se
nregistreaz o crestere de presiune

71

datorat reducerii sectiunii oferite

de SE pe de o
parte, pe de alt parte datorat
vitezei
reduse
a
pistonului
n
vecintatea p.m.i.
Dup p.m.i., presiunea scade mai
ales
dup
deschiderea
supapei
de
admisie cnd, pe msura deplasrii
pistonului dinspre p.m.i. spre p.m.e.,
sunt admise cantitti tot mai mari de
ncrctur proaspt. Desi presiunea
scade sub p0 , evacuarea continu pn
la nchiderea supapei de evacuare
datorat
efectului
de
inertie.
Variatiile importante de presiune se
traduc
n
variatii
importante
de
vitez,
astfel
nct,
n
cadrul
procesului de evacuare se disting
urmtoarele regimuri de curgere a
gazelor prin canalul liber oferit de
SE:
w
regim supracritic:
> 1 ; w -viteza
ag
la un moment dat a gazelor prin
ag sectiunea oferit de S.E.;
viteza local a sunetului
gazele arse;
regim critic: w = a g ;

prin

w
<1 .
ag
Observatie:
cele
mentionate
anterior se refer la motorul n patru
timpi; pentru motorul n doi timpi,
evidentierea celor trei regimuri de
curgere a fost fcut n capitolul 2.

regim subcritic:

6.2. Determinarea parametrilor

procesului de evacuare
Procesul de evacuare se calculeaz
asimilnd
curgerea
gazelor
prin
spatiul oferit de SE cu curgerea
printr-un ajutaj. Aceasta se consider
adiabatic, n regim permanent si fr
efectuare de lucru mecanic tehnic
(peretii
ajutajului
sunt
rigizi).

Obiectivul studiului este evidentierea

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P 14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

72

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

existentei parametrilor critici n

curgerea gazelor pe evacuare. Pentru
aceasta se scrie ecuatia principiului
nti
al
termodinamicii
ntre
o
sectiune oarecare S, si sectiunea S1
de
intrare
n
ajutaj,
n
care
parametrii sunt
p , respectiv
p1 .
Ecuatia
se
scrie
pentru
mrimi
specifice (raportate la mas). Astfel,
viteza gazelor ntr-o sectiune curent
este:

w=

k 1

2k
p

p1v1 1 ,
k 1
p
1

(1)

unde
volumul
specific
densittii) este:

(inversul

p k
=
p1

(7)

Astfel ecuatia de continuitate (6)

devine:
S

2 p1
= const. S = const. ,
v1

(8)

numit ecuatia ajutajului, n timp ce

dat de (7) se numeste functia
caracteristic
a
ajutajului.
Vom
demonstra c pentru max se obtine
sectiunea minim n care se ating
parametrii critici ai curgerii:

max

m3 1
v = .
kg
(2)

k 1

k p k
.
1
k 1 p1

d
=0,
p
d
p1

(9)

de unde:

n determinarea relatiei
tinut cont de faptul c:

w >> w1 w21 0 .

(1)

s-a
k

(3)

Vom
scrie
ecuatia
continuittii
debitului masic sub forma:

p
2 k 1
2 k 1
=
pcr = p1

.
k +1
p1 cr k + 1

Temperatura
continuare:

critic

k 1

Sw
= const .
v

(4)

cu expresia volumului
transformrii:

din

ecuatia

se

(10)

obtine

k 1

T
p k
p k
2
=
Tcr = T1
Tcr = T1
.
T
p
p
k
+1
1 cr 1 cr
1 cr
(11)
Demonstrm c, pentru Tcr si pcr
viteza este cea critic ( a g ):

Fig. 1
wcr =

1
k

p
v = v1 1 .
p

(5)

nlocuim (1) si (5) n (4) si se

obtine:
1
k

p
S
p1

2k p1 p

1
k 1 v1 p1

Notm:

k 1
k

= const .

k 1

2k
p k
RT1 1 =
k 1
p
1 cr

2k
2

RT1 1
=
k 1
k +1

= kR

(6)

2k
k 1
RT1
=
k 1
k +1

(12)

2
T1 = kRTcr = a g .
k +1

Pentru max se obtine sectiunea Smin

pentru care p, T, w sunt critice;
demonstrm
n
continuare
c,
n
conditiile din MAI, se atinge regimul
supracritic
de
curgere,
impunnd
conditiile specifice: p1 = pcil -presiunea

Procesul de evacuare
din cilindru la nceputul evacurii;
din
colectorul
de
p = pce -presiunea
evacuare.
Prezenta
unui
regim
supracritic presupune:

w
>1
ag

2k
p
RT1 1 ce
p
k 1
cil

k 1
k

1
kRT =
cr

2 T1 p ce
1

k 1 Tcr p cil

2 T1 (k + 1) p ce
1

k 1
2T1 p cil

k + 1 p ce
1

k 1 p cil

p
ce
p cil

k 1
k

k 1
k

k 1 p ce
< 1

k + 1 p cil

k 1
k

m& ge =

>1

p ce
> 1 1 p
cil

<

de evacuare; aceasta se determin din

ecuatia
de
continuitate;
pentru
aceasta, se exprim n dou moduri
debitul masic al gazelor de evacuare:

d 02e
ge w ge ,
4

(16)

cu
canalului
liber
d 0e -diametrul
oferit de supapa de evacuare; a doua
modalitate de exprimare este:

k 1
k

evacuare; w ge -viteza medie pe galeria

m& ge =

k 1
k

73

k 1
k

>

vV s
D 2
6n
ge = v
S
ge =
e
4
e

D 2 180
= v

ge w p ,
4 e

k 1

k +1

k +1

(17)

cu v -coeficientul de umplere; Vs cilindreea unitar;

e [rad]-durata
unghiular a evacurii:
e = 6 n e ,

(18)

p cil

k + 1 k 1
> p ce
.
2

n [rot/min]-turatia; w p -viteza medie a

(13)
Valorile uzuale
adiabatic fiind:

pentru

exponentul

k = 1,27 1,38 pcil > (1,81 1,88) pce ,

(14)

relatie adevrat pentru MAI, deci se

confirm
existenta
celor
trei
regimuri.
Atingerea
regimului
supracritic de curgere conduce la
aparitia unor zgomote puternice pe
traseul de evacuare, ceea ce face
necesar montarea unui amortizor de
zgomot.
Cresterea
rezistentelor
gazodinamice pe traseul de evacuare
conduce la cresterea contrapresiunii
si, deci, la nruttirea proceselor
termice,
ncepnd
cu
admisia.
Presiunea pe galeria de evacuare
se
determin n acelasi mod cu presiunea
pe galeria de admisie (cap. 2):
p ge = p0 + (1 + e ) ge

e [s]-timpul; D, S [m]pistonului;
diametrul pistonului, respectiv, cursa
sa. Egalnd cele dou expresii (16) si
(17), obtinem:
D 180

wge =
v w p ,

d 0 e e

(19)

ceea
ce
permite
determinarea
pierderilor pe traseul de evacuare.
Perfectiunea procesului de evacuare
se poate estima si prin cantitatea
total de gaze eliminate pe timpul
procesului, cu conditia aceasta s fie

w ge
2

(15)

unde
e -coeficientul
global
de
rezistent al traseului de evacuare;
ge -densitatea gazelor din galeria de

maxim.

Notm

cu

m ge

cantitatea

de

P 1
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15
P 16
P 17
P 18
P 19
P 20
P 21
P 22
P 23
P 24
P 25
P 26
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

74

gaze
evacuate
prin
evacuare, dat de:
m ge

m ge =

dm ge ( ) = se se w se

galeria

de

Ase d ,

(20)

n care: se -coeficient mediu de debit

al orificiului oferit de supapa de
evacuare;
w se -viteza
medie;
se densitatea;
instantanee
Ase -aria
oferit de supapa de evacuare curgerii
gazelor. Notm cu:
ise

se d

= TS se ,

(21)

dse

ceea ce reprezint timpul-sectiune al

supapei de evacuare; cu ct TS se este
mai mare, cu att eficienta procesului
creste. Analog se defineste:
ise

US se =

se d

= 6nTS se ,

(22)

dse

adic unghiul-sectiune al supapei de

evacuare;
si
reprezint
dse
dse
momentul,
respectiv
unghiul
corespunztor deschiderii supapei de
evacuare, iar ise si ise mrimile
corespunztoare nchiderii supapei de
evacuare.
Se
determin
n
continuare
temperatura
gazelor
reziduale.
Se
verific
prin
calcul
temperatura
gazelor reziduale aleas initial n
calculul termic ( Tr = 650 900 K ). Pentru
aceasta, se consider c se realizeaz
destindere prelungit din b b ' (fig.
2),

cnd

parametrii

sunt:

pb' = pa ;

Tb' = Tr -temperatura gazelor reziduale, a

cror valoare trebuie verificat:
p'
Tr = Tz b
pz

n d 1
nd

p
= Tz a
pz

n d 1
nd

(23)

cu nd -exponentul politropic mediu de

destindere;
presiunile
pa , p z
determinate n cap. 2 si 4. Dac
temperatura
obtinut
prin
(23)
depseste o eroare de aprox. 3% fat
de cea adoptat initial, se va re-

lua calculul termic cu noua valoare a

gazelor reziduale (23).
6.3. Influenta diversilor factori
asupra procesului de evacuare
Ca parte component a procesului de
schimb
de
Fig. 2
gaze,
procesul
de
evacuare
depinde
de
aceiasi factori ca admisia: factori de
stare, de functionare si constructivi.
Semnalm
pe
cei
constructivi
suplimentari, specifici procesului:
traseul de evacuare: pentru MAI,
traseul
de
evacuare
cuprinde
elementele: supapa de evacuare SE;
poarta SE; galeria de evacuare din
chiulas; colectorul de evacuare;
pe
tubulatura
de
evacuare
ndreptat spre cosul de fum mai
pot
fi
montate
(optional)
dispozitive
ca:
stingtor
de
scntei,
amortizor
de
zgomot,
datorit
atingerii
regimului
supracritic,
reductor
catalitic
pentru
neutralizarea
poluantilor
componenti ai gazelor de evacuare,
caldarin
recuperatoare,
clapet
contrapresiune, etc; toate aceste
organe
reprezint
rezistente
gazodinamice, ele mrind presiunea
pe traseul de evacuare, ceea ce
conduce
la
cresterea
contrapresiunii si la nruttirea
procesului
de
umplere
prin
micsorarea
cantittii
de
ncrctur
proaspt
admis
n
motor (fig. 3, n care se constat
cresterea
cantittii
de
gaze
reziduale fat de starea initial).
Organul care introduce rezistenta
gazodinamic maxim la M4t este
supapa de evacuare; la cresterea
rezistentelor
contribuie
si
arhitectura galeriei de evacuare
din chiulas, ca si configuratia
traseului
ulterior;
uzual,
diametrul superior al SE este mai
mic dect diametrul SA, pentru c
n tipul evacurii libere sunt
eliminate cantitti importante de
gaze: 70-80%; tot din aceleasi
motive hSE max < hSA max n care hSE si hSA
reprezint
nltimea
maxim
de
ridicare a supapelor respective;
corelarea
dintre
dimensiunile
respective
contribuie
la
mbunttirea schimbului de gaze.

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P 14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23

Procesul de evacuare
Uzual, se urmreste ca traseul de
admisie,
prin
configuratia
sa
geometric,
s
aib
pierderi
gazodinamice ct mai reduse, iar SA
s aib o pozitie adecvat n acest
sens.
Toate
acestea
conduc
la
impunerea unor anumite pozitii si
configuratii
pentru
SE
si,
respectiv,
pentru
traseul
de
evacuare. De aceea, de cele mai
multe ori, traseul de evacuare
prezint
pierderi
gazodinamice
superioare celui de admisie.
Influenta numrului de cilindri
asupra configuratiei traseelor si a
interferentei proceselor de schimb
de
gaze
va
fi
prezentat
n
continuare.
Amortizorul de zgomot introduce
urmtoarea pierdere gazodinamic,
ca pondere n totalul acestora:
pierdere 1-3% putere efectiv (Pe)
pentru fiecare 0.1 MPa crestere a
contrapresiunii
pe
traseul
de
evacuare.
La motoarele navale configuratia
traseului
de
evacuare
este
dependent de mrimea motorului,
pozitionarea sa n CM.
numrul
de
cilindri
determin
lungimea, configuratia traseului de
evacuare prin natura si nivelul
undelor de presiune din sistemul de
evacuare
(fenomene
dinamice
n
conducte)
si
prin
interferenta
evacurilor.
Vom
evidentia
interferenta evacurilor pe un caz
i=4
cilindri
n
particular
M4t
linie.
S-a
prezentat
diagrama
desfsurat a distributiei fazelor,
tinnd cont de ordinea de aprindere
1-3-4-2 (fig. 4,d). Se studiaz
interferenta
evacurilor
dintre

cilindrii

si

4.

Se

constat

75

existenta unui interval f cnd

evacurile din cilindrii 3 si 4 se
suprapun.
n
perioada
evacurii
libere se nregistreaz o crestere a
presiunii
n
galeria
de
p ge
evacuare. n figura 4,a vrful de
presiune n galeria de evacuare
pentru cilindrul 4 se produce n
perioada de interferent f , n
care presiunea n cilindrul 3 este
deja redus. Conform arhitecturii
din figura 4,b, vrful de presiune
din cilindrul 4 va constitui o
contrapresiune
pentru
refularea
gazelor din cilindrul 3 aflate n
ultima faz a evacurii. Vrful de
presiune p ge 4 se transmite pn n
poarta
supapei
de
evacuare
a
cilindrului 3. Acest fenomen negativ
poate
fi
eliminat
printr-o
arhitectur ca n figura 4,c, n
care fenomenul de interferent este
evitat
prin
conducte
evacuare
separate ct mai lungi, care se
unesc departe de motor. n figura
4,c evacurile se interconditioneaz
pozitiv, prin crearea fenomenului de
ejectie.

76

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale

Fig. 4

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
10
P
11
P
12
P
13
P 14
P
15
P
16
P
17
P
18
P
19
P
20
P
21
P
22
P
23