MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECIONAREA

AMBALAJELOR
Diversitatea materialelor folosite pentru ambalarea produselor este foarte mare.

1. Materialele celulozice:
Din materialele celuloyice fac parteLemnul,
cartonul,
hrtia,
1.1. Lemnul i proprietile lui.
Lemnul este unul din cele mai vechi materiale dar n prezent mai este folosit la
confecionarea ambalajelor.
Speciile care sunt folosite pentru confecionarea ambalajelor sunt:
1. Foioase tari (stejarul)
2. Foioase moi (plopul, teiul)
3. Rinoase (pinul, bradul)
4. Placajul se mai folosete tot ca material lemnos, care poate fi sub form de plci
sau fibre lemnoase
Pentru a putea fi prelucrat lemnul trebuie s fie uscat conform standardelor.
Proprietile:
- Densitatea mic (este mai uor ca apa)
- Are umeditatea variabil n funcie de umeditatea mediului ambiant
- Absoarbe lichide
- i modific forma i volumul prin contracie sau umflare
- Este suficient de rezistent la solicitare mecanic
- Are miros. Mirosul lemnului ne intereseaz n special n cazul ambalajelor unor
produse, care pot s preia mirosuri
Utilizarea lemnului n calitate de ambalaj
Este folosit la fabricarea:
Lzilor, cutiilor de diverse forme,
1

 butoaielor, ciuberelor, putinelor, doagelor i altor produse de dogrie;

1.2. Cartonul i Hrtia
La ambalarea produselor alimentare este folosit cartonul i hrtia

Metodele de obinere :
Hrtia i cartonul sunt aglomerri de fibre celulozice, rezultate din prelucrarea
materialelor prime vegetale: lemn (brad, pin, molid, fag, plop, etc.), paie de cereale, stuf,
etc.
Hrtia i cartonul se obin i din maculatur.
n prezent 95% din hrtie se obine din lemn, iar din aceastea 85 % este reprezentat
de conifere (molid, brad i pin).
Diferite materii prime se deosebesc prin lungimea i grosimea fibrelor, compoziia
chimic fiind similar.
Proprietile hrtiei i a cartonului folosite ca material de ambalaj depind de
tehnologia de extragere a fibrelor din lemn.
Sortimente de hrtie.
Deosebim mai multe sortimente de hrtie:
1. Hrtie aspr obinut din lemn moale. Se folosete pentru ambalare n mod direct.
2. Hrtie alb fin, obinut din past albit i folosit pentru cri i ca material de
acoperire
3. Hrtia craft este aspr, rezistent, are greutatea specific de la 70-300 G/m2.
Rezistena la rupere la ntindere este de 2500N/m2. Se folosete pentru
confecionarea sacilor simpli cu un strat, a sacilor multistratificai
4. Hrtie pergament - este translucid i hidratat pentru a fi rezistent la uleiuri i
grsimi. Greutatea specific a acestui tip de hrtie este de 70-76 G/m2. Se utilizeaz
la ambalarea produselor coapte i a alimentelor cu grsimi.
5. Hrtie transparent este neted i lucioas i este transparent n limite variabile.
Greutatea specific este de 40-150 G/m2, rezistena la ntindere este de 140-535

N/m2. Este folosit pentru confecionarea sacilor, pungilor, cutiilor i a altor

materiale de ambalaj, n special la ambalarea produselor cu coninuturi de grsimi.
6. Hrtie autocopiativ - hrtie care permite realizarea de copii multiple fr straturi
intermediare de hrtie cu carbon. Hrtia transform presiunea ntr-o reacie colorat
care transfer imaginea pe copie. Hrtiile autocopiative sunt n principal folosite
pentru facturi, chitane, ordine de plat etc.
7. Hrtie calandrat - hrtie care a fost netezit i compactizat ntre rolele unui
calandru, este mai mult sau mai puin lucioas (calandrat lucios sau mat). Efectul
care se produce n calandru este rezultatul combinat dintre temperatur i presiune.
Este folosit ca materiale de ambalaj, n special a produselor cu coninuturi de
grsimi.
8. Hrtie caerat. Hrtie sau carton acoperit cu un strat de material subire (ex. hrtie
alb fin) pentru obinerea unei suprafee cu aspect mai bun.
9. Hrtie cerat. Hrtie aproape fr coninut de lemn care este impregnat cu
parafin, cear sau mixtur de cear/parafin/plastic.
10.Hrtie cretat. Hrtie care a fost cretat cu o pelicul, format n principal dintr-o
past cleioas i ageni liani, care mbuntete calitile suprafeei hrtiei.
11.Hrtie lcuit. Hrtie acoperit cu un strat masiv de cretare, a crei suprafa
aisgur o reproducere a imaginii foarte apropiat de original.
12.Hrtie OCR. Hrtie pentru recunoaterea caracterelor optice. Este caracterizat de
un nalt grad de puritate
13.Hrtie offset. Hrtie cu suprafa necretat i uneori neregulat
14.Hrtie rezistent la ap. Hrtie tratat chimic, suficient de rezistent la rupere sau
destrmare atunci cnd este saturat cu ap.
15.Hrtie termic. Hrtie cretate pe o fa, termosensibil, folosit pentru tiprirea de
text i imagine pe aparatele fax, termoplottere i termoprintere.
Cartonul se obine prin mbinarea mai multor straturi de hrtie. Un material de
ambalaj cu rezisten mecanic mrit fa de hrtie. mbinarea se realizeaz prin
suprapunere i presare n stare umed sau lipire, folosind diferite tipuri de adezii.
3

Cele mai folosite sortimente de carton utilizate la confecionarea de ambalaje

pentru produse alimentare sunt:
1. carton duplex este format din dou straturi diferite de material fibros, unite n
stare umed prin presare. Cartonul duplex se fabric n dou tipuri:
o

tipul E - pentru ambalaje care se imprim prin procedeul ofset. De aceea stratul
superior (fa 1) este fabricat din past chimic nlbit a crei culoare alb i
netezire permit imprimarea ofset;

tipul O (obinuit) - pentru alte ambalaje, confecii i lucrri poligrafice

2. cartonul triplex este format din minim trei straturi diferite de material
fibros, unite n stare umed prin presare. Cartonul triplex are o rezisten mare la
plesnire, utilizat n special pentru ambalaje de transport i grupare i mai puin
pentru ambalaje de desfacere prezentare.
3. cartonul ondulat este format din unul pn la patru straturi netede i unul sau

trei straturi ondulate din hrtie inferioar sau superioar de ambalaj, unite ntre ele
printr-un adeziv. Se obine astfel un obiect de tip sandwich uor i stabil. Elementul de
baz este obinut prin asocierea, prin lipirea, a unui strat plat cu un strat ondulat.
Acoperirea unui astfel de element sau a mai multor elemente suprapuse de obicei,
mrimea ondulelor folosite este diferit cu un strat plat determin obinerea cartoanelor
ondulate cu unul, dou sau trei straturi de ondule. Cartonul ondulat are o rezisten i o
elasticitate bun.
2. STICLA
Alt material pentru ambalaje se folosete materiale vitroase (sticla)
n mod uzual, prin termenul sticl denumim o serie de vase nalte, de obicei de
form cilindric, n care se pstreaz diverse lichide. Rezult de aici c prin cuvntul
sticl se definete un obiect sau un produs.
Totodat, utilizm adeseori n limbajul cotidian sintagme de genul: geam sau u
din sticl sau lentile din sticl ca alternative la geamurile, uile sau lentilele din
materiale plastice. n acest caz, cuvntul sticl definete un material. De altfel, chiar
buteliile pot fi i ele realizate dintr-un alt material dect sticla. Rezult c termenul
sticl provenind din cuvntul slavon stiklo
4

OBINEREA TOPITURILOR DE STICL

Compoziia chimic a sticlelor
Sticla se definete ca un solid necristalin, transparent, translucid sau opac, dur, cu
un luciu particular, lipsit de flexibilitate, casant, ru conductor de cldur i de
electricitate. Dei exist mai multe ci de obinere a materialelor vitroase, cea mai comun
o reprezint topirea unui amestec de compui oxidici, urmat de o rcire rapid.
Se obine un material cu proprieti specifice sau se realizeaz o mare varietate de
produse.
Dei exist i alte tipuri de sticle care nu conin oxizi, totui la nivel industrial, ntr-o
proporie covritoare sticlele obinute sunt oxidice (practic sunt formate numai din oxizi.
Sticlele neoxidice, de exemplu, cele provenite din halogenuri (sticlele halogenidice) sau
din sulfuri (sticlele calcogenidice), dei prezint proprieti optice i electrice interesante,
au o utilizare sensibil mai restrns.
Una din cele mai importante proprieti ale sticlei sunt proprietile termice.
Rezistena termic a unui recipient de sticl este o msur a capacitii de suportare
a modificrii temperaturii brute. Sticla rezist la temperaturi de 500-600C.
Rezistena la temperaturi ridicate este adecvat oricrei utilizri n ambalarea
produselor alimentare
Prin proprietile sale specifice, sticla s-a artat a reprezenta un material
indispensabil dezvoltrii societii umane. De asemenea, pentru un orizont de timp
previzibil, sticla este i va fi de nenlocuit att n viaa cotidian, ct i n domenii ale
tehnicii de vrf din industrii cum ar fi: electronica i electrotehnica, telecomunicaii,
medicin, aeronautic, optic etc.
Clasificarea Sticlei:
1. Sticla calco-sodic (sticl pentru ambaleje) reprezint aproape 90 % din
ntreaga producie global fiind folosit pentru confecionarea recipientelor care nu
necesit rezisten termic i duritate chimic excepional. Are un coninut nalt de calcal
o elasticitate mrit i astfel este mai puin fragil. Este folosit pentru confecionarea
buteliilor, borcanelor i fiole de uz farmaceutic. Sticla poate fi incolor sau colorat,
transparent sau netransparent (opac);
5

2. Sticla silico-calco-sodic se mai numete(sticl pentru menaj) are rezisten

chimic mai mic i este folosit pentru confecionarea , paharelor, cupelor, vazelor,
etc. Ele se obin din sticl incolor sau colorat i pot avea diverse decoraiuni. n aceast
categorie este inclus i sticla cristal
3. Sticla alumino-silic conine aluminiu n cantiti nensemnate i este mai
rezistent din punct de vedere chimic. Pentru obinerea sticlei colorate se folosete diferite
cantiti de oxizi. De exemplu oxidul de MnO2 imprim sticlei o culoare
ntunecat;

galben

Ocxidul de fier FeO2 sau FeO3 (ca de obicei aceti doi oxizi se gsesc

mpreun) d sticlei o culoare albstrie verzuie Astfel de sticl este folosit pentru
mbutelierea buturilor.
4. sticla pentru construci se confecioneaz diferite plci de sticl, pentru
geamurile cldirilor autovehiculelor i a altor mijloace de transport. Sticla folosit poate fi
transparent, translucid (difuz) sau peliculizat (emailat sau metalizat).
5. sticla de laborator - diferite produse folosite n laboratoarele de chimie. Acest
tip de sticla este chimic i termic rezistent Este folosit la diverse tipuri de filtre obinute
din sticl sinterizat;
6. sticla tehnic - produse pentru electronic i electrotehnic, folosite la realizarea
sudurilor sticl-metal, sticl-ceramic. Se obin materiale izolante sau cu proprieti
semiconductoare;
- Sticle pentru tehnica nuclear rezistente la radiaii, absorbante de radiaii i de
neutroni. Se mai pot folosi pentru dozimetria radiaiilor i la nglobarea deeurilor
radioactive, la centralele nucleare;
7. sticla pentru fire i fibre - Se obin diverse produse folosite pentru placarea
pereilor cu scop de izolare termic i fonic. Sunt utilizate pentru armarea ipsosului,
cimentului i a unor mase plastice pentru obinerea unor materiale complexe (compozite)
cu proprieti mbuntite;
- Se utilizeaz la obinerea fibrelor optice scurte (utile n domeniul medicinei i n
industria de calculatoare) sau lungi (cu aplicaii actuale n telecomunicaii);
8. sticla pentru corpuri de iluminat - se folosete la fabricarea unor produse
casnice (becuri, tuburi) sau tehnice (de utilitate industrial);
6

9. sticla laser - utilizat ca mediu activ la realizarea laserului cu corp solid;

10. sticla fotosensibil- care este sensibil la aciunea luminii, putnd, de exemplu,
s i modifice transparena sau culoarea n funcie de intensitatea luminii incidente;
11. sticla securit - de mare rezisten mecanic, folosit la fabricarea unor ui,
geamuri, vitrine, dar i n domeniul militar;
12. sticla cristalizat (vitroceramica) cu utilizri din cele mai diverse. datorit
proprietilor lor particulare (plci pentru pardoseli i pentru placarea pereilor
construciilor, conducte, izolatori electrici, ghiduri de fire, ajutaje i vrfuri de rachet,
obiecte de menaj etc.);
13. biosticla- folosit n medicin pentru nlocuirea unor esuturi osoase.

3. Materiale plastice
Se admit pentru ambalajele n sectorul alimentar urmtoarele materiale plastice:
- polietilen - de nalt presiune i joas densitate;
- policlorur de vinil - dur sau plastifiant;
- polipropilen;
- polistiren - de uz general, antioc, antioc grefat, antistatic;
- poliamid etc.
Masele plastice sunt materiale organice solide, constituite pe baz de compui
macromoleculari i substane auxiliare (plastificani, stabilizatori, antioxidani, colorani
etc.)
Principalele surse pentru obinerea materialelor plastice, sunt : gazul metan,
produsele petroliere, crbunele i unele substane de origine vegetal.
Larga utilizare a materialelor plastice la ambalarea produselor alimentare se datorete
avantajelor pe care acestea le prezint. Materialele plastice se caracterizeaz prin:
- densitatea mic, rezisten mecanic bun.
- stabilirea termic,
- rezisten chimic ridicat att fa de mediile corozove ct i fa de produsele
alimentare.
- inerie chimic, etc.
Sunt cteva metode de obinere a ambalajelor din materiale plastice:
7

1. Formarea sub vid - care consta in incalzirea peliculei sau placii de material plastic pana
la domeniul de inmuiere, si formarea pe matria rece cu vid. Metoda se foloseste la
confectionarea ambalajelor alveolate;
2. Formarea prin suflare pornind de la tuburi, care consta in obtinerea tubului prin
extrudare, urmata de incalzirea acestuia, mularea pe matri prin suflare de aer, racire si
eliminarea buteliei confectionate. Este indicat ca instalatia de formare a acestor butelii sa
fie amplasata in sectia de imbuteliere si cuplata cu Instalatia de imbuteliere si inchidere ;
3. Formarea prin Sudare, care se aplica pentru obtinerea ambalajelor sub forma de pungi
si la inchiderea unui mare numar de ambalaje (tuburi, butelii etc)
4. Formarea prin nclzire, care se aplic la ambalarea mai multor produse (borcane,
butelii ci lichide, ap mineral). Iniial produsele ambalate intr liber n ambalaj ca ntr-un
tunel de material de ambalare , pentru ca ulterior s fie nclzit i s se contacte.
Saci din material plastic.
Pentru confectionarea sacilor din material plastic se utilizeaza polietilena si policlorura de
vinil. Pentru sacii de polietilena se utilizeaza polietilena de presiune inalta, relativ puin
cristalizata.
Sacii de policlorura de vinil se pot termosuda cu ajutorul barelor incalzite, cu
banda continua, prin impulsuri etc. Grosimea foliei pentru sacii de polietilena este de 0,150,25 mm, iar pentru sacii de policlorura de vinii 0,20 - 0,30 mm.
Sacii de policlorura de vinil se utilizeaza la ambalarea diferitelor produse chimice
si higroscopice nealimentare. Sacii de polietilena se pot folosi atat la ambalarea produselor
chimice si higroscopice cat si la ambalarea produselor alimentare (cereale, seminte, zahar).
Pentru confectionarea buteliilor si flacoanelor din materiale plastice sunt folosite
materiale plastice termosudabile:
pentru lichidele alimentare destinate conservarii de durata mai lung se utilizeaza
policlorura de vinil sau materiale complexe pe baza de policlorura de vinil
pentru lichidele alimentare destinate conservarii pe o scurt durat (laptele
pasteurizat) se utilizeaza polietilena sau polipropilena.

Buteliile din polietilena de inalta presiune se confectioneaza prin extrudaresuflare. Temperatura inalta de extrudare si de insuflare a aerului permite obtinerea de
butelii cu suprafata interioara aseptica (folosite la imbutelierea uleiului si a laptelui).
Buteliile din polietilena de joasa presiune se folosesc pentru imbutelierea laptelui
pasteurizat.
Buteliile si flacoanele din materiale plastice se pot incide:
folosind capsule metalice de rupere,
capsule tip coroana,
busoane din material plastic,
temnosudarea unei capsule dintr-un complex pe baza de aluminiu aplicata buteliilor
din polietilena de inalta si joasa presiune

prin sudarea gatului buteliei. Dupa umplere, materialul plastic din dreptul gatului
buteliei este inmuiat prin trecerea printr-un tunel cu radiatii infrarosii; urmeaza
presarea gatului intre doua lamele i are loc sudarea lui. Se aplica buteliilor de
polietilena de inalta presiune.

4. Cauciucul
Deosebim mai multe tipuri de cauciucuri:
- Cauciucuc natural
- cauciuc alimentar - PT 8 A;
- cauciuc siliconic;
- cauciuc metilbutadienstirenic cu 20% acrilonitril;
- cauciuc sintetic tip butadien - acrilonitril-carboxilat;
- cauciuc poliizopropenic - CAROM IR-2200.
1. Cauciucul natural

Cauciucul natural se extrage din sucul lptos al unor arbori tropicali de genul,
Ficus elastica, ori din sucul unor plante care cresc n zona temperat, cum sunt: tausaczul, coc-saczul, si crm-saczul, n care latexul este depus n rdcini.
Cauciucul natural obtinut din latex este ambalat n baloturii si expediat fabricilor
pentru prelucrare.
Proprietti. Cauciucul brut are o culoare slab glbuie, este insolubil n ap, alcool,
aceton, dar solubil n benzen, benzin, sulfur de carbon etc. Cea mai important
proprietate a cauciucului este elasticitatea.
n dependen de temperatur cauciucul brut are o elasticitate variabil, si anume
peste 300C el se nmoaie (curge), iar sub 0C devine casant. Sub actiunea oxigenului
cauciucul "mbtrneste", adic devine sfrmicios si inutilizabil.
Utilizarea. Cantitti importante de cauciuc se consum pentru fabricarea
anvelopelor, n industria constructoare de masini. Se fabric tuburi, garnituri, curele de
transmisie, articole sanitare, prti din aparate si din instalatii necesare industriei chimice,
cleiuri de lipit, ncltminte de cauciuc, izolatoare electrice, obiecte de uz casnic etc.
2. Cauciucul sintetic
Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietti asemntoare celor
ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin
polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril-acrilic etc.
Vulcanizarea cauciucului sintetic se face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea
cauciucului sintetic comport dou operatii:

Prepararea monomerului; ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena, stirenul

metil-stirenul, acrilonitrilul, cloroprenul etc.;

Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati.

Ca procedee de polimerizare se utilizeaz astzi:

Polimerizarea termic n prezenta de sodiu metalic;

Polimerizarea n bloc (mas) si n emulsie.
Vom descrie cteva din cele mai importante tipuri de cauciucuri sintetice.
Cauciucul polibutadienic (Buna). n anul 1923, S.V. Lebedev a fabricat n U.R.S.S.
acest tip de cauciuc sintetic prin polimerizarea, sub actiunea sodiului metalic, a butadienei,
10

obtinute pe atunci din alcool etilic. Astzi, butadiena se polimerizeaz n emulsie, folosind
ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen.
Cauciucul butadienic se cunoaste sub denumirea de cauciuc Buna (butadiennatrium), nume ce deriv de la procedeul lui Lebedev (polimerizarea butadienei cu sodiu
metalic).
Cauciucul butadienic se foloseste n amestec cu altele, la fabricarea anvelopelor, a
testurilor cauciucate etc.
Cauciucul poliizoprenic. Se obtine prin polimerizarea izoprenului n emulsie, sub actiunea
unor catalizatori organo-metalici, rezultnd un produs macromolecular identic cauciucului
natural:
CH3

CH3

CH3
|

nCH2=C-CH=CH2-CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2Izopren

Cauciuc poliizoprenic

n viitor dezvoltarea industriei cauciucului va tinde ctre fabricarea acestui produs.

Cauciucul butadien-stiren (butadien-stirenic). Catenele laterale nesaturate de la
cauciucul polibutadienic pot deveni la rndul lor punctul de plecare al unor noi
ploimerizri, tot cu molecule de butadien, ceea ce ar duce la obtinerea unui polimer cu
catena ramificat. Acest neajuns a putut fi n parte evitat prin copolimerizarea butadienei
cu circa 20% stiren (CH2=CH-C6H5 sau vinil-benzen).
Datorit propriettilor superioare pe care le prezint, acest sortiment de cauciuc se
foloseste n special la fabricarea anvelopelor.
Cauciucul

butadien-acrilonitrilic.

Acest

cauciuc

sintetic

se

obtine

prin

copolimerizarea n emulsie a butadienei CH2=CH-CH=CH2 cu acrilonitril CH2=CH-CN:

si poart denumirea de SKN, Buna N sau Perbunan. Se foloseste la confectionarea
garniturilor si a furtunurilor pentru transportul produselor petroliere, deoarece este
insolubil n alcani.

11

Realizarea cauciucurilor sintetice a creat posibilitatea nelimitat de a se mri

capacittile de producere si a dus la obtinerea unor sortimente de caucicuri superioare
celor naturale, cu utilizri speciale n anumite domenii.
5. LACURI SI VOPSELE
Lacurile sunt solutii coloidale ale unei substante filmogene ( rasina, ulei sicativ )
intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi. Substante filmogene se mai numesc si
lianti.
Vopselele sunt preparate cu compozitia analoga cu cea a lacurilor, coninand in plus
pigmenti. Dupa evaporarea solventului, substanta filmogena formeaza o pelicula solida si
aderenta, care are numeroase calitati, acestea fiind in concordana cu utilizarea careia ii
este destinata. Pentru acoperirile interioare la ambalaje si utilaje, aceste calitati sunt :
- de ordin fizic si mecanic: flexibilitate, aderen, duritate;
- de ordin fizico-chimic: impermeabilitate;
- de ordin chimic: rezistenta la substane corosive, absena gustului si substantelor
odorante transmisibile produselor ambalate, absenta toxicitii.
In afara de acestea, lacurile si vopselele trebuie sa fie suficient de volatile si sa aiba
o vascozitate potrivita.
Desi se mai utilizeaz, dar in proportie redus, lacuri oleo-rasinoase care, alaturi de
rasinile naturale (copal), contin uleiuri sicative (ulei din lemn de China, ulei de in), o
utilizare din ce in ce mai frecventa o au lacurile pe baza de rasini sintetice.
In tabelul urmator sunt prezentate proprietatile si utilizarea lacurilor si vopselelor in
industria alimentara.
Proprietatile si utilizarea lacurilor si vopselelor in industria alimentara

A) Lacuri oleo-rasinoase pe baza de rasini naturale

- Sunt constituite din gume vegetale naturale si uleiuri sicative, avand ca
Proprietati

diluant white spirt (solvent nafta)

- Filmul rezultat este suficient de flexibil, astfel ca nu mai este necesar
adaosul deplastifianti

Utilizari

Acoperire interioara fara gust si miros pentru cutiile metalice folosite in

12

industria conservelor
B) Lacuri pe baza de rasini termoplastice
(rasini vinilice, clor-cauciuc, esteri si eteri celulozici)
- Dupa evaporarea solventului, dau filme lipsite de flexibilitate, cu toata
prezenta macromoleculelor sub forma de lanturi liniare lungi
- Anumite rasini (acetali si butirali pclivinilici, copoii meri pe baza de clorura
Proprietati

de viniliden) dau un film suficient de flexibil fara adaos de plastifianti

- 0 flexibilitate marita a acestor filme se poate obtine prin adaugarea de
plastifianti care se infiltreaza in reteaua lanturilor macromoleculare,
micsorand intensitatea fortei de atractie dintre ele

Lacuri pe

Solubilitate slaba in solventi, stabilitate la caldura si

baza de

Proprietati Ia radiatiile vizibile si ultraviolete

rasini

Policlorura

vinilice

de vinil

Sub forma de latex (solutie apoasa) sau pasta

Utilizari

(suspensie stabila intr-un plastifiant)

Ca material de acoperire impermeabil pentru hartie si
carton
- Solubil intr-un mare numar de solventi: acetatul de
etil, metil-etilcetona, metil-izobutilcetona, acetona,

Polidor-

Proprietati

dicloretanul, dioxanul, diclormetanul, clorbenzenul,

cloroformul, acetatul de butii, ciclohexanona, eteru

acetat de

acetilacetic, oxid de mesitil (izopropilidenacetona)

vinii

- Putin sensibil la apa si la agenti chimici

Utilizari

Material de acoperire pentru hartie, carton, plute

(garnitura pentru busoane), metale (tabla pentru cutii
de conserve)

Poliacetat Proprietati Film lipsit de fragilitate, rezistent la grasimi, putin

de vinii
Acetat

rezistent ia apa
Proprietati Impermeabil la apa

polivinilic Utilizare

Ambalaje destinate produselor umede (carne, fructe)

sau la acoperirea interioara a foliei de aluminiu pentru
13

ambalarea branzeturilor
Lacuri pe baza de

Proprietati - Cand este necesar ca pelicula sa fie flexibila se

clorcauciuc

adauga lacului plastifianti ca: tricrezilfosfat, diversi

ftalati (ftalatul de butii), ulei de lemn de China,
clordifenil
- Pelicula plastifiata are o aderenta foarte buna la
metale
Utilizare

Pentru acoperirile interioare ale butoaielor, cuvelor,

vagoanelor cisterna pentru alcool, vin etc

Lacuri pe

Nitrocelu-

- Film impermeabil

baza de

loza Acetat

- Lacurile care contin plastifianti (ftalat de butii,

derivati

de celuloza

tricrezilofosfat, ulei de ricin, ftalat de metil, de etil, de

celulozici

Proprietati

amil, de ciclohexil, de metilciclohexil) dau filmului

flexibilitate si stralucire
- Rasinile naturale (copal) sau sintetice (fenoplaste,
policloracetat de vinii, ureoformaldehidice) dau un
plus de aderenta, lustru si stralucire

Utilizari

- Protectia ambalajelor
- Acoperirea suporturilor de hartie, carton, celofan

C) Lacuri pe baza de rasini semitermoplaste si termorigide

Lacuri pe baza de rasini Proprietati - Formeaza o pelicula foarte aderenta, insolubila, cu o
fenoplaste

mare inertie chimica

- Pentru utilizare in cazul ambalajelor suple
(deformabile) se aduc intr-o forma solubila in uleiuri
si deci incorporabila in lacuri prin:
* combinarea materialelor de baza (fenol si
formaldehida) cu colofoniu (rasini abieto-formofenolice solubile in uleiuri)
* inlociurea fenolului cu grupari alchil sau arii
(rasini fenoplaste solubile in uleiuri)
14

* condensarea alcoolului hidroxibenzilic cu ulei

de ricin sau acid ricinoleic si cu uleiuri sicative de
uscare rapida (rasini fenolice autoplastifiate)
Utilizari

- Protejarea interioara a recipientelor practic

nedeformabile
- Sub forma de pelicule flexibile pe baza de
fenoplaste, in care fenoplastele sunt amestecate cu
rasini care dau pelicule flexibile (rasini vinilice sau
rasina de cumarona)
-Depozitarea uleiurilor si anumitor lichide alimentare
(bere, vin, alcool)

Lacuri pe baza de rasini Proprietati Dau pelicule protectoare cu o buna rezistenta chimica
aminoplaste

la apa, acizi, baze, solventi

Utilizari

In amestec cu alte rasini (rasini epoxidice)

Lacuri pe baza de rasini Proprietati -Buna aderenta la suprafete metalice (aluminiu, tabla
epoxidice

de fier, tabla cositorita)

-Rezistenta chimica ridicata la apa, vapori de apa,
solutii saline, baze, acizi organici si anorganici
-Flexibilitate mare (permite plierea si ambutisarea)
-Insolubile in uleiuri si grasimi animale si vegetale si
in solventi organici
-Film transparent si incolor
Utilizari

Pelicule protectoare (de acoperire) in contact cu

produsele alimentare, in special la ambalaje

Toxicologie

-Trebuie asigurata evaporarea completa a solventului; in realitate raman

intotdeauna cantitati mici de solvent, dar daca operatia de lacuire este bine
condusa, acestea sunt foarte coborate si nu pun probleme de ordin
toxicologic
-Polimerizarea si policondensarea trebuie sa fie complete: polimerul inal
format nu este toxic, iar insolubilitatea si rezistenta sa chimica sunt mai bune
15

-Este interzisa utilizarea sicativilor cu plumb

-Plastifiantii folositi pentru lacurile termoplastice se aleg in concordanta cu
migrarea sau, eventual, extragerea lor de catre produsul alimentar cu care
vine in contact pelicula
-Pentru vopsele se pune problema alegerii corespunzatoare a pigmentului
Parafine si ceruri microcristaline
Proprietati, aspecte toxicologice si utilizarea parafinelor si cerurilor microcristaline in
industria alimentara
Parafine
Proprietati

- Din punct de vedere chimic este un amestec de alcani cu numar mare de

atomi de carbon (C21 C30)
- Mai contine cantitati mici de ulei de parafina ramase de la cristalizare,
dificil de separat total
- Masa incolora, cristalina, translucida, insolubila in apa si alcooli, solubila
in benzen, sulfura de carbon etc.
- Lipsita de flexibilitate
- Punct de topire relativ coborat: 48...62C

Toxicitate

- Eventuala toxicitate se datoreaza lipsei de puritate

- Trebuie sa fie complet lipsita de hidrocarburi policiclice cancerigene

Utilizari

- Material de acoperire extern sau intern pentru ambalajele din hartie sau
carton
- Caserarea hartiei sau maselor plastice, in special pentru obtinerea
materialelor complexe

Ceruri microcristaline
Proprietati

Au aceeasi origine ca si parafina, insa punctul de topire este mai ridicat:

60...100C si flexibilitatea este mai mare datorita continutului de
microcristale si prezentei cantitatilor mici de ulei parafinic
16

Toxicitate

Eventuala toxicitate se datoreaza lipsei de puritate

Utilizari

Ceruri:
- pentru impregnare
- pentru acoperire
- adezive pentru caserare
Material de acoperire pentru ambalajele destinate produselor alimentare<

17